Tipologia gospodariilor in Tara Oasului

Gospodariile sunt expresia concreta a ocupatiilor care stau in raport de interdependenta cu mediu natural inconjurator. Ele sunt in acelasi timp o ilustrare directa a nivelului evolutiei tehnicii constructive a evolutiei nivelului cultural general din acea zona. Fregvent in alcatuirea unei gospodari taranesti din Tara Oasului, intra printre elementele componente urmatoarele constructii: casa de locuit (locuinta bicelulara cu tinda si soba), camara sau bucataria de vara, poiata, sura sau grajdiul si cotetul pentru porci si pasari. Ansamblul era imprejmuit de un gard de nuiele impletita cu grija estetica in grupe de cate trei fire amestecate: nuiele de alun, carpen, artar (fag sau paltin). Poarta este una foarte originala numita “vranita cu boc”, alcatuita dintr-un arbore gros asezat orizontal, suspendat, ce se roteste in jurul unui ax vertical.

Cele mai vechi si mai elementare constructii au fost realizate din gard de nuiele lipite cu lut sau gard dublu. Cele mai fregvent intalnite in satele din Tara Oasuluisi construite in secolele XVIII, XIX si inceputul secolului XX sunt ridicate din lespezi din piatra, construite din barne de stejar rotunde sau spintecate din arbori seculari – cele mai vechi, sau din stejar combinat cu fag, cele mai noi. Analiza concreta a tipologiei gospodariilor din Tara Oasului trebuie sa inceapa cu cea pastorala.O asemena gospodarie cuprinde:

1. Coliba: pe doua furci care sustin prajini orizontale drept sprijin, sau rude oblice invelite cu ferigi. In fata colibei se aflau de obicei “doi pari mici cu cracana, care sustin o creanga de care se agata caldarea- deasupra focului de pe vatra, varta care este aparata contra vantului cu un parapet din bolovani de piatra”. 2. Gospodaria pastorala mai cuprinde o serie de clinciuri in care sunt agatate caldarile si donitele goale. Pe vreme de ploaie acestea sunt bagate in coliba, acolo unde iti adaposteste ciobanul merindele. 3. O alta piesa constructiva este comarnicul alcatuit din patru furci verticale care sustin o leasa dreptunghiulara impletita din nuiele pe care se aseaza casul la uscat. 4. Un alt element al gospodariei pastorale este staulul. El este construit din nuiele. In el se adunau oile la muls si la odihna de noapte, mai multe nopti la rand, pentu a gunoi locul respectiv, apoi era mutat alaturi pentru extinderea suprefetei care urma sa fie cultivate. 5. In alcatuirea gospodariei pastorale, rezervele de fan pentru iarna sunt o necesitate impetuoasa. Aranjarea lui se face dupa recoltare intr-o anumita regula traditionala. O serie de patru pari cu clinciuri sunt batuti in pamant in linie dreapta si pozitie verticala. Pe clinciuri sunt asezate rude orizontale si deasupra stratului de fan acoperit cu “bale” sau coceni de porumb. Se aseaza cate o perche de “jnupi de bale” calareste pe rude. In acest mod se cladeste “jireada de fan”. Cand gospodaria face parte din sat, dar este mai izolata, sau se afla dincolo de marginile lui, cu tehnica si materiala rudimentare, ea cuprinde mai multe constructii destinate sa sadisfaca nevoile vietii. Tipica pentru acest tip de gospodarie este gospodaria lui Buzdug Vasile. In alcatuirea acestei gospodarii intra:

1. Casa are o singura incapere (3X4m) –o singura casa cu o singura intrare- din barne de lemn de fag sub acoperis din paius. 2. Cosul pentru porumb impletit din nuiele si acoperit cu dranita, are dimensiuni reduse (3X0.6X1.20m). 3. Bujdeiul (losnita) pentru uscat punele, este zidit din piatra naturala si acoperit cu dranita. Are ca dimensiuni 2X2m. 4. Cotetul pentru porci si pasari, construit din lemn sub acoperis din paius, are ca dimensiuni 1X1.10. 5. Cuptorul pentru copt malaiul sau painea are bolta din piatra din liant de lut, asezata pe o vatra de 1.50X1.50m, inaltata la 0.60m desupra solului. 6. Grajdul a fost ridicat din piatra adunata de pe ogor in efortul de a-l face propice pentru micile loturi cultivate. Constructia are o singura intrare si 9X5m dimensiune. In ansamblu deci gospodaria cuprinde mai multe elemente componente. Constructiile au dimensiuni foarte reduse cu exceptia grajdului si sunt realizate exclusiv din materiale oferite de mediul inconjurator: piatra, lemn, pamant, etc. S-a folosit tehnica arhaica. Toate constructiile au fost ralizate prin munca membrilor familiei gospodarului Buzdug Vasile. Cu mult mai bine inchegata si mai evoluata este gospodaria lui Oros Dumitru. Ea este compusa din trei corpuri principale de cladire, grupate pe trei laturi ale aceluiasi patrulater.

1.Casa de locuit: orientata cu fata spre rasarit, are in plan trei incaperi: casa mica, casa mare si camara, cu tarnat sau prispa. Casa este inaltata din barne cioplite din lemn de stejar pe temelie din piatra, sub acoperis de tigla. Are dimensiunile esterioare de 12x6m. 2. Poiata: sau grajdurile cu sura – situata la 10m distanta de casa, orientata spre miaza zi, este construita din barne de lemn pe temelie din piatra. Are dimensiunile de 12x6m si cuprinde trei incaperi: poiata mare, poiata mica si sura mediana. 3. Camara: al treilea corp de cladire, orientata cu fata spre asfintit, catre casa, construita tot din barne de stejar, pe temelie din lespezi, acoperita cu dranita. Are dimensiunile de 9x5m. si este sectionata in trei incaperi: cotetul, sura, si bucataria de vara.

