1. SUBIECTE DE TIPUL AL II-LEA PENTRU BACALAUREAT 2007 www.ebacalaureat.ro 1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata. Trasaturile prozei romantice sunt : - inspiratia din istoria nationala - personaje exceptionale in situatii exceptionale - destinul de exceptie al personajului principal - personajul principal este alcatuit din contraste puternice - seria de antiteze - culoarea epocii - spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoarece intruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre 1564-1569. Ne prezinta un personaj exceptional aflat in situatii exceptional, cu un destin neobisnuit. Personajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar fi blandete fata de sotia sa si tiranie, cruzime( schingiuieste si ucide boierii), siretenie si respecul fata de cuvantul dat. Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, Ruxanda. El este tiran si crud, aprig si sangeros, pe cand Ruxanda este blanda si gingasa. Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor ( in special in scena din biserica), care ne introduc in atmosfera timpului. Cateva replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nuvelei: : Daca voi nu ma vreti, eu va vreau n, Ai sa dai sama, doamna n, Capul lui Motoc vrem n, De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu n. Scene memorabile ar fi : intalnirea dintre boieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputul nuvelei, cand boierii incearca sa-l convinga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat ;scena din biserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate faptele sale si sai pacaleasca pe boieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei 47 de boieri sa fie macelariti, iar din capetele acestora face o piramida. Un gest spectaculos este acela in care Lapusneanul isi invita sotia sa asiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca pe Motoc in mainile multimii pentru a fi sfasiat. 2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata. Trasaturile prozei realiste sunt : - inspiratia din realitate - prezentarea veridica si obiectiva a lumii - naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajele sale) - se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter - obiectivitatea naratiunii - se respecta tiparele scrisului conventional Romanul Mara, de Ioan Slavici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din viata targurilor de provincie , a breslelor din ardeal, de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Tema romanului este prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a III-a, din perspectiva unui narator obiectiv, omniscient. Personajul principal, Mara, este tipul vaduvei intreprinzatoare si aprige, sau tipul femeii capitalist.Ea este energica, optimista, abordand orice noua situatie cu increderea in sfarsitul bun. Fiica ei, Persida, este acelasi tip ca si mama ei, o Mara juvenila n, cum observa Nicolae Manolescu. Romanul are doua planuri : planul Marei si planul iubirii dintre Persida si Natl. Viata de familie a Persidei este prezentata in alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele cojocarilor. 3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi : - aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii - nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor - nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare - alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii - disparitia limitelor de timp si spatiu - intretinerea tensiunii epice - finalul ambiguu - ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor

1

Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, bordeiul si casa cea mare). a.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de pian, Gavrilescu. b.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). Aici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, o grecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete, Hildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu Elsa. c.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d.Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu Hildegard si, impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului. 4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat. Basmul cult - este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul. - Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui - Personajele indeplinesc o serie de functii( antaganistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. - Reperele temporale si spatiale sunt vagi - In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea - Existenta unui tipar narativ care consta in : a. o situatie initiala de echilibru b. un eveniment care deregleaza echilibrul initial c. aparitia donatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecerea probelor) e. refacerea echilibrului si rasplata eroului Basmul Povestea lui Harap Alb n, de Ion Creanga este un basm cult deoarece indeplineste toate criteriile de mai sus. Respecta un tipar narativ, care cuprinde : a. Situatia initiala de echilibru : existenta a doi imparati frati, unul avand trei feciori, celalalt trei fete b. Aparitia factorului perturbator : cartea n primita de la Imparatul Verde, care, neavand fete, are nevoie de un mostenitor la tron. c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdravan si sfanta Duminica. d. Actiunea reparatorie : calatoria lui Harap-Alb si parcurgerea probelor : aducerea salatelor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului si aducerea fetei imparatului Rosu. Acum apar si celelalte ajutoare : Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila. Si imparatul Rosu il supune pe Harap Alb la cateva probe : casa de arama, alegerea macului de nisip, ghicitul fetei. Acum intervin si furnicile si albinele, alte ajutoare. e. Refacerea echilibrului si rasplata eroului Harap Alb este decapitat de Spn si inviat de fata Imparatului rosu cu apa vie si apa moarta. Spnul este ucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronul si pe fata Imparatului Rosu, cu care se casatoreste in final. Povestea lui Harap Alb este un basm cult prin reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului 5.Ilustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr-un basm cult studiat. Ca orice basm, "Povestea lui Harap-Alb" ilustreaz o alt lume dect cea real, personajele fiind prai i crai, Sfnta Duminic, animale i ge fermecate, eroi cu trsturi fabuloase, alturi de personaje realiste aduse de Ion Creang din Humuletiul natal, ceea ce-i confer acestei creaii originalitate inconfundabil. Basmul cultiv nalte principii morale ca adevrul, dreptatea, cinstea, prietenia, rbdarea, ospitalitatea, generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive i comdamn nedreptatea, rutatea, minciuna ntruchipate de zmei, balauri sau spni. Personajele sunt reale i fabuloase, acestea din urm avnd puteri supranaturale i putndu-se metamorfoza n animale, plante, insecte sau obiecte ori pot s renvie, prin leacuri miraculoase, pe cei care sunt omor. Harap-Alb, fecior de crai, este un Ft-Frumos din basmele populare, destoinic i curajos, dar rmne n zona umanului, fiind prietenos, cuminte i asculttor, ca un flcu din Humuleti. El este un personaj pozitiv i ntruchipeaz naltele principii morale cultivate de orice basm, ca adevrul, dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul, vitejia, trsturi ce reies indirect din ntplri, fapte, din propriile vorbe i gnduri i direct din ceea ce alte personaje spun despre el. Cltoria pe care o face pentru a ajunge

2

prat este o iniiere a flcului n vederea formrii lui pentru a deveni conductorul unei familii, pe care urmeaz s i-o ntemeieze. El parcurge o perioad de a deprinde i alte lucruri dec cele obinuite, de a nva i alte aspecte ale unei lumi necunoscute pn atunci, experien necesar viitorului adult. Semnificaia numelui reiese din scena n care spnul pclete pe fiul craiului s intre n fntn: "Fiul craiului, boboc n felul su latrebi de aieste, se potrivete Spnului i se bag n fntn, fr s-1 trsneasc prin minte ce i se poate ntpla". Naiv, lipsit de experien i excesiv de credul, fiul craiului schimb statutul din nepot al pratului Verde n acela de slug a Spnului, numele lui poate fi un oximoron, Harap-Alb putnd nsemna "negru alb", deoarece "harap" nseamn "negru, rob". Faptele eroului rmn i ele n limita umanului, probele care depesc sfera realului fiind trecute cu ajutorul celorlalte personaje, nzestrate cu puteri supranaturale. Codrul n care se rtcete simbolizeaz lumea necunoscut flcului, care greete pentru prima oar, neinnd cont de sfatul tatlui su, de a se feri de omul spn. Dei cuminte i asculttor de felul su, nesocotirea acestei restricii declaneaz asupra flcului un ir nesfit de ntplri neplcute i periculoase, care-i pun deseori viaa n primejdie. Lipsit de experien, "boboc n felul su la trebi de aieste,", mezinul craiului devine sluga spnului, asum i numele de Harap-Alb, dovedind n acelai timp loialitate i credin fa de stpnul su, ntruc jurase pe palo, respect cuvntul dat, rod al unei solide educaii cptate n copilrie, de a fi integru i demn, capabil s-i asume vinovia, cu toate urmrile ce decurg din faptul c nu urmase sfatul tatlui. Cinstit din fire, Harap-Alb nu-1 trdeaz niciodat pe spn, dei un stpn tiran ca acesta ar fi meritat. De pild, atunci cnd se ntoarce spre prie cu pielea i capul cerbului fabulos, "piatra cea mare din capul cerbului strlucea" at de tare, nc muli crai i prai rugar si "deie bnret c a cere el, altul s-i deie fata i jumtate din prie, altul s-i deie fata i pria ntreag", dar Harap-Alb i-a urmat calea fr s clipeasc, ducnd bogia ntreag stpnului. O singur dat a ovit voinicul, atunci cnd, ndrgostindu-se de fata pratului Ro, "mai nu-i venea so duc" spnului. Probele la care supune spnul sunt menite a-1 deprinde pe flcu cu greutile vieii, cu faptul c omul trebuie s nving toate piedicile ivite n viaa sa, pregtindu-l pentru viitor, cnd va trebui s-i conduc propria gospodrie, propria familie. Ca i n viaa real, flcul este ajutat de cei mai buni prieteni, calul fabulos i de Sfnta Duminic. Harap-Alb este umanizat, el se teme, se plnge de soart, cere numai ajutorul acelora n care avea ncredere, semn c nvase ceva din experiena cu spnul. Depind cu bine toate probele, flcul demonstreaz c e "soi bun" (G.Clinescu) prin valorile morale care compun codul comportamentului rnesc: inteligena, buntatea, perseverena, rbdarea, capacitatea de adaptare la diverse situaii ale vieii. De asemenea, altruismul, sufletul lui bun, dragostea pentru albine i furnici fac s le ocroteasc i s le ajute atunci cnd le ntnete n drumul su, chiar dac pentru asta trebuie s treac prin ap ori s zboveasc pentru a le construi un adpost. Sigur c binele pe care Harap-Alb face se ntoarce atunci cnd el nsui se afl n impas, criasa furnicilor i cea a albinelor salvndu-i, de asemenea, viaa. O experien determinant pentru maturizarea lui o constituie ntnirea cu omul ro, care este un alt pericol de care ar fi trebuit s se fereasc, aa cum sftuise tatl. Episodul cltoriei spre curtea pratului Ro este un necontenit prilej de iniiere a flcului (cltoria este un mijloc de cunoatere), deprinznd acum nvtura c orice om, c de nensemnat ori de ciudat ar prea, poate fi de folos, tnrul deprinznd experien mai ales n cunoaterea speciei umane. Harap-Alb are capacitatea de a-i face prieteni adevrai, loiali, care s1 ajute n orice prejurare dificil a vieii sale, acetia folosindu-i tocmai trsturile dominante, devenite la nevoie - adevrate talente: "tot omul are un dar i un amar, i unde prisosete darul, nu se mai bag n sam amarul". n aceast perioad a iniierii, Harap-Alb cunoate dragostea aprins pentru o fat de prat, care vine, aadar, din aceeai lume cu el, pregtindu-1 pentru cstorie, unul dintre reperele finale ale devenirii sale. Probele de la pria fetei trimit spre ritualurile rneti ale peitului, ntre care nsoirea mirelui de un alai de tineri, trecerea lor prin foc, alegerea motivat a miresei, ospul oferit de gazd sunt tot atea ncercri la care supune viitorul socru i crora mirele trebuie s le fac fa. Ultima prob la care supune fata este, de data aceasta, o demonstrare a calitilor viitoarei soii, care va ti s aib grij de brbatul ei, s-i stea aproape la bine i la ru, acest fapt fiind ilustrat atunci cnd ea salveaz viaa, trezindu-1 din mori. Aceast ntplare simbolizeaz ideea c acum Harap-Alb redevine el nsui, fiul craiului, scpnd de povara jurmntului fcut spnului, acela c va fi slug "pn cnd va muri i iar va nvia". Ca i Nic, Harap-Alb parcurge o perioad de formare a personalitii, care, dei nzestrat cu importante caliti, are slbiciuni omeneti, momente de tristee i disperare, de satisfacii ale nvingtorului, toate conducnd la desvirea lor ca oameni. www.ebacalaureat.ro 6.Prezinta constructia subiectului (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale) intr-un basm cult studiat. Actiune: faptele , intamplarile evenimentele, perpetiile caresesucced intr-o opera literara. Constructia subiectului: Expozitiune : relatii temporale si spatiale: Timp fabulos si spatiu mitic: Amu cica era odataun crai

