proiect cpo fac

8/18/2019 Proiect CPO fac

1/26

STABILIREA SI/SAU ANALIZA ROLULUI FUNCTIONAL AL PIESEI

Cunoaşterea rolului funcţional al piesei este prima etapa in proiectareaoricărui proces tehnologic de realizare a piesei respective. Rolul funcţional al

unei piese este dat de rolul funcţional al fiecărei suprafeţe ce delimitează piesain spaţiu, de aceea in primul rând se stabileşte rolul funcţional al fiecăreisuprafeţe.

Metoda folosita pentru stabilirea rolului funcţional posibil sau pentru proiectarea unei piese care sa îndeplinească un anumit rol funcţional impus poarta numele de metoda de analiza morfofuncţionala a suprafeţelor !. "n cazul piesei #urub special! se parcurg următoarele etape$

1. Descompunerea piesei in suprafeţele cele mai simple ce delimitează piesa inspaţiu.#uprafeţele se împart din punctul de vedere al rolului lor funcţional in$ suprafeţede asamblare, suprafeţe funcţionale, suprafeţe tehnologice, suprafeţe au%iliare&de legătura'.

2. Notarea tuturor suprafeţelor ce delimitează piesa in spaţiu."n cazul piesei #urub special! s(a făcut descompunerea si notarea suprafeţelor ca in )*+ ) -, rezultând #- #/ suprafeţe.

3. Analizarea fiecărei suprafeţe ce mărgineşte piesa in spaţiu.#e face o analiza a fiecărei suprafeţe din următoarele puncte de vedere$ formageometrica a suprafeţei, dimensiunile de gabarit, precizia dimensionala, preciziade forma, precizia de poziţie, rugozitatea si unele caracteristici funcţionale saude e%ploatare trecute pe desenul de e%ecuţie. )şa cum se vede din figura - piesaeste mărginita in spaţiu de / suprafeţe, ma0oritatea fiind suprafeţe cilindrice si plane.1entru a(si îndeplini rolul funcţional, surubul este delimitat de / suprafeţe inspaţiu, cu diferite roluri. 1entru a permite prelucrarea uşoara, surubul este prevăzut cu suprafeţe tehnologice, cu suprafeţe care permit prelucrarea tuturor suprafeţelor numite si baze tehnologice.1entru a permite o asamblare uşoara si aevita unele accidente de munca surubul este prevăzut cu teşituri.

4. Întocmirea unui graf „ suprafeţe caracteristici#e întocmeşte un graf suprafeţe(caracteristici! din care sa rezulte rolulfuncţional al fiecare suprafeţe. 2raful întocmit arata ca in tabelul -. "n stabilirearolului funcţional al fiecărei suprafeţe tine cont de toate elementele cecaracterizează o suprafaţa &forma, mărimea, precizia dimensionala, precizia deforma, precizia de poziţie, gradul de netezime, anumite proprietari funcţionale

sau tehnologice '. 3in acest tabel rezulta care sunt suprafeţele funcţionale,tehnologice, de asamblare, sau au%iliare.


2/26

!. "ta#ilirea rolului funcţional posi#il al piesei .#tabilirea rolului funcţional posibil al piesei, se face in urma analizei decorelaţie a diferitelor tipuri de suprafeţe obţinute in graful suprafeţe(

caracteristici

ALEGEREA PROCEDEULUI DE SEMIFABRICARE

Materiale folosite ( Materialul folosit este otel turnat 45677

Compo itia !"imi!a a otel#l#i $T %$$

Marca otelului Carbon 8 Mangan 8 #iliciu 845 677(9 7.:7...7.97 7.;7...7./7 7.:6...7.67

Caracteristici fizice$• 3ensitatedm9?@A./:• Conductibilitatea termicacmsBC?@7.:Caracteristici chimice$• Rezistenta la coroziunean? $ 7.6• 3uritate


3/26

trebuie să prescrie toleranţe cât mai mari, respectând condiţiile tehnice cerutede rolul funcţional. Cea mai precisa suprafaţa a produsului, este suprafaţacilindrica interioara cu dimensiunile $

'&K,-;G 7:,7 7:,7+

−Φ

A)*&' +& )e'ere !, pro'#s#l este reali at pri& t#r&are- pro'#s#l .SURUB SPECIAL tre0#ie sa respe!tate #rm,toarele !o&'i(ii imp#se 'ete"&olo1ia 'e prel#!rare2

( mărimea adaosului de prelucrare depinde de$ calitatea suprafeţei pieseifinite, calitatea suprafeţelor semifabricatului iniţial, compoziţia chimicăL( modificarea configuraţiei geometrice a piesei trebuie făcută în aşa fel încâtadaosurile de prelucrare şi tehnologice să fie minimeL( prelucrarea suprafeţei de bazare pentru prima operaţie de prelucrare prin aşchiere trebuie realizate la dimensiunile necesare pentruasigurarea unei bune asezari a piesei(semifabricat.

