tipul-structaplicatii

7/21/2019 tipul-structaplicatii

http://slidepdf.com/reader/full/tipul-structaplicatii 1/28

STRUCTURI DEDATE NEOMOGENE

Prof. Gabriela ConeaColegiul National, 16-05-2009



Structuri

O structură este un ansamblu format din una sau maimulte variabile grupate împreună sub un singur nume.Structurile se deosebesc de tablouri prin următoarele

aspecte:(i) elementele unei structuri pot avea tipuri diferite, (ii)structurile pot fi atribuite, (iii)funcţiile pot returna structuri, (iv) elementele unui structurinu sunt variabile anonime ci au câte un nume, (v)referirea unui element al unei structuri se realizează cuoperatorul de selecţie ( . ) şi nu cu operatorul de indexare( [ ] ).



Tipul struct

Dacă dorim să prelucrăm datereferitoare la mai mulţi elevi, pentru

fiecare elev trebuie să cunoaştem: Numele – char[20]Prenumele – char[20]

Nota matematic ă - floatNota informatică- floatVârsta - int



Tipul struct

În C++ există un tip de date, numitstruct ,care permite ca fiecărui elev să -i

corespundă o singură înregistrare. Forma generală este: struct [nume structura]{

[<tip> <nume variabila [, nume variabila, ……]>]; [<tip> <nume variabila [, nume variabila, ……]>]; …

} [lista de variabile];



Tipul inregistrare-record

(Pascal)Structura o denumim elev şi este:

Type elev=record

Beginnume, prenume: string[20];nota_mate, nota_info: real;

varsta: integer;End;



Tipul structExistă două posibilităţi de declarare a variabilelor care

alcătuiesc structura: 1. Scriind la sfârşit numele variabilelor:

struct elev{ char nume[20], prenume[20];

float nota_mate, nota_info;

int varsta;} inr1,inr2; 2. Declarând variabilele aşa cum suntem obişnuiţi:

elev inr1, inr2;



Tipul struct

Definiţia structurii poate fi făcută: În cadrul funcţieimain()

Înaintea funcţieimain() (cazrecomandat)

Pentru accesul la câmpurile unei variabilede tip struct se foloseşte operatorul deselecţie directă, notat cu „. , operator cuprioritate maximă.



Tipul struct

Dac ă inr este o variabilă de tipul elev. Atunci:

inr.nume – reprezintă şirul nume alvariabilei inr ;inr.nume[0] - reprezint ă primul caracteral şiruluinume ;inr.nota_mate – reprezintă câmpulnota_mate al variabilei inr .



Tipul struct

Între două variabile de acelaşi tip struct sepoate folosi atribuirea.

Dacă inr1 , inr2 sunt două variabile de tipelev , prin atribuirea inr1=inr2 , variabilainr1 ia aceeaşi valoare ca variabila inr2 .

O astfel de atribuire se mai numeştecopiere bit cu bit .



Înregistrările imbricate

Putem avea un tip structurat ce conţine îninteriorul său un alt tip structurat.

struct elev{ char nume[20], prenume[20];

struct{ int clasa;float note[20];} situatie;

int varsta;};




Dac ă inr este o variabilă de tipul elev . Atunci accesarea elementelor situate în

interiorul structurii se face astfel:inr.situatie.clasa – se accesează câmpulclasa al substructuriiinr.situatie.note[0] – se accesează primanot ă a vectorului inclus în substructură




struct elev1{ char nume[20],prenume[20];

struct{ int clasa;

float note[20];} situatie_1,

situa ţ ie_2;int varsta;

};

struct elev1{ char nume[20],prenume[20];

struct{ int clasa;

float note[20];} situatie_1;struct

{ int clasa;float note[20];

} situa ţ ie_2;int varsta;

};

Cele două structuri sunt echivalente.



Înregistrări cu structură

variabilă # include <iostream.h>union test

{ int a;char b[10];double c;

};main(){ test var; int i;

cin>>var.c; cout<<var.c<<endl;cin>>var.b; cout<<var.b;

}

# include <iostream.h>union test

{ int a;char b[10];

double c;};main(){ test var; int i;

cin>>var.c; cout<<var.c<<endl;

cin>>var.b; cout<<var.b;}

Variabila var este de tipul union .Câmpurile subordonate ar trebui săocupe 2,10 şi 8 octeţi dar toatevariabilele ocupă numărul de octeţinecesari pentru memorareacâmpului cel mai lung.

La un moment dat se poate memoradoar un singur câmp dintre celesubordonate.




variabilă Forma generală a unei uniuni este:

union [<numele uniunii>]

{ <tip> <nume variabila>;…

} [lista de variabile] ;

La un moment dat numai un câmp poate fiocupat. Înregistrările pot avea structurăvariabilă.




variabilă Uniunile pot fi incluse în structuri.Structurile pot fi incluse în uniuni.

