revedere la ibiza › 2018 › 11 › ...revedere la ibiza 7 – vom face cu siguran]` un concediu...

IRINA SCHULTER

Revedere la IbizaTraducerea [i adaptarea \n limba român` de

ALEXANDRA-MINODORA DUMITREL

ALCRIS

giannijollys

Capitolul 1

Tessa Morland tocmai închisese geamantanul,

când u[a se deschise. Realiz`, chiar f`r` s` priveasc`

spre u[`, c` nu putea fi decât fiica sa, Tina.

– Vrei deja s` pleci, "pisicu]o"? întreb` Tina,

indignat`.

Tessa nu avea nimic împotriv` ca fiica ei Tina s-o

numeasc` "pisicu]o", de[i în ultimul timp fusese

chiar un pic iritat` de atitudinea tutelar` a Tinei, cu

care avea de mult probleme.

– Trebuie s` plec pentru afaceri, Tina, explic` ea

calm.

giannijollys

– Încotro?

– La Düsseldorf.

– Iar pleci la Düsseldorf! spuse ea cu un ton cam

agresiv.

– Dragul meu copil, Düsseldorf este un ora[ al

modei [i nu trebuie s` ui]i c` mama ta este creatoare

de mod`.

Tinei nu-i pl`cea când mama sa îi spunea "dragul

meu copil". Buzele sale frumoase se strânser`. Ochii

s`i destul de distan]a]i, de culoarea chihlimbarului,

care d`deau fe]ei sale un farmec aparte, se îngustar`.

– Po]i s` g`se[ti destule [i în München; mod`, art`

[i chiar b`rba]i. Cuvintele ei sunar` dur în urechile

Tessei.

– Se afl` desigur un b`rbat în umbra afacerilor

tale, continu` Tina.

Din nou cuvintele ei atacar`, [i o sclipire de

invidie fulger` în ochii Tinei.

– Ce-]i închipui, acum? spuse Tessa cu o lini[te

for]at`.

Ast`zi zbor la Düsseldorf [i mâine sunt înapoi. Tu

vroiai [i a[a s` mergi ast`zi la o petrecere.

6 IRINA SCHULTER

– Acum nu mai am nici un chef, r`spunse Tina cu

înc`p`]ânare. Ai putea m`car odat` s` m` iei cu tine

la Düsseldorf.

Tessa vru s` se dezvinov`]easc`.

– De câte ori te-am întrebat dac` vrei s` vii cu

mine [i cât de des m-ai refuzat? întreb` ea cu

st`pânire de sine.

Poate ar fi fost de dorit ca Tina s` [tie [i ea, [i

atunci ar putea merge \n rela]ia ei un pic mai

departe.

– Pot s` te duc la aeroport "pisicu]o"? întreb` ea

încet.

– Nu, comoara mea, prin circula]ia asta nu, apoi

a[ fi nelini[tit` tot drumul, dac` ai ajuns cu bine

acas`. Am chemat deja un taxi. Viziteaz-o totu[i pe

Coco! Se va bucura. Mâine voi fi din nou aici, ad`ug`

ea în încheiere, deoarece resim]i brusc un sentiment

ciudat de vinov`]ie.

– Atunci, drum bun, spuse Tina, îmbufnat`. {i s`

aduci din nou atât de mult de lucru, încât [i în acest

an s` nu putem s` mergem în nici un concediu

împreun`.

REVEDERE LA IBIZA 7

– Vom face cu siguran]` un concediu împreun`,

Tina, spuse Tessa [i-i d`du fiicei sale un s`rut

afectuos.

Dup` cum mergeau împreun` spre taxi, se putea

spune c` sunt surori. Tina era ceva mai sl`bu]` decât

mama sa, iar Tessa avea înc`, în ciuda celor patruzeci

[i unu de ani, o alur` de manechin. Era o femeie

incredibil de atr`g`toare, iar Tina, imaginea sa fidel`

mai tân`r`, era o fat` fermec`toare, când nu afi[a o

min` atât de posomorât` ca acum, urm`rind taxiul

cu privirea.

În ea ardea o furie nedreapt`. Tocmai azi a trebuit

s` renun]e la "pisicu]a" sa, ast`zi, cînd via]a sa

interioar` fusese [i a[a complet r`v`[it`.

– Ce trebuie s` v` preg`tesc pentru mas`,

domni[oar` Tina? întreb` bomb`nind menajera

Clara. Eu am liber.

– Atunci, pleac`! r`spunse furioas` Tina. Nu-mi

trebuie nimic. Pot s`-mi port [i singur` de grij`.

Dup` ce plec` menajera, Tina se mai \nveseli. Se

plimb` prin casa care fusese conceput` [i ridicat` de

Tessa Morland cu un gust ales. Casa purta emblema

8 IRINA SCHULTERgiannijollys

unei personalit`]i puternice, ca [i îmbr`c`mintea

creat` de Tessa de mai bine de [aptesprezece ani.

Când Kai Morland, pilot de curse, care nu putuse

atinge gloria destul de repede, se accidentase mortal

la numai [apte luni de la c`s`torie, ea f`cuse din

necesitate o virtute. Atunci, Tessa avusese o singur`

dorin]`; copilul, pe care îl sim]ea sub inim`, s` fie

fat`.

Nici un tân`r, nici un temerar precum Kai, pe care

îl iubise la prima vedere, de cum îl v`zuse pe pist` [i

de care se îndr`gostise atât de vijelios, nu-i stârnise

un sentiment atât de puternic.

În timp ce Tina, acas`, în aceast` minunat` cas`,

casa ei, îi dedica gândurile [i reflecta dac` în via]a

"pisicu]ei" sale dragi într-adev`r ar putea fi vreun

b`rbat, Tessa se gândea în timpul zborului cum ar

trebui s-o fac` pe Tina s` priceap` c` exist` deja de

mult timp un anumit b`rbat.

Îl cuno[tea pe Felix Vellentin de dou`zeci de ani,

dar în timpul acestui lung interval de timp îl

întâlnise numai de cinci ori.

REVEDERE LA IBIZA 9

De[i zborul de la München la Düsseldorf dura

numai o or`, întotdeauna Tessei îi r`mânea timp s`

reflecteze asupra celor mai importante lucruri.

Cum ar trebui s`-i spun` Tinei? Cam a[a: "

Comoara mea, acesta este Felix Vellentin. L-am

cunoscut în ziua când m-am c`s`torit cu tat`l tù.

Din p`cate, Kai a trebuit s` plece la antrenament

imediat dup` cununie [i eu am r`mas singur` la

mas`, la propria mea c`s`torie. Fiul hotelierului a

fost foarte amabil [i îndatoritor, [i deoarece mie-mi

venea s` plâng, îmi spusese c` îi pare foarte rù s`

m` cunoasc` tocmai în aceast` zi. "

Ceea ce exact a[a se întâmplase [i atunci, î[i

aminte[te Tessa, el dorise doar s-o înveseleasc`.

Oricum, Kai o luase în posesie pe ea [i via]a ei.

O da, l-a iubit cu toate iluziile unei adolescente de

nou`sprezece ani [i poate Kai, în felul sù, a iubit-o.

În orice caz, îi pl`cea când fermec`toarea sa so]ie era

admirat`. {i apoi, când a venit pe lume Cristina, el

nu mai era printre noi, iar Tessa era deja singur`.

Exista îns` Coco Morland, sora mai mare a lui Kai.

Colette, dup` cum suna pronumele sù adev`rat. Ea

10 IRINA SCHULTER

nu se în]elesese bine cu fratele s`u niciodat`, îns` de

Tessa [i de micu]a Tina se interesase chiar cu

pl`cere.

Propriul s`u mariaj durase trei ani, f`r` a ajunge

la nici un rezultat pozitiv. Coco, multilateral

înzestrat`, impresiona totdeauna prin prezen]a sa,

era plin` de farmec [i de idei. Ea îns`[i recuno[tea c`

e nepotrivit` pentru c`s`torie [i mai cu seam`

pentru a fi mam`. Dup` divor] [i-a reluat numele de

fat`, [i-a cump`rat o cas` ]`r`neasc` într-o zon`

subalpin`, în care î[i putea manifesta în voie

pornirile "artistice", dup` cum ea îns`[i le numea.

În timpul unei ore, te puteai d`rui totu[i multor

amintiri [i asta a f`cut Tessa \n avion, deoarece

gândurile sale pentru viitor, în urma discu]iei

matinale cu Tina, erau oarecum nepl`cute.

***

Tina se sim]ea profund nemul]umit`.

REVEDERE LA IBIZA 11

Dispozi]ia ei era pur [i simplu proast`. Se decise

s-o sune pe Coco. Num`rul ei de telefon nu-l putea

niciodat` ]ine minte [i, în timp ce-l cùta în agenda

de telefon a Tessei, f`cu o descoperire care-i tìe

respira]ia.

Din ea c`zu o carte de vizit`, scris` neîndoielnic

de mâna unui b`rbat.

"Drag` Tessa, trebuie totu[i s` ajungem la o

hot`râre.

Vom discuta totul la Düsseldorf. Te rog nu spune

nu, c`ci am dovedit destul de mult` r`bdare. Te

a[teapt` cu dor,

Al tù Felix"

Ochii Tinei se întunecar`, apoi \n ei se aprinser`

fulgere de mânie.

A[a deci, gândi ea, atât este de ascuns`. Ei

a[teapt`, î]i voi ar`ta eu ]ie, Tessa Morland [i acestui

Felix.

Cine era totu[i acest Felix?

12 IRINA SCHULTER

Se gândea îndârjit` dac` n-a întâlnit vreodat` un

b`rbat cu acest nume. Nu!

Coco ar trebui desigur s` [tie, precis Coco îi va

dest`inui! Deci – la Coco.

A[a era Tina, înc`p`]ânat` [i impulsiv`. Iar într-o

astfel de stare ajunsese chiar ieri, în conflictul cu

Jerry.

Cinci minute mai târziu, Tina era deja la volanul

micii sale ma[ini sport, un cadou de la Tessa la

aniversarea celor nou`sprezece ani. Îns` Tina nu se

gândea acum la cât îi datora mamei sale pentru

toate. Nu se gândea la copil`ria minunat`, liber`, la

aceast` tinere]e lipsit` de griji, cu o mam`

întotdeauna în]eleg`toare.

Ea se comporta exact cum o descrisese ieri Jerry!

A numit-o bestie mic` [i egoist`. {i apoi i-a dat-o de

exemplu pe Vivian, pentru firea sa în]eleg`toare.

Tina se considera totu[i afectuoas`.

Coco radia de voio[ie [i vitalitate. Era înalt`,

slab`, rasat`. În ciuda celor cincizeci de ani, nu avea

nici un fir de p`r c`runt. Negru-alb`strui, p`rul îi

str`lucea sub razele soarelui de prânz. Ochii


cenu[iu-deschis, ageri, vigilen]i, formau un contrast

unic; gura plin`, pu]in cam mare, d`dea acestei fe]e

aspre o not` aparte.

Tinei nu-i pl`ceau a[a-numitele mici aventuri

galante ale m`tu[ii Coco, îns` era con[tient` c`

pentru ea o leg`tur` stabil` nu putea fi luat` în

considerare. Coco dorea s`-[i p`streze libertatea.

– E un semn divin c` ai venit, Tinu]o, spuse

bucuroas` Coco. Nici nu m` gândeam la o zi atît de

minunat`.

– A[ dori mult s` r`mån peste noapte, explic`

Tina. "Pisicu]a" a zburat la Düsseldorf.

– Da? Minunat, m` bucur.

– Nu e nicidecum minunat. Se întâlne[te cu un

b`rbat.

– Ei [i? De ce nu? Este o femeie frumoas`, scumpa

mea.

– El o iube[te! Îl cheam` Felix [i am observat mai

de mult c` "pisicu]a" m` în[al`.

Coco râse în hohote.

– Ei, mic` comedian`, cum poate o mam` s`-[i

în[ele fiica?

14 IRINA SCHULTER

– Dar nu mi-a vorbit niciodat` de Felix, bomb`ni

Tina. Tu [tii ceva?

Pleoapele alb`strii cu gene lungi ale m`tu[ii Coco

coborâr` rapid. Se gândi iute.

– Se poate s`-i fi pomenit vreodat` numele, dar

nu trebuie s` fie neap`rat dragoste, spuse ea

t`r`g`nând.

– Am g`sit îns` în agenda ei o carte po[tal` de la

el. "Iubito", \i scrie el. A[a ceva nu se potrive[te

"pisicu]ei". Am sufletul negru de furie.

– Se vede pe tine, Tino, l`s` Coco s`-i scape.

{i apoi, gândi ea, ce bine ar fi fost totu[i ca Tessa

s`-i fi telefonat ieri.

***

B`rbatul care o a[tepta pe Tessa la aeroport în

Düsseldorf era înalt, lat în umeri, avea o fa]`

interesant`, puternic bronzat`, iar p`rul des, c`runt,

nu-l ar`ta ca pe un b`rbat în vârst`.


Involuntar, Tessa trebui s`-[i aminteasc` ce tån`r

zvelt, sub]ire, era în urm` cu dou`zeci de ani [i c` de

fapt o impresionase numai prin purtarea sa

politicoas` [i zâmbetul sù amabil.

Ea nu se putu împotrivi cånd el o lu` în bra]e. Era

a[a de odihnitor s` te sprijini de pieptul sù lat, s`

sim]i b`tìle puternice ale inimii sale [i aceste buze

dr`g`stoase, care-i mângîiau fruntea [i obrajii.

– Avionul a întârziat zece minute, spuse el încet,

am avut deja emo]ii.

– {i eu a trebuit adesea s` tremur, când tu erai pe

drumuri, r`spunse ea. Ar`]i bine.

– Soarele a fost de-a dreptul sup`r`tor. Nici nu

pot s` m` gândesc. Am lucrat la Seychellen opt zile

din plin, drag`, îns` ne va fi de folos desigur s` mai

construim acolo.

Dar hai s` nu vorbim de afaceri sau ai din nou

termene de plan?

– De aceast` dat`, nu. Ne vom putea sf`tui serios

unul cu cel`lalt, Felix, spuse Tessa. Nu m` pot

m`rita a[a u[or cum î]i imaginezi tu. Trebuie mai

întâi s-o fac s` priceap` pe Tina c` tu exi[ti.

16 IRINA SCHULTER

– Pentru mine nu este un compliment c` n-ai

f`cut deja asta, r`spunse el încet.

– Te rog, în]elege. S-ar fi putut la fel de bine ca

\ntre timp s`-]i schimbi sentimentele. Tu te învâr]i

atåt de mult prin lume, întâlne[ti mii de femei

frumoase, poate te îndr`goste[ti de vreuna [i ....

– Cum po]i gåndi a[a, dragostea mea? Mergem

întâi la mine [i apoi discut`m mai departe, înainte

s`-mi mai spui [i alte lucruri rele.


Capitolul 2

M`tu[ii Coco nu-i fu u[or s` înfrâneze

temperamentul Tinei. Ea se l`s` pe spate [i î[i a[ez`

picioarele lungi, înc` frumos modelate, unul peste

cel`lalt.

– Comoara mea, vroiam odat` s` vorbim nem]e[te

una cu cealalt`, spuse Coco.

– Putem s` vorbim [i fran]uze[te, spuse Tina,

mi-am trecut examenul cu foarte bine.

Coco \[i ridic` u[or sprâncenele.

– Toate trei? Franceza, engleza [i spaniola?

– {i italiana, ad`ug` Tina moale.

Sunt un geniu al limbilor str`ine. O adev`rat`

poliglot`, am în mine din fiecare na]ionalitate câte

ceva. Un frumos talme[-balme[!

– O adev`rat` gra]ie, dac` stai s` te gânde[ti, î[i

d`du cu p`rerea Coco, voioas`.

– Jerry prefer` fetele care au bacalaureatul,

izbucni Tina.

– Dar tu ai \nv`]at \n trei ani s` vorbe[ti perfect

patru limbi str`ine, spuse Coco plin` de måndrie.

Pentru asta, ai s` prime[ti \n dar ceva deosebit de

frumos.

– Da, mama o s`-mi prezinte drept dar un b`rbat,

spuse Tina, \nd`r`tnic`.

– Poate \i prezin]i tu ei unul, \i \ntoarse Coco

cuvintele.

– Nici nu m` gåndesc. M-am s`turat. Am ]inut

\ntr-adev`r mult la Jerry, dar lui \i trebuie o

gugu[tiuc` a[a cum este Vivian.

– Cum a[a, o gugu[tiuc`? \ntreb` Coco.

– I-a c`zut \n admira]ie. Abia [i-a luat

bacalaureatul. Cum s` nu m` enervez? {i peste toate,

"pisicu]a".


Mi-a pus capac, Coco! Ce [tii tu despre Felix?

– S` vorbim mai \ntåi despre Kai, \ncepu Coco cu

bini[orul.

– Despre Kai? Te referi la tata, pe care nu l-am

v`zut niciodat`?

– Ai ceva \mpotriva pilo]ilor de curse? \ntreb`

Coco.

– Nu, trebuie c` a fost un b`rbat atr`g`tor, dup`

poze.

– O, da, a fost un b`rbat foarte atr`g`tor, spuse

Coco calm. Bun s` te-ndr`goste[ti de el [i a avut

chiar destule admiratoare. Tu e[ti acum destul de

mare, \ncåt s` putem vorbi deschis [i ra]ional despre

asta, Tina. Trebuie s`-]i spun cåt am admirat-o pe

Tessa c` n-a avut pentru ea \ns`[i nici m`car o

singur` dorin]`. O femeie tån`r`, frumoas`, v`duv`

la dou`zeci [i unu de ani! Kai ar fi putut s` aib` cea

mai str`lucitoare pozi]ie. L-am rugat s` se gåndeasc`

la so]ia sa [i la copilul pe care-l a[teapt`. {tii ce

mi-a r`spuns?