Te"&olo1ia 'e fa0ri!a(ie#emifabricatul se obţine prin turnare. 1rodusul analizat se încadrează in

clasa cilindri!. 1rocesul tehnologic tip cuprinde o succesiune de prelucrărimecanice in următoarea ordine succesiva$

-.1relucrarea unei suprafeţe frontale si a unei suprafeţe cilindricee%terioare sau interioare care sa constituie bazele tehnologiceL

:.1relucrarea de degroşare a celeilalte suprafeţe frontale sau a suprafeţelor interioareL

9.1relucrarea de degroşare a suprafeţelor cilindrice e%terioareL;.1relucrarea de finisare a suprafeţelor cilindrice interioare pricipaleL6.1relucrarea de finisare, intre vârfuri, a suprafeţelor cilindrice e%terioare,

principaleLG.+%ecutarea operaţiilor secundareLA.5ratamentul termicL/.1relucrarea de netezire a suprafeţelor de precizie ridicata &rectificare

fina, honuire, lepuire, superfinisare'LK.Control finalL


4/26

SEMIFABRICATUL INITIAL SAU PIESA3SEMIFABRICAT INITIALA

CU ADAOSURILE DE PRELUCRARE

)legerea metodei si a procedeului de elaborare a semifabricatului

)legerea corecta, raţionala a metodei si a procedeului de elaborare a

semifabricatului este una din condiţiile principale, care determina eficienta

procesului tehnologic in ansamblu. In semifabricat se poate realiza in general

prin mai multe metode si procedee diferite ca volum de munca si cost de

fabricaţie. Costul unui semifabricat fiind parte componenta din costul piesei

finite, se impun o analiza atenta si o alegere raţionala a metodei si a procedeului

de elaborare a acestuia.

Referitor la semifabricat, tehnologul trebuie sa aibă sau să proiecteze$

( metoda si procedeul de elaborareL

( poziţia de elaborareL

( forma si dimensiunile semifabricatuluiL

( precizia semifabricatuluiL

( adaosurile de prelucrare totale.


5/26

"n general, costul prelucrării mecanice a unei piese este mai ridicat decât

costul realizării semifabricatului. 3in acest considerent, cu cat forma geometrica

si dimensiunile semifabricatului sunt mai apropiate de cele ale piesei, cu atâtcostul prelucrării mecanice este mai mic. "n acest caz semifabricatul este mai

scump, deoarece forma constructiva se complica si precizia creste.

Hactorii care determina alegerea metodei si procedeului de elaborare a

semifabricatului sunt$

( materialul din care se confecţionează piesaL

( forma si dimensiunile pieseiL

( tipul de producţieL

( precizia necesaraL

( volumul de munca necesarL

( costul prelucrării mecaniceL

( utila0ul e%istent sau posibil de procurat.

5inand cont de toate acestea, se alege ca procedeu de obtinere a piesei(

semifabricat, turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit, in

clasa a(""(a de precizie.

A'aos#rile totale 'e prel#!rare


6/26

)daosurile totale de prelucrare pentru piesele turnate in clasa a(""(a de

precizie, conform #5)# -6K:>:(/6, se prezintă in tabelul urmator$

2abaritul

ma%im al

piesei

turnate

1oziţia

suprafeţei

piesei turnate

in forma

3imensiune nominala,


7/26

Clasa de

precizie

2abaritul

ma%im al

piesei

1ana la

97

1este 97

1ana la

G7

1este G7

1ana la

-77

1este -77

1ana la

:77

1este :77

1ana la

977Clasa a(""(

a

1ana la

:77

O7.;7

(7.;7

O7.67

(7.67

O7.G7

(7.G7

O7.A7

(7.A7

O7.A7

(7.A7

%4 TE5NOLOGICITATEA CONSTRUCTIEI PIESEI

5ehnologicitatea este insusirea construcţiei piesei, ansamblului, maşinii,

utila0ului sau instalaţiei prin care acestea, fiind eficiente si sigure in e%ploatare,

se pot e%ecuta in volumul de producţie stabilit cu consum de materiale si de

munca minime, deci si cu costuri scăzute.

