the duchess deai eve - cdn4.libris.ro cu ducesa - tessa dare.pdf · (essa dare -- pentru... munca...

7
The Duchess DeaI Tessa Dare Copyright @ 2017 Eve Ortega Toate drepturile r ezew ate F{f** \Atrun Alma estemarcd inregistrati a Grupului Editorial Litera O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, Romlnia tel.: 021 319 63 93 0752 101 777 Pact cu ducesa Tessa Dare Copyright @ 2019 GruP Media Litera pentru versiunea in limba romAni Toate drePturile rezervate Editor: Vidraqcu qi fiii Redactor: Mira Velcea Corector: PiunilaAna Coperti: Flori Zahiu Tehnoredactare gi prepress: Ioana Cristea Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei DARE, TESSA Pact cu ducesa / Tessa Dare trad.: Graal Soft -Bucuregti: Litera, 2019 ISBN 978-606-33-3530-3 I. Din, Larisa (trad.) 821,.177(7 3) -31 = L 3 5. 1 TESSA DARE Z%rcu,fn u Traducere din limba engleze Larisa Din Ltrena@ 2019

Upload: others

Post on 08-Sep-2019

10 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

The Duchess DeaI

Tessa Dare

Copyright @ 2017 Eve Ortega

Toate drepturile r ezew ate

F{f**\Atrun

Alma estemarcd inregistrati a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, Romlnia

tel.: 021 319 63 93 0752 101 777

Pact cu ducesa

Tessa Dare

Copyright @ 2019 GruP Media Litera

pentru versiunea in limba romAni

Toate drePturile rezervate

Editor: Vidraqcu qi fiiiRedactor: Mira Velcea

Corector: PiunilaAnaCoperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

DARE, TESSA

Pact cu ducesa / Tessa Dare

trad.: Graal Soft -Bucuregti: Litera, 2019

ISBN 978-606-33-3530-3

I. Din, Larisa (trad.)

821,.177(7 3) -31 = L 3 5. 1

TESSA DARE

Z%rcu,fn uTraducere din limba engleze

Larisa Din

Ltrena@2019

Capitotut t

PAnd la vArsta de doudzeci gi doi de ani, Emma Gladstone invifasemai multe le4ii de i'iagi.

Prin,tii fermecitori nu erau intotdeauna ceea ce pdreau la ince-put. Eroii in armuri strilucitoare nu mai erau la mode de pe wemeacruciadelor. $i dacd zinele bune chiar existau, a ei era cit se poate de

intArziati.De cele mai multe ori, o fati nu avea incotro decAt si se salveze

de una singuri.Ca, de exemplu, in dupd-a miaza aceea.

Casa familieiAshbury se intindea la picioarele ei, ocupAnd o buniparte din piafa Mayfair, un loc foarte sofisticat. O casi eleganti.Enormi.

infricogitoare.ingtrigi-ir, ,u.. Nu putea se renunle acum. Ar putea face asta.

Odati, mersese de una singuri prin Londra, in toiul iernii. Nu avea

de gAnd sd se lase pradi disperirii gi foamei. Reugise si-gi gpseascd

un loc de munci si si. inceapd o noui viali in oras. Acum, gase animai tArziu, ar fi preferat si inghiti pAni la ultimul ac din magazinulde imbriciminte al doamnei Bissette inainte de a se intoarce cu

coada intre picioare la tatil ei.

Dupi toate cele prin care trecuse, ce o costa sd bati la uga

unui duce?

Ei bine, nimic. Absolut nimic. Venise momentul si piseascl cu

fruntea sus prin porfile inalte, sd urce treptele de granit - serios, erau

doar weo suti - gi si bati la uga aceea imensi, frumos sculptatS.

,,Buni ziua. Numele meu este Emma Gladstone. Am venit sd-l vidpe misteriosul gi pustnicul duce de Ashbury. Nu, nu md cunoagte.