– Spune-mi!

– "Tessa [tia cu cine s-a m`ritat.

20 IRINA SCHULTER

Ea m` iube[te a[a cum sunt."

– Trebuie c` l-a iubit foarte mult, spuse Tina

\ncet.

– A fost tare nefericit`. Iluziile sale au fost foarte

curånd spulberate. N-a vrut s` vorbeasc` niciodat`

despre asta, Tina. Jur`-mi c` n-ai s`-i spui nimic din

ce am vorbit cu tine. Eu nu cunosc nici o mam` care

a refuzat s`-[i tr`iasc` via]a atåt de mult timp ca

Tessa, din cauza ta, Tina. Nu i-am spus asta

niciodat`.

– Nu \ncerca s` pari rea, Coco, spuse Tina. Tu e[ti

o prieten` minunat`.

– Da, sunt [i eu bun` la ceva, dar [tiu foarte bine

care-mi sunt limitele. La mine, orice b`rbat [tie la ce

s` se a[tepte. Tessa este \ns` o femeie care trebuie s`

fie iubit` mereu, [i dac` \]i spune de o sut` de ori

nu. Dac` eu spun o singur` dat` nu, b`rbatul [tie c`

a doua oar` nu mai are de ce s` \ntrebe. A[a poate fi

[i cu acest Felix, nu pot s` jur, c` nu-l cunosc, mama

ta \l cunoa[te de mult [i i-a tot spus nu [i nu. Poate

este doar un prieten, a[a cum [i eu pot fi doar

prieten`.


Tu ai spus doar c` pot fi o prieten` minunat`.

– Un astfel de b`rbat nu exist`, spuse Tina.

B`rba]ii au \ntotdeauna un scop. Pot s`-]i spun

destule pove[ti despre ce-]i v`d ochii \n ziua de azi.

– Chiar? \ntreb` Coco cu un surâs insinuant. Hai

da, spune-mi una.

– N-ai s` fii [ocat`?

– Eu nu, Tina. Tocmai scriu un roman. Am nevoie

de stimuli.

– Ce? Acum scrii romane? Cum po]i s` le faci pe

toate?

– Tot ce poate \nsemna tinere]e, Tina. S` te

men]ii \n mijlocul vie]ii e cel mai bine, e tot ce-[i

poate dori cineva care \mb`trâne[te.

Tina nu realiza \nc` dib`cia cu care Coco vroia s`

dep`[easc` starea de ne\ncredere \n care se situa

acum Tessa. {i \ncepu s` povesteasc`.

– E vorba despre Rita, o fat` atât de de[teapt`,

atât de inteligent`, [i care de la \nceput a ajuns s` fie

ag`]at` \n undi]a unui b`rbat, pentru c` vroia s`

joace un rol care dup` p`rerea ei i se potrivea. Ea

mo[tenise câteva mii de m`rci de la tat`l s`u

22 IRINA SCHULTER

decedat, iar Sa[a al ei a reu[it s`-i câ[tige de la ea. Pe

acel Sa[a \l cheam` de fapt Joseph [i locuie[te acum

\n c`minul stadionului. Era un excroc sentimental.

– Povestea asta o cunosc. A fost prezentat` chiar

la tribunal, spuse Coco.

– Ce nu [tii tu, de fapt? \ntreb` Tina.

– Poate mai ai ceva \n minte?

– {i dac` "pisicu]a" cade \n bra]ele unui astfel de

excroc sentimental? \ntreb` Tina.

– O, Doamne, Tessa nu poate fi a[a de proast`!

Doar nu mai are nou`sprezece ani.

Fruntea Tinei se \ncre]i.

– Te po]i \n[ela [i la patruzeci, ca [i la

nou`sprezece ani f`r` s` fii neap`rat proast`,

r`spunse ea agresiv.

– Tu [tii probabil [i alte pove[ti cu fete de

nou`sprezece ani, Tina, spuse Coco. Rita nu este

singura care a tr`it un astfel de e[ec.

– Rita avea deja dou`zeci [i trei de ani, clarific`

Tina cu calm. {i cel pu]in n-a r`mas cu un copil, ca

Suzi. Asta este o dram`. Suzi era logodit`, anun]ase

deja public c`s`toria [i apoi individul a l`sat-o s`-l


a[tepte. A[ vrea s-o \ntreb pe "pisicu]`" chiar ast`zi

dac` n-ar putea s`-i ofere [i ei o slujb`, pân` vine

copilul pe lume. {tie s` coas` \ntr-adev`r lucruri

foarte frumoase. {i are mare nevoie de bani. Dar

"pisicu]ei" \i e capul doar la Felix al ei.

Coco reflect`.

– Po]i s` vorbe[ti cu Tessa despre asta când se

\ntoarce, Tina, spuse ea calm.

– Ba nu pot! spuse Tina cu hot`râre. Am s` m`

cert cu ea precis din cauza lui Felix, [tiu asta foarte

sigur.

– Nu crezi c` aceast` Suzi, care a[teapt` un copil,

este mai important` decât o ceart` din cauza unui

b`rbat, pe care \nc` nici nu-l cuno[ti? \ntreb` Coco,

diplomat`. Doar e[ti un adult Tina [i tu ai fost pân`

acum tot timpul \n grija mamei tale [i n-a trebuit s`

te preocupi de nimic. Cum ar fi dac` ai \ncerca s`-]i

dovede[ti c` po]i s` stai pe propriile tale picioare? {i

asta ar \nsemna nu numai s` te explici cu Tessa, ci [i

c` po]i lua hot`râri singur`. |n concluzie, e[ti

major`!

24 IRINA SCHULTER

Tina se \ntoarse spre partea pe care apunea

soarele, care se mai \ntrez`rea \nc` pu]in.

– Nu-i deloc o idee rea, Coco. "Pisicu]a" se va

mira când am s`-i explic c` am devenit major`.

Coco râse \n sinea sa. Reu[ise ceea ce vroia. {i

Tina \i dovedise c` \nc` nu era adult`, dar c` acum ar

putea s` devin`.

Cel pu]in pentru moment, Tina fusese \ndep`rtat`

de la subiectul vizitei [i Coco spera din inim` c` nu

se va arunca oarb` \ntr-o c`s`torie, a[a cum f`cuse

Tessa.

Coco nici nu vroia s` se gândeasc` cum ar fi

evoluat aceast` c`s`torie \ntre Kai [i Tessa, dac` ar fi

rezistat. Nici nu mai dorea s` vorbeasc` despre ea.

Acum ar fi fost oricum f`r` sens, c`ci, dintr-o dat`,

Tina adormise.

Coco se ridic` [i aduse o p`tur`, cu care acoperi

cu grij` corpul sub]ire al fetei. Apoi ie[i \ncet din

cas` [i alerg` la telefon.

– V` rog, cu doamna Morland, spuse ea.

– Stimata doamn` nu este momentan acas` \i

r`spunse o voce feminin`. Pot s` v` ajut cu ceva?


– Transmite]i-i salut`ri de la Coco [i c` totul este

\n ordine. Mai mult nu putu s`-i transmit` Coco \n

aceste clipe.

***

Tessa \i l`sase lui Coco num`rul de telefon de la

hotel, precum [i num`rul camerei rezervate, dar

Coco nu vru s` se foloseasc` de ele. Dorise doar s`-i

transmit` c` ar fi bine s` dea ea un telefon, s`-i

aminteasc`.

Tessa se afla acum \ntr-o cas` minunat`, pe care

Felix Vellentin o cump`rase \n urm` cu un an, dup`

ce-i f`cuse cea de-a treia cerere \n c`s`torie.

Era deja o poveste de dragoste rar`, pe care o

tr`ia, despre care nu mai exista nici un dubiu c`

totul era foarte romantic.

Tessa nu avusese niciodat` posibilitatea s`

cunoasc` un b`rbat atât de statornic [i atât de

incredibil de serios ca Felix.

26 IRINA SCHULTER

Felix \i \ndeplinea orice dorin]`, f`r` a deveni

vreodat` insistent sau obraznic. |i jurase c` ea este

cel mai important om din lume, de[i fire[te, nu se

putea desp`r]i de planurile sale de viitor, \ncât

adesea vorbea despre sora sa Nanette [i copilul

acesteia. Din nefericire, [i Nanette avea un fiu de

cincisprezece ani pe care-l chema tocmai Kai, [i care

nu era o simpl` \ntâmplare.

|n aceast` zi, Tessa afl` de la Felix c` Nanette

Vellentin a fost prima iubire a lui Kai Morland.

– Ea avea pe atunci [aisprezece ani [i tat`l meu a

invocat imediat o regul`, spuse el. Sper s` nu-]i fac`

r`u povestea, Tessa.

– De ce ar trebui s`-mi fac` r`u? Kai a pl`cut

multor fete, am auzit asta destul de des. E mult de

atunci.

– Dar ai fost c`s`torit` cu el, spuse Felix

\ngândurat.

– Tat`l meu era un om foarte cunoscut [i avea o

mare influen]` la firma de automobile la care el era

angajat, spuse Tessa calm. Asta am aflat mai târziu,

de la Coco.


– Ea nu v-a sc`pat nici o clip` din ochi, spuse el

gânditor.

– Este [i ast`zi cea mai bun` prieten` a mea.

– {tie despre noi? o \ntreb` el.

– I-am spus câte ceva. Ea cunoa[te familia noastr`

destul de bine. I-am spus de fapt c` ne-am \ntâlnit o

dat` \ntâmpl`tor.

"N-a min]it r`u", gândi el cu o expresie u[or

ironic`.

– Când am fost la München, n-ai fost de g`sit.

Oricum, au trecut cincisprezece ani pân` când ne-am

\ntâlnit \ntâmpl`tor, pentru prima dat` dup`

moartea lui Kai. Credeam c` \ntre timp te-ai m`ritat.

– Nu vreau s` vorbe[ti a[a despre aceste lucruri,

Felix, spuse Tessa \ncet. Nu vreau s` ai vreo \ndoial`

c` te iubesc.

El \i lu` mâna [i o apropie de buzele sale.

– Nu m` \ndoiesc de asta, dragostea mea. |ns`

sunt un b`rbat de cincizeci de ani [i \n curând se

\mplinesc dou`zeci [i cinci de ani de când sunt

\ndr`gostit de aceast` minunat` Tessa Morland [i m`

prezint abia acum, proasp`t, \n fa]a ofi]erului st`rii

28 IRINA SCHULTER

civile. Ce \]i spuneam cândva, atunci când [edeai atât

de singur` la mas`, \n ziua cununiei tale, n-a fost un

capriciu. L-am regretat din suflet pe Kai Morland,

[i-l mai regret \nc`. Nu vreau s` te r`nesc cu

loialitatea mea, \ns` trebuie s` [tiu ce sentimente are

Tina fa]` de tat`l s`u.

– Ce fel de sentimente ar putea nutri? Nu l-a v`zut

niciodat`, iar Coco n-a vorbit despre fratele ei cu

deosebit` dragoste niciodat`.

– Dar tu?

– Nu vorbesc despre el cu nimeni. Nici ea nu s-a

ar`tat interesat` \n mod special de el. N-a prezentat

vreo \nclina]ie pentru pilo]ii de curse. Prietenul ei

este, dac` m` pot exprima astfel, un animal

inteligent. A[a ceva \i place.

– Vrea s` se c`s`toreasc` cu el? \ntreb` Felix.

– |n nici un caz. Este \nc` atât de tân`r`.

– {i tu erai foarte tân`r`, când te-ai m`ritat.

– Eu am fost proast`. Tina e o fat` inteligent`.

Felix râse.

– Iar tu e[ti o femeie foarte de[teapt`, Tessa.

– Am mai \nv`]at câte ceva.


– E[ti extraordinar de capabil`. Pe mine aproape

m-a doborât [tirea, când am aflat c` tu e[ti de fapt

Tesmor.

Acesta era numele sub care Tessa \[i aducea

crea]iile pe pia]`. Ea râse u[or.

– Vrei s` discut`m \n continuare despre haine,

Felix? \ntreb` ea [treng`re[te. Deci, de [ase ani ne

\ntâlnim aproape \ntâmpl`tor [i pentru prima oar`

nu te recunosc. Am fost extraordinar de

impresionat` de tine.

– Iubito, m` impresioneaz` foarte mult ce-mi

spui. Inima mea simte din nou c` ia foc. Dar de [ase

ani a[tept ca \n sfâr[it s` te decizi, s` m` la[i s` te

conduc \n fa]a ofi]erului st`rii civile.

– Amândoi suntem foarte ocupa]i, dragule. E

minunat când ne vedem, dar fiecare are propriile

obliga]ii.

– Vreau s` tr`im \mpreun`, Tessa. Pentru mine,

succesul nu e atât de important ca pentru tine.

Se aplec` apoi spre ea [i o s`rut`. Sub s`rutul lui,

ea sim]i c` se tope[te toat`. |n concluzie, era totu[i o

femeie, o femeie mult dorit` [i el \i citi sentimentele.

30 IRINA SCHULTER

***

Tina ar fi r`mas s` doarm` \n gr`din` pân` târziu

\n noapte, dac` Coco n-ar fi adus-o \n`untru. La

lumina lumân`rilor au stat apoi ore \n [ir la mas`.

Coco \i puse Tinei pl`ci cu muzica favorit` [i se

bucura de apetitul s`n`tos cu care mânca fata.

– De fapt, ce s-a \ntâmplat cu Jerry? \ntreb` ea \n

treac`t.

– S-a terminat. S` ciripeasc` acum cu gugu[tiuca

de Vivian, arunc` Tina dispre]uitor. Am s`-mi g`sesc

un serviciu grozav [i am s` cutreier lumea.

– Asta a[a deodat`! exclam` Coco, [ocat`. Trebuie

s` fii prev`z`toare!

– "Pisicu]a" trebuie s` fie mai pu]in \ngrijorat`,

spuse Tina \nver[unat`.

A[a o s` uit`m minciunile.

– Sau vei l`sa s` treac` totul de la sine [i atunci

vei uita [i de minciuni, contracar` Coco.


– Ai putea s`-mi u[urezi situa]ia, Coco, \[i d`du

Tina cu p`rerea. M` gândisem \ntâi la o slujb`

pentru vacan]`. Trebuie \ns` s` mai adun ni[te

informa]ii. Unele familii caut` bone pentru vacan]`.

– Crezi c` e[ti potrivit` pentru a[a ceva?

– Nu trebuie s` fie neap`rat bebelu[i. Pot fi de

exemplu copii de [coal`, care s` fie supraveghea]i

s`-[i fac` temele sau ceva de genul `sta. |n Fran]a

sau \n Anglia. S` plec departe, \ncât "pisicu]ei" s`-i

fie clar ce \nsemn eu pentru ea; Felix al ei, sau eu

suntem mai importan]i.

Coco privea gânditoare mâinile ei pline de

expresivitate. "Trebuie neap`rat s` vorbesc cu Tessa

\nainte ca ciocnirea dintre ele s` aib` loc", gândi ea.

***

Tessa [i Felix mâncaser` excelent, când fur`

deranja]i de telefonul Nanettei. Tessa nu o cuno[tea

personal pe Nanette, dar [tia de la Felix c` \n ultimul

32 IRINA SCHULTER

timp c`s`toria ei trecea printr-o criz`. {i auzise de

asemenea plânsul cu sughi]uri care se transmitea

prin fir, de[i locuia destul de departe.

– Nu te l`sa cople[it`! \i spuse Felix destul de dur.

Copiii nu trebuie s` suporte toate astea. Da, sigur,

\mi fac griji pentru tine. |[i vor petrece vacan]a la

Ibiza. Voi avea grij` de tot. Termin` acum, n-am timp

de discu]ii. Am s` vin mâine sear`.

Apoi se a[ez` lâng` Tessa.

– A[a trebuie s` vorbesc cu ea. S`racul Jimmy, \mi

pare r`u pentru el. Ar vrea [i el s` poat` lucra \n

lini[te, dar Nanette \l crede mereu \n pat la alt`

femeie.

Nanette era c`s`torit` cu un conte, Wildeck, mai

mare decât ea cu zece ani, al c`rui prenume complet

era Jeremias. El dorea s` i se spun` Jimmy. Tessa

realiz` imediat c` Felix ]inea foarte mult la cumnatul

s`u.

– }i-am spus c` Nanette a fost \ndr`gostit` de Kai

Morland, \ncepu el. Ea este mai mic` decât tine cu

doi ani. Cred c` \l cunoscuse[i deja pe Kai \n acel

timp.


– Posibil, spuse Tessa f`r` a ar`ta vreun interes.

Sigur, era o fat` foarte dr`gu]`.

Felix \i arunc` o privire piezi[`.

– Este [i acum o femeie \nc` frumoas`, dac` nu

plânge, explic` el. |ns` de un timp are o stare de

panic`, poate unde se apropie de patruzeci de ani.

Tessa râse cu poft`.

– Nu poate s` \mpiedice asta, dar poate s`-[i

amelioreze starea.

– Jimmy are o secretar`, care are dou`zeci [i patru

de ani [i asta o \nnebune[te pe Nanette. Este \ns` o

secretar` foarte vrednic` [i vorbe[te patru limbi

str`ine. Jimmy are nevoie de ea pentru

coresponden]`. El e de meserie geolog – botanist.

– Interesant. Odat` era altfel, spuse Tessa.