#emifabricatele turnate trebuie sa aibă o astfel de forma încât sa

preantampine posibilitatea apariţiei diferitelor defecte interne in timpul turnării.

In defect al semifabricatelor turnat il constituie suflurile, care, de cele mai

multe ori sunt datorate si formei constructive neadecvate a semifabricatelor, prin

aceea ca nu permite evacuarea completa a gazelor din forma de turnare. 3e

aceea se recomanda ca suprafeţele orizontale mari sa fie evitate si înlocuite cu

suprafeţe înclinate, care permit bulelor de aer si impuritatilor sa se ridice in

maselota.


8/26

"n vederea micsorarii volumului de munca necesar e%ecutării

semifabricatelor turnate, la proiectarea pieselor este necesar ca forma

constructiva a acestora sa fie compusa din elemente cu forme geometrice cat maisimple si mai avanta0oase din punctul de vedere al e%ecutării modelelor de

formare, cutiilor de miezuri, formei de turnare, curatirii, debavurării.

)naliza tehnologicitatii pieselor turnate urmareste cu precădere

următoarele elemente$

( dimensiunile semifabricatului

( concentraţiile de material

( modul de solidificare

Horma constructiva a semifabricatului turnat trebuie proiectata pe cat

posibil astfel încât la e%ecutarea formei de turnare sa nu fie necesare miezuri

complicate.

5rebuie evitate construcţiile care necesita folosirea unor miezuri lungi, de

secţiune relativ mica, atât din cauza rigiditatii insuficiente, cat si datorita

evacuări dificile a gazelor din miez si curatirii greoaie a semifabricatului in

timpul dezbaterii. Miezurile complica forma, maresc pericolul de rebutare si

ridica sensibil costul turnarii.

3e asemenea trebuie evitate si grosimile prea mari ale pereţilor datorita

creşterii consumului de metal si pericolului de apariţie al retasurilor interioare si


9/26

porozitatilor. +ste de preferat mărirea rigiditatii construcţiei prin consolidarea

pereţilor cu nervuri si prevedera de bosa0e.

1iesa analizata indeplineste toate conditiile de turnare, deci are o

tehnologicitate constructiva buna pentru a putea fi obţinut semifabricatul prin

turnare.

)precierea tehnologicitatii construcţiei surubului se face cu a0utorul unor

indicatori tehnico(economici absoluţi sau relativi$

(gradul de utilizare al materialului Pm

8K--77K:K.7/67.7


10/26

64 CLASA DIN CARE FACE PARTE PIESA SI PROCESUL TE5NOLGIC

TIP

Clasa de piese

5inand cont de configuraţia piesei si dimensiunile de gabarit, piesa

analizata se încadrează in clasa #uruburilor &cilindrii'!.

1rocesul tehnologic tip pentru piesele din clasa #uruburilor

1rocesul tehnologic tip pentru piesele din clasa #uruburilor!, cuprinde o

succesiune de prelucrari mecanice, aplicate semifabricatului obtinut prin turnare,

matritare sau sudare, in urmatoarea ordine apro%imativa$

-. prelucrarea unei suprafete frontale si a unei suprafete cilindrice

e%terioare sau interioare care sa constituie bazele tehnologice

:. prelucrarea de degrosare a celeilalte suprafete frontale

9. prelucrarea de degrosare a suprafetelor cilindrice e%terioare


11/26

;. prelucrarea de finisare a suprafetelor cilindrice interioare principaleF

6. prelucrarea de finisare, intre varfuri, a suprafetelor cilindrice e%terioare,

principale

G. e%ecutarea operatiilor secundare

A. tratamentul termicF

/. prelucrarea de netezire a suprafetelor de precizie ridicata&rectificare

fina, honuire, lepuire, superfinisare'

K. controlul final.

F( daca este cazul

"n functie de forma, dimensiunile si volumul de productie, schema

prelucrarilor prezentate, poate suferi modificari. 3in punct de vedere al

dimensiunilor si maselor, clasa cilindrii cavi se imparte in$

piese mari, cu 3S;77 mm si MS97Qg


12/26

piese mi0locii, cu 3@&;77 -67'mm si M@&97 .:,7'Qg

piese mici, cu 3@&-67 A7'mm si M@&:,7 .7,A'Qg

piese marunte, cu 3 @A7mm si M @7,AQg.