Nu, nu m-a invitat si vin astizi aici. Nu am nimic la mine. $i dacl numi lisafi si intru, miine s-ar putea si nu am nici micar un acoperig

deasupra capului."

Cessa Qqys-

Dumnezeule, Povestea asta nu urma sA aibi un final fericit'

Se opri, se intoarse cu spatele spre poarti 9i ocoli piala pentru a

zecea oard, scuturAnd bralele goale pe sub pelerini'Trebuia micar si incerce'

Se opri d.in nou, se indrepti cu faga spre poarti 9i trase adAnc aer

in piept. inchise ochii, incercAnd si igi linigteasci bdtiile inimii.

Eratirziu. Nimeni nu avea si vini in ajutorul ei' Nu mai era timp

de eziteri, nu mai putea si dea inapoi.

Pe locuri. Fili gata.

Start.

De la biroul siu din biblioteci, Ashbury auzi un sunet ciudat' Sd

fi fost oare ciocinelul de la intrare?

Se auzi din nou.

Da, chiar era ciocinelul de la intrare.

Mai rdu decit atAt, era chiar ciocinelul de la intrarea casei sale.

La naiba, ce repede circulau bXrfele. Se intorsese in oraq de-abia

de cateva siptimani. uitase ci vorbele in Londra se impristiau mai

repede decit ciuma. Nu avea nici timp, nici ribdare pentru oaspefi'

Khan urma si aibd griji si-i trimitd la plimbare'

Bigi tocul in cilimara cu cerneali 9i igi continui scrisoarea citre

avocatul lui cel inutil.

Nu ;tiu ce naiba ai facut in ultimul an, dar finantele mele sunt

la pamAnt. Vreau sd-l dai imediat afard pe administratorul mo-

fei din Yorkshire. spune-i arhitectului cd vreau sd vdd planurile

pentru noua moard, in cel mai scurt timp' $i mai avem de rezolvat

o chestiune urgentd-

Ash eziti, cu penila in aer. Nu-i venea si creadi cd avea si puni

cuvintele pe hirtie. Dar nu avea incotro, trebuia si o faci' Aga

ci scrise:

Amnevoie de o sofie.

Probabil ci se cuvenea si-gi prezinte clar aqteptirile: o femeie tA-

niri, gata sd-i faci copii, dintr-o familie respectabili, care si aibi

- Pact cu ducesa-

nevoie disperatd de bani, o femeie dispusd sd imparti patul cu unbarbat ingrozitor.

Pe scurt, cineva disperat.Doamne, cAt de deprimant! Nu, mai bine si spuni doar atAt: ,,Am

nevoie de o sofie".

Khan apiru in pragul ugii.

-Excelenfi, imi pare riu sd vd deranjez, dar o domnigoari e aicisd vd vadi. E imbricati intr-o rochie de mireasi.

Ash se uiti lung la majordomul siu, dupd care cobori privirea sprebucata de hArtie si, in cele din urmi, se uiti din nou la majordom.

Ce ciudat! Poate ci avocafii sii nu erau chiar atAt de inutili pre-cum crezuse el. Lasa tocul pe masi 9i se agezd cu picioarele pe birou,ascunzAndu-se in umbri.

- Poftegte-o iniuntru, te rog.O tAneri imbricati in alb pigi in cameri.Lui Ash ii alunecd cizma de pe birou. Se dadu pe spate, lovindu-se

de perete, aproape cindndde pe scaun. Un teanc de hArtii aluneci de

pe un raft din apropiere, plutind pe podea ca nigte fulgi de zdpadd.Era orbit.Nu de frumusefea ei - degi poate ci era frumoasi, doar ci era

imposibil si-!i dai seama pentru ci era imbricati cu o rochie ingro-zitoare, plini de perle, danteli, strasuri gi mirgele.