Înregistrarea are structură variabilă darocupă un număr fix de octeţi.

Citirea şi afişare înregistrării se face, defiecare dată , sub switch , în funcţie dedatele citite sau conţinute.



Definirea structurilor şi uniunii #include<iostream.h>struct persoana

{ char nume[30], studii;union

{ int nr_clase;struct

{ int an_t;char oras[20];

} liceu;struct

{ char nume_f[30];int nr_ani;} facultate;

} std;};



Citirea părţii fixe a înregistrării main(){ persoana pers;cout<<“Nume persoana ”; cin.get(pers.nume,30); cout<<“Studii (f -fara, g-generala, l-liceu, s-

superioare)”; cin>>pers.studii;



Citirea părţii variabile a

înregistrării switch(pers.studii){ case „g : cout<<“ numar clase ”;

cin>>pers.std.nr_clase; break;case „l : cout<<“ anul terminarii liceului ”;

cin>>pers.std.liceu.an_t;cout<<“ orasul ”; cin>>pers.std.liceu.oras; break;

case „s : cout<<“ numele facultatii ”; cin.get();

cin.get(pers.std.facultate.nume_f,30);cout<<“ nr. Ani de studiu ”; cin>>pers.std.facultate.nr_ani;

}



Afişarea înregistrării cout<<pers.nume<<endl;switch(pers.studii){case „f : cout<<“n-are saracu studii ”; break; case „g : cout<<“numar clase”<<pers.std.nr_clase;

break;case „l : cout<<“ a terminat liceul in ”<<pers.std.liceu.an_t<<“ in orasul ”<<pers.std.liceu.oras; break;

case „s : cout<<“ A terminat facultatea “<<pers.std.facultate.nume_f<<“ de “<<pers.std.facultate.nr_ani<<“ ani ”;

}}



Aplicatii

1. AgendaSe citesc din fisierul de intrare agenda.in unnumar natural (n<200), apoi numarul de telefonsi numele a n persoane. Programul va crea oagenda telefonica in care va retine informatiilecitite in ordinea alfabetica a numelorpersoanelor. Dupa crearea agendei telefonice,se va citi de la tastatura numele unei persoane.Daca persoana e gasita atunci se va afisa infisierul de iesire agenda.out numarul sau detelefon altfel mesaj de eroare.



2. Cabinetul de informatica

In cabinetul de info din CN se afla n calculatoare(numerotate de la 1 la n). Pentru fiecare se cunosc tipulprocesorului (486, Pentium I, II, III, IV, Duron, etc),frecventa procesorului (exprimata in MHz), memoria RAM(exprimata in Mb) si capacitatea harddiscului (exprimatain MB). Realizati un program care afiseaza calculatoarelece pot fi conectate intr-o retea sub un sistem de operare(frecventa cel putin x Mhz, memoria cel putin y Mb sicapacitatea harddiscului cel putin z Mb). Ca server va fiales un calculator cu cele mai bune performante inordinea: frecventa, memorie, RAM. Datele se citesc dinfisierul cabinet.in iar rezultatele se vor scrie in fisierulcabinet.out.



3. Elevi

Se considera o lista formata din date referitoarela n elevi. Fiecarui elev i se cunoaste numele siprenumele, media notelor de la oral la disciplinaInformatica si nota la teza. Realizati un programcare afiseaza pentru fiecare litera a alfabetuluinumele si prenumle elevului care a obtinut ceamai mare medie dintre cei a caror nume de

familie incepe cu acea litera. Datele de intrarese citesc din fisierul elevi.in iar rezultatele sescriu in fisierul elevi.out.



4. Intervale

Se considera n intervale inchise [a,b], asi b fiind numere intregi. Determinati

reuniunea acestora.Datele de intrare se citesc din fisierulintervale.in iar rezultatul in fisierulintervale.out.



5. Fractii

Se considera un sir de n fractii identificate prinnumarator si numitor. Datele de inrare se citescdin fisierul fractii.in.Sa se stearga din sir toate fractiile ireductibile.Fractiile reductibile vor fi afisate in fisierulfractii.out in ordinea crescatoare a valorilor. Infisierul in. txt se va citi de pe fiecare linieperechea: numarator, numitor. Fractiilerezultate vor fi afisate in acelasi format infisierul text out.txt.



6. Puncte

Se considera un sir de n puncte in plan,pentru fiecare cunoscindu-se

coordonatele intregi (x,y).Datele de inrare se citesc din fisierulpuncte.in.Realizati un program care determina siafiseaza in fisierul de iesire puncte.outnumarul maxim de puncte coliniaresituate pe o dreapta paralela cu axa OX.

tipul-structaplicatii

Documents