TIPOLOGIA MIJLOACELOR DE INFORMARE DE MASA

CLAUDE JEAN BERTRAND

Expresia “mijloace de informare de masa” denumeste, in egala masura, un sector al comunicarii sociale( presa scrisa, radoiteleviziune), un sub-sector(cotidiene, reviste, radio in FM, televiziune prin cablu) sau un organ anume(un ziar, o revista, un post de radio sau de televiziune)

Aici un mijloc de informare de masa este o intreprindere care prin mijloace tehnice specifice difuzeaza simultan sau aproape simultan un acelasi produs informativ sau distractiv unui ansamblu de indivizi raspanditi in diferite zone.

ASEMANARI

Indiferent de zona geografica de regimul politic si de gradul de dezvoltare economica ale tarii in care functioneaza, un mijloc de informare de masa prezinta anumite constante in evolutia, structurile si constantele lui. Aceste asemanari sunt datorate in mare masura tehnologiei si partial traditiei.

Mass media ( in afara de saptamanalele locale si de posturile radio asociative) nu are posibilitatea de a-si fabrica toate continuturile.

Pentru informatie mass media se adreseaza:- unor agentii:

- mondiale(France Presse)- nationale(Press Association)- specializate(Dow Jones-agentie financiara)

- uno colaboratori platiti pentru fiecare articol- unor corespondenti:

- permanenti - ocazionali

Pentru divertisment, mass media trebuie sa recurga la:- furnizori externi:

- producatori de benzi desenate- producatori de inregistrari sonore- producatori de filme

- producatori straini(oriunde in afara de Statele Unite)

- intreprinderi- Televisa(Mexic), Globo(Brazilia)

Mass media nu pot sa isi asigure prin mijloace proprii difuzarea:

Presa scrisa a recurs la:

1 | P a g e

- cooperative nationale(Suedia)- intreprinderi specializate:

- distribuitori en-gros(Smith in Marea Britanie)- societati locale de distributie la domiciliu(Japonia)- chioscuri

Televiziunea utilizeaza:- retele:

- hertziene apartin deseori retelei Posta-Telefon-Telegraf- prin cablu

- sateliti administrati de societati externe

Receptorii (publicul) se grupeaza in 3 categorii cu gusturi foarte diferite: Oameni cu un inalt nivel cultural, de obicei bogati, dar putin numerosi Oameni apartinand claselor medii, importanti atat prin numarul lor cat si prin

veniturile lor Oameni apartinand clasei de jos, saracii, in general sub-educati

Mijloacele de informare functioneaza mai ales pentru clasa mijocie fiind reprezentate proportional cu numarul oamenilor care apartin acestei clase.

ZIARELE

- sunt perodice- sunt tiparite pe hartie de calitate medie- au intre una si sapte aparitii pe saptamanaClasificare:

Cotidianele:- apar 5-7 zile pe saptamana- acopera zone diverse- pot fi:

- locale- regionale- nationale- multinationale- ex: International Herald Tribune

- au vanzari de la cateva mii (La Dordogne Libre 5400 exemplare)pana la mai multe milioane (Yomiuri Shinbun14 milioane exemplare)- pot fi:

- generaliste : ofera o perspectiva detasata ascupra actualitatii- specializate: cotidiene sportive, cotidiene economice

- prin traditie cuprind inainte de toate informatii politice dar continuturile lor pot varia in functie de zona acoperita- vanzarile si continuturile depind de stilul ziarului :

- ziarele de calitate:- se adreseaza unei largi elite

2 | P a g e

- difuzarea lor este relativ slaba: de la 300 demii la 500 de mii de exemplare in europa- au o influenta mare deoarece ajung la factorii de decizie- exemple: Le Figaro, Daily Telegraph, El Pais

- ziarele populare:- au titluri enorme, articole scurte fotografii care atrag atentia - prezinta fapte diverse, dar sunt recunoscute pentru gustul pentru sex, crima si sport-au vanzari impresionante(5 milioane exemplare Bild Zeitung)- exemple: The Sun, Sabah, New York Post

- ziarele de nivel mediu - asa-zisa presa de provincie- se bucura de monopol local

Saptamanalele:- deservesc cel mai adesea o localitate prea mica pentru a putea finanta un cotidian- depind de publicitatea locala- unele se distribuie gratuit- fac concurenta puternica ziarelor traditionale- exista si saptamanale care nu sunt locale- pot fi :