Dumnezeule! Nu era obignuit si se afle in prezenfa a ceva chiarmai respingdtor decAt aspectul sdu fizic.

iqi sprijini cotul drept pe bralul scaunului gi i;i ridici virful de-getelor spre frunte, ascunzindu-si cicatricile de pe fafi. De dataasta nu o ficea ca si protejeze sensibilitifile slujitorilor sii, nici mi-car ca si-gi fereasci propria mAndrie. incerca pnr gi simplu si se pro-tejeze de... chestia aceea.

- Excelenfi, nu weau si vi deranjez, zise tdnira, firi si-gi ridiceprivirea din podea.

- Sper si n-o faci.

- Dar adevirul e ci sunt disperati.

- Pot si infeleg.

-Am nevoie sa fiu platita pentru munca mea, si asta cAt mairepede.

Urmari citeva clipe de ticere.

- (essa Dare

-- Pentru... munca ta? intrebi Ash.

-Sunt croitoreasd. Eu am confeclionat rochia asta, zise ea' tre-

cAndu-gi miinile peste oribilitatea cu care era imbricati, pentru

domnigoara Worthing.P entru do mnig o ara W or thing.

Ah, da, totul incepea si aibi sens. Monstruozitatea aceea albi de

satin fusese comandati pentru fosta logodnici a lui Ash' Da' firldoar gi poate Annabelle Worthing avusese intotdeauna gusturi ingro-

zitoare, atitin materie de rochii, cAt 9i in materie de pretenden$'

-Dupi ce ali pus capit logodnei, domnigoara n-a mai venit si-gi

ridice rochia. Dumneaei a cumpirat mitasea, dantela 9i toate cele

trebuincioase, doar ci nu m-a pletit pentru munca mea' Aqa cd am

rimas fird plata. Am incercat si merg la dumneaei acasd, dar nu m-a

primit. Nu mi-a rispuns nimeni la scrisorile pe care vi le-am trimis'

M-am gAndit ci daci apar afa in fafa dumneavoastrd, zise ea, strAn-

gAndu-gi faldurile rochiei, nu veli avea cum si mi ignorafi'

-Ai avut dreptate, rispunse el, zAmbind' Dumnezeule' rochia

asta arati de parci ar fl explodat atelierul peste tine'

- Domnigoara Worthing gi-a dorit o rochie demni de o ducesi'

- Rochia asta e demnd pentru un candelabru de salon'

_ Ei bine, logodnica dumneavoastre avea.. . gusturi extravagante.

Ash se foi ugor in scaun.

- Nici micar nu gtiu unde si mi uit' Parci a vomitat un uni-

corn pe tine. Parci ar fi un monstru de zdpadd care miguni prin

munfii HimalaYa.Fata ridici privirea spre tavan 9i ofti.-Ce? ziseel. Doar n-ai de gAnd si-mi spui ci-!i place'

-Nu conteazi daci e pe gustul meu, Excelenfd' Sunt mAndri

de munca mea, indiferent de rezultat 9i am lucrat luni intregi la ro-

chia asta.

Acum ci trecuse peste gocul inifial al finutei, Ash i9i indrepti

atenlia spre tAnira inghilite de rochia aceea'

Prin comparalie cu rochia, era foarte frumoasi'

Un ten palid. Buze tozalii. Gene lungi' Spatele drept'

- Am lucrat o siptimAnd doar la broderie, ca si fie perfectd' spuse

ea, trecAndu-gi mAna pe decolteul rochiei.

Ash ii urmiri degetele, doar cd nu broderia fu cea care ii capti

atenfia. Era,laurma urmei, birbat. ii admira sAnii micuti, ispititori,

_ Pact cu f,ucesa

pringi sub corsetul neiertitor. il ispitiri aproape la fel de mult ca

determinarea care ii umplea pieptul.

Ridicd privirea, admirAndu-i gAtul sub;ire 9i pdrul castaniu, prinsintr-un fel de coc. Orice bArbat ar fi wut si-gi treaci degetele prinpdrul ei, sd-l elibereze.