Un tip original de gospodarie oaseneasca, reprezentativ pentru partea a daua a sec XVIII si inceputul sec XIX, este cea adusa in Muzeul Satului in 1936. Aceasta gospodarie cuprinde:

1. Casa de locuit: ridicata pe temelie inalta din piatra si construita din barne masive de stejar. A fost facuta de Olexa lu’Sintea lu’ Ion cu femeia sa pe la anul 1780. Este orientata spre rasarit si are dimensiunile de 14x6m. 2. Poiata: sau grajdul pentru vite, pe temelie joasa din lespezi, din barne de stejar cioplite pe patru muchii. 3. Camara – bucatarie de vara din lemn masiv de stejar, construita prin anul 1840 si acoperita cu dranita simpla si lata de stejar. 4. Cotetul pentru porci si pasari: tot pe temelie din lespezi, este construit din lemn de fag cioplit, sub acoperis cu dranita lata de stejar. 5. Gardul din nuiele: este realizat din nuiele de tufa impletit artistic in cate trei fire de pari de stejar batuti in pamant. 6. Vranita cu boc: deschiderea de 6m lasata in mijlocul laturei de nord a acestei imprejmuiri, este ocupata de o poarta arhaica, originala, numita “vranita cu boc”. Un trunchi masiv de stejar, provenit dintr-un arbore secular cu doua ramuri, una taiata si una pastrata, este impartit in doua – vranita si bocul. Inegale ca lungime, vranita fiind de trei sau patru ori mai mare ca bocul, cele doua parti sunt egale in ceia ce priveste greutatea

lor. Vranita se roteste in echilibru pe capatul de sus al unui ax veritcal – construit dintr-un trunchiu gros si scurt ingropat partial in pamant. 7. Troita: in forma de cruce intr-un trunchi de stejar inalt si masiv, acoperita cu daltuituri, este asezata la strada in preajma gospodariei.

Cel mai cuprinzator tip de gospodarie din trecut, inregistrat pe teren in Tara Oasului, a apartinut categoriei sociale a fostilor “nemesi”. Acestia erau tarani liberi posesorii unor terenuri variabile ca suprafata intre 6 – 12 hectare. Gospodariile lor erau larg cuprinzatoare, fiind alcatuite dintr-un mare numar de constructii distincte cu functii diferentiate, reflectand ocupatiile principale si starea materiala a proprietarilor. Reprezentativa pentru aceasta categorie este gospodaria lui Coste Mihai, situata intr-o margine a satului Camarzana, pe o suprafata de 2 ha. Aceasta este alcatuita din un total de 12 constructii de forme si dimensiuni diferite, destinate adapostirii familiei, a animalelor care constituiau avutul principal si al rezervelor de hrana pentru oameni si pentru animale. Toate aceste numeroase constructii, indicate sub un singur termen specific de „olate” desi la distante variabile si apreciabile unele de altele, constituiau impreuna o unitate bine conturata. Ele au fost edificate din barne, pe temelii din piatra si adapostite sub acoperisuri in doua categorii de materiale – unele din paie, altele din dranita din lemn.

1. Casa: (7X12m), cuprinde o tinda meridiana, si doua incaperi laterale cu o prispa foarte lata in fata. Cu fata spre miaza zi, construita din barne de stejar si acoperita cu dranita lata, locuinta a fost amplasata in centrul ansamblului. 2. In fata casei, la 8m distanta, se afla fantana cu furca si cumpana, handorig si carlig. 3. Tot in fata casei, la 10 m distanta, se afla asezata sopra pentru carute, sanii si unelte, cu deschiderea larga, orientata spre casa, construita din barne din stejar. 4. Dincolo de fantana, tot in fata casei, la 15m distanta, este amplasata sopra pentru cuptor si pentru lemne (4X6m). 5. Coteul pentru pasari si porci a fost construit din barne pe un plan de 3X2.50m sub acoperis de paie. 6. In mijlocul curtii spre asfintit fata de casa, a fost plasata cosarca pentru porumb, din impletitura de nuiele subtiri, acoperita din dranita, pe un plan de 3X1.50m. 7. Tot pe latura dinspre apus, la circa 37m distanta de la coltul casei, se afla poiata cailor, din barne sub acoperis de paie, cu planul dreptunghiular de 4X11m. 8. Si mai departe, spre miaza zi, a fost plasat oborocul de fan, inaltat pe furci de stejar, sub acoperis din dranita, cu 4X8m in plan. 9. Pe latura extrema din sud, catre apus se afla, sura oilor, din barne cu acoperis din paie, cu 6X9.80m. 10. Spre rasarit, a fost amplasata poiata oilor, din barne sub acoperis in patru ape din paie, cu 3.70X7.50m in plan.

Consemnam observatia ca toate cele 12 constructii sunt contemporane, fiind realizate in mijlocul secolului al XIX-lea. Gospodaria este cuprinzatoare, unitara si monumentala in ansamblul ei. In acelasi timp aceasta gospodarie este o ilustrare graitoare a conditiilor materiale si sociale de care sau bucurat in trecut taranii liberi.

Un tip de gospodarie recenta si originala este cea realizata de Gheorghe a Neafului, intre anii 1955-1959 in teren izolat de sat si nedefrisat. Este o constructie unica de 7X16m, cu trei despartituri egale cu 4X7m pentru locuinta, pentru sura si pentru grajd. Pe dinauntru si pe dinafara peretii au fost lipiti cu lut amestecat cu

paie si pleava. Podul casei este lipit cu lut, pentru a mentine caldura inauntru. Acoperisul unic este facut din dranita de fag.