3

care avea 3 feciori si un singur frate care era imparat intr-o tara mai indepartata, tocmai la o margine a pamantului Intriga - Verde Imparat ii cere fratelui sau, craiul, sa-I trimita cel mai vrednic dintre fii pentru a-l lasa mostenitor, caci el avea numai fete. Desfasurarea actiunii (conflictul intre fortele binelui =HarapAlb si forte malefice =Spanul) Fiul cel mic -; span- Imp Verde. Gradina Ursului, Padurea Cerbului, fata Imparatului Ros. Gerile, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila.Casa de arama, macul si nisipul, pazirea fetei imparatului, alegerea dintre fete., calul si turturica Punctul culminant: moare Harap -;Alb, moare Spanul, invie Harap-Alb Deznodamantul: nunta imparateasca. 7 Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga Clasificarea personajelor se poate face in functie de mai multe criterii: f4s23sx 1. pozitiv (Harap-Alb, Sf. Duminica)/negativ (Spanul, Imparatul Ros) 2. real (Harap-Alb nu are nici o calitate supranaturala)/fabulos(Gerila, Setila) 3. principal (Harap-Alb)/secundar (Spanul)/episodic(Sf. Duminica, Imparatul Verde, Craiul) 4. Protagonist(Harap-Alb)/ antagonist(Spanul) 5. Rotund (complex, cu insusiri pozitive si negative)/plat(Spanul) Harap-Alb este un personaj rotund, deoarece nu este doar fiu de imparat, ci si o fiinta complexa, cu defecte si calitati. Invata din greseli si progreseaza, fiind supus unui proces initiatic. Criticul Vladimir Propp, in Morfologia basmului, identifica sapte mari tipuri de personaje: 1. Raufacatorul - Spanul; 2. Donatorul/Furnizorul -; Sf. Duminica; 3. Ajutorul -; calul; 4. Fata de imparat si tatal ei -; fata imparatului Ros; 5. Trimitatorul -; Spanul; 6. Eroul -; Harap-Alb; 7. Falsul erou -; fratii. Harap-Alb este personajul principal, pozitiv, protagonist si eponim(da titlul operei). 8.Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea este o specie a genului epic in proza, in care naratiunea este relatata din perspectiva unu narator martor sau participant la fapte. Trasaturi: -se bazeaza pe oralitate si pe relatia explicita dintre povestitor si ascultator prin adresarea directa catre ascultator -presupune un anumit ceremonial sau cod al zicerii prin atmosfera spectaculoasa, spatiul si timpul actiunii legate de un trecut indepartat -interesul se manifesta mai mult fata de actiunea narata -implicarea intensa a naratorului -relatarea la persoana I -impresia de autenticitate Fantana dintre plopi, face parte din ciclul de povestiri Hanu Ancutei, de Mihail Sadoveanu si este o povestire in rama. Povestirile sale se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica fiind evocarea unei lumi apuse, a celeilalte Ancute. Timpul naratiunii este magic pentru ca reconstituie o lume ce sta sub semnul varstei de aur: o departata vreme, demult. Spatiul povestirii are valoare mitica, fiind o imagine a paradisului pierdut. Hanul este loc de popas si de petrecere. Fantana dintre plopi are ca tema iubirea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul Neculai Isac. Naratorul evoca o intamplare traita de el in tinerete. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul stie sa creeze suspansul, sa mentina tensiunea, captand atentia ascultatorilor. El povesteste cum se indragosteste de o tigancusa, Marga. Ei se intalnesc la fantana dintre plopi si fata ii spune ca tiganii planuiesc sa-l omoare si sa-i ia banii, rolul ei fiind sa-l seduca. Tanarul reuseste sa scape, dar Marga este ucisa Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei, unul dintre ascultatori, care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. Relatia dintre narator si ascultator este stransa. Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un mod ceremonios. 9. Exemplifictrurile nuvelei, prin referire la o operliterarstudiat Nuvela este o creatie epicn prozde dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje cora li se realizeazun portret complex. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti, morale, comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica

4

Moara cu noroc, de Ioan Slavici, este o nuvela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului interior. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie, devenind lacom de bani si impulsiv. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in bratele lui Lica. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schimbe. El, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. 10.Ilustreaza conceptual operational povestire in rama, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea n rameste o categorie a genului epic numitsi povestirea n povestire sau povestirea cu cadru, forma de ncardare a uneia sau mai multor naratiuni ntr-o altnaratiune. Povestirea n ram5 beneficiazsi de un spatiu privilegiat si ocrotitor (un topos), n care mai multi povestitori relateazntpli pilduitoare, respectnd un ceremonial prestabilit si desfurnd o arta discursului memorabil. Fantana dintre plopi, M. Sadoveanu-este povestire in rama deoarece: - se incadreaza intr-o povestire mai mare, este una dintre cele 9 povestiri cuprinse in Hanu Ancutei -spatiu desfasurarii actiunii este unul privilegiat si ocrotitor (un topos hanul Ancutei,) in care mai multi povestitori (printre care si capitanul de mazili Necuial Isac) relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit (se strang laolalta, Ancuta le toana vin etc) si desfasurad o arta a discursului memorabila. -Timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului (demult, pe vremea celeilalte Ancute, iar principala modalitate de expunere este evocarea.) 11.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o nuvela studiata. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei ,,Dacia Literara (1840), nuvela istorica ,,Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche, transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului, pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic, ipocrit si las, fiind foarte bine definit si conturat. In cronica lui Grigore Ureche, Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (15641569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci, in palatul domnesc de la Iasi, in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu ,,silindu-se a ride, dar in realitate el isi ,,simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind, ,,striga ticalosul. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte, care vor ajunge pana la disperare, Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: ,,plangea, tipa, suspina, ,,boci ca o muiere, ,,isi smulgea barba. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica, antiteza romantica domina textul, pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie, fiind un important personaj din literatura romana. Alexandru Lapusneanul este personajul principal din nuvela cu acelasi nume. Este un personaj bine individualizat prin l-ul de la sfarsitul numelui. De asemenea este un personaj real atestat in cronica lui Ion Neculce. Autorul il caracterizeaza indirect lasand de fiecare data, faptele, cuvintele, gesturile sa vorbeasca de la sine. In primul capitol ne este prezentat Lapusneanul ce se intoarce in tara insotit de o oaste otomana, cu scopul de a se razbuna. In apropiere de Tecuci este intampinat de o solie a lui Tomsa care il sfatuieste sa se intoarca, dar nu inainte ca acesta sa le spuna scopul lor. Cand Lapusneanul spune am auzit de bantuirile tarii si am venit sa o mantui, Motoc ii sugereaza ca ar fi mai bine sa se intoarca (tara e linistita, de aceea norodul ne-a trimis sa-ti spunem ca tara nici te vrea nici te iubeste). Acest lucru il infurie pe Lapusneanul care se arata extrem de hotarat in decizia sa (mai degraba