,,Ashbury, stipAneste-te."Nu avea cum si fie chiar atAt de frumoasA. Arita astfel in contrast

cu rochia aceea respingdtoare. in plus, petrecuse atAta weme inizo-lare. Da, despre asta era vorba.

- Excelenfd, zise ea, nu mai am ci.rbune si arunc in sobi, mai amdoar cAliva cartofi putrezili cu care si-mi astAmpir foamea, iar mii-ne trebuie si-mi pldtesc chiria. Proprietarul a ameninfat ci md arun-ci in stradi daci nu platesc toati suma. Am nevoie si-mi primescbanii. E o chestiune urgentd, spuse ea, rimAnAnd cu mAna intinsd.Doud lire, trei gilingi, vi rog.

Ash igi duse miinile la piept gi se uitd lung la ea.

- Domnigoard...

- Gladstone. Emma Gladstone.

- Domnisoari Gladstone, vdd cd nu infelegi prea bine ce inseam-ni si dai buzna peste un duce care preferi si triiascd izolat de restullumii. Ar trebui si fii intimidati, chiar infricosati. Cu toate aces-

tea, imi pari foarte hotirAti, deloc temitoare. Egti siguri ci eEti o

simplA croitoreasi?Emma ridicipalmele, iarAsh observibite.turile si zgirieturile de

pe degetele ei. O dovadd de necontestat, igi zise el. Cu toate astea,era inci intrigat.

-Totugi, imi vine greu sd cred ci te-ai niscut in sdrdcie. Egti preastdpAni pe tine si pari si ai o danturd ingrijiti. Presupun ci ai rdmasorfani la o vArstd fragedd, in urma unui eveniment tragic.

-Nu, Excelenfd.

- incearci cineva sd te gantajeze?

-Nu, rispunse ea.

-incerci cumva si le porfi de grijd mai multor copii abandonati,motiv pentru care te gantajeazi cineva?

-Nu.- Gata, stiu, zise el, triumfetor. Tatal tdu e un ticAlos. E la inchi-

soarea datornicilor. Sau igi arunci banii pe biuturi gi femei.

il

- lessa fr61ve *

-Tatil meu este vicar. in Hertfordshire

Ash se incrunti. Nu avea nici un sens. vicarii erau oameni respec-

tabili, din familii bune'

-$i cum se face ci o fiici de vicar ajunge si-gi strice degetele

in croitorie?in clipa aceea, ceva se schimbi in atitudinea ei' Fata igi duse mAna

la ureche.

- Uneori, viala ia o intorsituri neafteptata'

-Asta nu sPune multe.

Soarta era o wijitoare nemiloasi, vegnic la pAndi' Ash o gtia prea

bine. Se foi in scaun gi lui o cutie din spatele biroului'

- imi pare riu, zise ea, incercAnd si se linigteasci' Domnigoara

Worthing mi s-a pirut o tAniri drdgufi, probabil cd nu i-a fost ugor

dupi ce ali ruPt logodna.

Ash incepu si numere banii.

-Daci chiar ai cunoscut-o, sunt sigur ci gtii ci nu e deloc aga'

-Atunci poate ci e mai bine ci nu v-afi cdsitorit cu ea'

-Da, am avut noroc si-mi distrug chipul inainte de nuntd' Mare

ghinion ar fi fost daci aq fi pelit ce-am pdlit dupi nunti'

- Distrus? Excelenfi, imi pare riu si spun asta, dar sunt siguri cd

nu poate si fie chiar atAt de riu.Ash inchise cutia cu un zgomot puternic'