- generaliste (Die Zeit 480 mii exemplare):- populare: News of the World 4,6 milioane exemplare- de calitate: The Observer 465 mii exemplare

- specializate: se adreseaza unui grup etnic sau profesional a carui marime sau ale carui venituri fie nu ii permit sa intretina o publicatie fie ii permit sa intretina foi de informare extrem de scumpe si de utile putinilor abonati

Ziarele sunt cele mai vechi mijloace de informare.Varsta lor de aur a luat sfarsit o data cu cel de-al doilea Razboi Mondial.La sfarsitul secolului XX oamenii nu mai resimt dorinta si nevoia de a citi ziare zilnic. Ca o consecinta vanzarile lor au inceput sa scada, exceptie facand tarile care se dezvolta precum India si Brazilia.

REVISTELE SI MAGAZINELE

- se gasesc peste tot exceptie facand Lumea a Treia unde nu exista clasa de mijloc- apar saptamanal sau lunar- sunt nationale- sunt de cele mai multe ori ilustrate si tiparite pe hartie de buna caliate, capsate si relativ scumpe- exista cu miile in orice tara dezvoltata (in jur de 20 de mii in SUA)- in secolul XVIII acestea erau depozite pentru tot felul de subiecte, de aici si denumirea de magazine

3 | P a g e

- publicatiile magazin generaliste au disparut in momentul in care multi dintre cumparatorii de spatiu publicitar au preferat televiziunea- revistele se specializeaza din ce in ce mai mult- se disting mai multe tipuri de publicatii:

Reviste de asociatie sau de sindicat:- au cea mai puternica difuzare-ex: revista automobilistilor sau a pensionarilor (Modern Maturity-SUA 21 milioane exemplare)- de obicei sunt trimise membrilor automat, dar nu sunt neaparat citite

Reviste tehnice:- sunt putin cunoscute- sunt un mijloc de informare de cea mai mare importanta- fiecare profesie sau fiecare sector al economiei isi are magazinul propriu- sunt indispensabile circulatiei culturii tehnologice si vietii respectivei profesii- depind aproape in intregime de o publicitate specializata

Magazine pentru marele public:-se vand prin abonament sau la chioscuriClasificare dupa importanta difuzarii :

1. Magazine de televiziune- detin recordul de difuzare in tarile dezvoltate- exemple: TV Guide 13 milioane exemplare, Tele 7 Jours 2,7 milioane exemplare

2. Magazinele pentru femei- cuprind :

- reviste de lux (Harper’s Bazaar) - romanul foto (Grand Hotel-Italia) - magazine “cu de toate” (Femme Actuelle)

3. Saptamanale de actualitate(newsmagazines)- imita revistele gen Time (aparuta in SUA in 1923)- exemple: Le Nouvele Observateur-Franta, Espresso-Italia

4. Magazinele foarte specializate:- prezinta actualitatea unui sector foarte restrand sau ofera distractie pura

5. Reviste de calitate:- sunt deobicei:

- intelectuale- ideologice

- au difuzare restransa- au impact puternic- exemple: Esprit-Franta, New York Review of Books

Magazinele apar si dispar dupa bunul plac al modelor si evolutiilor societatilor, dar numarul lor total este in continua crestere.Incepand cu anii ’60 numeroase cotidiene includ magazine generaliste in editiile lor de sfarsit de saptamana.

4 | P a g e

In general, revistele sunt elaborate de catre echipe mici de angajati permanenti carora li se alatura ziaristi independenti.Majoritatea revistelor apartin unor grupuri precum Time Warner Inc. sau Gruner+Jahr sau Hachette

RADIOUL

- apare la inceputul anilor ’20 marcand inceputul erei moderne- este mijlocul de informare cel mai accesibil(in SUA 98%din oameni asculta cel putin o data pe saptamana)- nu necesita infrastructuri si solicita putine investigatii din partea celor care il folosesc si care nu au nevoie sa fie neaparat alfabetizati- un post / o statie radio se compune din:

- studio-minim unul(se poate limita la o camera dotata cu un microfon)- emitator- o echipa care sa administreze ansamblul

- la scara nationala, exista programe care pot fi captate de toti ascultatorii pentru ca sunt emise cu o putere mare pe unde lungi- aproape peste tot se intalnesc 5 mari tipuri de programe:

- muzica pop-rock- varietati si informatie- informatii, dezbateri, foiletoane, dramatizari- cultura si invatamant- muzica clasica

- o alta modalitate pentru ca un post radio sa isi asigure difuzarea nationala este asocierea cu alte statii, asa zise afiliate, care ii retransmit emisiunile cel putin o parte din zi- statia centrala poarta numele de network si este adesea un post comercial, ce joaca rol de distribuitor en-gros (furnizeaza pe caseta, prin cablu sau prin satelit interviuri reportaje etc)- datorita undelor scurte sau satelitilor aria de acoperire a unui radio poate fi imensa (la scara mondiala avem organizatii uriase ca Voice America, Radio France Internationale)- in primele decenii ale existentei sale radioul emitea numai in modulatie de amplitudine (unde medii, lungi, scurte), era generalist, iar receptorii erau ficsi.- in anii ’50 a aparut tranzistorul si circuitul imprimat (aparatele de receptie erau mobile si ieftine)- apoi a aparut radioul FM de o calitate sonora mult superioarasi cu o arie de acoperire redusa- aparitia televiziunii a facut ca radioul sa renunte la foiletoane dramatizari si varietati, ramanand doar cu muzica, informatie si dezbateri- s-au creat si statii locale tematice (exista posturi care se adreseaza adolescentilor, homosexualilor, evreilor etc)- dufuzorii de anunturi de publicitate apreciaza audientele bine individualizate pe care le ofera radioul

5 | P a g e

TELEVIZIUNEA

- principiile sale au fost descoperite in anii ’20; a fost experimentata in anii ’30 si lansata in anii ‘40- peste tot, oricare ar fi regimul politic si organizarea economica, acest mijloc de informare prezinta caracteristici asemanatoare- se creeaza imagini pe film si pe banda video, se asociaza intr-un program, apoi se difuzeaza consumatorilor- toate tarile care au un teatru sau o industrie cinematografica prolifice produc pentru micul ecran- toate insa trebuie sa importe (mai ales acelea care au canale numeroase publice si comerciale)- distributia nu se mai face numai prin difuzare hertziana terestra ci si prin sateliti de comunicatii(cablul)-care permit transmiterea programelor pe distante lungi- la sfarsitul secolului se pregatea digitizarea, care marea de zeci de ori numarul de programe disponibile facand posibila comprimarea semnalelor

INFORMATIA

- cele trei functii principale ale mijloacelor de comunicare de masa au fost:- informarea- divertismentul- educarea

- granitele dintre jurnalism si educatie nu sunt stricte si nici cele cu documentarea sau divertismentul- evenimentele sunt observate si transmise mass media de catre informatori, acestia sunt jurnalisti acreditati, agentii si atasatii de presa.- informatiile aduse de informatori sunt alese de catre redactorii sefi (suprem filtru al informatiei supranumiti si gate keepers)- alegerea informatiei se face dupa urmatoarele criterii:

- noutatea informatiei - proximitatea- pertinenta (legatura dintre o stire si problemele deja aflate in prim plan)- importanta deosebita a persoanelor implicate- impactul social posibil al evenimentului- raritatea - emotiile starnite

- pe langa acestea mai exista si alte criterii:- unele tin de traditie: politica si spectacolul au fost privilegiate in defavoarea

sanatatii sau a mediului inconjurator- criterii ce depind de natura mijlocului de informare- criterii ce tin de cerintele profesionale si de obiectivele proprietarilor

TIPURI DE JURNALISM

6 | P a g e

Jurnalismul scris ofera cea mai mare bogatie de stiluri si serveste drept sursa de inspiratie jurnalismului transmis pe calea undelor.