5

si-ar intoarce Dunarea cursul indarapt) si aratand ca nu va fi intors de nimic din drum (daca voi nu ma vreti eu va vreau si daca voi num ma iubiti eu va iubesc pre voi). In momentul cand ramane singur cu Motoc, acesta, incearca sa-l insele iar pe Lapusneanul, spunandu-i sa renunte la ajutorul oastei otomane si sa se bazeze pe sprijinul moldovenilor. La auzul vorbelor sale si cand acesta ii mai spune lui Lapusneanul sa aiba incredere (incredi-te in noi), viitorul domn se infurie si ii aminteste lui Motoc ca la tradat (cand m-ai vazut biruit m-ai lasat) si ca nu s-ar mai increde in el (n-as fi un natarau de frunte sa ma incred in tine?). Lapusneanul ii spune ca nu-l va ucide, dar ii spune foarte clar si de ce (te voi cruta ca-ci imi esti trebuitor sa ma scapi de blastemuirile norodului, sabia mea nu se va manji in sangele tau). Dupa ce preia tronul Lapusneanul se afla intr-un permanent conflict cu boierii si la cea mai mica abatere ii omoara, fiind foarte crud. Rugamintile Doamnei Ruxanda de a opri varsarea de sange spunandu-i ca este muritor si pacatele nu-i sunt iertate daca ridica o manastire (esti muritor si ai sa dai sama) il fac pe Lapusneanul sa se infurie si din impulsivitate duce mana la pumnal, dar se opreste la timp. Acest lucru arat impulsivitatea lui nemasurata. Dar poate fi si tandru (o ridica ca pe o pana si opune pe genunchii sai). De aici reiese ca este vorba si despre un conflict interior. Dezumanizarea este exemplificata si de cruzimea cu care pregateste leacul de frica. A doua zi, merge la biserica (imbracat cu toata pompa domneasca) unde dupa slujba dovedeste ce bine cunoaste arta disimularii. El isi cere iertate in fata boierilor, citand pasaje din Sfamnta Scriptura pentru a fi mai convingator si spune ca vrea sa pecetluiasca impacare cu un ospat. Acolo Lapusneanul da dovada de o cuzime nemasurata in care porunceste uciderea celor 47 de boieri, din capetele lor facand o piramida pe care o arata Ruxandei ca leac de frica. Intre timp multimea se aduna la palat cerand capul lui Motoc, iar Lapusneanul se arata total neinduplecat de rugamintile acestuia (Destul! Nu mai boci ca o muiere). De asemenea ii arata lui Motoc ca nu a uitat nimic din (du-te sa mori pentru tara, nu spuneai ca tara nici ma vrea nici ma iubeste). Lapusneanul este si foarte intligent, transformand sacrificrea lui Motoc intr-un act politic abil (luati-l si spunetii ca asa plateste Alexandru-voda celo ce prada tara). Dupa ospat acesta isi tine promisiunea de a nu mai omori boieri, facuta Ruxandei, dar isi arata caracterul sadic chinuindu-i (taia maini, scotea ochi, ciuntea si spinteca). Drama tiranului incepe in momentul in care se trezeste din letargie si observa ca este calugar. Incepe sa-i ameninte pe cei din jur (Ma-ti popit voi,dar de ma voi scula pe multi am sa popesc si eu) si ajunge sa-si ameninte propriul fiu cand afla ca acesta este domn. El nu poate concepe sa traiasca fara putere (Eu nu sunt calugar. Sunt domn! Sunt Alexandruvoda). Toate japtele sale o determina pe Doamna Ruxanda sa-i dea otrava, astfel sfarsind tiranul. In aceasta opera naratiunea se imbina cu descrierea si pasajele descriptive (descrierea imbracamintii lui Lapusneanul), iar cuvintele folosite de personaje, limbajul lor, contureaza culoarea de epoca. Toate actiunile sale demonstreaza ca Lapusneanul este deasemenea un personaj romantic. Este prezentat obiectiv. Parerea despre el a autorului este aceeasi cu a celorlalte personaje care il vad ca pe un domn crud si nemilos, parerea mea fiind aceeasi. Alexandru Lapusneanul ramane un personaj bine individualizat, cu lumini si umbre, cu gesturi si cuvinte memorabile conturand personalitatea domnului tiran. 12 Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice, prin referire la o opera literara studiata. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti, morale, comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc, de Ioan Slavici, este o nuvela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului interior. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie, devenind lacom de bani si impulsiv. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in bratele lui Lica. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schimbe. El, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. 13.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului intr-o nuvela psihologica.

6

Nuvela solida, cu subiect de roman (G. Calinescu), Moara cu noroc ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui Ioan Slavici, iar personajele cu destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi. Scriitorul este adeptul unui realism poporal, in conformitate cu care idea de om sarac, dar fericit, predomina in nuvelele sale. Ghita, personajul nuvelei se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei (omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, bogatia ci linistea colibei tale te face fericit) si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic. Personajul identifica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc, unde se va muta cu intreaga familie. Afacerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satisfactia castigului cu multa usurinta a banilor, precum si bucuria ca a scapat de saracie. Dar chiar acum, la carciuma apare un personaj ciudat, Lica Samadaul, stapanul ilegal al locurilor, fire rece, insensibila, stapanita, un om rau si primejdios, asa cum bine intuieste Ana. Evolutia lui Ghita este dramatica, el traieste o drama psihologica, ce se naste din conflictul interior al personajului dorinta de a ramane cinstit este la fel de puternica precum aceea de a se imbogati. Ghita se dezumanizeaza, devine fricos, las, fuge de eul sau real, cauta un alt eu, iluzoriu, ce-l va conduce spre moarte mai mult, incepa sa se supuna (chiar daca nu asta isi doreste) lui Lica , simtind ca are nevoie de bunavointa acestuia. De fapt, personajul simuleaza alianta cu Lica, dar si cu Pintea, iar fata de propriai familie joaca rolul onorabilitatii Asadar imaginea lui Ghita de om onest, bland si cumsecade se destrama ireversibil; acesta devine, fara voie, complice in jefuirea arendasului si in uciderea unei femei, la process jura stramb, devine complicele Samadaului prin implicarea voluntara sau involuntara in afacerile oneroase si in crimele porcarului. Carciumarul isi constientizeaza drama, are remuscari Ghita este un personaj rotund, complex, ce traieste o drama psihologica, consecinta nefasta a instinctului exacerbat al avaritiei, a nerespectarii moralei satului arhaic, in care este puternic ancorata batrana mama a Anei, si potrivit careia banii nu contribuie la umanizarea lumii, ci constituie sursa ei de pierzanie. 14 Exemplifica trasaturile nuvelei istorice, prin referire la o opera literara studiata. Nuvela istorica are urmatoarele trasaturi: - este inspirata din trecutul istoric - se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea autorului - are ca tema evocarea artistica a unei perioade din istoria nationala, locul si timpul actiunii fiind precizate - subiectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare evenimente consemnate de istorie - personajele au numele, unele trasaturi si actiuni ale unor personalitati istorice Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi, este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric. Sursa de inspiratie a nuvelei este Letopisetul Tarii Moldovei, de Miron Costin, dar si din Letopisetul lui Grigore Ureche. Autorul preia urmatoarele evenimente consemnate in cronici: imprejurarile venirii lui Lapusneanul la a doua domnie, solia boierilor trimisa de Tomsa pentru a-i impiedica intoarcerea, uciderea celor 47 de boieri la curte, arderea cetatilor Moldovei, boala, calugarirea si moartea prin otravire a domnitorului. Negruzzi modifica unele fapte istorice, transfigurandu-le artistic. Astfel, elemente de fictiune sunt: pastrarea lui Motoc in timpul domniei lui Lapusneanul ( in realitate, el pleaca impreuna cu Tomsa in Polonia); personajul Stroici ( care nu a existat in epoca); moartea lui Alexandru Lapusneanul in bratele calailor sai, Spancioc si Stroici ( in realitate, Spancioc fusese executat la Liov, impreuna cu Motoc si Tomsa). Tema nuvelei este evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei, la mijlocul secolului al XVI-lea; cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569), lupta pentru impunerea autoritatii domensti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. 15.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela istorica. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei ,,Dacia Literara (1840), nuvela istorica ,,Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche, transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului, pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic, ipocrit si las, fiind foarte bine definit si conturat. In cronica lui Grigore Ureche, Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci, in palatul domnesc de la Iasi, in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu ,,silindu-se a ride, dar in realitate el isi ,,simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind, ,,striga ticalosul.