– Nu mai \n]eleg nimic din asta, dar trebuie s`

recunosc c` [tie exact ce plante decorative trebuie s`

s`dim când construim câte un hotel nou. Realiz`rile

noastre sunt minunate, par a fi din pove[ti. Va veni

vremea s` o cuno[ti. A[ vrea oricum s`-]i fac

propunerea s` petrecem vacan]a \mpreun` cu Tina,

\ncât s` m` cunoasc` [i ea.

34 IRINA SCHULTER

– Ar fi probabil o idee. I-am promis oricum o

vacan]` \mpreun` pentru acest an. Trebuie s-o \ntreb

doar dac` este de acord cu o vacan]` \n trei.

– Trebuie s`-i propui ceva pe gustul ei. Ar putea

de exemplu s` aleag` \ntre Riviera [i coasta

Atlanticului. Pe Nanette o trimit cu copiii la Ibiza.

Dac` totul merge bine, am putea petrece [i noi o

s`pt`mân` acolo. Noi am ridicat acolo o sta]iune

minunat`, un sat de bungalouri pentru familiile cu

copii: Punta Mara. Oh, Tessa sunt atât de multe

lucruri de povestit [i de discutat! De ce timpul trece

atât de repede?

Era aproape miezul nop]ii când Tessa avu o

presim]ire rea.

– Trebuie s` telefonez la hotel, spuse ea, u[or

jenat`. Tina [tie unde stau de obicei.

Ar fi trebuit s` m` sf`tuiesc cu Coco, s` o

preg`teasc` cumva, accept` ea \n sinea ei.

– Am s`-i dau telefon lui Coco, dac` \mi dai voie,

ceru ea permisiunea.

– Casa mea e [i casa ta, drag`, spuse el râzând,

po]i s` faci orice dore[ti.


***

Coco era \n atelier. Când sun` telefonul, se

sperie, \ns` r`spunse imediat.

– Oh, ce bine c` ai sunat, iubita mea Tessa!

r`spunse ea. Tina este la mine. Acum doarme. M-am

descurcat destul de bine cu aceast` mic` [i

nebunatic` persoan`.

{i Coco vorbi [i vorbi. P`rea c` nu se va mai opri,

odat` ce \ncepuse. |n final, desigur, vroia s` [tie [i

ea ce este cu acest Felix.

– Am s`-]i povestesc totul mâine, Coco. Po]i s`

faci asta pentru mine, s` mai r`mâi câteva zile \n

München? Sunt multe de discutat, mai spuse Tessa.

Desigur, Coco putea s`-i vin` \n ajutor. Ea ardea

deja de ner`bdare s` afle nout`]ile.

Tessa se ghemui \n fotoliu, \[i trase genunchii

pân` sub b`rbie [i \[i cuprinse picioarele cu bra]ele.

– Tina a aflat ceva, spuse ea \ngândurat`.

36 IRINA SCHULTER

Vrea s`-[i caute un serviciu pe timpul vacan]ei.

Felix se cufund` un timp \n t`cere.

– Ar fi o idee dac` ai putea s-o câ[tigi pe Coco de

partea ta, spuse el apoi. Tina ar putea merge la Ibiza,

cu Nanette [i cu copiii.

– |]i merge mintea repede, spuse Tessa, dar n-o

cuno[ti pe fiica mea.

– Dar tu o cuno[ti [i vei dori oricum s` te adaptezi

situa]iei. Po]i s`-i faci mai \ntâi propunerea s`-[i

petreac` vacan]a cu noi. Cumva, va trebui s` se

obi[nuiasc` la ideea c` exist [i eu. Dac` se

\nc`p`]âneaz`, ne r`mâne cealalt` cale. Va trebui s`

vorbesc [i eu cu Nanette. Nu mai fi a[a tulburat`,

iubito! Uneori, lucrurile care par cele mai grele se

rezolv` repede [i cu mul]umire deplin`, când nici nu

gânde[ti.

– Crezi? \ntreb` ea \ncet.

– Vrei s` fii so]ia mea, Tessa? Vrei \n sfâr[it s` spui

da, sau capitulezi \n fa]a Tinei, care \ntr-o zi \[i va

g`si un tân`r simpatic [i va pleca apoi cu el?

– A[ vrea s` [tiu doar c`-[i va g`si un b`rbat

potrivit, spuse \ncet Tessa.


– Cum s` afl`m asta? Nici tu n-ai [tiut. Fiecare are

drumul s`u, eu \ns` te-am a[teptat dou`zeci de ani,

a[a este?

– Este cople[itor, Felix, glumi ea. Nici eu nu vreau

s` mai a[tept, acum. M` apropii de cincizeci de ani [i

Nanette are temeri deja \nainte de patruzeci.

Râser`, se s`rutar` [i fur` nespus de ferici]i,

deoarece [tiau acum c` nimic nu mai putea s`-i

despart`.

38 IRINA SCHULTER

Capitolul 3

A doua zi diminea]` la micul dejun, Tina era \n

cea mai bun` dispozi]ie. Se hr`nea temeinic [i citea

din ziarul pe care Coco i-l oferise. Deodat`, \ncepu

s` chicoteasc`.

– Asta e din cale afar`, Coco! Ascult` pu]in. O

femeie din Turcia are dou`zeci [i patru de copii. {i

are abia patruzeci de ani!

– Frumoas` performan]`, r`spuse Coco sec.

Tina nu mai râdea. O cut` adânc` \i ap`ru pe frunte.

– Când \mi imaginez c` "pisicu]a" se poate

c`s`tori cu acest Felix [i s` mai aduc` vreun copil pe

lume, mi se face r`u.

– P`cat de acest mic dejun atât de bun, dac` \]i

faci atâtea griji inutile. Tessa nu va mai avea niciun

copil. La na[terea ta era aproape s` moar`.

Vestea era dur`, dar Coco vroia s` fie dur`. Dorea

s-o trezeasc` pe Tina la realitate. {i reu[i. Ochii

Tinei, asem`n`tori cu ai distinsului om de cultur`

Bernstein, se \ndreptar` [oca]i spre ea.

– "Pisicu]a" era aproape s` moar`? exclam` uimit`

Tina. Cum a[a?

– Pentru c` tu ai vrut s` te na[ti brusc [i doctorul

nu era de fa]`. |ns` ea s-a luptat s` tr`iasc` pentru

tine. Doar voin]a ei a ]inut-o \n via]`. Eram la ea,

Tina. N-am v`zut niciodat` o femeie atât de

curajoas` ca mama ta. Dac` cineva \[i p`streaz` o

via]` atât de curat` ca Tessa, nu mai poate face

gre[eli.

– {i tu ]i-ai p`strat via]a curat`, Coco, spuse Tina.

– N-am avut nici un copil. Am putut face tot ce

mi-am dorit [i nu tot ce am f`cut a fost \ntotdeauna

corect. Dar nu trebuie s` r`spund \n fa]a nim`nui.

|ns` dac` a[ fi avut un copil, nu cred c` mi-a[ fi

dirijat via]a doar pentru el, ci tot cum mi-ar fi pl`cut

40 IRINA SCHULTER

mie, Tina. Nu este bine niciodat` s` fii doar cum vrei

tu, altfel decât se a[teapt` de la tine.

– N-am \n]eles prea bine ce-ai spus, Coco. Ce

crezi?

– S` presupunem c` te \ndr`goste[ti de un b`rbat,

pe care Tessa nu-l place.

– Eu nu m` mai \ndr`gostesc, r`spunse Tina

\nc`p`]ânat`.

– Asta o spui acum, râse Coco, \ns` pot s` jur c`

nu vei avea \ncotro, chiar dac` nu vrei! {i Tessa \]i va

spune: "Nu, scumpa mea copil`, nu-l accepta pe

acest b`rbat".

– Va trebui mai \ntâi s`-l cunoasc`, spuse Tina.

Asta \i voi pretinde.

– Vezi tu, la fel poate [i ea s`-]i pretind`, mai \ntâi

s` cuno[ti omul, cu care ea poate, subliniez poate,

va dori s` tr`iasc` \mpreun`. Sau crezi c` o femeie la

patruzeci de ani nu are acelea[i drepturi ca o fat` de

nou`sprezece?

– Ea va r`mâne pentru totdeauna o mam`, spuse Tina.

– Ei, atunci fii pu]in atent`, s` admitem c` nu vei

fi mam` la nou`sprezece sau la dou`zeci de ani [i te


confrun]i deodat` cu aceea[i problem`, spuse Coco

sec. {i hai s` mergem \n atelier. Vreau s` te pictez.

– {i dac` n-am chef? \ntreb` Tina.

– Atunci, r`mâi aici. Ideea mea era s` nu-i impui

nim`nui ceva [i s` nu a[tep]i nimic de la nimeni,

ceea ce de bun`voie nu este preg`tit s` fac`.

Tina s`ri \n sus [i o cuprinse dup` gât.

– Iart`-m`, dac` ]i-am f`cut vreun r`u, Coco,

izbucni ea \ntr-un plâns cu sughi]uri.

– Tu nu-mi po]i face r`u, micu]o. Doar te iubesc.

Dar o iubesc [i pe Tessa. Dar dac` trebuie s` fiu \ntre

voi, atunci trebuie s`-]i spun, o voi alege pe aceea

care va r`mâne singur`.

***

Tessa [i Felix ar fi dorit ca aceste pu]ine ore care

le mai r`m`seser` s` nu le fie tulburate de nimic.

Când o conduse pe Tessa la aeroport, fa]a lui nu mai

prezenta nici o umbr` de \ndoial`.

42 IRINA SCHULTER

– Ne-au mai r`mas doar dou` s`pt`mâni, iubito,

spuse el duios. Apoi n-o s`-]i mai dau drumul

niciodat`, nu mai vreau "dac`" sau "poate".

– Dac` sau poate, repet` Tessa. Am spus da, Felix.

Nu mai erau tineri, dar ar`tau astfel, cum numai o

pereche proasp`t logodit` putea fi. Multe priviri se

\ntoarser` dup` ei, când se s`rutar` de r`mas-bun;

doi oameni, care se iubeau, care apar]ineau unul

celuilalt [i care vroiau s`-[i petreac` \mpreun`

timpul care le mai r`m`sese.

– S`-mi dai telefon imediat ce ajungi acas`, spuse

Felix. {tii doar cât sunt de nelini[tit.

Tessa \ncerc` s` surâd`.

– S` vorbe[ti cu Nanette, dar te rog s` nu-i spui c`

am fost c`s`torit` cu Kai. Nu se [tie niciodat` cât de

profund` a fost prima dragoste.

{i din nou Tessa avu la dispozi]ie o or` \ntreag` s`

se lase \n voia gândurilor, doar c` de aceast` dat` se

gândea la viitor, [i nu la trecut.

|n timp ce la Düsseldorf avionul se ridica \n aer,

Coco, la München insista s` se gr`beasc`.

– Trebuie s` plec`m, Tina.


Doar vrem s-o lu`m pe Tessa de la aeroport.

– De unde ]i-a venit ideea? \ntreb` Tina. Poate

vine abia mâine diminea]`.

– Tu ai spus c` vine cu avionul \n seara asta [i

dac` Tessa spune ceva, o vom opri.

Coco conduse automobilul s`u vechi, dar de

\ncredere, direct spre aeroport [i \ntr-o vitez` care-o

f`cu pe Tina s`-[i piard` auzul [i v`zul.

Tessa deja aterizase [i nu trebuir` s` a[tepte mult

pân` la sosirea ei. Cu mult` suspiciune, Tina observ`

imediat c` un b`rbat \nc` tân`r o ]inea strâns de bra]

[i-i vorbea. Iar Tessa râdea prietenos. Acesta o fi

oare Felix? Ar putea mama ei s` fac` una ca asta, s`

se lase cucerit` de un b`rbat atât de tân`r? Tina

clocotea [i \n timp ce Coco o \ntâmpin` pe Tessa

râzând [i se gr`bea spre ea, fata se trase \nd`r`tnic

\napoi.

– Tina! o strig` Tessa. Apoi Tina auzi cum o

prezenta tân`rului domn. Aceasta este fiica mea,

Patrick. De obicei, nu este a[a de pr`p`stioas`.

Tina era cuprins` de sentimente atât de

contradictorii, \ncât nici nu \n]elese bine cuvintele

44 IRINA SCHULTER

mamei sale. |n orice caz, privirea tân`rului domn o

puse \n \ncurc`tur`. |n]elese \ns` c` este vorba de

Patrick de Jost, iar mama sa \i reaminti cu o intona]ie

blând` c` familia contelui Jost se num`r` printre cei

mai buni clien]i ai ei.

Tân`rul \[i lu` apoi r`mas-bun \ntr-un mod foarte

politicos [i \[i manifest` dorin]a de a le revedea

curând. {i atunci o privi ]int` pe Tina.

– Complet neru[inat, spuse Tina, când se

a[ezaser` toate \n automobilul lui Coco.

– Cum a[a, neru[inat? \ntreb` Tessa. A fost foarte

politicos. Ne-am \ntâlnit cu totul \ntâmpl`tor \n

Halle. El venea din Hamburg.

– M-a m`surat a[a, apreciativ, continu` Tina,

furioas`.

Coco râse.

– S-ar putea spune admirativ, o corect` ea.

– Credeam c` ai f`cut rost de un cavaler tân`r s` te

ajute, explic` Tina sincer. Fa]a ei avea ceva luminos [i

când Tessa [i Coco izbucnir` \n râs, râse [i ea.

– Ei bine, pot s`-]i vin` astfel de idei, când ai o

mam` frumoas` [i tân`r`.


– Mul]umesc pentru compliment. Tu ai putea s`

intri \ntr-o astfel de rela]ie cu Patrick. {i el are o

mam` tân`r` [i foarte dr`gu]` [i e tot timpul al`turi

de ea, ca nu cumva s` intre \n capcana vreunui

curtezan \nfocat.

– Nu sunt al`turi de nimeni. Dar am grij` ca tu s`

nu cazi \n capcana nim`nui, spuse Tina cu

sub\n]eles.

Fa]a Tessei se \ntunec`, dar Coco lu` repede o

mân` de pe volan [i o b`tu u[or pe Tessa peste

genunchi, s-o lini[teasc`.

– Ai avut succes la Düsseldorf? \ntreb` Tina dup`

o lung` t`cere, când aproape ajunseser` acas`.

– Da, s-ar putea spune c` da, r`spunse Tessa. O s`

mai vorbim despre asta.

Clara disp`ruse \n buc`t`rie s` aduc` un ceai [i s`

preg`teasc` o mic` gustare. Tessa intrase [i ea la

baie pentru un sfert de or`.

– Atât de \nver[unat` nu te-ai ar`tat niciodat`,

Tina, \[i d`du Coco cu p`rerea.

– Am crezut c` e Felix, bomb`ni Tina.

– Ce gând ciudat, râse Coco.

46 IRINA SCHULTER

{i eu am avut odat` un mic flirt cu un tân`r domn

foarte chipe[. Nu po]i nici s` b`nuie[ti ce clipe

savuroase se pot petrece la o vârst` matur`. Dar

Tessa este prea conservatoare pentru asta.

– La ce sunt prea conservatoare? \ntreb` Tessa

intrând.

– Pentru un flirt cu un tân`r domn, spuse Coco \n

grab`.

– M` p`strez pentru prietenii mai vechi pe care-i

pre]uiesc, explic` Tessa vesel, implicându-se \n tema

pe care o abordaser` ele [i pe care ar fi vrut s-o

dezvolte cu mare pl`cere \n prezen]a lui Coco.

– Felix, plas` Tina repede.

Pentru o clip`, Tessa \[i pierdu cump`tul. Dar

Tina fu destul de corect`, \ncât \ncepu s` explice

cum a g`sit cartea po[tal` de la Felix.

– Da, Felix s-a dovedit a fi un prieten adev`rat [i

cinstit, explic` Tessa cu calm.

– {i de ce eu nu [tiu nimic despre el? \ntreb` Tina

– Pentru mine n-a existat nimic mai important

decât tine, Tina, spuse ea \ncet. Acum \ns`, tu ai

nou`sprezece ani [i \ntr-o zi vei iubi atât de mult un


b`rbat, \ncât vei pleca \mpreun` cu el. Atunci, ar fi

nedrept ca eu s` intervin \ntre voi.

– {i dac` \]i jur c` nu m` voi c`s`tori niciodat` [i

voi r`mâne mereu cu tine? \ntreb` Tina.

– Acest jur`mânt nu ]i-l pot accepta. Nu te

\nc`p`]âna pe o astfel de idee, Tina! A[ vrea s` v`

vorbesc despre Felix.

– Dar nu vreau s` aud, replic` Tina violent.

– Nu vrei mai \ntâi s`-l cuno[ti \nainte de a-l

judeca nedrept? \ntreb` Tessa cu un calm impus.

– Nu.

Tessa r`mase blocat`.

– Atunci, d`-mi voie s` discut singur` cu Coco,

spuse ea.

Tina se ridic`. Ochii ei str`luceau de furie. Ie[i

imediat din camer` [i trânti u[a.

– Nu trebuie s` te la[i subjugat`, Tessa. Tu nu

]i-ai permis nici cea mai mic` pl`cere de când ai

adus-o pe lume [i nu este dreptul ei.

– N-am s` dau \napoi de aceast` dat`, spuse Tessa.

Dar am neap`rat` nevoie s`-mi fii al`turi, Coco.

– Desigur, te po]i baza pe mine cu certitudine.

48 IRINA SCHULTER

Aceast` discu]ie aduse chiar pentru Coco unele

surprize.

– Nu va trebui s`-mi mai fac griji pentru tine \n

viitor, dac` te c`s`tore[ti cu Felix Vellentin. De

micu]a Nanette pot s`-mi amintesc doar ca prin vis.