Jurnalismul de opinie, militant- nu este vorba despre a descrie realitatea sau despre a o explica ci de a o folosi politic in lupta impotriva sau in favoarea ordinii stabilite- jurnalistul nu vrea sa informeze ci sa convinga,exactitatea factuala ocupand un rol secundar

Jurnalismul “literar”- obiectivul este interpretarea realitatii, dar nu pentru a o face inteleasa de cititor, ci simtita- se folosesc metode specifice romancierilor: acumulare balzaciana, detalii, personaje complexe, monologuri interioare etc- e practicat mai ales in revistele magazin

Jurnalismul de reportaj- consta in a relata ceea ce vede jurnalistul sau ceea ce au vazut sau stiu altii despre un eveniment previzibil- jurnalistul trebuie sa raspunda la intrebarile: cine? ce? unde? cand? cum? de ce? fara a-si exprima opinia- radioul este mijlocul de informare specific reportajului

Jurnalism de ancheta- consta in a merge si a cauta informatia in zonele obscure pe care anumite persoane vor sa le pastreze secrete sau departe de actualitate- este de doua feluri

- jurnalism de sondare (precision journalism)- foloseste metodele stiintelor sociale: sondare, analiza, explorare (CAIR)- jurnalism de spionaj: - foloseste metodele unui detectiv sau unui spion: camuflaj, filaj, informatori etc cu scopul descoperirii unei escrocherii, coruptiei sau abuzului de putere

Jurnalism de interpretare, de comentariu- nu are ca obiectiv sa dea in vileag niste fapte, ci de a le face intelese, ceea ce este indispensabil din moment ce presa nu se mai adreseaza unei mici elite cultivate- explica faptul prezentandu-i originea, contextul si posibilele sale urmari- este practicat mai ales in presa scrisa, presa de calitate si magazine de informatie

Jurnalismul de serviciu(utilitar)- furnizeaza publicului informatii utile pentru viata de zi cu zi: starea vremii, farmacii de garda, programele cinematografelor etc- este practicat in toate ziarele si in mare parte a publicatilor gen magazin specializate si in anumite ziare gratuite

Jurnalism institutional- presei ii sunt furnizate informatii de catre o firma sau o institutie, informatii adesea foarte utile si interesante, dar din care s-a eliminat orice element negativ (propaganda si publicitate)

7 | P a g e

- se gaseste in mijloacele de informare obisnuite, dar mascat- il intalnim mai ales in publicatiile care se adreseaza unei institutii sau firme, clientilor acestora sau comunitatii

Jurnalism popular- acest tip de presa prelucreaza realitatea pentru a o face senzationala; la limita ea aluneca spre fictiune: totul este inventat- ilustratiile abunda, titlurile sunt enorme, iar articolele scurte; se foloseste un limbaj simplu si care atrage atentia- scopul este de a amuza, de a provoca, nu de a informa

DIVERTISMENTUL

Mijloace de informare scrise- in cazul ziarelor se uita ca o mare parte sunt destinate sa distreze: numai a cincea parte din suprafata ziarelor este dedicata stirilor, restul fiind dedicata publicitatii si utilitarelor, dar si horoscopului, cuvintelor incrucisate, cancanurilor etc- in cazul revistelor ele se impart in cele care informeaza si cele care distreaza, dar majoritatea le fac pe amandoua

Mijloacele de informare electronice- in zilele noastre publicul isi gaseste distractia mediatica pe micul ecran- mare parte a emisiunilor sunt realizate in serie si sunt selectionate de contabili care evalueaza nu placerea unor anumite segmente ale publicului, ci absorbirea lor de catre un numar maxim de spectatori

Spectacole culturale- televiziunea s-a ocupat putin de educatie: teatrul, opera, baletul

sau concertele nu au disparut de pe micul ecran cand televiziunea a devenit mijloc de informare de masa; totusi ele lipsesc de pe canalele comerciale la orele de mare audienta si sunt rare pe canalele publice, dar sunt rezervate canalelor de televiziune prin cablu

Sporturi- s-au dezvoltat incepand cu a doua jumatate a secolului XIX- acestora le sunt consacrate 20% din suprafata ziarelor si 25% din programele televizate ale week-end-urilor

Varietati Foiletoane

- in acest gen mostenit de la presa scrisa a secolului XIX, povesti dramatice impregmate de sentimentalism si sexualitate se continua de la un episod la altul uneori timp de mai bine de 40 de ani- aceste soap operas se filmeaza in studio repede cu un pret scazut

Seriale- pot dura ani de zile, dar fiecare episod este de sine statator- genul a fost lasat mostenire televiziunii de cinematograful timpuriu- sunt de doua feluri:

8 | P a g e

- seriale comice (sitcoms) - dureaza cel putin o jumatate de ora- seriale de actiune - dureaza aproximativ o ora