-Annabelle Worthing era disperati si se mdrite cu un birbat

cu titlu nobiliar 9i avere. Eu sunt duce 9i sunt incredibil de

bogat. Cu toate astea, a hotirAt si mi piriseasci' Fata rnea<$iar

este distrusi'in clipa aceea se ridici in picioare 9i igi intoarse chipul rdnit spre

ea, fere si se fereasci. Biroul siu se afla in col;ul cel mai intunecat

al inciperii, in rnod intenlionat. Draperiile groase' de catifea' de la

ferestre, il ascundeau de lumina soarelui. Dar cicatricile acelea dra-

matice de pe chipul lui ar fi putut si fie ascunse doar de un intuneric

profund. Cele cAieva bucdfi de carne care reugiseri si scape din ghea-

rele flecerilor fuseseri spintecate mai apoi de bisturiul medicului'

de sdptimAnile ingrozitoare care urmaseri dupd aceea' de febrd 9i

supurafie. De la tAmple gi pAni la gold, partea dreapti a trupul sdu

era o ingiruire de cicatrici 9i arsuri urAte'

-

Pact cu f,ucesa

Domnigoara Gladstone rimase in ticere. Ciudat era ci nu ddduse

inapoi, cI nu incepuse si vomite sau si fugd din camer5. O reacfiediferiti, plicuti, fafi de ceea ce era obignuit.

- Ce s-a intAmplat? intrebi. ea.

- Rizboiul. Urmitoarea intrebare.Dupi cAteva clipe de tdcere, fata spuse:

-imi puteli da banii, vd.rcg?Ash intinse mAna, oferindu-i plata.Emma didu sd ia banii, dar in clipa aceea el incleEtd pumnul

in jurul monedelor.

-Dupi ce imi dai rochia.

- Poftim?

- Daci tot am de gind sd te plStesc pentru munca ta, normal e sisi primesc rochia.

- Pentru ce?

Ash ridici din umeri.

-Nu gtiu inci. Poate ci am s-o donez unor dansatoare de operiiegite la pensie. Poate ci am s-o arunc pe fundul Tamisei ca si se bu-cure fiparii de ea. Sau poate ci am s-o atdrn in fala casei ca si lin ladistanti spiritele rele. Am fel de fel de variante.

-Excelenfi... pot sd o trimit mAine. Dar eu am nevoie de baniastdzi.

-Domnisoari Gladstone, in cazul dsta, deja ar fi vorba de un im-prumut, spuse el. Iar eu nu acord imprumuturi.

-Vrefi rochia in clipa asta?

- Doar daci vrei gi tu banii in clipa asta.

Emma se uitd lung la el, cu ochii ei negri, acuzatori.Ash nu se ardti cAtugi de putin afectat.Triia un adevirat iad dupd ce avusese nesansa si fie desfigurat

pe cAmpul de lupt5. Nu avea pe cine si dea vina, nu avea pe cinesA se ri.zbune. Rana l5sase in urma ei o amirdciune usturitoare,care il impingea si sari la gAtul oricui ii ieEea in cale. Nu, nu eraun berbat violent. Poate doar daci cineva o merita cu adevirat. Decele mai multe ori, avea pur gi simplu o plicere perversd din a fi unadevirat mitocan.

Daci tot ardta ca un monstru, putea la fel de bine si-gi intrein rol.

l3

Cessa Dare

-Din pi.cate, croitoreasa nu avea de gAnd si-i faci jocul' Nimic din

ceea ce ii spusese nu pdrea sd o intimideze 9i, daci nu daduse inci bir

cu fugilii, era pufin probabil si o faci de acum incolo'

Prea bine.Tocmai se pregdtea si-i inmAneze banii 9i si-gi ia rimas-bun de la

ea gi de la rochia aceea hidoasi. Dar inainte si apuce si o faci, fata

ofti gi spuse:

- Fie.

igi duse miinile pe lateral gi incepu si deschidl un rAnd de nasturi

ascungi in cusitura corsajului. Unul cite unul. Pe misuri ce corsajul

se slibi, sAnii ei inclegtafi incepuri si se relaxeze 9i si-9i reia for-

ma lor naturali. Minecile ii cdzurdde pe umeri, dezviluind lesiturasublire a cdmigulei de dedesubt'

6 guvile de pir castaniu ii aluneci din coc, mAngAindu-i

clavicula.,,Dumnezeule."- Opregte-te.Fata inlemni gi ridici Privirea.-Si mI opresc?