Ea l-a bombardat pe Kai cu scrisori de dragoste. Dac`

b`trânul Vellentin n-ar fi venit cu regulile sale,

probabil Nanette ar fi devenit doamna Morland. |n

spatele ei st`teau multe milioane.

– Pe mine nu m` intereseaz` milioanele.

– A[ fi ultima de pe lume dac` nu ]i-a[ dori din tot

sufletul s` ai cu adev`rat noroc, Tessa, spuse Coco.

Trebuie doar s` m` gândesc exact cum s-o tentez pe

Tina cu un serviciu la cei din familia Wildeck. Dar

Ibiza ar putea fi o tenta]ie. P`streaz`-]i dragostea!

Totul va veni de la sine. Las` totul \n grija mea.

***

Felix vorbise cu sora sa \ntre patru ochi.


Era o persoan` elegant`, pe care nimeni n-ar fi

crezut-o c` are doi copii. Felix \i prezent`

cumnatului s`u regrete pentru situa]ia cu care se

confrunta. Acesta era un om deosebit de calm, nu

prezenta nici un fel de interes pentru escapade, [i

nici nu s-ar fi gândit vreodat` la ele, dac` toanele

so]iei sale nu l-ar fi c`lcat pe nervi.

– Draga mea Nanni, te va surprinde s` afli c` am

inten]ia s` m` c`s`toresc, reu[i Felix s` spun`.

Ea \l privi cu mirare \n ochi.

– Cine a reu[it s` te conving`? \ntreb` ea aproape

f`r` suflare.

– Acesta e secretul meu. Ai s` afli dup` ce ai s` te

lini[te[ti. Viitoarea mea so]ie iube[te armonia mai

presus de orice.

El o cuno[tea bine pe Nanette. {tia dinainte c`

noutatea o va bulversa. {i se preg`tise pentru asta.

– Am un plan, explic` el. Dac` vrei s` m` ascul]i

un sfert de or`, dac` rezi[ti f`r` s` m` \ntrerupi, te

voi informa cu tot ce trebuie s` [tii. |]i aminte[ti de

Colette Morland?

Nanette sim]i c` are urgent nevoie de aer.

50 IRINA SCHULTER

– Vrei s` te c`s`tore[ti cu ea? Dar e mai \n vârst`

decât tine. Ei, [tiu eu, poate fi totu[i atractiv, \ns` ...

– Parc` nu trebuia s` m` \ntrerupi, \i aminti el.

N-am inten]ia s` m` c`s`toresc cu Coco. Am

\ntâlnit-o \ntâmpl`tor. Am schimbat câteva vorbe [i

mi-a povestit c` nepoata ei caut` un serviciu pentru

perioada vacan]ei.

– Nepoata ei? Fiica lui Kai Morland? Nanette tres`ri,

dornic` de nout`]i. Ce s-a \ntâmplat cu mama ei?

– Ea \[i câ[tig` existen]a drept creatoare de mod`,

r`spunse Felix

– Kai nu i-a l`sat mai nimic, spuse Nanette. Era

atât de tân`r, când a trebuit s` moar`.

– |nc` mai plângi dup` el? o \ntreb` Felix ironic.

– Cum al]ii plâng dup` James Dean, r`spunse ea

cu o privire melancolic`. La [aptesprezece ani, totul

este un vis.

– Pentru tine ar fi trecut repede, dac` ai fi r`mas

\mpreun` cu el, spuse Felix. Nu te-ai gândit

niciodat` la asta, c` Jimmy ar fi putut s` se

\mboln`veasc` atunci când tu i-ai dat fiului vostru

numele lui Kai?


– Ei, dar Jimmy râde [i acum de prima mea

dragoste. {i \n afar` de asta, dragul meu frate, a[

vrea s`-]i amintesc c` \mi iubesc so]ul [i c` din

dragoste m-am m`ritat cu el.

– Nett, asta doream s` aud, spuse Felix. {i pentru

c` e[ti o mam` bun`, nu vrei s` le faci copiilor o

bucurie [i s` zbori cu ei la Ibiza? A[a ai putea s`-]i

destinzi nervii prea solicita]i, s-o cuno[ti [i s-o

ocrote[ti pe Tina Morland.

Ea ar putea s`-i ajute pe Kai [i pe Jessi la limbile

str`ine. Cunoa[te bine franceza, engleza, spaniola [i

italiana.

– S` sper`m c` [tie [i germana, spuse Nanette. De

la cine o fi mo[tenit asta? Kai nu era totu[i atât de

inteligent. El nu [tia multe, decât despre

automobile. Iar mama sa mi-ai spus c` s-a apucat de

crea]ie \n mod`.

– Bunicul ei a fost un recunoscut om de [tiin]`.

Unele tr`s`turi nu se transmit decât la a doua

genera]ie. Felix râse \n sinea sa. Cred c` m-am

convins c` prima dragoste nu se uit` niciodat`,

constat` el \n treac`t.

52 IRINA SCHULTER

– Asta e o prostie absolut`, cu asta vrei ca Jimmy

s`-mi \ntoarc` spatele. Ei, uite, dac` asta vrei

neap`rat, am s`-]i spun c` Jimmy este mândru c` pe

fiul nostru \l cheam` Kai. I-am f`cut o scen` din

cauza Lisei [i i-am spus atunci drept r`zbunare c`

prima mea dragoste a fost Kai Morland. S-a blocat de

sup`rare. {i ce crezi, cât de sup`rat va fi dac` eu o

voi lua pe fiica lui Kai Morland cu mine la Ibiza? Nu

merge, Felix, oricât de mult a[ vrea s-o cunosc, nu

m` pot prinde \n jocul t`u.

– Las`-m` pe mine s` vorbesc cu Jimmy. Tu ai

p`strat unele sensibilit`]i, pe care \n naivitatea ta nu

le po]i \nfrânge [i nu po]i judeca la rece. O s` te

anun] ce-am f`cut, Nanni.

Felix ie[ise afar` [i \ncepuse s` discute cu nepotul

[i cu nepoata, care vroiau s` afle ce se \ntâmpl` cu

vacan]a promis`.

– Ve]i merge \n orice caz la Ibiza, v` promit, le

explic` el.

***


Tina deveni mai prietenoas` pe sear`, când

[edeau toate trei \mpreun`. Prezen]a lui Coco era

motivul principal. Coco transmitea parc` o stare de

pace, \n timp ce Tessa era \nc` agitat`.

– Parc` vroiai s` vorbe[ti cu Tessa pentru Suzi,

spuse Coco neutru.

– Cine e Suzi? \ntreb` Tessa.

– O fat` din grupul nostru. O s` aib` un copil. A

fost logodit` [i totul era preg`tit de nunt`. Apoi

acest domn Heini a l`sat-o s`-l a[tepte.

– Heini? \ntreb` Tessa \ngândurat`.

– De fapt, \l cheam` Fred Lechner.

– |l cuno[ti? \ntreb` Tessa.

– |l cuno[team, explic` Tina rece. Acum nu-l mai

cunosc. A[a o canalie! Suzi este o fat` atât de dr`gu]`.

– De ce a l`sat el s` se aleag` praful? \ntreb`

Tessa, mar[ând pe tonul Tinei.

– Pentru c` cineva l-a convins c` nu mai e modern

s` te c`s`tore[ti [i c` Suzi vrea doar s`-l lege de ea

cu copilul.

– Tina spunea c` Suzi [tie s` coas` foarte bine,

interveni Coco.

54 IRINA SCHULTER

– Suzi poate lucra la mine cu mare pl`cere, atât

timp cât nu-i va fi prea greu.

– Foarte dr`gu] din partea ta, "pisicu]o", spuse

Tina cu c`ldur`. Ea chiar coase foarte frumos [i

creeaz` chiar modele nostime.

– Ai fi putut s`-mi spui mai de mult, spuse Tessa.

– Ea ar fi vrut s` se c`s`toreasc`. Noi n-am vorbit

\ns` despre lucruri intime. Eu eram mereu cu Jerry

[i... ea s-a retras \n carapacea ei. Ei, \n sfâr[it, nu

prea m-am interesat de al]ii. {i asta a fost o gre[eal`.

Tema "Jerry", Tessa nu vroia s-o abordeze, doar

dac` Tina \ns`[i ar fi dorit s` discute despre asta, [i

p`rea c` este decis` s` nu vorbeasc` despre el.

– Despre serviciul meu din timpul vacan]ei a[ vrea

s` vorbim, "pisicu]o", explic` ea apoi cu o voce u[or

timid`.

– Cum crezi tu. Eu n-am nimic \mpotriv`,

r`spunse Tessa \ng`duitoare. Ce-ai vrea s` faci?

– O familie amabil`, o prezen]` nostim`, ap`,

soare. A[a ceva ar fi o petrecere pl`cut` a timpului [i

a[ face totodat` un serviciu.

– {i ce serviciu ]i-ar pl`cea s` faci?


Vreau s` spun, te-ai gândit deja la ceva, cu ce ai

vrea s` \ncepi?

– Translatoare la un manager sau ceva

asem`n`tor. Poate chiar la un politician. Caut

oricum ceva interesant.

Optimismul tinere]ii, gândir` \n acela[i timp Tina

[i Coco.

Dar poate Tina auzise de copii noroco[i care n-au

suferit umilin]e dureroase.

S` sper`m, gândi Coco, când se \ntinse apoi \n

pat. Poate c` n-am planificat nimic gre[it. Dar aceste

gânduri nu-i putur` r`pi somnul.

Totul se potrivi f`r` probleme, aproape perfect,

cum se exprim` Coco mai târziu. |n ziua urm`toare,

Tina o aduse pe Suzi la Tessa la atelier, iar aceasta se

ocup` intens de tân`ra femeie care nu era cu mult

mai mare ca Tina [i care vroia s`-[i croiasc` propria

via]` cu mult curaj.

Avea talent, asta stabili Tessa imediat [i apucase

pe calea cea bun` pentru aceast` meserie. Câteva

zile mai târziu, Tessa se gândi c` Suzi va putea

deveni urma[a sa \n atelier.

56 IRINA SCHULTER

|ntre timp, vorbea \n fiecare zi cu Felix la telefon,

\ns` uit` s`-i spun` lui Coco despre combina]ia

pentru Tina [i familia de Wildeck. Coco \ncepu

desigur discu]ia foarte rafinat. Avea nout`]i pentru

Tina.

– |i cunosc pe cei din familia Wildeck de mult

timp, \ncepu ea. Baronul de Wildeck este de profesie

geolog – botanist.

– Ciudat, [i Jerry era interesat de asta. Jerry

n-avea altceva \n cap.

– Cum \l cheam` de fapt pe Jerry? \ntreb` Coco. Ai

amintit odat`, dar am uitat.

– Acum, nu mai are importan]`. Nu vreau s` mai

[tiu nimic despre asta. Acum vreau s` devin doar o

femeie cu serviciu.

– Ca Tessa, ca mine, spuse Coco râzând. Tu

singur` trebuie s` decizi dac` vrei s` accep]i acest

serviciu, altfel Nanette va apela la altcineva.

– Deja m-am decis. Ibiza trebuie s` fie un loc

mirific, spuse Tina, [i "pisicu]a" n-o s` sufere prea

tare dac` nu m` mai vede [ase s`pt`mâni.


– N-ai voie s` gânde[ti a[a, Tina, spuse Coco, cu o

duritate neobi[nuit`. Tessa a fost \ntotdeauna

tolerant`. A luat-o pe Suzi f`r` s` [tie nimic despre

ea. A avut mereu o ureche atent` pentru tine [i

problemele tale.

– N-am nici un fel de probleme, replic` Tina,

\nc`p`]ânat`. |]i mul]umesc c` mi-ai g`sit aceast`

slujb`, Coco. Când este plecarea?

– Vinerea urm`toare. Te duc eu la Frankfurt.

– Vino cu mine pân` la Ibiza! o rug` Tina.

– Nu-i o idee rea. M` mai gândesc.

58 IRINA SCHULTER

Capitolul 4

Felix era mul]umit, dar unele \ngrijor`ri tot avea.

Avusese o lung` discu]ie cu cumnatul s`u [i ajunsese

cu surprindere la concluzia c` o astfel de vacan]` a

mariajului lor nu putea decât s` fie de bun augur

pentru amândoi.

Jimmy dorea s`-[i \ncheie lucr`rile sale [tiin]ifice.

Avea nevoie de lini[te. Nanette \l f`cea s` se

enerveze. |n afar` de aceasta, secretara lui, Lisa,

dorea s` se c`s`toreasc` [i apoi va mai r`mâne la el

doar dou` luni.

Felix \i povesti totul surorii sale, \ns` ea râse la

auzul ve[tilor.

– El vrea doar s` m` [tie \n siguran]`, Felix. Dar

m` voi bucura de vacan]`. Jimmy se va mira. M`

bucur pentru micu]a Morland. M` bucur [i s-o rev`d

pe Coco. Vrei s` ne duci tu la Frankfurt, Felix?

– Nu, nu se potrive[te, Nanni, mai am de rezolvat

o rug`minte, o foarte mare rug`minte. Nu aminti de

numele meu \n fa]a Tinei Morland. {i acum, vreau s`

mai fac un mic zbor cu Kai [i cu Jessi.

– Mai las` zborurile! Rezultatele lor nu sunt

tocmai bune. Jimmy este la fel de vinovat pentru asta.

El vrea s` lase copiii s` se dezvolte complet liberi.

– Vrea s` le ofere copil`ria pe care n-a avut-o el,

Nanni, [i la asta ar trebui s` te mai gânde[ti.

|ns`, ce vorbi Felix apoi cu Kai [i cu Jessica, ea nu

mai afl`. Amândoi \l iubeau mult pe unchiul lor,

profund [i cu tot sufletul. El le era cel mai bun

prieten. Puteau veni la el cu toate problemele lor

mai mici sau mai grave. {i acum erau alia]ii lui cei

mai fideli. Felix [tia c` se poate baza pe Kai [i pe

Jessica. Când o sun` pe sear` pe Tessa, nu-i spuse

decât scurt, dar cu o voce duioas`:

– Aici, totul e \n ordine, iubito.

60 IRINA SCHULTER

– {i aici se pare c` totul merge bine, r`spunse ea.

Tina \[i preg`te[te garderoba. Am putea s` vorbim

mai mult, ea a ie[it pu]in cu Coco.

– Lui Kai [i Jessi le-am spus câte ceva. Nu totul,

desigur, dar sunt complicii mei. Mi-au promis c` nu

vor pomeni numele meu \n fa]a Tinei.

– {i Nanette?

– Ei i-am dat o alt` explica]ie. Despre asta o s`

vorbim când ne vedem. M` bucur mult pentru

vacan]a noastr`, Tessa.

– {i eu, r`spunse ea. Dar cum e cu Jimmy?

– El [tie precis despre ce e vorba. S-a bucurat \n

tain` c` poate lua parte la visul nostru secret. Mii de

s`rut`ri, dragostea mea.

– }i le retrimit, [opti Tessa.

***

– Nu-]i lua o garderob` elegant`, o sf`tui Coco pe

Tina, \n timp ce aceasta \[i preg`tea al doilea


geamantan. Nanette nu trebuie s` [tie c` Tessa este

\n spatele importantei firme Tesmor-Mode. I s-ar

p`rea ciudat c` vrei s`-]i iei o slujb` de vacan]`.

– Dar n-am nici o inten]ie s`-i povestesc despre

rela]iile dintre noi, tu trebuie s` [tii c` pentru mine

elegan]a n-are nici o valoare. Ea m` face s` ar`t mai

mare decât sunt!

Coco o observa râzând. Ea se prezenta desigur

chiar mai tân`r` decât era, tân`r` [i proasp`t`. Apoi,

privirea i se opri asupra minunatelor [i vaporoaselor

rochii de var`, care st`teau frumos aliniate \n

[ifonier.

– Astea ai putea s` le iei, \[i permise ea o p`rere.

– Pe-asta am s-o \mbrac ast` sear`. S`rb`torim

desp`r]irea noastr` la clubul de tenis.

– Trebuie s` plec`m mâine dis-de-diminea]`, cel

târziu la opt trebuie s` fim la aeroport, Tina, \i

aminti Coco.

– Te po]i \ncrede \n mine.

Tina disp`ru apoi la baie. Tocmai atunci, sun`

telefonul. Spre surprinderea lui Coco, sunase

doamna de Jost. Coco \i spuse c` Tessa este probabil

62 IRINA SCHULTER

\nc` la atelier. Atunci, aceasta \ncepu s` povesteasc`

pe un ton când mai puternic, când mai blând, [i-i

transmise \ntre altele c` ea [i Tessa, [i desigur Tina,

sunt invitate cu mare pl`cere la o petrecere \n

gr`din`, care va avea loc s`pt`mâna viitoare.

Coco fu obligat` s-o informeze c` Tina pleac` deja

mâine [i probabil Tessa va intra \n concediu

s`pt`mâna viitoare.

– Oh, p`cat, spuse doamna de Jost. Ne-am putea

\ntâlni m`car ast`-sear`?

– Tina este ast`-sear` invitat` la clubul de tenis, \i

explic` Coco. Am s`-i transmit Tessei c` a]i sunat.

Trebuie s` v` mai dau telefon?

– Da, a]i fi foarte amabil`.

"Oare ce-o fi \n spatele acestui telefon?" se gândi

Coco, de[i altfel s-ar fi bucurat s-o poat` vedea acum

pe Gisela de Jost, care se \nvârtea tot timpul \n jurul

fiului s`u, apoi, nu f`r` regret, râse.