Lung-metraje- cea mai mare parte a oamenilor vad filmele de cinema pe micul ecran si le apreciaza mai mult decat orice alta productie- dorinta de a realiza productii din ce in ce mai spectaculoase care sa atraga spectatorii in sali a determinat o crestere enorma a costurilor cinematografului; televiziunea realizeaza aceleasi productii spectaculoase dar cu buget mic

Documentare- si-au gasit refugiul in televiziunea publica si mai apoi in

cuprinsul unor magazine televizate si pe canalele de televiziune prin cablu care ii sunt rezervate

Reality shows- realitatea si fictiunea se combina aici in diferite feluri: se reconstituie accidente / salvari iesite din comun, se cere spectatorilor sa ajute la regasirea personajelor disparute etc- amintim aici docudramele: reconstituiri istorice romantate ale vietii unui personaj celebru

Talk show-uri- spectacol in platou, popular si fara costuri mari, foarte la moda la inceputul anilor ‘90- un animator se intretine cu cativa invitati sau un studio se umple cu lume pentru a dezbate un subiect ciudat sau la moda

Jocuri- au costuri mici de productie si presupun participarea publicului- se intampla rar sa pretinda pregatire, inteligenta sau cunostiinte- altadata stimulau lacomia de bani a participantilor, dar acum sunt simple ghicitori

DEOSEBIRILE

Cand vorbim despre mass media trebuie sa luam intotdeauna in considerare mediul in care acestea se manifesta: ele nu sunt decat elemente ale unui vast sistem social, foarte complex, in care toate mecanismele sunt, bineinteles, independente. Astfel, in fiecare tara, dezvoltarea treptata a sistemului mediatic intr-un mediu specific l-a facut diferit de acela al altor natiuni. In acest sens se pot deosebi cateva modele de baza.

PRESA SCRISA REVISTELE MAGAZIN

- se poate spune ca tarile subdezvoltate au putine reviste de acest tip deoarece au putini cititori si putina publicitate

9 | P a g e

- tarile mici citesc revistele tarilor vecine de aceeasi cultura- francezii sunt cei mai mari consumatori de reviste magazin, japonezii le desconsidera , iar suedezii au putine reviste de acest gen- unele tari isi exporta formulele (SUA –Cosmopolitan, Playboy, Reader’s Digest), altele au mai degraba adaptari ale revistelor straine (Australia)- o originalitate frapanta: revistele manga ale japonezilor; acestea sunt carti groase de benzi desenate, adeseori realizate rapid si de o slaba calitate, in stilul desenelor animate, pe care japonezii le exporta pretutindeni (ocupa o treime din piata)

ZIARELE

- se presupune ca ziarele, inainte de toate, fac jurnalism- daca lasam la o parte varianta comunista care consta in propaganda pura , chiar si in democratiile occidentale jurnalismul prezinta diferente- exista cel putin doua conceptii:

-una latina - care este mostenitoarea unui trecut in care rolul presei era acela de acomenta informatia oficiala; in acest sens se face greu deosebirea intre stiri si comentarii, dar informatiei i se da o tenta mai provocatoare si mai usor de inteles; acest gen de jurnalism poate fi legat de partidele politice si de stat

-una proprie Statelor Unite - acest tip de jurnalism insista pe exactitatea factuala, obiectivitate, separarea faptelor de opinii, stilul sec.; acest gen de jurnalism poate si suborbonat difuzorilor de anunturi publicitare

Ziarele de informatie

- se deosebesc prin:- proprietari

- pot fi proprietatea unor familii- pot apartine unor mari societati industriale- pot fi detinute de grupuri de presa sau de conglomerate multinationale

- modul de difuzare:- pot fi cumparate de la chioscuri- pot fi distribuite la domiciliu (prin distribuitoare automate sau telefon fax

internet)-masura in care sunt citite:

- in Lumea a Treia aceasta este foarte slaba datorita numeroaselor obstacole: analfabetism, absenta infrastructurilor, control guvernamental si saracie- in tarile totalitare consumul este mare in mod artificial, din cauza numarului scazut de pagini, a pretului foarte mic si a ogligatiei de a le cumpara- in sudul Europei este mediu- in Europa de Nord si Japonia consumul este foarte mare

10 | P a g e

- prin structurile lor de ansamblu; se pot distinde 8 tipuri diferite de presa: Modelul chinez:

- este primul model sovietic, dar este pe cale de disparitie- mijloacele de informare fac parte dintr-un stat centrlizat, asimilat Partidului unic- scopul nu este sa informeze, ci sa indoctrineze si sa mobilizeze - agentia de presa centrala furnizeaza versiunea oficiala a actualitatii ziarului central, dar si posturilor de radio si de televiziune centrale- acestea copiaza informatia adaugand cateva ingrediente- in afara acestei diviziuni pe orizontala (de la presa nationala pana la cea a uzinei si a fermei) exista si o impartire pe verticala in sectoare ( presa de partid, de sindicat, a armatei, a fermierilor etc)

Modelul american :distribuitori cu amanuntul si angrosisti- toate cotidienele sunt locale- cele aproape 1500 de cotidiene sunt in cea mai mare parte mici si nu au mijloace de finantare importante-scopul lor principal este sa obtina profit: ele isi procura materia prima de la angrosisti, cu exceptia stirilor, a informatiilor utilitare si a anunturilor de interes public locale; acestea din urma sunt primite de la agentii (Assosiated Press)- presa americana este mai uniforma, mai nationala, are o tinuta onorabila si este foarte prospera

Modelul britanic, centralizat- Marea Britanie estesingura mare natiune care are o presa cu

adevarat nationala- este dezvoltata si centralizata datorita mai multor factori:

-obisnuinta de a citi ziarul a fost puternic inradacinata de o concurenta frenetica-tara este dens populata si puternic urbanizata(oamenii folosesc intr-o mare masura transportul in comun)-marea diversitate a titlurilor ii permite fiecaruia sa aleaga un titlu pe gustul lui-preturile sunt scazute, partial si datorita abundentei de publicitate

-presa britanica are inca doua trasaturi importante:-este rara (exista o diferenta neta intre ziarele populare de divertisment si ziarele de informare de calitate)-este unica (presa de duminica vinde mai mult decat cea cotidiana)

Modelul german, tricefal -in Germania gasim aproape 1300 de titluri de cotidiene, care se impart in trei categorii:

-presa regionala-presa locala

11 | P a g e

-presa nationala-marea presa regionala are in jur de 50 de titluri, dintre care unele exercita o influenta nationala-presa suedeza apartine aceluiasi tip: doua ziare populare dedupa-amiaza sunt vandute pe strada, de la un capat la altul al tarii; douasprezece mari ziare regionale sunt publicate sapte zile din sapte in marile orase-presa locala deserveste orasele mici de patru, cinci sau sase ori pe saptamana si se ocupa in proportie de 80% de problemele locale

Modelul francez, feudal-cotidienele franceze si-au impartit tara in fiefuri-presa este regionala si o concurenta nu se intalneste decat in regiunea capitalei-presa de provincie vinde de trei ori mai mult decat cea din Paris si include aici si cotidianul care are cea mai puternica difuzare, Quest-France-aceasta presa e relativ prospera si se adapteaza destul de bine evolutiei tehnologice-in Italia si Spania presa dovedeste trasaturi similare, cu cifre de difuzare inca si mai slabe-aceste doua tari isi datoreaza originalitatea, atat in ceea ce priveste difuzarea, cat si calitatea, cat si calitatea, unui cotidian national aparut destul de recent 1976 El Pais in Spania si La Repubblica in Italia

Modelul austriac, multinational-o tara mica ce impartaseste aceeasi cultura cu un vecin mare are tendinta de a-l imita si importa multe dintre produsele sale mediatice

Modelul elvetian, multicultural-in mai multe tari europene gasim grupuri etnice care vorbesc limbi diferite-in Elvetia si Belgia, separarea culturala este oficiala; mijloacele de informare alediverselor zone sunt total diferite-nu exista ziare bilingve sau doua editii diferite-rezultatul este un numar extrem de ridicat de titluri

Modelul indian-sunt natiuni unde coexista grupuri etnice foarte numerase care folosescidiomuri diferite: aici s-a impus o alta limba-majoritatea acestor tari au fost mult timp colonizate si au adoptat limba fostului colonizator-in India, ziarele cele mai prestigioase si o mare parte a posturilor de televiziune folosesc engleza, pe langa hindi, limba oficiala-in Africa neagra exista o multitudine de limbi,insa pentru presa scrisa si televiziune se folosesc franceza, engleza sau portugheza

12 | P a g e

MIJLOACELE DE INFORMARE ELECTRONICE

PROPRIETATE SI CONTROL

-pana nu demult, existau doua modele de baza:-unul francez radioteleviziunea putea consta in intreprinderi particulare,-unul american slab reglementate, cu scop lucrativ, care-si obtineau

veniturile din ublicitatesi erau adesea concentrate intr-un oligopol.