3in punct de vedere al dimensiunilor si masei, piesa prezentata face parte

din categoria pieselor mici!.

ANALIZA PRELIMINARA A REALIZARII SUPRAFETELOR CE

DELIMITEAZA PIESA IN SPATIU SI STABILIREA SUCCESIUNII

OPTIME PRELUCRARILOR

#uprafetele ce delimiteaza piesa in spatiu pot fi prelucrate, in

succesiunea stabilita, secvential &fiecare dintre ele in cate o operatie sau faza

elementara' sau simultan &pot fi prelucrate cate n astfel de suprafete ' in operatii

concentrate.

1entru stabilirea schemelor şi procedelor tehnologice se poate folosi

metoda coeficientilor de precizie şi rugozitate.

Jn general, pentru că suprafaţa piesei să se obţina printr(o singură

prelucrare, se recomandă ca precizia economica a procedeului de prelucrare

&fiind egală cu cea prescrisă piesei' să corespundă unei trepte de precizie


13/26

inferioare ca număr cu două &cel mult trei' unităţi faţa de treapta de precizie a

semifabricatului, iar factorul de rugozitate să fie Qp /.

1relucrarea suprafetelor elementare ale piesei se poate face prin diverse

metodee si procedee tehnologice, cu costul corespunzator, in functie de$

precizia dimensionala si rugozitatea prevazuta pe desenul de

e%ecutie al piesei

utila0ul corespunzator sau cel avut la dispozitie

numarul de bucati care trebuie e%ecutate in perioada de timp

data

)legerea metodelor si procedeelor tehnologice de prelucrare a

suprafetelor piesei in fiecare operatie sau faza este functie de urmatorii factori$

numarul de piese care trebuie prelucrate in unitatea de timp sau

intr(o anumita perioada de timp, sau marimea ritmului liniei tehnologice

conditiile tehnice impuse piesei pe desenul de e%ecutie

precizia dimensionala si rugozitatea suprafetelor piesei

numarul suprafetelor care trebuie prelucrate si dispunerea lor reciproca

marimea coeficientului de precizie total Q pt , care trebuie sa se realizeze

in urma prelucrarii fiecarei suprafete a piesei, prin metodele si procedeele

aplicate


14/26

mărimea coeficientului de precizie Q p asigurata de diversele procedee

sau metode de prelucrare

indicii tehnico(economici care caracterizează fiecare mod de prelucrare

in parte.

5inand seama de toţi factorii indicaţi mai sus, trebuie sa se găsească acel

procedeu de prelucrare economica a fiecărei suprafeţe a piesei care asigura

obţinerea valorii coeficientului de precizie impus.

Coeficientul de precizie Q p se calculează cu relaţia$

Q p@5s>5 p

"n care$ 5s( reprezinta toleranta dimensiunii semifabricatului, in mm

5 p( reprezinta toleranta dimensiunii suprafetelor care se prelucreaza,

impusa pe desenul de e%ecutie, in mm.

"n ma0oritatea cazurilor este greu sau chiar imposibil sa se obtina

coeficientul de precizie impus printr(un singur procedeu sau metoda tehnologica

de prelucrare, de aceea coeficientul de precizie total Q pt impus se obtine printr(o

succesiune de n procedee sau metode de prelucrare.


15/26

Q pt@Q p-FQ p:FQ p9 FQ pn

"n care$

Q p-@5s>5 p-

Q p:@5 p- >5 p:

Q pn@5 pn(- >5 pn

si, Q pi FQ p:FQ p9 .FQ pn @Q pt

3eoarece prelucrarea unei suprafeţe pentru a a0unge la forma si

dimensiunea finala se poate face prin mai multe procedee sau metode

tehnologice de prelucrare, se va alega aceea succesiune care asigura coeficientul

de precizie total Q pt impus, cu costul cel mai mic sau costul optim de prelucrarea unei suprafeţe.

"n acest fel se pot considera mai multe variante de succesiuni de metode

sau procedee tehnologice, care asigura coeficientul de precizie impus unei

suprafete, dar cu costuri diferite.