– Ai ghinion, Patrick, spuse ea. Micu]a Morland

este ast`-sear` la clubul de tenis, s` serbeze

desp`r]irea de colegi, iar mâine diminea]` pleac`.

A[a c` nu e nimic de f`cut.


Patrick surâse \n fug`.

– Atunci, am s-o caut la clubul de tenis, Ma.

Gisela râse sub]ire.

– Cum arat` fata?

– Nes`rutat`, r`spunse el laconic.

Ea \[i re]inu o observa]ie, deoarece [tia cât de

sensibil putea fi fiul s`u când era vorba de propriile

sentimente.

***

Tessa fu surprins` peste m`sur` când Tina plec`,

dar nu-i ar`t`. |ns` nici nu putea t`g`dui c` a intrat

\ntr-o situa]ie care nu putea fi explicat` \n câteva

cuvinte. Poate se afla \n fa]a unei astfel de probe de

foc, care apare uneori \ntre mam` [i fiic`.

– E un joc riscant, Coco, spuse Tessa.

– A[a e, dar cum \i merge lui Suzi? schimb` ea

subiectul.

Fa]a Tessei se \ntunec`.

64 IRINA SCHULTER

– Am dus-o la spital, de aceea am \ntârziat. A

avortat.

Coco r`mase [ocat`.

– Mai bine s` nu-i spunem Tinei. O va afecta [i va

dori s` r`mân` aici.

– Pentru Suzi este mai u[or a[a. Va r`mâne la

mine. Am s-o preg`tesc s` lucreze bine. Fata are

talent.

– Doar nu vrei s`-]i amâni concediul, Tessa?

– Nu, avem oricum vacan]` de lucru. Ai putea s`

te interesezi tu pu]in de Suzi, Coco?

– Bine\n]eles. Se poate odihni la mine \n voie.

Tessa \i strânse mâna cu recuno[tin]`.

– Pe tine m-am putut baza totdeauna, Coco. Cu ce

a[ putea s` r`spl`tesc vreodat` afec]iunea ta?

– Asta mai lipsea acum, Tessa. Tu ai fi putut avea

un b`rbat mai bun decât Kai. {i lucrul acesta trebuie

spus r`spicat. Acum, \n sfâr[it, l-ai g`sit. Doresc

foarte mult s` fii fericit` a[a cum meri]i.

– {tiu ce gânde[ti [i ce vrei s` spui. Este foarte

lini[titor s` [tim cum \i merge Tinei, chiar dac` este

departe de noi, nu-i a[a?


– {i asta vroiam s`-]i spun. I-ai dat telefon

doamnei de Jost?

– Da, am promis c` ne vedem cu ea mâine la

prânz.

Coco nu uitase ce credea Tina despre Patrick. {i

nu [i-ar fi putut imagina c` exact \n aceste clipe, Tina

privea din nou ochii aceia negri care o remarcaser`

la aeroport [i-i provocaser` o impresie atât de

puternic`.

Ea dansase cu una din cuno[tin]ele sale [i pe când

vroia s` se \ntoarc` \napoi la mas`, Patrick de Jost

ap`ru \n u[`. Se putea ca providen]a s`-[i fi adus

contribu]ia \n acest joc, c`ci partenerul Tinei \l v`zu

[i plec` imediat spre el.

– Ei, Pit, te vedem din nou printre noi? \i strig` el.

Unde te-ai ascuns?

Tina \l auzi când Patrick spuse c` a avut de lucru

câteva s`pt`mâni \n Hamburg, apoi Patrick se

apropie. Tina \l privea ca hipnotizat`. Mai \ntâi vru

s` se \ntoarc` [i s` plece, dar picioarele-i erau grele,

de plumb.

Patrick se \nclin` u[or \n fa]a ei.

66 IRINA SCHULTER

– Ne cunoa[tem deja, simpatic` domni[oar`,

spuse el politicos.

– Hei, omule, de când e[ti a[a de protocolar?

spuse Tony. Ea e Tina, asul nostru la sport. Nu doar

la tenis, la curling, la iahting, golf [i multe altele. {i

\n afar` de asta, este geniul nostru la limbile str`ine.

– Prea mult cu laudele, spuse Tina, \nd`r`tnic`.

– Pot s` te invit, Tina? \ntreb` Patrick, când

\ncepu muzica.

– Pat danseaz` mai bine ca mine, \i explic` Tony [i

a[a Patrick reu[i s-o cuprind` \n bra]ele sale.

– M` bucur foarte mult c` \ntâmpl`tor ne-am

\ntâlnit, spuse el \ncet. Mi-am dorit asta din prima

clip`.

– Un dans, r`spunse ea, apoi trebuie s` plec.

Mâine plec \n vacan]`.

Altceva nu [tiu ce s`-i spun`, iar când el o apropie

u[or mai mult de el, ar fi dorit s` nu-i fi spus nici

asta.

– Dou` dansuri sau trei? o \ntreb` el foarte

aproape de ureche. {i cât timp vei fi plecat`, Tina?

– De ce v` intereseaz`?


– A[ vrea s` v` pot explica, dac` \mi ve]i da ocazia.

R`suflarea lui \i atingea fruntea, \n fa]a ochilor Tinei

totul \ncepu s` \noate \n cea]`. Acum m-a luat prin

surprindere, gândea Tina.

– Domni[oar` Tina, trebuie s` vorbesc cu

dumneavoastr`, spuse Patrick, nu aici unde este atât

de mult` lume. Este prea mult zgomot.

{i Tina tr`i minunea c` nu fu \n stare s` se opun`

când o prinse de bra] [i o scoase afar` din club.

Cerul p`rea f`r` stele, doar luna atârna ca o

secer` \ngust` acolo deasupra, iar un vânticel blând

mi[ca crengile copacilor.

– Eu v` iubesc [i trebuie s` v` gândi]i la mine,

spunea Patrick. V` rog s` nu uita]i asta când ve]i fi

departe, domni[oar` Tina.

Inima Tinei b`tea cu putere, o sim]ea pân` sus \n

gât, iar sângele \i zvâcnea \n tâmple. Din nou se

sim]ea ca anesteziat` [i incapabil` s` scoat` o vorb`.

– Am s` v` a[tept, \i spuse Patrick [i apoi o s`rut`.

Au fost câteva secunde sau o ve[nicie, dar via]a

unui om nu este oare doar o r`suflare \n eternitatea

universului?

68 IRINA SCHULTER

– Am s` zbor la Ibiza, reu[i ea s` spun` \ntr-un

târziu, [i fu singur` [ocat` de sunetul propriei voci.

Mi-am luat un serviciu pe perioada vacan]ei [i apoi o

s`-mi \ncep activitatea profesional`. Undeva. N-o s`

ne mai vedem.

– O s` ne vedem cu siguran]`, Tina. Degetele lui

\i cuprinser` um`rul, scuturând-o.

– |]i spun \nc` o dat` [i ai s`-]i dai seama. Te

iubesc. M-am \ndr`gostit de tine din prima clip`.

Numele meu e Patrick Jost, te rog s`-l ]ii minte. Aici

ai adresa mea. Oricând ai nevoie de mine,

telefoneaz`-mi sau trimite-mi o telegram`. Ibiza nu e

\n afara lumii, \n câteva ore pot fi la tine. Pot s` te

conduc acas`?

– Nu, spuse ea aproape f`r` grai. Am venit cu

ma[ina mea. Mâine trebuie s` m` scol foarte

devreme.

– N-ai nimic totu[i s`-mi spui?

Ea scutur` negativ din cap. Privirile li se

intersectar`.

– La revedere, Patrick, [opti ea. Dar `sta e doar un

vis.


– Te iubesc [i vreau s` fii so]ia mea [i `sta e purul

adev`r, mai spuse el.

– A[a ceva nu exist`, murmur` ea.

– Ba, exist`, ai s` vezi, spuse el.

Ea \i alunec` din bra]e [i fugi spre automobil.

V`zu cum un alt automobil o urm` pân` ajunse

acas`. Apoi stinse farurile [i intr` prin poarta de la

gr`din`.

Acum, bra]ele Tessei o cuprinser`, dar ea privi

\napoi [i v`zu automobilul care o \nso]ise.

– Ai venit repede \napoi, spuse Tessa, oarecum

mirat`.

– Sunt obosit`, "pisicu]o", r`spunse Tina.

– {i foarte cuminte, spuse Coco cu o voce blând`.

Tina \[i trecu degetele r`sfirate prin p`r.

– Da, am fost foarte cuminte, r`spunse Tina. Atât

de repede n-am s` m` las s`-mi pierd echilibrul. Apoi

\i d`du Tessei o s`rutare [i \nc` una lui Coco [i se

retrase \n camera ei.

***

70 IRINA SCHULTER

De[tept`torul Tinei sun` la [ase fix. Tina s`ri cu

ambele picioare din pat. |ncepea o nou` zi [i tot ce

tr`ise cu o sear` \nainte p`rea pentru ea de

domeniul visului, care o ]inuse pân` \n aceast` clip`

\n captivitate.

Dragostea e relativ`, \i spusese Jerry odat`.

Adev`ra]ii \ndr`gosti]i trebuie s` poat` discuta

deschis \ntre ei despre toate.

Totul este distrus, \i spusese Suzi odat`. Abia

acum reveni Tina la realitate, când se a[ez` la masa

de diminea]`.

– Cum \i merge lui Suzi? |i place la tine? Te

\n]elegi bine cu ea, "pisicu]o"? \ntreb` ea.

– Totul este \n cea mai bun` ordine, Tina,

r`spunse Tessa.

– Chiar, totul? Vocea ta sun` cumva ciudat.

– Este prima noastr` desp`r]ire mai \ndelungat`,

micu]a mea.

– Dup` fiecare desp`r]ire exist` o revedere, cit`

Tina din memorie, "\ns` unele mai stranii", gândi ea

cu privire la Patrick.

Tessa o privi direct \n ochi.


– Ai putea s`-]i petreci vacan]a \mpreun` cu noi,

cu Felix [i cu mine, Tina, spuse ea \ncet.

– Ah, s` nu \ncepem iar cu asta! Fiecare om are

dreptul la libertatea proprie. |]i doresc timp frumos

[i odihn` pl`cut`.

"Este ciudat de \nver[unat`", gândi Coco. "Ce s-a

\ntâmplat?"

– V` duc la aeroport, spuse Tessa.

– Nu, ur`sc aceste ceremonii de desp`r]ire, o

contrazise Tina violent. Po]i s` vii s` m` iei când m`

voi \ntoarce.

– Te vei \ntoarce cu pl`cere, Tina? o \ntreb` Tessa

tremurând.

– Desigur. Poate voi deveni mai de[teapt` [i mai

tolerant`!

Tessa avea lacrimi \n ochi, când Tina o \mbr`]i[`.

– Sper, draga mea. S` nu ui]i niciodat` cât de mult

te iubesc.

|n vocea Tessei p`reau s` se amestece [i alte

gânduri: "Te iubesc. Te-am iubit din prima clip`. Ne

vom revedea curând, Tina."

Tina \[i s`rut` mama.

72 IRINA SCHULTER

Buzele sale nu spuser` \ns` nici un cuvânt, se

a[ez` lâng` Coco \n taxi, apoi fu scuturat` de un

plâns \n`bu[it, cu sughi]uri.

Coco \[i a[ez` bra]ul ocrotitor pe umerii ei.

– Ibiza, este precis o c`l`torie pl`cut`, Tinu]o,

spuse ea duios. {i dac` cei din familia Wildeck te

enerveaz`, pur [i simplu vii acas`.

– Dar "pisicu]a" nu va fi acas`, [opti Tina.

– Ai s` mai auzi de ea. Ai s` afli unde o g`se[ti. {i

dac` nu te vei decide s` pleci la ea, vii la mine. Vom

trece noi [i prin asta.

Coco continu` s`-i vorbeasc` pe un ton

indiferent, de conversa]ie, \n timp ce \n sinea ei se

zbuciuma. Era un monument de st`pânire de sine.

Dup` ce-[i ocupar` locurile \n avion, Tina se

cuib`ri \n bra]ele ei.

– De când n-ai mai v`zut-o pe doamna de Wildeck,

Coco? \ntreb` ea, dup` ce avionul se ridicase

deasupra norilor.

Coco privea prin hublou afar`.

– Trebuie s` fie foarte mult timp de atunci. Nu

mai \mi aduc aminte când, micu]o. Copiii Nanettei


au cincisprezece [i treisprezece ani. Ea trebuie s` se

fi c`s`torit acum [aptesprezece sau optsprezece ani.

– Cum este so]ul ei? \ntreb` Tina.

– Cum? Coco era de-acum iritat`. Este un

recunoscut geolog-botanist foarte simpatic. Tu m`

cuno[ti doar, schimb` ea direc]ia discu]iei, deoarece

tema devenise incomod`. |mi place s` tr`iesc \n

lumea mea.

Acum, deja aterizau.

Coco [tia c` Nanette [i copiii trebuia s` fie deja la

Frankfurt. Avionul spre Ibiza trebuia s` plece \n circa

cincizeci de minute.

De[i n-ar fi crezut c` este posibil, o recunoscu pe

Nanette imediat, iar Nanette ezit` doar o clip` dup`

ce o v`zu pe Coco.

– De necrezut! exclam` ea. Dup` atâ]ia ani, chiar

nu te-ai schimbat, Coco.

– Ne putem privi cu aceia[i ochi ca alt`dat`, spuse

Coco cu c`ldur`.

De fa]` erau Kai [i Jessica, iar \n spatele lui Coco

era Tina. Ei nu se v`zuser` niciodat` pân` acum.

Nanette o privi pe Tina.

74 IRINA SCHULTER

– Nepoata mea, o prezent` Coco.

– M` bucur mult s` te cunosc, Tina, spuse

Nanette. Ei sunt Kai [i Jessica.

– Hello, \i salut` Tina. Jessica? O mic` ezitare.

Kai?

Tân`rul era la fel de \nalt ca ea.

– O s` st`m \mpreun`, Tina, spuse el.

Jessica o privea pe Coco gânditoare.

– Dumneavoastr` de ce nu veni]i cu noi? \ntreb`

ea.

– Poate am s` vin. A[ vrea mai \ntâi s` v`d cum se

acomodeaz` Tina. {tii, eu locuiesc \ntr-o gospod`rie

]ar`neasc`, nu m` despart cu pl`cere de acele locuri.

– A[ vrea [i eu s`-mi petrec vacan]a o dat` \ntr-o

gospod`rie ]`r`neasc`, spuse Jessica.

– O s` mai vorbim despre asta, râse Coco. Loc este

destul. Am s` discut cu Nanette propunerea ta.

– Ai ni[te copii foarte reu[i]i, Nanette, spuse Coco

\ncet; Tina [i cei doi copii se \ndep`rtaser` pu]in,

a[a \ncât ambele femei puteau discuta netulburate.

– Au crescut deja mai \nal]i ca mine, r`spunse

Nanette.


Tina este o frumuse]e. Coco, dar nu seam`n`

deloc cu tat`l ei.

– Arat` exact ca mama ei, spuse Coco.

– Tessa e atât de frumoas`?

– |nc` mai frumoas`, r`spunse Coco. Acum a[ dori

s`-]i spun ceva, ca toate s` fie la locul lor, Nanette.

Fratele t`u o iube[te pe Tessa [i vrea s` se

c`s`toreasc` cu ea, dar Tina nici nu vrea s` aud` de

el. Nu spune nimic! Nu avem mult timp. Tina nu l-a

v`zut niciodat` pe Felix [i abia acum a aflat de

existen]a lui. Ai totul \n mân`, vezi ce se poate face.

– Ar fi trebuit s` vorbim \n prealabil, Coco, spuse

Nanette. Sunt mama a doi copii [i \]i promit c` Tina

va fi bine tratat`, ca [i cum ar fi fiica mea.

76 IRINA SCHULTER

Capitolul 5

Ce \i impresionase pe Kai [i pe Jessica \n timpul

acestui zbor fusese blânde]ea mamei lor.

Nanette nu-i mai cic`lea, iar când Kai f`cu

observa]ia c` mâncarea ce le-a fost servit` e bun` de

aruncat pe fereastr`, mama l-a aprobat.

– A[a e, Kai, dar s` nu ]i se fac` apoi foame, spusese

ea. Mai târziu ai s` prime[ti ceva bun [i gustos.

Fa]` de Tina, \ncerc` s` se scuze c` n-a [tiut c`

deservirea este atât de proast`.

– Nu-mi este foame, doamn` de Wildeck, spuse

Tina

– A[ vrea s` nu fim atât de protocolare. M`

cheam` Nanette. Po]i s`-mi spui lini[tit` pe nume,

Tina.

– Ei, cum, replic` Tina. Mie \mi place mai mult

a[a. Dumneavoastr` sunte]i foarte amabil`.

– {i tu, Tina, \i r`spunse Nanette.

Kai o privea pe Tina mereu de la locul s`u. Pentru

el Tina era o adev`rat` revela]ie, o privea ca pe o

prin]es`. Ea nu era o doamn` ca mama sa, era mult

mai frumoas` decât orice actri]` de film, dintre toate

pe care le v`zuse pân` acum, era tân`r` [i

des`vâr[it`.

– Ai un prieten, Tina? o \ntreb` el gânditor, dup`

un timp de observa]ie.

– Nu, r`spunse Tina.

– N-ai fost \ndr`gostit` niciodat`? \ntreb` el.

– Nu, r`spunse Tina, dar \n aceea[i clip` [tiu c`

este o minciun` sau o autop`c`leal`, c`ci \l vedea pe

Patrick cu ochii min]ii.