-radioteleviziunea este acuzata ca se “prostitueaza” pentru difuzorii de anunturi publicitare si marele public-radioteleviziunea putea consta intr-un serviciu public care se bucura de monopol de stat-in Europa, un asemenea sistem era finantat de obicei printr-un abonament anual, prin publicitate sau prin fonduri de stat-radioteleviziunea publica era acuzata de a fi manipulata de guvern-in SUA, radioteleviziunea comerciala are proportii enorme, in timp ce radioteleviziunea publica este redusa prin audienta care nu depaseste 2% pe timpul serii-in Marea Britanie, Japonia si Italia s-a ajuns la un echilibru: cele doua sisteme isi impart publicul aproape egal-in tari ca Norvegia sau Elvetia sectorul comercial este inca redus

STRUCTURI SI FUNCTIONARE

-radioul este destul de asemanator in toate partile lumii, insa are si cateva trasaturi originale

-existenta statiilor “pirat”, usor de pus in functiune;- unele difuzeaza in exteriorul tarii (pe timpul Razboiului rece doua statii americane instalate la Munchen au strapuns “cortina de fier” cu informatiile lor destinate tarilor din imperiul sovietic)-altele functioneaza din interior (posturi muzicale in URSS sau posturi “libere” in Franta in anii ’70)

-se intampla ca unele posturi esterne sa fie de fapt controlate de guvern-se intampla ca posturile cele mai populare dintr-o tara sa fie administrate, independent de monopol, de catre forte considerate de obicei represive (ex: armata in Israel sau politia in Turcia)

-in ceea ce priveste televiziunea, exista in principal 5 modele (exceptie Finlanda unde televiziunea de stat si-a inchiriat canalul mai multe ore pe zi unui post comercial sau Chile, unde principalele posturi de televiziune se afla in mainile universitatilor private sau publice)

Statia locala este modelul originar al radioului-in tarile cu monopol de stat, aceasta a inceput sa dispara, pana la aparitia FM-ului, a cablului si a unei cereri de descentralizare exprimata public

13 | P a g e

-in SUA, America latina sau Japonia aceasta a consideray costisitor sa isi produca propriile emisiuni, apoi cand a fost vorba sa faca televiziune, a considerant lucrul imposibil; a acceptat dependenta de marii furnizori de programe

Piramida a fost modelul normal si unic in Europa pana in anii ’80, din motive economice si politice-o institutie monolitica, situata in capitala, isi produce cea mai mare parte a emisiunilor (si cumpara restul), apoi transmite prin unde hertziene sau prin cablu propriilor sale emitatoarede pe intreg teritoriul nationalReteaua este un model mai putin intalnit.-este vorba despre asocierea unor statii regionale sau asocierea unor producatori regionali care isi pun resursele in comun pentru a alcatui, pe timpul serii, acelasi program pentru toata tara

Network este versiunea americana si comerciala a furnizorului central-isi are baza in New York, canale precum ABC,NBC, CBS, isi produc cateva tipuri de emisiuni, dar importa grosul programelor de la Hollywood-cu aceste produse, fiecare network alcatuieste o grila foarte elaborata, introduce mesajele principalilor cumparatori nationali de spatiu de publicitate, dupa care prin mijloace care nu ii apartin, distribuie gratuit programul unor posturi locale cu care a semnat un contract de afiliere- sunt intermediari foarte puternici intre marii cumparatori de spatiu publicitar, producatorii de divertisment si statiile emitatoare

Serverul prin satelit(cable network) este o varianta a networkului traditional.-se raspandeste peste tot in lume pe masura ce cablul si satelitulcu difuzare directaiau avant-este vorba despre un furnizor care ofera programe retelelor de cablu locale,dar si posturilor de televiziune independente(adica neafiliate) si retelelor pe unde ultrascurte MMDS-serverul este specializat si finantat prin publicitate, de catre reteaua de cablu, de catre producator sau chiar de catre consumator

DUGAIASU SILVIA-ANDREEA, ANUL I, GRUPA 5

14 | P a g e