7

Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte, care vor ajunge pana la disperare, Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: ,,plangea, tipa, suspina, ,,boci ca o muiere, ,,isi smulgea barba. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica, antiteza romantica domina textul, pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie, fiind un important personaj din literatura romana. 16. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-o nuvela istorica studiata. Publicata in primul numar al revistei ,,Dacia Literara (1840), nuvela istorica ,,Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane .Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si efecte extreme, Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia. Este asezat in centrul nuvelei, toate celelalte personaje, ca si actiunile prezentate, sunt orientate spre reliefarea caracterului acestuia.Asa cum e infatisat, trasatura sa dominata, care le subordoneaza pe toate celelalte, este dorinta de putere, de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret. Erou romantic, Lapusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter, un personaj exceptional, ce actioneaza in imprejurari deosebite. Autorul isi urmareste personajul, de-a lungul celor patru capitole, din momentul intrarii in tara si pana in clipa mortii. Tot ceea ce se intampla in aceasta nuvela poarta pecetea duritatii lui Lapusneanu. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche, transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului, pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic, ipocrit si las, fiind foarte bine definit si conturat. In cronica lui Grigore Ureche, Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. 17.Ilustreaza conceptul operational nuvela fantastica, prin referire la o opera literara studiata. In nuvela"La tiganci" actiunea se petrece n Bucuresti avndu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara n opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal. Secventa I (expozitiunea) prezita eroul n tramvai, este vorba de Gavirescu care se ntorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. n tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el vede de trei ori pe saptamna. si aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa ia tramvaiul n sens invers. n aceasta prima secventa autorul introduce ceva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptnd tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare ncfara sa-si dea seama s-a aflat n fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prin nararea ntplarilor eroului n acest spatiu, visul lui. Intrnd la tiganci este ntpinat de baba care-i cere "trei sute" ca sa lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se ntneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica ntrun vis si apoi se trezeste cu gndul ca trebuie sa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate n lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii n ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere "dincolo". Cele trei fete amintesc de ursitori, ele supun pa Gavrilescu unor ncercari pe care el nu le poate trece, danseaza n jurul lui, cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu. Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindule despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima ncercare. Trebuie sa interpretam acest lucru n sensul ca profanul rateaza intrarea lui n domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare n real prin muzica. Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca ncearca sa ghiceasca fetele, se pierde n camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu n sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza. Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii. La nceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi n secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversarii materiei de catre spirit a vietii spre moarte nsotita de spaime si sufocari. Draperia aparea ca un giurgiu si-l ngrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere n taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane. Cifra trei si multiplu de

8

trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momente semnificative. Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentndu-nil pe Gavrilescu n ncerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. n strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, n locul doamnei Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu, iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise cu inventatorul Frncu. Se ntoarce spre casa si n tramvai revin aceleasi obsesii (portofelul, caldura, etc.). Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. Elsa, sotia lui, plecase n Germania la familia ei n urma cu 12 ani, cam de cnd aflase ca el a murit. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sa se ntoarca la tiganci. Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. Calatoria lui se realizeaza ntr-o atmosfera fantastica, noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu simte un visator, o fire de artist. Acesta ca un mesager al mortii ajuta pe profesor sa ajunga "dincolo" trecnd prin locuri impuse de traditie cum este biserica. Secventa VIII ncepnd cu intrarea definitiva a eroului la tiganci unde nimic nu se schimbase. Baba asteapa, recunoaste, ia vama, arata din prag casa cea mare rostind niste cuvinte oraculare: "vezi sa nu te ratacesti", "sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cnd ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: eu sunt, m-a trimis baba". Sleit de puteri trece prin coridor si se ncurca iar, o gaseste pe Hildegard care asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si spune "vino cu mine". Pornesc spre padure alunecnd dinspre veghe spre vis, spre moarte du-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: "Ia-o spre padure, pe drumul ala mai lung si mna ncet. Nu ne grabim.". Deznodamntul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. Eroul se explica echivoc "se nt pla ceva cu mine si nu stiu ce, daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez.". Fata consoleaza la fel de echivoc "toti visam, asa ncepe, ca ntr-un vis.". Nuvela ntr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul, eternul. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul, o cetate a cunoasterii. Conditia materiala precara piedica sa-si depaseasca conditia, n lupta sa ar trebui sa fie tnar dar el este batrn, ar trebui sa fie curajos dar lui e frica mereu, i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. Din aceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat. 18.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela fantastica studiata. Personajul principal este un ins banal, ratat, tipul antieroului din proza moderna. Hazardul il arunca in plin mister, pe care il traieste fara stire si fara vrere. Conditia de artist, chiar ratat, ii faciliteaza aventura fantastica si il transforma in purtator al mesajului nuvelei: renasterea artei prin redescoperirea miturilor. Gavrilescu vede realitatea zilnica prin oglinda iluziei lui. Ca pianist el traieste fecvent pe un alt portativ al existentei. Arta este orgoliul si, totodata, forma lui de aparare. Eugen Simion Portretul personajului se contureaza in primul episod, prin autocaracterizarea devenita laitmotiv in episoadele urmatoare: Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. Zic pentru pacatele mele, adauga, incercand sa zambeasca, pentru ca n`am fost facut pentru asta. Eu am o fire de artist. Atitudinea personajuli este redata, in mod realist, prin dialog, monolog interior si gesturi. Gesturile stangace, comportamentul nesigur, visator, locvacitatea, uitucenia configureaza portretului profesorului banal, dar cu fire de artist. Varsta personajului, 49 de ani, poarta simbolistica cifrei 7, incheierea unui ciclu al existentei in plan terestru, moment al trecerii, prin initiere, in alt plan, spiritual. Sensul initierii din bordei nu este dezlegat, dar, desi nu ghiceste tiganca, recupereaza treptat atributele omului primordial: anamneaza si capacitatea creatoare, ceea ce il scoate definitiv din timpul liniar, istoric, unde nu`si mai gaseste locul. Pentru ca la a doua intrare la tiganci, sa fie trimis in casa cea mare, unde o gaseste prin intuitie pe Hildegard, simbol spiritual, si pare a se reface cuplul adamic. Drumul spre padure semnifica intrarea intr`un spatiu etern, dar ambivalent: moarte si/sau nuvelei sunt suspendate. Intelesurile ultime ale nuvelei sunt suspendate, pentru ca nuvela presupune, in opinia autorului, o incercare a labirintului nu doar pentru personajul principal, ci si pentri cititor, ceea ce arunca opera in inima fantasticului. 19.Prezinta deosebiri si asemanari intre 2 tipuri de nuvela studiate(nuvela psihologica, istorica sau fantastica) Nuvela - este o specie a genului epic, in proza, cu un singur fir narativ,de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman), cu un conflict concentrat si intriga riguros construita, cu personaje putine, punandu-se accentul pe un personaj principal, iar intamplarile si faptele sunt,de regula, verosimile. Asemanari intre nuvela psihologica si istorica. - se observa tendinta de obiectivare, naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje - intamplarile sunt relatate alert si obiectiv - relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate, ceea ce asigura verosimilitatea, credibilitatea - se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ I. Nuvela istorica - este inspirata din trecutul istoric - se distanteaza de realitatea istorica prin viziunea autorului si fictiune