1entru a se determina varianta optima de procedee tehnologice de

prelucrare a suprafeţei se pot combina unele procedee tehnologice dintr(o

varianta cu altele dintr(o alta varianta, rezultând in final variante noi de

prelucrare dintre care se alege aceea care asigura atât precizia dimensionala cat


16/26

si rugozitatea impusa pe desenul de e%ecuţie cu un cost minim sau un cost optim

al prelucrării.

Hiecare procedeu sau metoda tehnologica de prelucrare asigura obtinerea

unei rugozitati daca din operatia sau faza precedenta de prelucrare sunt

asigurate$ o anumita rugozitate, o anumita valoare a adaosului de prelucrare si o

anumita valoare a preciziei dimensionale.

+%emplu de calcul pentru suprafata cu cea mai mare precizie

#uprafata cu cea mai mare precizie este suprafaţa cilindrica #-$

cu diametrul T-;G,K,in treapta de precizie QG, cu abaterea superioara

O7,7: , abaterea inferioara U7,7: si rugozitatea R a@7,;.

1recizia medie economica, caracteristica diferitelor procedee de

prelucrare, se ia conform 2h.)mza( 1rocese de 4perare!, vol.", Eucureşti

:777, pag. -KA. Valorile preciziilor prelucrărilor necesare suprafeţei analizate se

înscriu in tabelul următor, astfel$

1recizia medie economica, caracteristica diferitelor procedee de prelucrare


17/26

Helul

prelucrării

4peraţia ce se

e%ecuta

5repte de precizie economica6 G A / K -7 -- -: -9

#trun0ire

interioara

3e degroşare WHinisare W

Rectificare

rotunda

3e degroşare W3e finisare W

W 1recizie obţinuta fara masuri tehnologice deosebite&precizie medie'

Valorile tolerantelor fundamentale "5, mm , se vor lua conform 2h.)mza(

1rocese de 4perare!, vol.", Eucureşti :777, pag. -KG.

PRINCIPIILE DE PROIECTARE PRI7IND CONTINUTUL SI

SUCCESIUNEA OPERATIILOR PROCESULUI TE5NOLOGIC TIP

+%ista foarte multe procedee tehnologice posibile de prelucrare prin

aschiere a piesei analizate din clasa suruburilor!.

"n vederea stabillirii succesiunii logice a operatiilor de prelucrare trebuie

tinut cont de anumite reguli si principii practice care, daca sunt considerate tot

atatea restrictii de proiectare, reduc mult numarul variantelor tehnic posibile.


18/26

1rincipiile si regulile care trebuie avute in vedere la proiectarea proceselor

tehnologice sunt$

( in prima operatie, cel mult in a doua se recomanda prelucrarea

suprafetelor care vor servi ca baze tehnologice pentru operatiile urmatoare

( daca piesa finita contine si suprafete neprelucrate, fara rol functional,

atunci se recomanda ca in prima operatie, cand se prelucreaza bazele

tehnologice, sa fie folosite la orientarea piesei acele suprafete care raman

neprelucrate

( suprafetele care contin eventuale defecte provenite din semifabricare

se vor prelucra in primele operatii, imediat dupa prelucrarea bazelor tehnologice

( bazele tehnologice care se prelucreaza la inceputul procesului

tehnologic sa fie, pe cat posibil si baze de cotare principale

( in prima parte a procesului tehnologic se fac prelucrarile de degrosare


19/26

iar in a doua parte( prelucrarile de finisare, pentru a se asigura precizia necesara

a piesei si utilizarea rationala a masinilor unelte de precizii diferite

( operaria de tratament termic de durificare, acolo unde este cazul, se

introduce inaintea operatiilor de rectificare cu corpuri abrazive si a operatiilor de

netezire

( daca in timpul prelucrarii piesei se modifica rigiditatea acesteia, se

recomanda ca in prima parte a procesului tehnologic sa se e%ecute operatile care

nu modifica prea mult rigiditatea piesei

( in cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate se are in vedere ca

ordinea operatiilor de prelucrare sa fie inversa gradului de precizie

( e%ecutarea gaurilor, canalelor de pana, canelurilor, filetelor se

recomanda a se efectua catre sfarsitul procesului tehnologic, in scopul evitarii

deteriorarii acestora in timpul prelucrarii sau al transportului

( succesiunea prelucrarilor trebuie sa asigure un timp efectiv minim


20/26

( se recomanda sa se utilizeze cat mai putine baze tehnologice pentru

a se reduce numarul de prinderi( desprinderi si a reduce erorile de pozitionare

&daca este posibil sa se utilizeze aceleasi baze tehnologice unice, pe tot parcursul

tehnologiei'