– Dac` a[ fi prietenul t`u, nu te-a[ l`sa nici o clip`

singur`, spuse Kai.

Nanette trase cu urechea.

78 IRINA SCHULTER

Tina râse.

– De ce nu, Kai? \l \ntreb` ea.

– E[ti a[a de dr`gu]`, spuse el melancolic.

Zborul se termin` repede [i \ntrerupse discu]ia

celor trei tineri.

Apoi fur` lua]i \n primire de un domn de vârst`

medie, de statur` atletic`, care o mir` pe Nanette,

\ns` \l strig` cu o voce prietenoas`:

– Alfonso, ce surpriz` pl`cut`! \l salut` ea.

Pentru Kai, cel mai important lucru era c` va

putea s`-[i potoleasc` foamea. Tina se minuna \ntr-o

contemplare vis`toare de priveli[tea extraordinar` [i

de \ncânt`toarea bog`]ie de flori, \n care se afla

cufundat` marea proprietate.

– A[a ceva aranjeaz` tata, explic` Jessica, plin` de

mândrie. El [tie exact unde trebuie s`dite plantele [i

unde trebuie a[ezate florile [i a descoperit o art`

rar` de aranjare a lor.

Nanette se interes` pentru moment de aranjarea

camerelor, pe care le inspect` cu mare aten]ie. Nu

g`si nimic de modificat. Totul era a[ezat la \ndemân`,

totul era f`cut s`-]i ofere comoditate [i confort.


– Vom petrece o vacan]` frumoas`, spuse

mul]umit` Nanette, dup` un timp. Acum s` ne

aranj`m \n camere.

– Pot s` v` ajut cu ceva, doamn` Nanette? \ntreb`

Tina, politicoas`.

– Nu drag`, pentru asta exist` camerist`, Tina. Tu

nu trebuie s` te ocupi decât de Kai [i de Jessica,

pentru ca ei s` nu fie prea zburdalnici. Ar fi desigur

foarte frumos dac` ar putea s`-[i dezvolte

cuno[tin]ele la limbile str`ine cu ajutorul t`u, c`ci \n

special pentru ele n-au nici un pic de aptitudini.

– Trebuie neap`rat s` vorbim chiar acum despre

[coal`? bomb`ni Kai. Doar suntem \n vacan]`! A[

vrea mai \ntâi s` merg s` \not.

– Abia ]i-ai umplut stomacul, mai a[teapt` pu]in,

\l aten]ion` Nanette. Trebuie s` ne aclimatiz`m

\ncetul cu \ncetul. Odihni]i-v` mai \ntâi!

– De ce s` ne odihnim? \ntreb` nemul]umit Kai.

Am putea s` vizit`m \mprejurimile cu bicicletele.

Unchiul ... {i primi scurt un ghiont de la Jessica,

s`-[i aduc` aminte c` nu trebuie s` vorbeasc` despre

unchiul Felix. Tina era \ns` atât de adâncit` \n

80 IRINA SCHULTER

visare, \ncât nu auzise deloc vorbele lui. Ea tr`ia

acum sentimentul triste]ii când se gândea ce frumos

ar fi fost, dac` ar fi putut acum s` aud` vocea

puternic`, duioas` a lui Patrick [optindu-i la ureche.

***

– Ce planuri de vacan]` ai Patrick? \[i \ntreb`

Gisela de Jost fiul. Parc` era vorba de insulele

Barbados?

– Nu. Afacerile \nainte de toate. Poate m` reped o

s`pt`mân` la Ibiza.

Ochii ei \l privir` nedumeri]i.

– Ibiza? De unde pân` unde Ibiza?

"De ce nu i-ar spune? El n-a avut niciodat` secrete

fa]` de mama sa!"

– Tina Morland a plecat acolo. {i-a luat un

serviciu pe perioada vacan]ei.

Gisela se mir`.

– Avea nevoie de asta?


Nu mi-am \nchipuit niciodat` c` aceast` Tessa

Morland a ajuns s` aib` atâta succes.

– Tina este o fat` modern`, spuse Patrick. Poate

c` [i ea este ]inut` pu]in din scurt de mama sa sau s`

spunem mai bine prea d`d`cit`.

Urechile Giselei auzir` doar "[i ea".

– Tu te sim]i prea d`d`cit? \ntreb` ea ceva mai

tare. {i-i arunc` \ntre timp o privire cercet`toare

fiului s`u. Te-ai \ntâlnit seara trecut` cu Tina. Cum

v-a]i petrecut timpul?

– Scurt, dar nu f`r` speran]e, r`spunse el cu un

surâs fugar. Ori devine ea nora ta, ori r`mân eu [i

de-acum \ncolo ag`]at de poala ta.

Gisela \[i \ngrijea cu devotament numeroasele

sale plante.

– Dragul meu b`iat, anul viitor \mplinesc cincizeci

de ani. Un num`r rotund, foarte frumos, care pe

mine nu m` sperie deloc. Este \ns` o vârst` comod`

pentru a te bucura de nepo]i. Atâta timp cât \]i pot

\ndeplini dorin]ele [tiute, [i dac` Tina \i seam`n`

mamei ei, a[ putea s` o accept ca mam` a nepo]ilor

mei.

82 IRINA SCHULTER

– Este imaginea fidel` a Tessei, \i explic` Patrick.

|i lipse[te doar maturitatea.

– Asta vine de la sine când o femeie devine mam`,

spuse Gisela lini[tit`. Pot deja s`-mi imaginez c`

Ibiza este plin` de farmec. De ce trebuie de fapt s` te

opre[ti pentru afaceri atâta timp \n str`in`tate? Aici

oricum, totul merge bine. M` bucur c` e[ti mai

priceput \n afaceri decât tat`l t`u. Dar nu trebuie s`

faci totul singur. Trebuie din p`cate s` m` \ntrerup,

dar putem discuta ast` sear` \n continuare. Ai altceva

\n plan?

– Nu, Ma.

– Atunci, ne vom sim]i confortabil, Patrick. Am

s-o anun] pe m`tu[a Luise, chiar dac` va fi

bosumflat` din nou patru s`pt`mâni. Ei oricum nu-i

convine dac` tu vrei s` te c`s`tore[ti.

– M`tu[ii Luise oricum nu-i voi cere permisiunea,

spuse Patrick calm.

***


Tessa nu se putea plânge \n general de clien]i, dar

Gisela de Jost \i era cea mai simpatic`.

Ea o \n]elegea [i dac` Tessa ar fi avut mai mult

timp pentru via]a privat`, sigur ar fi devenit

prietene, dar r`mânea mereu o diferen]` \ntre ele.

Gisela nu trebuia s`-[i fac` griji pentru \ntre]inerea

traiului zilnic. Dar cum era un om amabil [i plin de

via]`, se \n]elegea cu Tessa deosebit de bine.

Tessa veni pu]in cam obosit` la restaurantul

fran]uzesc, unde fusese invitat`, c`ci o vizitase \ntre

timp pe Suzi la spital, iar aceasta f`cuse o stare

depresiv`. A[a c` r`m`sese mai mult timp decât

inten]ionase.

{i pentru c` era \nc` puternic impresionat` de

aceast` dr`gu]` [i curajoas` fat`, vorbi despre Suzi [i

cu Gisela.

– Oh, ace[ti b`rba]i, spuse Gisela indignat`. A[a a

fost \ns` \n toate timpurile. De aceea ar trebui s`

nu-i judec`m prea aspru pe tinerii de azi. Ei au exact

acelea[i sentimente care au existat dintotdeauna, iar

femeile sunt, ca [i \nainte, prejudiciate. Spune]i-mi

mai bine ce-a[ putea face pentru aceast` fat`, Tessa.

84 IRINA SCHULTER

Cândva trebuie s` \ncep [i eu s` m` angajez, pentru

ca \ntr-o zi Patrick s` nu v` ia pe dumneavoastr`

drept model.

Tessa r`mase f`r` grai. Ea nu \n]elegea nimic, la

ce f`cea referire Gisela. Dar Gisela nu ezit` s`-i

explice.

– Fiul meu s-a \ndr`gostit brusc de fiica

dumneavoastr`, \i explic` ea f`r` ocoli[uri. Vrea s`

se c`s`toreasc` cu Tina.

– Dar nu s-au v`zut decât o singur` dat` \n fug`,

când le-am f`cut cuno[tin]` la aeroport, spuse Tessa,

descump`nit`.

– Patrick s-a \ntâlnit cu Tina asear`, la clubul de

tenis. El mi-a spus c` situa]ia nu este f`r` speran]`.

Vrea s`-[i petreac` concediul la Ibiza [i s-o

\ntâlneasc` pe Tina. Ar fi amabil din partea

dumneavoastr` s`-mi spune]i unde o poate g`si.

Chiar atât de mic` nu este insula.

– Punta Mara se afl` pe Formentera, spuse Tessa

absent`.

Tessa trase aer adânc. Se afla \n fa]a unei dileme.

Trebuia s` tac`, trebuia s` spun` adev`rul?


– Tina este o fat` destul de independent`, \ncepu

ea.

– ~sta nu-i un lucru r`u, \[i spuse p`rerea Gisela.

Patrick n-ar fi fost interesat de ea, dac` ar fi fost o

fat` f`r` personalitate.

– A[ vrea s` vorbesc deschis cu dumneavoastr`.

Tina se afl` f`r` \ndoial` \ntr-un conflict. {i pentru

asta, eu sunt de vin`.

Discu]ia celor dou` doamne a durat vreo dou`

ore, iar acordul dintre ele a fost complet destins.

– Eu g`sesc totul extraordinar de romantic, Tessa,

spuse Gisela. Avem atât de multe \n comun. {i eu am

de fapt un vechi prieten, cu care a[ vrea s` -mi petrec

apusul vie]ii, dac` Patrick va fi deja bine aranjat. |i

doresc o femeie minunat`. Ar fi minunat dac` s-ar

\mplini ceea ce viseaz` tân`rul meu domn.

Aveau \ntr-adev`r multe \mpreun`, [i \n aceste

câteva ore deveniser` cu adev`rat prietene.

– N-am s` m` amestec niciodat`, Gisela, \i spuse

Tessa, când se desp`r]ir`.

– Nici eu, r`spunse Gisela. Dar \mi cunosc fiul. El

nu se las` \nvins. Mamele de[tepte au sim]urile

86 IRINA SCHULTER

dezvoltate pân` \n vârful degetelor, Tessa. Am

\ncredere \n viitor.

Tessa gândea mai realist, dar [i ea spera acum la

s`pt`mânile de bucurie [i fericire al`turi de Felix. {i

când ajunse acas` pe sear`, el deja venise. Se l`s` \n

bra]ele sale puternice, epuizat` dup` toate emo]iile

prin care trecuse \n ultimele zile, bucuroas` c`-l

vede [i c` se poate relaxa pe um`rul lui.

Se bucur` de asemenea când Coco purt` o lung`

discu]ie cu el.

Coco \i spuse, apoi:

– Ce a[ putea s` fac decât s` te felicit, Tessa?

Acum, m` duc acas`. Ai vorbit cu Suzi, i-ai spus c`

poate veni s` se refac` la mine?

– I-am spus, dar e prea [ocat` ca s` \n]eleag` ceva.

– Atunci, am s` m` duc eu s-o iau.

– Când?

– Poimâine.


Capitolul 6

Nanette \[i f`cea siesta. |[i d`duse [i ea seama cât

de solicita]i fuseser` nervii ei, acum \ns` se putea

relaxa. Copiii n-o vor mai obosi. Tina era exact

societatea de care aveau nevoie.

Plecaser` s` \noate [i s` fac` plaj`. Apoi se

\ntorseser` la bungalou [i se opriser` s` bea ceva la

bufet. Acum [edeau s` se relaxeze la umbr` \n

spatele casei, c`ci la aceast` or` soarele nu putea fi

suportat.

Tina reflecta \n sinea sa. Se sim]ea ca un c`]elu[.

Cel pu]in pân` \n clipa când Kai spuse cu voce tare:

– Hei, Jerry, ce faci aici?

– |mi câ[tig pâinea, r`spunse o voce, care Tinei \i

p`ru cunoscut`. {i se ridic` brusc.

– Tina, spuse tân`rul domn cu o voce r`gu[it`.

Cum ai ajuns aici?

Acum se apropie [i Jessica.

– V` cunoa[te]i? \ntreb` ea uimit`.

– De unde o cuno[ti pe Tina? \ntreb` Kai, care

s`rise [i el \n picioare.

– Acesta e Jeremias Rüsch, v`rul nostru, spuse

Jessica.

– V`rul vostru? \ntreb` Tina f`r` grai.

– Cum de e[ti aici, Tina? \ntreb` Jerry.

– Mi-am luat un serviciu pe perioada vacan]ei,

r`spunse ea.

– M-ai spionat! Ai vrut s` te apropii de familia

mea! strig` Jerry.

– N-am avut habar c` e[ti rud` cu Wildeck, spuse

Tina rece. Altfel nici n-a[ fi acceptat slujba.

Atunci, ap`ru Nanette s` completeze tabloul.

– Ce se petrece aici? \ntreb` ea, \nc` adormit`.

Alo, Jerry, pe tine nu te a[teptam pe aici. Ce faci aici?


– Trebuie s` m` ocup de plant`ri, r`spunse el.

Acum \ns` am \ntâlnit o veche prieten`.

– Nu sunt prietena ta, \l contrazise Tina sarcastic.

N-a[ fi venit aici dac` a[ fi [tiut c` te \ntâlnesc.

– O, sfinte Dumnezeule, f` totu[i pace! se rug`

Nanette. Nu putem s` discut`m \n lini[te?

– Eu n-am avut habar c` Jerry este rud` cu

dumneavoastr`, doamn` Nanette, spuse Tina ap`sat.

– Nici noi nu-l vedem prea des. Se str`duie[te s`

urmeze profesia so]ului meu. Mama sa este sora lui

Jimmy.

– N-am [tiut asta, sublinie din nou Tina, nici nu

aveam de unde s` [tiu. M` crede]i, nu, doamn`

Nanette?

– De ce ar trebui s` nu te cred? De unde v`

cunoa[te]i voi de fapt? \ntreb` repede Nanette.

– Din München, r`spunse Tina. Atunci nu-mi

d`dusem \nc` examenul de bacalaureat [i i-am p`rut

spiritual imatur`.

– N-a fost chiar a[a, Tina, o contrazise Jerry. Tu

vezi totul doar din punctul t`u de vedere, dintr-unul

gre[it vreau s` spun.

90 IRINA SCHULTER

– Ia-o din loc dac` strigi la Tina! spuse Kai furios.

– Pe mine nu m` poate \ntoarce a[a u[or cu vorba,

spuse Nanette \mp`ciuitoare. Merge]i s` \nota]i! Stau

eu de vorb` cu Jerry. Apoi \i f`cu semn Tinei:

– Dac` nu vrei s`-l vezi, am eu grij` de asta.

– De când \l cuno[ti pe Jerry, Tina? \ntreb`

Jessica.

– De un an, poate ceva mai mult.

– |]i pare r`u pentru el? se inform` Kai.

– Nu, voi mi-a]i fost de ajutor. Am fost o echip`.

– Te-a privit ca un prost, când te-a recunoscut,

spuse Jessica.

– S-a sim]it probabil penibil c` m-a \ntâlnit aici,

r`spunse Tina, iar \n sinea ei se mira c` poate vorbi

atât de deta[at [i cu umor, c`ci \n fine, Jerry era

acum pentru ea doar un b`rbat [i nimic mai mult.

– Tu nu trebuie s` te sim]i penibil, spuse Kai. Tu

e[ti de-a noastr`. Tata ]ine mult la el, pentru c` se

intereseaz` de profesia lui.

– Are \ndemânare, spuse Jessica. A[a zice mami.

– Cum a[a, \ndemânare? \ntreb` Tina \n treac`t,

dar nu insist`.


– Are o mam` a[a ciudat`, care-[i ceart` so]ul tot

timpul c` n-a fost \n stare s` realizeze nimic. Ea n-o

poate suferi pe mami.

– Noi nu ne vedem aproape niciodat`. A fost doar

o \ntâmplare c` Jerry este aici. El depinde desigur de

tata, deoarece el \i finan]eaz` studiul. Nou` nu ne

poate fi decât indiferent. |]i pare rù dup` el, Tina?

– Atât de rù nu-mi mai poate fi, spuse Tina. |n

orice caz, este de[tept.

Tina se sim]i de-a dreptul caraghioas` \n fa]a

acestei situa]ii [i se gândea ce-o vorbi oare Nanette

cu Jerry.

Dar Kai [i Jessica nu-i \ng`duiau nici o clip` de

lini[te pentru astfel de gânduri. {i de fapt, venise

aici pentru ca \n joac` [i printre altele s`-i ajute pe

Kai [i Jessica s`-[i \mbog`]easc` cuno[tin]ele lor la

limbile strìne. Doar "printre altele", a[a-i spusese

Nanette de diminea]`. |n concluzie, vacan]a trebuia

s` primeze.

***

92 IRINA SCHULTER

– Te-ai purtat foarte ciudat, Jerry, spuse Nanette

nepotului ei.

– S-o v`d aici pe Tina a fost o surpriz` uria[`,

explic` el pe un ton de scuz`. Cum de s-a \ntâmplat

s` vin` cu voi?

– Prin Colette Morland, r`spunse Nanette.

– Credeam c` pe mama ei o cheam` Tessa? spuse

Jerry buim`cit.

– Coco este m`tu[a Tinei. Ne cunoa[tem de foarte

mult timp.

– {i mama Tinei?

Pe ea n-o cuno[ti?