9

- tema - inspirata din istoria nationala - subiectul prezinta intamplari istorice - personajele au trasaturi specifice unor personalitati istorice - epoca se constituie prin culoare locala (mentalitati, comportament, obiceiuri, vestimentatie, limbaj) Nuvela fantastica - existenta celor 2 planuri: real - ireal; in planul lumii familiare patrunde un eveniment misterios, inexplicabil prin legile naturale - disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia elementului ireal - compozitia gradata a naratiunii intretine tensiunea epica - finalul ambiguu - ezitarea eroului si a cititorului de a opta pt. o explicatie a evenimentului - prin relatarea intamplarilor la persoana I de catre cel care le-a trait sau de catre un martor, scrierea capata mai multa credibilitate si faciliteaza identificarea cititorului cu intamplarile si cu nelinistea personajului - pt. a face ca inexplicabilul sa devina acceptabil, naratorul scrierii fantastice propune diverse explicatii pt. evenimentele relatate, explicatii ce se dovedesc in general incomplete si nesatisfacatoare 20.Prezinta asemanari si deosebiri intre trasaturile povestirii si ale nuvelei. -povestirea este o specie epicn proz de dimensiuni mai reduse dec nuvela si mai ntins dec schita, care se limiteazla nararea unui singur fapt epic, interesul concentrndu-se nu n jurul personajelor, ci al situatiilor -implicarea naratorului n actiune este mai mare dec n nuvel(naratiune subiectivizat, -constructie mai putin riguroasdec a nuvelei desfurarea actiunii este mai putin tensionat -existo relatie strnsntre narator si receptor prin oralitate, ceremonial, atmosfer actiune situat ntr-un timp relativ determinat (trecut), uneori chiar mitic -stilul se caracterizeazprin oralitate, demonstratn primul rnd, prin caracterul fatic al povestirii, adicmentinerea unui permanent contact ntre partenerii actului de comunicare, ntre povestitor si ascultor Nuvela - este o specie a genului epic, in proza, cu un singur fir narativ,de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman), cu un conflict concentrat si intriga riguros construita, cu personaje putine, punandu-se accentul pe un personaj principal, iar intamplarile si faptele sunt,de regula, verosimile. - se observa tendinta de obiectivare, naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje - intamplarile sunt relatate alert si obiectiv - relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate, ceea ce asigura verosimilitatea, credibilitatea - se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ 21.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si realista. In proaza realista: Personajele sunt construite, de asemenea, n spirit realist, sustinnd firul epic al romanului. Personajul principal este tipic realist, exponential pentru o anumitcategorie social iar structura sa psihologiceste pussub semnul unor truri dominante: tipul tanului, caracterizat printro inteligentdur egoism si cruzime, dar mai ales printr-o vointimens Conform delimitii teoreticianului E. Forster, el este un personaj rotund, avnd capacitatea de a surprinde citittorul n mod convingor prin reactiile si gesturile lui. In proza romantica:Personajele sunt caractere deja formate si se contureaz n general, din stile conflictuale. Alexandru Lusneanul este personajul principal, toti ceilalti gravitnd n jurul personalitii sale. Statutul s social trebuie pus n relatie cu tema operei, Lusneanul avnd o existentistoricdeterminat despre care autorul afl asa cum el nsusi declar din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin. 22.Ilustreaza conceptul operational roman, prin referire la o opera literara studiata Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu si aput n anul 1920. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura romn. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana, determinata nu numai de factori sociali, ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc n prejurari, uneori patimase. Obiectiv, n desfasurarea lui epica, de fresca sociala, romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realitilor satului ardelean de la nceputul secolului al XXlea, ilustrnd conflictul generat de lupta aprigpentru pnt, ntr-o lume n care statutul social al omului este stabilit n functie de averea pe care-o posed fapt ce justificactiunile personajelor. Solutia lui Rebreanu este aceea cIon se va cori cu o fatbogat Ana, desi nu o iubeste, Florica se va cori cu George pentru care p nt, iar Laura, fiica nvorului Herdelea va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru cnu cere zestre. Personajul central al ctii, Ion al Glanetasului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea umandin care face parte prin mentalitatea clasei testi careia ii apartine. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul

10

lui Ion, iar pe de alta parte, viata satului ardelenesc. Tehnica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii, capitolele au titluri sinteza ( Inceputul, Hora, Nunta, Nasterea). Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal, naratiunea la persoana a III-a), utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. . 23. Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara studiata. Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu si aput n anul 1920. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura romn. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana, determinata nu numai de factori sociali, ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc n prejurari, uneori patimase. Obiectiv, n desfasurarea lui epica, de fresca sociala, romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realitilor satului ardelean de la nceputul secolului al XXlea, ilustrnd conflictul generat de lupta aprigpentru pnt, ntr-o lume n care statutul social al omului este stabilit n functie de averea pe care-o posed fapt ce justificactiunile personajelor. Solutia lui Rebreanu este aceea cIon se va cori cu o fatbogat Ana, desi nu o iubeste, Florica se va cori cu George pentru care p nt, iar Laura, fiica nvorului Herdelea va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru cnu cere zestre. Personajul central al ctii, Ion al Glanetasului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea umandin care face parte prin mentalitatea clasei testi careia ii apartine. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion, iar pe de alta parte, viata satului ardelenesc. Tehnica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii, capitolele au titluri sinteza ( Inceputul, Hora, Nunta, Nasterea). Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal, naratiunea la persoana a III-a), utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. 24. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor) intrun roman modern studiat. Autor narator persoanaje cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare. Autorul Este persoana care scrie o carte, redacteaza o piesa de teatru, un eseu etc. 1 se afla in afara textului 2 are o viziune de ansamblu asupra continutului 3 concepe mesajul 4 alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative 5 creeaza opera, alege modalitatile de exprimare si personajele, carola le atribuie roluri 6 se adreseaza cititorilor 7 autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator, personaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara faptele, de a descrie locurile si personajele dintro opera literara epica. Naratorului i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient 7 povesteste la persoana a III-a 8 cracteristic prozei obiective 9 independent de autor si de personaj 10 autorul ii confera independenta narativa totala 11 este tipul clasic, cel ce dirijeaza din spate toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia, inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora 12 este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului 13 perspectiva sa este unica Liviu Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv, impersonal, narand la persoana a III-a. Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un observator (atat si nimic mai mult). Un observator omniscient, desigur, dar lipsit de voce proprie.(N. Manolescu) Ion este un roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului, dar si din perspectiva relatiei narator personaj. Ca in toata proza realist-obiectiva, naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare zero (viziunea dindarat) naratorul este obiectiv, detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient, stiind mai mult decat personajele, si omniprezent, dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale

11

personajelor, destinul prestabilit al acestora, finalul. Cititorul se identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. Si in Ion, destinele personajelor, ca si evenimentele sunt previzibile, finalul nu surprinde, creandu-se astfel iluzia vietii (obiectivitate si verosimiliate) 25. Ilustreaza conceptul operational NARATOR (omniscient, personaj-narator sau narator martor), folosind ca suport un text narativ studiat. Naratorul este cel care povesteste intr-o naratiune, cel care isi asuma o anumita pozitie fata de faptele narate, fiind un mediator intre autor si cititor. El nu trebuie sa fie confundat cu autorul. Naratorul-personaj reprezinta cumularea functiei vocii care povesteste in textul epic cu functia actantului, adica a personajului. Rezultatul acestei cumulari utilizarea naratiunii la persoana I, asa cum intalnim in romanele care capata formula jurnalului, de exemplu, Nunta in cer, de Mircea Eliade, sau in romanele lui Camil Petrescu. Aceasta cumulare este specifica in primul rand romanului subiectiv, al carui model este adoptat de orientarea modernista, avandu-l ca inaintas pe scriitorul francez Marcel Proust, autorul amplului roman In cautarea timpului pierdut. Romanul lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman subiectiv, adica un roman in care intamplarile si prezenta personajelor sunt filtrate printr-o unica individualitate, aceea a personajului-narator. Alegerea lui Camil Petrescu este motivata chiar de el si este pusa in legatura cu conceptul de autenticitate Actul povestirii devine astfel si modalitate a analizei, pentru ca, in paralel cu intamplarile, sunt interpretate semnificatiile lor, personajul-narator, intruchipat de Stefan Gheorghidiu incearca nu sa retraiasca trecutul, ci sa inteleaga unde este adevarul, daca sotia sa, Ela, l-a inselat sau nu. Viziunea oferita de acest narator-personaj este partiala, nu putem sa cunoastem toate intamplarile si nu stim daca unghiul sau de vedere este cel real sau vede totul deformat de prisma propriilor sentimente. In legatura cu naratorul-personaj si felul in care prezinta el intamplarile, pot fi amintite alte concepte specifice romanului subiectiv, precum memoria involuntara si digresiunea. Astfel, naratorul-personaj nu se supune acelorasi rigori de organizare ca si naratorul obiectiv, de aceea intamplarile nu sunt prezentate cronologic, ci in functie de felul in care sunt chemate de o imagine a prezentului care traieste o amintire. 26. Ilustreeazconceptul operational personaj-narator, folosind ca suport un text narativ studiat. Hanu Ancutei - Fntna dintre plopi, Mihail Sadoveanu Naratorul reprezintinstanta intermediarntre autor si cititor, este cel ce relateazsuita evenimentelor, care comunicistorisirea naratcititorului fictiv. Naratorul nu se confundcu autorul. Autorul abstract este cel care a creat universul epic, iar naratorul este cel care comunicistorisirea naratcititorului fictiv. Naratorul personaj (tefan Gheorghidiu Ultima noapte, citanul de mazili Neculai Isac atunci cand povesteste ntplarea de la fntna dintre plopi, Hanu Ancutei) - participla ntampli, este implicat direct n succesiunea evenimential Relatarea se face la persoana I, existnd o perspectivsubiectiv asupra evenimentelor narate, ci naratorul face parte din lumea fictivpe care o expune. Neculai Isac povesteste auditoriului (ascultorii prezenti la han), aducnd la cunostinta si cititorului ntplile de pe vremea celeilalte Ancute, prin tehnica evocii, fiind deci un narator. Prin participarea directla succesiunea evenimentiala el este un personaj, aluri de celelalte personaje ale povestirii (Marga, unchiul Hasanache, fratii acestuia), cele douatributiuni fnd din Neculai Isac un narator-personaj Perspectiva subiectivpe care o are asupra relatii vine ca o consecinta faptului ceste un narator-personaj. Experientde viata lui Neculai Isac, mediul social, sexul si vsta i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac si ticos. Om nevrednic nu pot sspun ca am fost [] dar i erau dragi ochii negri si pentru ei ccam multe hotare. 27. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final, prin referire la doua dintre romanele studiate. Romanul Ion a aparut in 1920 in forma sa definitiva si fundamenteaza romanul social modern, obiectiv si realist. Incipitul romanului descriind drumul, semnifica o metafora a vietii cu bucurii si necazuri. Numele locurilor: Cismeaua Mortului, Rapele Dracului, sugereaza faptele malefice petrecute acolo, numele satului Pripas, o comunitate oarecare a carei viata poate fi regasita oriunde. Crucea de lemn stramba, Hristosul de tabla ruginita, coronita de floare vesteda sunt indiciile unei comunitati care a abandonat credinta crestina, facandu-si alti idoli: pamantul si averea. Finalul romanului reia metafora drumului, viata merge inainte, comunitatea n-a invatat nimic din faptele petrecute in Pripas; singurele care se indreapta spre viitor sunt credinta si nadejdea reprezentata de turnul bisericii noi si de raza care poleieste Hristosul de tinichea. Generatiile se succed, tanarul invatator Zagreanu va continua truda socrului sau, ducand crucea unei existente mediocre insufletite insa de sentimentul datoriei. Comunitatea a ramas aceiasi, o valtoare de patimi omenesti fara inceput si fara finalitate. 28.Ilustreaza particularitati ale romanului subiectiv de pana la Al Doilea Razboi Mondial, prin referire la o opera litarara studiata apartinand unui autor canonic. Romanul este o scriere epica in proza, cu actiune complexa, de mare intindere, desfasurata pe mai multe planuri, cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. Romanul are o structura narativa ampla,