,,Nu mi intreba de doui ori", igi zise Ash, blestemAndu-gi zilele'

- Opreqte-te.Lui Ash nu-i venea si creadi ci avusese decenga se o opreascd'

Fusese pe punctul de a se bucura de un spectacol privat, la preful de

doar doua lire gi trei gilingi. Mult mai mult decat preful obignuit, dar

un tirg bun cAnd era vorba despre o fati aqa de frumoasi'

itt pt,-,t de asta, era fiica unui vicar. intotdeauna visase si is-

piteasia o fati de vicar. Ce berbat nu avusese astfel de f.antezii?

Cu toate astea, nu era atAt de diabolic incat se se ajungi la asta

prin gantaj.- in clipa aceea un gAnd incol$ in mintea lui. Poate ci ar fi putut

totugi ser-gi satisfaci aceasti fantezie, prin alte mijloace, mai pufin

diabolice. O privi pe Emma Gladstone cu al$ ochi, gindindu-se la

lista aceea de cerinle aqternute in scrisoarea intrerupti'Era tiniri gi sinitoasi. Era educati. Se trigea dintr-o familie

bund gi era dispusd si se dezbrace in fafa lui.

$i, mai presus de orice, era disperati.

Da, fata aceea era persoana potriviti.Era chiar mai mult decAt potriviti.

- gact cu f,ucesa-

- Domnigoard Gladstone, ai o alegere de fAcut. Pot si-!i platesccele doui lire 9i trei gilingi, zise el, punAnd monedele pe masd,urmirind-o cum se uita lung la ele. Sau, mai spuse el, pot si tefac ducesA.

Capito{uf z

,,uucesatEmma risufli ugurati ci micar acum avea un motiv pentru care

si se holbeze la el.

Din clipa in care ducele ii dezvduise amploarea cicatricilor sale,

lncercase din greu si nu se holbeze la el. Dupi care incepuse si-gifacd grqi ci probabil i s-ar fi pirut chiar mai nepoliticos si nu se

uite deloc la el. Drept urmare, igi mutase privirea de pe chipul

lui spre covor gi apoi la monedele de pe birou. Aproape ci o luase

cu ameleali.Acum avea cea mai bund scuzi casi il studieze pe indelete.

Contrastul era extrem. Dupi cum era de aqteptat, partea rinitia fefei atrdgea atenfia mai intdi de toate. Avea un aspect torturatgi furios, cu o arsuri extinsi dupi ureche gi deasupra liniei pirului.Mai riu decAt atat era ci partea aceea brizdati contrasta puternic cu

profilul siu neatins. Cealaltejumitate de fali era chipegS, cu aerul

bArbaqilor ingAmfafi gi intransigenfi, care se credeau invincibili.Emmei birbatul acela nu i se piru o aparilie infricoqitoare, cu

toate ci nu putea si nege ci era surprinzdtor. Nu, iqi zise ea, 'sur-prinzdtor" nu era cuv1ntul potrivit.

Frapant.Era frapant.De parci un firlger i-ar fi.brisdat trupul in dou6, iar energia inci

trosnea in jurul lui. Emma i-o simli din cealalta parte a camerei 9isimfi fiori pe gira spinirii.

- Excelenfi, mi-e teami ci n-am auzit bine'

-Am spus ci te voi face ducesi.

- Doar nu-mi propunefi si devin ducesi..' prin cisitorie?

-Nicidecum. Intenlionez si-mi folosesc influenla vasti in Ca-

mera Lorzilor pentru a risturna legile privind intAiul niscut, dupd

care sA-l conving pe prin,tul regent si creeze un nou titlu gi un ducat.

Dupi toate acestea, am de gAnd si-l conving si o numeasci ducesi