– Din p`cate nu, r`spunse Nanette.

– Este o femeie cu carier`. Ciudat c` nu por]i

crea]iile ei. Ai putea s`-]i permi]i asta.

– Eu \mi cump`r de la Paris, spuse Nanette calm.

Spui c` sunt rochii cu gust?

– Tu e[ti mai bine informat`, Nanette.

Tesmor-Mode trebuie s`-]i spun` ceva. Tina a crescut

foarte apropiat` de mama sa.

– Dac` mama sa a l`sat-o s` plece a[a departe,

\nseamn` c` exist` un motiv.


– Tat`l ei a fost \n orice caz un vechi pilot de

curse, spuse Jerry. Mama m-a dat afar` [i apoi mi-a

spus c` n-are nevoie s` i-o prezint Tina.

– Ceea ce desigur n-ai f`cut, spuse Nanette cu un

surâs ironic. Pari s-o cuno[ti bine.

– O cunosc bine. Am fost prieteni aproape un an.

Dar dup` ce i-am prezentat argumentele mele, de ce

trebuie s` r`mân` doar o prietenie, n-a mai vrut s`

aud` de mine. A râs [i mi-a \ntors spatele [i cu asta

s-a terminat.

{i probabil a stat apoi [i a plâns, gândi Nanette.

– N-a fost vorba cumva de vreo alt` fat`? \ntreb`

ea.

– {tii cum se \ntâmpl`. Ceva precis n-a fost. Vivian

de Rückert este totu[i un alt tip [i mamei \i place de

ea. Familie nobil`.

– Este [i ea aici? \ntreb` mirat` Nanette.

– Nu te-a informat unchiul Jimmy? Doar suntem o

clic` mare. Fratele t`u \[i face nervi cu personalul [i

atunci unchiul Jimmy a propus s`-l ajut`m noi aici.

A[a c` putem s` câ[tig`m bine [i s` ne petrecem [i

vacan]a.

94 IRINA SCHULTER

– Ca totul s` fie clar, vreau s` te por]i frumos cu

Tina, altfel nu mai r`mâi. {i asta \i voi spune direct

[i so]ului meu, iar dac` este necesar chiar prea

nobilei tale mame.

– De ce te agi]i, Nanette? Eu trebuie doar s` m`

ocup de plante [i asta fac.

– Ce slujb` a primit domni[oara de Rückert?

\ntreb` Nanette, din pur` curiozitate.

– Ea e ghid pentru turi[ti. Se ocup` de turi[tii

englezi. Desigur c` nu-i va face pl`cere s-o \ntâlneasc`

pe Tina. Am putea totu[i s` aranj`m cumva, Nanette.

Ultimele sale vorbe sunar` destul de tare.

– Dar s` [tii, nu trebuie s` ne ie[i \n cale, Jerry,

r`spunse Nanette rece. De plante am s` m` \ngrijesc

eu.

– Dar tu nu [tii nimic despre ele, spuse el.

– Cine ]i-a spus asta?

Imaginea so]ului ei o determina s` fie atât de

viclean` \ncât tot ceea ce \[i \nsu[ise \n [tiin]` de la

el o f`cea orgolioas` de moarte.

– Dar unchiul Jimmy m-a \ns`rcinat s` am grij` de

voi.


– Unde locuie[ti?

– |n Eldorado.

– |n ordine, r`mâi acolo, spuse Nanette.

Ea \l mustr` \nc` o dat` ce seriozitate [i se \ntreba

\n sinea sa ce putuse g`si oare Tina la el. Apoi \ns`

se gândi c` probabil tot un astfel de tip era [i fratele

s`u Felix, care abia cu \naintarea \n vârst` a câ[tigat

o oarecare str`lucire.

|ns` Jerry devenise nesigur sub privirea ei

p`trunz`toare.

– Când v-a]i desp`r]it, de fapt, ca s` ajungi la

Ibiza?

– Acum trei luni. De ce m` \ntrebi?

– Doar a[a. I-ai spus Tinei?

El privea insistent \n p`mânt.

– Nu, desigur c` nu. De aceea am fost atât de

[ocat s-o \ntâlnesc aici. Cumva trebuie s` fi aflat.

|n ochii Nanettei se aprinse o scânteie.

– Tina nu alearg` dup` nici un b`rbat, spuse ea

mânioas`. Dup` unul ca tine \n nici un caz. {i acum

dispari, \nainte ca ea s` se \ntoarc`!

96 IRINA SCHULTER

***

Tina r`sufl` u[urat` când la \ntoarcere nu-l mai

g`si pe Jerry.

La un semn al mamei lor, Kai [i Jessica \n]eleser`

imediat, \n mod surprinz`tor de repede, [i disp`rur`

amândoi \n cas`.

– {ezi te rog, Tina! spuse Nanette duioas`.

Trebuie s` schimb`m totu[i câteva cuvinte despre

Jerry. Sper ca tu s` nu \n]elegi gre[it c` a ap`rut aici

a[a deodat`. El n-a avut \ntr-adev`r habar c` e[ti

invitata noastr`. Cum v-a]i cunoscut voi, de fapt? |mi

permi]i s` te \ntreb, Tina?

– Desigur. A[a cum se cunosc de obicei tinerii.

Ne-am \ntâlnit la un club.

– Ce fel de club? \ntreb` Nanette.

– |n cazul de fa]`, era un fel de club pentru

discu]ii. O prieten` de la clubul de tenis m-a luat cu

ea. Aproape to]i erau studen]i, erau chiar [i câ]iva


profesori. Jerry m-a impresionat puternic, deoarece

putea s` discute cu fiecare despre orice. Nu era

deloc prost, cum eram obi[nuit` cu al]i b`ie]i din

club. {i eu i-am pl`cut pentru c` eram \nsetat` de

cunoa[tere. Dumneavoastr` trebuie c` \n]elege]i,

doamn` Nanette. Tot ceea ce nu \n]elesesem \n

[coal`, el putea s`-mi explice foarte clar.

– Deci, n-a fost vorba de nici un flirt, stabili

Nanette.

– Nu, mie \mi p`rea o strâns` prietenie. Apoi el se

ar`t` interesat de Vivian. De ce ar trebui s` v` ascund

asta?

– Hai s` nu mai vorbim despre Jerry, s` vorbim

despre tat`l t`u.

Ochii Tinei se f`cur` mari.

– Ce a[ putea s` v` spun despre el? Eu nu l-am

cunoscut. Nu [tiu multe despre el, doar ce mi-a

povestit Coco.

Oricum, nu era ceva deosebit.

– {i ce ]i-a povestit mama ta despre el?

– Nimic. Coco mi-a spus c` dumneavoastr` l-a]i

cunoscut pe tata, doamn` Nanette.

98 IRINA SCHULTER

– Da, atunci aveam [aptesprezece ani [i eram \nc`

foarte romantic`. Unele fete se \ndr`gostesc de stele

de film, altele de pilo]i de curse. |n ultima categorie

am fost [i eu. Tat`l meu a intervenit rapid s` sting`

aceast` flac`r`. Poveste[te-mi mai bine despre mama

ta, Tina!

– Oh, "pisicu]a", a[a cum o alint eu, este o femeie

minunat`. Noi ne \n]elegem foarte bine. Acum \ns`

\n via]a ei a intervenit un b`rbat [i de aceea \ntre noi

a ap`rut un conflict. Am nevoie s` stau un timp

deoparte. Trebuie s` m` obi[nuiesc cu gândul c` voi

\mp`r]i dragostea mamei mele cu un b`rbat. Dar

când m` gândesc cât timp a tr`it doar pentru mine,

cât s-a spetit muncind pentru mine ca s` nu-mi

lipseasc` nimic, mi-e ru[ine s`-i fac repro[uri.

|n sinea sa, Nanette r`sufla deja u[urat`, dar vroia

s` afle mai multe.

– Când mânc`m, mami? strig` Kai de la fereastr`.

– Lua]i-v` ceva s` mânca]i! strig` Nanette c`tre

copii. Apoi pute]i s` v` plimba]i cu bicicletele \n

jurul casei! Vreau s` m` l`sa]i s` mai vorbesc pu]in

cu Tina.


– Dar Tina [tie spaniola [i noi nu, spuse Kai.

– ~sta e \nc` un argument, spuse Nanette. Noi

vom flec`ri \mpreun`, iar Tina va fi traduc`toarea

noastr`.

A fost o sear` minunat`. Toat` lumea era

mul]umit`. Nanette era \n cea mai bun` dispozi]ie [i

le cump`r` copiilor tot ce le poftiser` ochii. Existau

lucru[oare nostime. Tina sosi [i ea nu foarte repede.

Ea c`utase un local \n care chiar mânc`ciosul Kai s`

fie mul]umit.

{i ce noapte a fost dup` aceea, atât de blând` [i

de melancolic`! Nanette o lu` de bra] pe Tina.

– Aici, stelele str`lucesc parc` mai puternic ca la

noi, [opti ea. {i aceast` mare! A fost o idee excelent`

pentru Felix s` construiasc` aici.

– Felix? repet` Tina \ntreb`tor.

Nanette mai bine [i-ar fi mu[cat limba.

– Pe fratele meu \l cheam` Felix, spuse ea \ncet,

pentru c` nu putea s` mint`. Nu-]i place numele

acesta?

– Oh, nu asta am vrut s` spun. Mama mea

cunoa[te de asemenea un Felix.

100 IRINA SCHULTER

– Exist` câteva mii, spuse Nanette. Numele acesta

\nseamn` "fericit" sau ceva asem`n`tor. Este un om de

afaceri bun, dar fericit n-a fost cu adev`rat niciodat`.

– De ce nu? \ntreb` Tina.

– Afurisit` [i nenorocit` treab`, \i [opti Kai surorii

sale. Mami vorbe[te despre Felix.

– Nu mai e nimic de f`cut, \[i d`du Jessica cu

p`rerea. Depindem acum de amândoi.

Asta era adev`rat, [i pentru Nanette nu era nimic

ciudat, deoarece tema Felix fusese deja \ncheiat`.

Dar \n sinea ei se gândea ceva mai departe la

ciud`]enia fratelui s`u. Chiar atunci când se a[ezase

la lumina unui felinar pe terasa bungaloului, nu-i

ie[ea deloc din cap aceast` idee.

De ce nu-i spusese Felix \ntregul adev`r? F`cuse

oare ceva \ngrozitor, \ncât ea ar putea s` se supere

din cauza iubirii sale atât de \ndelungate [i

constante pentru Tessa?

Nanette g`sea c` este foarte romantic c` fratele ei

era capabil de o astfel de dragoste constant`.

Era puternic cufundat` \n gânduri [i tres`ri

speriat` când o mân` rece se a[ez` peste bra]ul ei.


Era Kai.

– Cum m` po]i speria astfel, oft` ea.

– Pst, trebuie s`-]i spun ceva, mami. Nu trebuie s`

vorbe[ti despre Felix.

– De unde [tii tu asta? \ntreb` ea.

– Felix m-a rugat fierbinte. {i ]ie \]i place de Tina,

ca [i nou`, asta e bine, a[a o s` ne ajut`m reciproc.

– Mi-ai fi de mare ajutor dac` ai face aceast`

leg`tur`, Kai, spuse ea \ncet. Atât de apropiat` nu se

mai sim]ise [i nu mai discutase de mult cu fiul s`u.

– M` \ntorc imediat la tine, dup` ce adoarme

Jessi, [opti el.

|n acest moment, sun` telefonul.

Dac` e Jerry, \i trântesc telefonul, \[i spuse

Nanette. Dar nu era Jerry, era Felix. Vocea lui parc`

nu era atât de departe, dar nici atât de calm` ca de

obicei.

– A fost greu s` v` g`sesc, Nanni, spuse el. Cum v`

sim]i]i?

– Totul este \n ordine. Dar ai putea s` vorbe[ti cu

Jimmy, s`-l \ntrebi la ce chef i-a venit ideea s`-l trimit`

pe Jerry aici cu compania lui [i s`-i [i angajeze?

102 IRINA SCHULTER

– {i asta e r`u? \ntreb` el mirat.

– Jerry este un vechi cunoscut al Tinei.

– O, Doamne sfinte! strig` Felix. Asta e o gre[eal`

fatal`! Te rog \ns` nu te enerva Nanni! Am s` pun eu

totul \n ordine.

– {i ]ie am s`-]i smulg un pinten, dragul meu

"coco[". Sunt \ntr-adev`r \ntristat` c` o consideri pe

sora ta proast`. Acum, c` suntem de acord, \]i doresc

vacan]` pl`cut` cu viitoarea ta doamn`, de[i m-a[ fi

a[teptat totu[i s` mi-o prezin]i. Transmite-i multe

s`rut`ri pline de dragoste din partea mea. O p`zesc

pe Tina ca pe lumina ochilor.


Capitolul 7

Tina se bucura de via]` ziua [i noaptea, c`ci totul

era a[a de \ncânt`tor, atât de frumos, \ncât nici nu

putea s` doarm`.

Ea observase c` tân`rul Kai r`m`sese destul de

mult la mama sa [i vorbise cu ea \ndelung. Acum, \n

camera sa lumina era aprins`. Dar pe teras` era

\ntuneric.

Tina sim]ea o dorin]` neclar` s` se plimbe prin

minunatul parc, \n care noaptea parfumul florilor

\ncinse peste zi de razele soarelui se p`stra \nc`

puternic.

Ie[i afar` cu picioarele goale, dar nu r`mase

singur` decât pu]in timp. Luna ap`ruse atât de

luminoas`, \ncât Tina \mbr`cat` doar \ntr-un halat

sub]ire, crea o form` u[or de recunoscut.

|n mod ciudat, Nanette nu se sperie.

– Nici tu nu po]i dormi, Tina? o \ntreb` ea.

– Este atât de frumos. Cine [tie dac` mai pot tr`i

o astfel de noapte, r`spunse ea.

– Vor fi sigur \nc` multe astfel de nop]i frumoase,

spuse Nanette. Uite, luna nu este \nc` complet

rotund`. Prive[te cum se umple din ce \n ce mai

mult! Nu m-am sim]it de mult timp atât de bine ca

aici.

A fost o idee excelent` a fratelui meu, s` ne

transporte aici. {i \nc` o idee excelent` a lui Coco s`

ne fac` cuno[tin]`. Unde ]i-ai petrecut \nainte

vacan]ele, Tina?

– Uneori la Coco, la casa ei ]`r`neasc`. {i acolo

este foarte frumos. Anul trecut am fost o s`pt`mân`

cu mama \n America. Ea are [i acolo ni[te afaceri.

Tina nu [tia c` nu trebuie s` vorbeasc` despre

mama sa.


– "Pisicu]a" e \ntotdeauna ocupat`, continu` ea.

Am vizitat ora[e ca: Londra, Paris, Stockholm,

Copenhaga, Viena, Roma, Bruxelles. A fost frumos,

\ncheie ea \n[iruirea. Dar "pisicu]a" n-are niciodat`

timp s` se relaxeze.

– Ca [i fratele meu, spuse Nanette. El e peste tot,

oriunde este frumos, cele mai frumoase locuri de

odihn` sunt create de el pentru al]ii, dar pentru el

n-are timp s` se recreeze. Exist` oameni care se

refugiaz` \n munc` pentru ca s` uite.

– S` uite? repet` Tina \ntreb`tor.

– Nu [tiu cum este cu mama ta, Tina. Fratele meu

n-are nici so]ie, nici copii. Abia aici am ajuns s` m`

gândesc la el \n acest fel. De ce duce aceast` via]`

singuratic`? Cred c` nu poate uita prima sa dragoste.

Uneori, prima dragoste este [i ultima. Tu l-ai iubit pe

Jerry?

Tina ridic` privirea spre stele.

– A[a cred, r`spunse ea \ncet. |ns` e ciudat, acum

nu mai cred a[a.

Nanette trase puternic aer \n piept. O piatr` \i

c`zuse din nou pe inim`.

106 IRINA SCHULTER

– Cu fratele meu a fost altfel, Tina. Pentru el n-a

existat nici o alt` fat`, de[i au trecut mul]i ani de

atunci pân` când [i-a re\ntâlnit dragostea. {i de[i nu

s-au v`zut de mult, timpul nu i-a schimbat

sentimentele. Trebuie c` este o femeie extraordinar`

dac` s-a \ndr`gostit de un b`rbat ca Felix.

– Nu o cunoa[te]i, doamn` Nanette? \ntreb` Tina,

[ocat`.

– Nu, el [i-a p`strat cu str`[nicie secretul. Era

mult prea pre]ios pentru el, \ncât s` asculte

comentariile noastre despre asta. N-a vrut s` se lase

influen]at.

– Dragostea sa nu i-a fost \mp`rt`[it`? \ntreb`

Tina.

– Ba da, \ntr-un târziu.

– De ce nu se c`s`tore[te cu ea? \ntreb` Tina, care

acum se sim]ea obosit`.

– Ea a mai fost c`s`torit` o dat`. Are o fat` pe care

o iube[te mai mult ca orice pe lume. Nu vrea \ns`

s`-[i piard` fata din cauza lui [i de aceea refuz`

\mplinirea acestei puternice iubiri printr-o c`s`torie,

spuse Nanette, cu expresia unei tragediene obosite.

REVEDERE LA IBIZA 107giannijollys

Tina \i lu` mâna.

– Vre]i s`-mi spune]i c` fratele dumneavoastr` o

iube[te pe mama, doamn` Nanette, spuse ea cu o

voce t`r`g`nat`, iar eu sunt o mic` bestie egoist`,

care \ncerc s` \mpiedic \mplinirea acestei iubiri?