12

organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in care se prezinta un numar mare de personaje, cu pondere diferita in structura epica. (personajele principale, secundare, episodice). Tema romanului Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi (1930) surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii. Structura romanului: Romanul este strucurat in doua parti, cu titluri semnificative, surprinzand doua ipostaza existentiale: Ultima noapte de dragostte, care exprima aspiratia catr sentimentul de iubire absoluta si Intaia noapte de razboi, care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd, ca iminenta a mortii. Daca prima parte este o fictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului, partea a doua este insa o experienta traita, scriitorul fiind ofiter al armatei romane, in timpul primului razboi mondial.,Compozitia romanului: Romanul este scris la persoana I, fiind un monolog liric, deoarece eroul se destainuie, se analizeaza cu luciditate, zbuciumandu-se intre certitudine si incertitudine, atat in plan erotic, cat si in planul tragediei razboiului, cand omenirea se afla intre viata si moarte. Eroul, Stefan Gheorghidiu, este intelectualul lucid, insetat de absolut, dornic de cunoastere, de autenticitate, dominat de incertitudini si care se confeseaza introspectand cele mai adanci zone ale constiintei, in cautarea permanenta a iubirii absolute, ca sentiment al existentei umane superioare. Romanul este alcatuit pe baza unui jurnal de campanie, in care timpul obiectiv evolueaza paralel cu timpul subiectiv, acestea fiind cele doua planuri compozitionale ce-l motiveaza pe Camil Petrescu drept novator al esteticii romanului romanesc. In plan subiectiv, memoria involuntara aduce in timpul obiectiv experienta ulterioara a eroului, aflat in permanenta in cautare de certitudini privind sentimentul profund de iubire, care se dilueaza in fata unei drame mai complexe, aceea a iubirii. Semnificatia titlului: Cuvantul noapte repetat in titlu reda simbolic incertitudinea, indoiala, irationalul, nesiguranta si absurdul, necunoscutul si tainele firii umane. Cele doua nopti din titlu sugereaza si doua etape din evolutia personajului principal, dar nu si ultimele, intrucat final Stefan este disponibil sufleteste pentru o noua experienta existentiala. 30. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata, prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune, conflict, momentele subiectului, relatii temporale si spatial Nuvela psihologica: Moara cu noroc, de Ioan Slavici Actiune = totalitatea evenimentelor, a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. In Moara cu noroc, Ghita, un cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani, dar, curand ajunge sa fie tot mai lacom de bani. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an , intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste Conflictul = elementul esential care determina actiunea intr-o creatie epica sau dramatica. Conflictul este de natura interioara in nuvela psihologica si se da intre dorinta lui Ghita de a ramane om cinstit si nevoia de a se imbogati cu orice pret, prin orice mijloace Momentele subiectului sunt: a). Expozitiunea in care se descrie drumul care merge la Moara cu noroc si a locului in care se afla si se prezinta personajele: Ghita, sotia lui, Ana, cei doi copii si batrana. b). Intriga, marcata de aparitia lui Lica Samadaul in viata lui Ghita, care tulbura echilibrul familiei. El este seful porcarilor si stapanul imprejurimilor. Ghita nu se poate sustrage influentei lui malefice. c). Desfasurarea actiunii: Ghita incepe sa se instraineze de familia lui, sa devina violent si mohorat. Starea sa materiala devina tot mai buna. El se degradeaza ata de mult, incat ajunge sa isi arunce sotia in bratele lui Lica. d). Punctul culminant: Ghita o ucide pe Ana, iar el e ucis de Raut, din ordinul lui Lica. e). Deznodamantul: un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii. 31. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela istorica studiata, prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune, conflict, momentele subiectului, relatii temporale si spatial Alexandru Lapusneanul - povestire pe momente ale subiectului - Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru, realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana, "Alexandru Lapusneanul". Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori. Expozitiunea : Primul capitol sub motoul "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu..." relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova, hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger, Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei, raspunzand boierilor cu fermitate:"Daca voi nu ma vreti, eu va vreu"(...) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (...). Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto "Ai sa dai sama, doamna!..." si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica, deoarece Tomsa fugise in

13

ValahiaPunctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol "Capul lui Motoc vrem...". Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie, dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca pe domnitor cu boierii. La ospatul de impacare de la curtea domneasca, Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri, intr-o urisa piramida. Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto "De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu...". Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor, dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi, taia maini. Aflat in cetatea Hotinului, domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : "M-atapopit voi, dar de ma voi indrepta, pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!" Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul, Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. Alexandru Lapusneanul, lasand o pata de sange in istoria Moldovei, a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. 32. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata, prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative, episod, incipit, final. Nuvela fantastica: La tiganci, de Mircea Eliade Secventa narativa = Parte a unui text narativ care contine o singura actiune, realizata de unul sau mai multe personaje. O secventa narativa ar fi calatoria lui Gavrilescu, un profesor de pian, cu tramvaiul si discutiile din tramvai. O alta secventa narativa este intrarea personajului in cealalata lume, la tiganci, un loc misterios, unde trecerea timpului este oprita. Aceasta secventa cuprinde si testul la care este supus si anume ghicirea tigancii, pe care, insa, nu il trece. A treia secventa narativa o constituie iesirea din bordeiul tigancilor si calatoria cu tramvaiul. In acesta secventa, personajul afla ca au trecut 12 ani, dar nu-si da bine seama ce s-a intamplat exact. Secventa a patra este marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor, unde Gavrilescu se reintalneste cu logodnica sa din tinerete, Hildegard. Finalul este dependent de tipul si dimensiunea textului si poate fi inchis sau deschis. In nuvela La tiganci, de Mircea Eliade, finalul este deschis, lasand loc interpretarilor. Misterul si suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne dea nici o explicatie a intamplarilor nici in final 33.Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata, apartinand prozei realiste. Proza realista: Enigma Otiliei, de George Calinescu Romanul realist prezinta personaje tipice, caracterizate printr-o trasatura puternica de caracter. Astfel: 14 mos Costache este tipul avarului. Are multa afectiune pentru Otilia, dar nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. Toate faptele sale arata avaritia personajului: faptul ca nu isi repara casa aflata in paragina, cu toate ca are suficienti bani, faptul ca nu o infiaza pe Otilia, refuzul de a angaja o servitoare, atribuirea unor cheltuieli fictive lui Felix, pe care le-a facut el, de fapt. 15 Otilia reprezinta eternul feminin impresioneaza prin complexitatea sufletului, prin imprevizibilul care o invaluie, prin farmec si delicatete. Este o enigma pentru cei din jur, care nu reusesc sa o inteleaga, datorita comportamentului ei contradictoriu. 16 Felix Sima tipul ambitiosului, este studios, s-a dedicat cartilor si lumea lui adevarata e lumea stiintei. De aceea reuseste sa treaca peste deceptia suferita din iubire, remarcandu-se mai tarziu pe plan profesional, devenind un nume cunoscut in medicina 17 Pascalopol este aristocratul rafinat un om generos, cu gusturi desavarsite, elegant, este cultivat si plin de noblete. O iubeste sincer pe Otilia si incerca sa-l induplece pe mos Costache sa o infieze. Se casatoreste cu ea pentru a o proteja si a-i asigura un viitor bun, lipsit de griji. 18 Stanica Ratiu tipul parvenitului si al demagogului incearca sa se imbogateasca prin orice mijloace si ajunge chiar sa-i provoace un infarct lui mos Costache, furandu-i banii 19 Aglae Tulea baba absoluta, lacoma si imorala, egoista si marsava, dispretuind orice reocupare intelectuala 20 Aurica Tulea fata batrana, mereu in cautare de pretendenti 21 Titi Tulea tipul retardatului 22 Simion Tulea dementul senil 34.Evidentiati modul in care conflictul/conflictele unui roman ( de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat se reflecta in evolutia personajului principal/a personajelor Morometii, de Marin Preda Roman de tip obiectiv Ilie Moromete - personajul principal (I vol. Morometii, 1955) Conflictul principal este de naturtragicsi se dntre om si istorie, istorie care marcheazn mod hotor destinul, desi omul are iluzia cse poate sustrage ei. Incipitul aduce n prim-plan problema timpului. Se pare ctimpul avea cu oamenii nesfsitrdare; viata se scurgea aici, f conflicte mari. Familia lui Ilie Moromete este si ea minat de tot felul de conflicte n aparentminore, dar care vor duce treptat la destrarea ei si la schimbarea totala personajului principal, Ilie Moromete, care-si pierde controlul asupra familiei sale. Starea conflictualeste permanent Existconflicte ntre:

14

- Moromete si Catrina, deoarece aceasta vrea si fie trecutcasa pe numele ei, fapt promis de Moromete cnd acesta vnduse un pogon de pnt din zestrea sotiei. Catrina va pi pe Ilie n volumul al doilea, n urma aflii vestii ca Moromete le-a promis betilor cdacse vor ntoarce acasle va da lor totul. Femeia supusde la nceputul vol. I se va transforma radical n cel de-al doilea volum. - frati; chiar dispunerea membrilor familiei la masde la nceputul romanului aratrivalitile existente ntre copiii din prima corie si cei din a doua corie a lui Moromete. Copiii din prima corie (Achim, Paraschiv si Nil steau spre tindgata de plecare dacs-ar fi iscat vreo ceart Cei futi cu Moromete steau de partea cealaltlngmama lor, Catrina. - Niculae si tat s, care nu vrea sl trimitla scoal Ca filosofie a existentei, Niculae este un antimorometian. Moromete se rupe definitiv de fiul s n al doilea roman. Conflictul dintre el si Niculae simbolizeazconflictul dintre douconceptii despre tan. Niculae refuzorice dialog. El este n ctarea unor valori care si ordoneze existenta. - tatsi cei trei fii, care vor smeargla oras sse bogeascrapid. Intrarea tanilor mai nlesniti n circuitul comertului de cereale are nu numai o important economic ci le modificn primul rnd atitudinea fatde pnt. Ei nu mai sunt tanii lui Rebreanu, apati de acea obsesie a pntului, teribilca o fatalitate. Centrul vietii economice testi s-a deplasat de la posesia si exploatarea pntului la valorificarea produselor sale testi. Relatia omului cu pntul a fost desacralizat Tanii din Morometii ncep sse deosebeascntre ei prin cu totul altceva dec numul strict al pogoanelor si anume prin faptul c unii au, iar altii nu au posibilitatea de a cumpa sau de a vinde. Pe lngaceste crize interne, existsi o criz externa familiei produsde: impozite, datorii la bancsi alte datorii de gospodie. 35. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial) Morometii, de Marin Preda Ilie Moromete - personajul principal (I vol. Morometii, 1955) Caracterizare direct a. futde narator: dezvuie un Moromete cu o personalitate complex un lider al satului, care are o pl ere deosebitde a sta de vorbsi de a medita; b. futde alte personaje:Catrina se amuzde glumele lui. De cele mai multe ori face reprosuri si crede care sufletul negru de rtate si de tutun. Spune ca are o logica sucita. Cocosil face prost, dar n realitate admirsi chiar invidiazpentru cstia sgeascn ziar lucruri pe care el nu le vedea. c. autocaracterizare: Domnule, eu totdeauna am dus o viatindependent15 libertatea interioar e tr ura lui definitorie. Caracterizarea indirecte dedusdin faptele personajului, care dezvuie mai multe truri de caracter: - Moromete nu are un spirit comercial. - Se considersuperior celorlalti. nainte de ntnirea din poiana fieriei luiIocan intrsse b biereascsi se lasasteptat ca o vedet - Nu scapnici un prilej de a-i ironiza pe ceilalti: cnd bea tuicla Bosu, cnd comenteaz articolele din ziar. - Are tendinta de a domina si de a face ca lumea din jur sse miste dupvointa lui - Are reactii paradoxale: unde te astepti sse supere, el se amuz De ex. n momentul n care cnele Dutulache furbrnza de la mas o ceartpe Catrina: De ce s mnc cnele, fa, e bun cnele de mncat? E bun ste mnnce el pe tine. Familia lui Moromete este una de tip patriarhal, el este un pater familias, a cui autoritate e n declin. 36. Explica relatia realitate- fictiune, prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire, nuvela istorica, roman de tip subiectiv) Alexandru Lusneanul, de Costache Negruzzi Nuvela istoricpleacde fapte reale, naratorul se inspirdin cronicile Moldovei, respectnd n mare parte adevul istoric. Cu toate acestea apar si licente istorice (abateri de la adevul istoric), fute n scopuri artistice. Pornind de la fapte reale, scriitorul imagineazun univers piln de semnificatii. Literatura are un caracter fictiv, ea este inventie. Artistul se detaseazde cronicar, prin construirea unui caracter puternic, prin crearea culorii locale, prin dramatizarea epicului, prin constructia riguroasa nuvelei. 1, Motoc a murit decapitat imediat ce s-a nscnat Alexandru Lusneanul. Naratorul ptreazpentru cera prototipul boierului intrigant, ucigndu-l moral, dar si fizic, pentru a-i atribui un sfsit pe mura lui de caracter. 2. Pentru scena uciderii se inspirdin Letopisetul Tii Moldovei de Grigore Ureche, doar c amplific faptele, punnd accent pe reliefarea caracterului domnitorului. Scena masacrii este bogitfatde cea din Letopiset, n sensul cnaratorul foloseste tehnica regizoraln prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. 3. Spancioc nu mai tra nici el n momentul revenirii lui Lusneanul pe tron. l aduce n Moldova pentru a construi antiteze. El si Stroici apar n opozitie cu Motoc, reprezentnd genul boierilor patrioti.

15

4. Stroici este o inventie a autorului 37. Exemplifica, prin referire la o opera literara de Ion Creanga, doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere, din urmatoarea lista: modalitati ale nararii, marci ale prezentei naratorului, limbajul personajelor, vorbire directa si indirecta, registre stilistice). Povestea lui Harap Alb, de Ion Creanga Mci ale prezentei naratorului: - prezenta formulelor specifice: a. Formulele initiale au rolul de a introduce cititorul n lumea basmului. Creangrenuntla traditionalul a fost odatca niciodat16, folosind un enunt ca Amu cica fost odat16, dupcare se struieste sne explice de ce rudele nu se cunosteau ntre ele (Craiul si Verde mpat). Formula initialare rolul de a introduce cititorul n lumea basmului, n lumea fictiunii, unde totul este posibil si nu ne mai mir de nimic. Cuvntul cic16, sugereazideea cpovestitorul n-a fost martor la evenimente si aruncasupra lor o umbrde ndoial b. Formulele mediane sunt menite sntretinatentia cititorului. Dumnezeu sne tie, c cuvntul din poveste, nainte mult mai este. c. Formulele finale au rolul de a scoate ascultorul/cititorul din lumea fictiunii si de a-l duce n lumea realn care binele nu mai nvinge ntotdeauna, pentru caici se joacalte reguli: i a tinut veselia ani ntregi, si acum mai tine nc cine se duce acolo bea si mnc Iar pe la noi, cine are bani, bea si m nc iar cine nu, se uitsi rabd Formula are un umor amar si ascunde o obsesie ancestral(din vechime, streche): procurarea hranei. n lumea povestilor, fericirea e asimilat si cu belsugul gastronomic, dar cititorul trebuie sse trezeascla realitatea n care banul e stnul absolut. Stilul este sententios; naratorul bazat pe ntelepciunea populardsentinte, maxime: Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos...n La unul fsuflet, trebuie unul fde lege.n Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.n Surpriza cea mai mare o aduce finalul; naratorul se detaseazde povestea lui (Ce-mi pas mie?) si se considerresponsabil numai cu discursul; evenimentele s-au ntplat oricum fel, de aceea considercsingura lui obligatie e sspunpovestea, invitndu-i pe cititori ssi facsi ei datoria lor (si vrog sascultati). Registrul stilistic folosit n basm este cel popular. Limba folositde autor reprezint chintesenta vorbirii noastre populare din aceeasi epoc Apar fonetisme moldovenesti: aista, aiasta, hie pt. gie. Trura cea mai caracteristica scriitorului popular este oralitatea; tot ce spune el poart pecetea stilului vorbit. 38. Exemplifica, apeland la o povestire studiata,doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere, din urmatoarea lista: modalitati ale nararii, marci ale prezentei naratorului, limbajul personajelor, registre stilistice). Hanu Ancutei Fntna dintre plopi M. Sadoveanu Autorul este persoana care concepe i care scrie o oper (literar, tiinific etc.). n cazul povestirii Fntna dintre plopi, autorul este Mihail Sadoveanu. Autorul concret, creatorul operei literare, adreseaz, ca expeditor, un mesaj literar cititorului concret, care funcioneaz ca destinatar/receptor. Autorul concret i cititorul concret sunt personaliti istorice i biografice, ce nu aparin operei literare, ns se situeaz n lumea real unde ele duc, independent de textul literar, o via autonom. Autorul, Mihail Sadoveanu, este aadar creatorul universului epic din Fntna dintre plopi, iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului fictiv, naratorul este cel care face medierea ntre autor i cititor. Atat naratorul c i personajul (element principal al unei opere epice, care determin aciunea i care se afl n mijlocul evenimentelor) sunt mnuite de autor n scopul dorit de acesta i n conformitate cu propria viziune asupra veridicitii relatrii. Povesirea implic o relaie special ntre narator i cititor, impunnd un ceremonial al discursului, menit a capta atenia cititorului i a-i cultiva o stare de ateptare. Exista n Fntna dintre plopi dou tipuri de naratori: 1. primul tip este naratorul martor, cel care apare imediat n deschiderea povestirii, aducnd la cunotinta cititorului atomsfera din han, activitatile personajelor: lutarii, Ancua, comisul Ioni de la Drgneti i gospodarii i cruii din ara-de-Sus. Relatarea se face n pricipal la persoana a III-a, i doar prin poziionarea pronumelui la pers I noi n faa acestei categorii de personaje (noi, gospodarii i cruii din ara-de-Sus), naratorul revendic apartenena la acest grup, ceea ce face din el un naratormartor, narator ce va asista i la venirea capitanului de mazili Neculai Isac, care dup ce particip la un adevarat ritual (Ancua toarna vin n ulcic, lutarii vin mai aproape, comisul Ionita il invit s povesteasca ntplarea n care i-a pierdut o lumin). Aici ncepe povestirea propriu-zis, povestirea in povestire, devenind povestire n ram. 2. narator-personaj: Neculai Isac povestete auditoriului (asculttorii prezeni la han), aducnd la cunotin i cititorului ntplrile de pe vremea celeilalte Ancue, prin tehnica evocrii, fiind deci un narator. Prin participarea direct la succesiunea evenimeniala el este un personaj, alaturi de celelalte personaje ale povestirii (Marga, unchiul Hasanache, fraii acestuia), cele dou atribuiuni fcnd din Neculai Isac un narator-personaj Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relatrii vine ca o consecin a faptului ca este un narator-personaj. Experiena de viaa a lui Neculai Isac, mediul social, sexul i vsta