( suprafetele cu rugozitate mica si precizie ridicata se finiseaza in

ultimele operatii, pentru a se evita deteriorarea lor in cursul altor prelucrari saual transportului

( suprafetele pentru care se impun conditii severe de precizie a pozitiei

( reciproce &concentricitate, paralelism, perpendicularitate', se

prelucreaza in aceeaşi prindere

( in cazul prelucrării pe linii tehnologice in flu%, volumul de prelucrari

afectat fiecărei operaţii trebuie corelat cu ritmul mediu al liniei.

Respectarea principiilor si regulilor mentionate conduce la o structura

de proces tehnologic a carei schema generala este urmatoarea$

-.prelucrarea suprafetelor care devin baze tehnologice pentru prelucrarile

ulterioare


21/26

:.prelucrarea de degrosare a suprafetelor principale &cele cu rol functional

preponderent'

9. prelucrarea de degrosare a suprafetelor secundare &au%iliare'

;.tratamentul termic de detensionare &daca este cazul'

6.prelucrarea de finisare a suprafetelor principale

G. prelucrarea de finisare a suprafetelor secundare &daca este cazul'

A.prelucrare filetelor, canelurilor &daca este cazul'

/. tratamentul termic de imbunatatire a proprietetilor mecanice &daca este

cazul'

K.prelucrare ade netezire a suprafetelor principale

-7.controlul tehnic

--.marcarea, conservarea, depozitarea &daca este cazul'.

STRUCTURA PRELIMINARA A PROCESULUI TE5NOLOGIC

PROIECTAT


22/26

#tructura preliminară a procesului tehnologic proiectat se face respectând

principiile si tinand cont de criteriile de decizie privind constituirea operaţiilor

de prelucrare, si anume$

3 utilizarea aceloraşi baze de orientare3 gradul de încărcare al maşinilor(unelte3 posibilitatile maşinilor(unelte si #.3.V.( urile.

Varianta se prezinta in figurile ce urmeaza.

STRUCTURA DEFINITI7A A PROCESULUI TE5NOLOGIC

PROIECTAT

5inand cont de datele de proiectare anterioare se va detalia varianta "(a de

proces tehnologic.

#tructura detaliata a procesului tehnologic de prelucrare

3etalierea variantei a("(a de proces tehnologic se prezintă in tabelul -7.

1recizia de prelucrare este influenţata de o serie de tipuri de erori$

3 erorile de orientare ale semifabricatului in dispozitivul de prelucrare

3 erorile de orientare ale sculei aşchietoare3 erorile de fi%are


23/26

3 erorile de reglare3 erorile de prelucrare rezultate din procesul de aşchiere efectiv3 erorile de măsurare.

#e vor calcula principalele erori ce apar in cazul fiecărei operaţii in

parte pentru suprafaţa #-.

1recizia de prelucrare

)legerea metodelor de reglare a sistemului tehnologic

)legerea metodei de reglare se face, in general, in funcţie de caracterul

producţiei distingându(se trei metode$ reglarea prin treceri de proba, reglarea

prin piese de proba si reglarea cu etaloane sau calibre.

"n cazul producţiei de serie, reglarea sculei la cota se face cu a0utorul

pieselor de proba. 1rocesul de reglare a sistemului tehnologic in vederea

prelucrării unui lot de piese, presupune stabilirea condiţiilor de aschiere, dar si

stabilirea dimensiunilor optime de reglare a sculei. Cota de reglare influenteaza

direct productivitatea prin numărul pieselor care se prelucrează in regla0ul dat,

ca si prin timpul necesar reglărilor repetate, e%ecutate in vederea prelucrării

lotului de piese. 1entru anumite condiţii de aşchiere timpul de prelucrare intr(un

regla0 dat este influenţat de mărimea erorilor sistematice si a celor intamplatoare.

1entru a prelucra cat mai multe piese in cadrul unui regla0 trebuie ca

dimensiunea de reglare sa aibă o astfel de valoare încât sa asigure o durata cat

mai mare intre doua reglări.


24/26


25/26

5 b@5 b-O5 b:O5 b9O5 b;@7.G;-


26/26

proiect cpo fac

Documents