16

pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i ticalos. Om nevrednic nu pot s spun c am fost [] dar i erau dragi ochii negri i pentru ei clcam multe hotare. 3. n finalul povestirii naratorul revine n ipostaza de narator-martor, (Noi gospodarii i cruii din arade-Sus am ramas tcui i mnii). 39. Explica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Ioan Slavici. Moara cu noroc, de Ioan Slavici Tema o reprezintdezumanizarea provocatde patima banului, prezentnd societatea romneascde la sfsitul secolului al XIX-lea. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvuie procesul de parvenire a individului; prezint efectele dramatice ale inadaptii; descopercomplexitatea sufletelor simple: hangiii; printre stile analizate n nuvela psihologicse afl obsesia, frica, alienarea, erosul. Ioan Slavici este un portretist prin excelent Ca prozator realist nu insistasupra trurilor fizice, ci asupra celor psihologice, etice, de gndire si de comportament. Fizionomia personajelor si anumite particulariti ale acestora ilustreaztruri ale personajelor, anumite conflicte sufletesti. Liceste un personaj malefic, demonic, secundar. El este singurul personaj care nu evolueaz ci are o constructie liniar(este plat). a. Caracterizare directfutde narator - portretul fizic este detaliat si anticipeazportretul moral: om cam de 36 de ani, cu ochi mici si verzi, cu sprncene dese si preunate la mijloc. Aceste truri sugereazrtatea si demonismul personajului. ncde la intrarea n scenLicse comportca un stn peste oameni si locuri. Inteligent, fin cunosc or al psihologiei umane, el se conduce dupun cod moral propriu, n afara legilor si a statului. b. Caracterizare directfutde personaje: - Ana simte cLiceste oarecum fiorosn si i previne sotul care de a face cu un om r si primejdiosn. - Ghit spune: tu nu esti om Lic ci diavol.n c. Caracterizarea indirectrezultdin faptele sale. Armele lui Licsunt santajul si hotia. Are plerea de a ucide cu o satisfactie demonic Sfsitul lui are loc ntr-o noapte de Pasti, n urma tentatiei de a se refugia ntr-o bisericpit Acum ntelege ceste pedepsit pentru felegile lui: M-a ajuns mnia lui Dumnezeu. Urmit de Pintea, eroul se sinucide, sfndu-si capul de trunchiul unui stejar. 40.Expune subiectul unui text narativ studiat, apartinand lui Mihail Sadoveanu. In lumina soarelui auriu care strlucea ntr-o linite ca din veacuri, oaspeii de la hanul Ancuei zresc pe drumul pustiu un clre care, nu peste mult timp, poposi i el la han. Avea nas vulturesc i sprncene ntunecoase, iar ochiul drept sttea stns i nchis, dndu-i o nfiare stranie. Comisul Ioni ntpin cu bucurie, recunoscnd in drumeul singuratic pe capitanul Neculai Isac. Ancua o auzise pe mama ei vorbind despre acest, pe care erau s-l omoare nite igani, o poveste nfricoat, pe care nu o mai inea minte. Ancua aduce oaspetelui un cofiel plin i o ulcic nou, lutarii veniser mai aproape, sunnd din strune, iar comisul Ioni invit s cinstim cu domnia ta o ulcic de vin nou i-l roag s le povesteasc ntplarea de demult. Neculai Isac accept s bea vinul, care este bun n tovrie, numai dragostea cere singurtate. Cpitanul ncepe povestea petrecut n tineree, cu 25 de ani nainte, cnd plcea s cutreiere Moldova, spre disperarea mamei sale, care ddea leturghii la biseric pentru ca el s se liniteasc de pe drumuri i s se nsoare. Intr-o toamn, tot pe vremea celeilalte Ancue, pe cnd duce antale (Reg.=butoi mare de stejar, mai ales pentru vin i rachiu) cu vinuri la Suceava, poposise la han i era bezmetic i singur ca un cuc pentru c prsise iubita. Intr-o sbt, pe la toac, Neculai mergea ngndurat pe drumul spre Suceava, cnd pe malul unei gle vede o liot de igani, care, incercnd s prind pete, rcneau i opaiau ca nite diavoli. Tnrul vede o fetican de optsprezece ani, cu o fusta roie, care tulbur peste msur, parc-a fi nghiit o butur tare. Tigncua, Marga, este certat de un igan mai btrn, pentru c fata se uita int la boier i nu se cdea o astfel de obrznicie. Neculai le arunc fiecruia ce un bnu de argint i o porni spre han. A doua zi, Neculai o ntnete pe Marga la fntna dintre plopi, care-l atepta s-I mulumeasc pentru bnuul de argint. Neculai i-a continuat drumul spre Pacani, urmat de cnele lui credincios, Lupei, dar gndurile erau la frumoasa iganc. Dup ce i-a terminat treburile, n miez de noapte a pornit ntr-o ntinsoare, cu uier de vnt n urechi (loc. adv. ntr-o ntinsoare = a) ntruna, fr ntrerupere; b) repede, n goan) i n goana calului s-a ndreptat spre hanul Ancuei. Dar ocolete hanul i se duce direct la fntna cu patru plopi, unde o gsete, ateptndu-l pe frumoasa iganc. Neculai promite fetei c va aduce o scurteic de vulpe de la Pacani, iar ea spune c o s-l atepte cu nerbdare -am s mor langa fntn dac nu vii. Intors la Pacani, Neculai vinde bine antalele de vin, cumpr o blni cu faa de postav ro, cu gndul la plcerea pe care o va vedea n ochii igncuei i se ntoarce, cu chimirul (n portul popular brbtesc=cingtoare lat din piele, ornamentat, prevzut cu buzunare) plin, spre hanul Ancuei, cu intenia de a se opri mai nt la fntn. Cadrul este romantic, stelele se aprinseser n cerul curat, crend o atmosfer de vraj pentru ntnirea erotic. Marga atepta n ntuneric i, cnd el o ajuta s brace scurteica, fata dastinuie c unchiul Hasanache o pusese s-l atrag n locul acesta pustiu, pentru ca el i cei doi frai mai mici s-i fure calul i banii. Ea se

17

teme c va fi njunghiat dac ei dau seama c i-a trdat, dar mi-eti drag i de-acuma nainte numi mai pas. Neculai se arunc pe cal, n urma lui iganii rcneau ca nite diavoli negri i, la un moment dat, ajunser i aruncar cu prjini n el. Tnrul czu de pe cal i, simind o lovitur de fier ascuit la coada ochiului drept, ncepu s trag cu pistolul, n