– Nu, Tina, nu vreau asta. Vreau s` spun c` noi te

iubim [i c` eu doresc ca totul s` fie bine pentru to]i.

Vom fi o mare familie minunat`. Dar acum, am f`cut

o prostie imens`. Poate c` deja am distrus totul.

– |n nici un caz, doamn` Nanette, spuse Tina \n

[oapt`. Mi-a]i explicat foarte clar c` \ntr-adev`r sunt

egoist`.

Nanette o s`rut` pe obraz. Pleoapele \i erau ude

de lacrimi.

– Eu \ns` te iubesc, murmur` ea. {i eu sunt

egoist`? Spune-mi, Tina!

Tina o conduse pân` la pat. Nanette era atât de

obosit`, \ncât nu mai putea face nici un pas singur`.

– Noapte bun`, Nanette! \i ur` Tina. Apoi \i d`du

o s`rutare [i plec`.

Ajuns` la ea \n camer`, Tina c`zu pur [i simplu pe

pat [i \ncepu s` plâng` cu sughi]uri. "Doar Jerry a

108 IRINA SCHULTER

fost azi aici! Ast`zi a[ fi putut s`-i spun c` el este

pentru mine unicul b`rbat din lume care m`

intereseaz`. Trebuie s` afle asta!" \[i spuse Tina.

Apoi se \ntoarse cu gândul cu un an \n urm` [i totul

se cufund` \n vis.

***

Tina fu trezit` de un zgomot puternic. Jessica

sc`pase o farfurie pe jos, care se rostogolise cu mare

zarv` pe podeaua de marmur`. Acum era vesel` [i

auzi cum Jessica [i Kai discutau \ntre ei.

– Doarme \nc`, spuse Kai.

– Mami nu ne d` voie s-o trezim, altfel va fi

moroc`noas`, explic` Jessica.

– Este totu[i nepoliticos s` lu`m micul dejun f`r`

ea, fu de p`rere Kai, dar mie mi-e foame.

– Când nu ]i-e ]ie foame, \i r`spunse Jessica.

Vroiam s` mergem s` \not`m \nainte de micul dejun.

– Hello, strig` Tina \ncet din balcon. Sunt vesel`!


Vin [i eu imediat.

Se strecur` repede \n costumul de baie, \[i arunc`

un prosop \n jurul gâtului [i cobor\.

– Sta]i lini[ti]i, [opti ea copiiilor. S-o l`s`m pe

mami s` doarm`.

|notau unul lâng` cel`lalt prin apa limpede

precum cristalul.

– Cine ajunge primul pe insul`? Vre]i s` ne

\ntrecem? propuse Kai.

– Eu n-am nici o ambi]ie, r`spunse Tina. M`

relaxez.

– {i eu m` relaxez, spuse Jessica.

– Frumos, n-ave]i nici un pic de umor, le strig`

Kai, dup` ce ajunser` pe insul`.

St`tur` la plaj` cam dou`zeci de minute, apoi

\notar` \napoi [i se gr`bir` la mas`, deoarece

stomacul lui Kai \ncepuse s` bolboroseasc` destul de

tare.

Nanette nu se ar`ta \ns` deloc. Tina crezu c`

probabil s-a dus \n cealalt` parte a casei s` se

schimbe, pentru a nu fi deranjat`. Nu exista nici o

contradic]ie.

110 IRINA SCHULTER

– Poate mami are din nou o stare de melancolie;

atunci, doarme pân` la prânz, spuse Jessica. Mergem

s` ne plimb`m pu]in, Tina? |nainte de prânz sigur nu

e lume mult`.

Tina nu avu nimic \mpotriv`. A[a, \ncet, \ncepu

s`-[i aminteasc` discu]ia cu Nanette [i aproape nu

mai [tia dac` fusese vis sau aievea.

Se gândea \ns` mai pu]in la mama ei [i la Felix,

mai mult la Nanette.

– De ce tat`l vostru n-a venit cu voi? \ntreb` ea ca

din \ntâmplare, \n timp ce mergeau pe str`zile deja

\nfierbântate de soare [i aproape goale.

– El trebuia s`-[i termine de scris mai \ntâi cartea,

r`spunse Kai. Acum poate s-o termine \n lini[te.

– Trebuie s-o termine pân` se m`rit` Lisa, spuse [i

Jessica. Atât de repede nu se poate obi[nui cu o

nou` secretar`.

– {i mami o s`-[i revin` complet dac` Lisa se

m`rit`, \[i d`du Kai cu p`rerea.

– A fost geloas` pe ea? \ntreb` Tina.

– {i \nc` cum! Vroia la un moment dat s`

divor]eze, r`spunse Kai.


– Tati n-ar fi f`cut asta niciodat`, \[i spuse [i

Jessica p`rerea. Lisa este ea tân`r`, dar mami este

mult mai frumoas` ca ea. Tu n-o g`se[ti pe mami

frumoas`, Tina?

– E foarte atr`g`toare.

– {i tu e[ti a[a, spuse Kai. Tu e[ti pur [i simplu o

scump`. Cine are o figur` a[a frumoas` ca tine!

Jessica chicotea.

Apoi fur` nevoi]i s` ocoleasc`, deoarece Jerry,

Vivian [i \nc` al]i câ]iva st`teau \n fa]a unui magazin

[i se \ntoarser` cu to]ii ca la o comand` dup` ei.

– Tina, strigar` mai multe voci, grozav c` ne-am

\ntâlnit aici! Vivian \[i f`cu loc printre ceilal]i [i veni

spre ea.

– Jerry ne-a povestit c` ai venit aici cu o slujb`.

Are cumva mama ta dificult`]i \n afaceri?

– |n nici un caz, r`spunse Tina. Ea \[i petrece

concediul cu viitorul s`u so] [i eu \mi petrec aici vacan]a.

– Exact, sublinie Kai, familiile noastre se cunosc

deja de mult timp.

Ce spusese el nu era chiar drept, iar fa]a nebunului

de Jerry se strâmba s` nu izbucneasc` \n râs.

112 IRINA SCHULTER

– M`tu[a Coco este o bun` prieten` a mamei

noastre, \[i \ndrept` [i Jessica remarca spre el.

Prietena lui Jerry, care avea \ns` o limb`

ascu]it`,Vivian, [i care era f`r` \ndoial` o fat` [tears`

pe lâng` Tina, o fixa pe aceasta cu ochii umfla]i cât

cepele.

– Jerry mi-a spus c` ai aici un serviciu, spuse ea cu

o voce strident`.

– Ei, [i? Tu n-ai? o \ntreb` Tina.

Se privir` una pe alta. Fe]ele li se \nro[iser`, dar

ce str`ine p`reau acum una de cealalt`! Cât de

departe se sim]ea Tina acum de acest grup! Oare

avusese vreodat` ceva \n comun cu ei?

O clip`, se l`s` o t`cere adânc`.

– Hai s` cump`r`m câteva ziare [i s` ne \ntoarcem

acas`, spuse Jessica. Mami probabil ne a[teapt`.

***

– Jerry s-a purtat din nou ca un prost, spuse Jessica.


– El se uit` mereu ca un prost, stabili Kai

\nver[unat. Are aceea[i ochi bulbuca]i ca maic`-sa. O

cuno[ti, Tina?

– Nu, r`spunse Tina.

– Fii fericit`, spuse Kai. Tata are parte mereu de

drame, când se \ntâmpl` ca ei s` vin` pe la noi.

"Ochi bulbuca]i", gândea Tina, Jerry are ochii

bulbuca]i? {i apoi, \ncepu brusc s` râd`, deoarece

realiz` \n mintea ei c` el se potrive[te foarte bine cu

Vivian.

– {i blonda e anost` ca o macaroan`, \[i spuse

Jessica p`rerea. Asta e prietena lui Jerry?

– A[a se pare, r`spunse Tina. S-au c`utat pân`

s-au g`sit. O cheam` Vivian de Rückert.

– Atunci, va g`si \ng`duin]a b`trânelor noastre

m`tu[i, spuse Kai.

– Tina, cum gândeai tu când aveai cincisprezece

ani?

La aceast` \ntrebare nu era a[a de u[or de

r`spuns.

– Au trecut de atunci patru ani, Kai, pentru mine

este un timp destul de \ndep`rtat, r`spunse ea.

114 IRINA SCHULTER

– Chiar ]i se pare a[a mult? \ntreb` tân`rul,

\ngândurat. Vrei s` spui c` devii cu mult mai matur?

– O, da, [i de obicei gânde[ti complet altfel. Cred

c` atunci aveam o problem`, nu puteam sta locului.

– Din ce cauz`? \ntreb` Jessica.

– Din cauza matematicii [i a fizicii. Pur [i simplu

nu le \n]elegeam. Nici acum nu le \n]eleg chiar bine,

cu toate c` Jerry m-a ajutat mult, asta trebuie s`

recunosc. Atunci am ob]inut cu chiu [i vai doar

rezultate mediocre [i mama intrase la gânduri dac`

trebuie s` m` mai lase s` m` chinui. A[a a hot`rât s`

m` trimit` la o [coal` pentru limbi str`ine.

– Mama ta trebuie s` fie foarte de[teapt`, spuse Kai.

– Da, pot s` spun asta despre dânsa.

– N-a f`cut nici un teatru din asta? \ntreb` Jessica.

– Nu.

– Mami strig` pân` nu mai poate, dac` facem

vreodat` observa]ia c` promovarea este discutabil`,

spuse Kai. N-ai putea s`-i spui cum a reac]ionat

mama ta, Tina?

– Ba da, voi vorbi cu dânsa despre subiectul `sta,

dar trebuie s-o \n]eleg pe mama voastr`. Ea are pe


lâng` un so] foarte de[tept [i un frate foarte de[tept.

{i desigur, vrea ca [i copiii ei s` fie la fel.

– A vorbit cu tine despre Felix? se mir` Jessica.

– Da, [i cred c` trebuie s` fie un b`rbat grozav.

– Po]i s-o spui cu voce tare, spuse Kai. Felix are

clas`. Are aproape cincizeci de ani, dar vorbe[te cu

noi ca [i cum am fi cei mai buni prieteni.

– {i arat` foarte bine, complet` cu c`ldur` Jessica.

Nu a[a brânz` ca Jerry, are ni[te ochi mari [i

frumo[i. {i despre el afl` mami destul de rar. El \i

spune foarte energic p`rerea. Tati nu face a[a.

Un timp, Kai merse t`cut al`turi de ele. Apoi

\ntreb`:

– Tu cuno[ti vreun b`rbat care s`-]i fi pl`cut mult,

Tina?

Trecur` câteva secunde pân` când Tina se hot`r\

s` r`spund`:

– Da, cunosc, dar acesta nu e Jerry.

– Asta-i bine, murmur` Kai.

116 IRINA SCHULTER

Capitolul 8

Urm`toarele zile trecur` \n deplin` armonie. O

mare lene \i cuprinsese pe to]i din cauza c`ldurii

\n`bu[itoare, care chiar pentru aceast` clim` era

prea mare. Din fericire, toate instala]iile de

climatizare func]ionau impecabil. Se mai aventurau

s` se scalde la umbr` [i apoi se \ntorceau cu to]ii

acas`. |ns` o iner]ie spre odihn` complet` nu putea

fi \nvins` de nici o voin]`. Nici Kai nu mai avea poft`

de mâncare.

Se hr`neau doar cu fructe, salate, \nghe]at` [i

beau suc din bel[ug.

Din cauza problemelor stomacale, \ncercau s` se

cru]e, [i la sfâr[itul s`pt`mânii, temperaturile

tropicale nu le mai permiser` s` ias` din cas`.

Nanette d`duse un \ntreg [ir de telefoane pentru

ca tinerii s` poat` s` \noate \n piscin`, s` nu

trebuiasc` s` se \ndep`rteze atât de mult de cas`.

Nanette oricum nu avea pl`cerea \notului, nici

chiar \n mare. Ea trebuia s` g`seasc` \ntotdeauna un

]`rm lin sau s` aib` al`turi o mân` puternic`, o mân`

care s-o poat` ajuta, altfel intra \n panic`.

|ns` la telefon se ar`t` foarte perseverent` [i fu

foarte iritat` când trebui s` vorbeasc` la telefon [i cu

so]ul ei, pentru a rezolva problema. A condus

discu]ia atât de abil, \ncât n-a amintit nici o vorb`

despre Jerry. De fapt, la el chiar nu se mai gândise

Nanette, c`ci nu-[i mai f`cuse apari]ia de atunci.

Nanette [tia c` Felix era deja cu Tessa pe insula

Sf. Martin [i nu trebuia s` se mai joace de-acum cu

secretele.

A[a c` g`si momentul s-o determine pe Tina s`-i

telefoneze mamei sale [i-i spuse c` acesta ar fi cel

mai natural lucru din lume.

118 IRINA SCHULTER

Tina vroia s` se mai gândeasc`.

– N-a[ vrea s-o deranjez, spuse ea. E[ti foarte

dr`gu]`, Nanette, dar \mi este destul s` [tiu c`

mamei \i e bine. Dac` \i este dor de mine, m` va

c`uta ea.

{i chiar a[a se \ntâmpl`. Când Tina era singur` \n

cas`, sun` telefonul. Nanette se hot`râse s` caute un

coafor, s` se mai tund` [i s` se aranjeze.

Kai [i Jessica descoperiser` undeva pe aproape

culcu[ul unui c`]elu[ [i erau acum ocupa]i cu el.

Acesta ar`ta acum foarte prezentabil, dup` ce-l

sp`laser` [i-l periaser` temeinic [i tolerase tot ce-i

f`cuser` noii lui prieteni.

– Nu-l aduce]i \ns` \n cas` \nainte de a v` da voie

Nanette! strig` Tina la copii.

– Vino pu]in! Este atât de dr`g`la[, strig` Jessica.

Dar tocmai atunci sun` telefonul.

Tina ridic` receptorul.

– Alo, spuse ea.

– Tina? \ntreb` o voce puternic`, b`rb`teasc`,

dup` o pauz` adânc`.

– Da, Tina sunt, r`spunse ea mecanic.


– Aici e Felix. M` bucur c` cel pu]in la telefon

putem vorbi unul cu cel`lalt. D`-i te rog pu]in

receptorul lui Nanni.

– Nu este aici, r`spunse Tina, emo]ionat` [i

[ocat` \n acela[i timp, deoarece nu sim]i nici un fel

de aversiune \mpotriva celui cu care vorbea. Ce mai

face "pisicu]a"?

– Bine, po]i s` vorbe[ti, dac` vrei, imediat cu ea.

|ns` a[ vrea s` discut cu tine \nc` pu]in. |]i place

acolo?

– O, da, foarte mult.

– Poate vrei totu[i s` vii la noi? Am auzit c` acolo

e foarte cald.

– Acum e mai bine. Bate pu]in vântul. Ne-am

obi[nuit [i cu c`ldura.

– Kai [i Jessi sunt prin apropiere?

– Nu, au g`sit un c`]elu[ [i se ocup` de el. Vre]i

s`-i chem?

– Nu, e mai bine a[a, s` nu-i deranjez. Nanni mi-a

spus c` voi dou` v` \n]elege]i foarte bine.

– Da, a[a e. Tinei \i p`rea pu]in ciudat s` vorbeasc`

atâta cu el \nainte de a-l cunoa[te personal.

120 IRINA SCHULTER

– {i cu copiii, te \n]elegi bine?

– Foarte bine.

– Am o mare rug`minte la tine, Tina.

Ea trase adânc aer \n piept [i se p`rea c` la fel [i

partenerul ei de dialog.

– Jimmy vine mâine, continu` Felix hot`rât. Vine

el la voi. Vrea s`-i fac` o surpriz` Nanettei, dar ei

nu-i plac astfel de surprize. A[ vrea s`-]i spun cu

asta, c` ea ar putea s` reac]ioneze ciudat. Ar fi bine

dac` ai reu[i s` \mpiedici aceast` situa]ie.

– Noi suntem aproape tot timpul \mpreun`.

Nanette a ie[it ast`zi doar pân` la un coafor, spuse

Tina \ncet.

– N-a]i avut niciodat` oaspe]i? \ntreb` Felix.

– Pe cine? S` sper`m c` Jimmy nu duce lips` de

a[a ceva. Scuz`-m`, m` gândeam la domnul de

Wildeck.

– Po]i s`-i spui lini[tit Jimmy.

– |n ordine, sper c` nu-i vine ideea s` invite toat`

familia, atunci Nanette va deveni cu siguran]` acr`.

– Care familie? \ntreb` Felix, cumva iritat \n acel

moment.


– Toata familia lui Jerry.

– Mai sunt \nc` acolo?

– Nu [tiu. Nu ne-am mai \ntâlnit. Dar am aflat c`

Jerry este nepotul lui Jimmy.

– Jimmy nu poate fi atât de \ngust la minte s`-l ia

cu el. Acum ]i-o dau pe Tessa. Arde de ner`bdare s`

discute cu tine [i \]i mul]umesc \nc` o dat` c` ai

vorbit cu mine, Tina.

Deodat`, i se f`cu foarte cald, apoi \ns` auzi vocea

dulce a Tessei \n ureche [i Tina se sim]i nespus de

fericit`.

– Da, "pisicu]o", totul este \n ordine. Cred c` te

iube[te mult. |mi place vocea lui. Nanette este

extraordinar de amabil` cu mine, iar cu Kai [i Jessica

m` \n]eleg perfect. Nici nu mi-am imaginat a[a ceva.

Aici e frumos ca \n basm. Poate vii o dat`. Dar \mi

pare bine c` totul este a[a, chiar dac` sunt singur`.

– E[ti atât de rezonabil`, scumpa mea, [opti

Tessa.

– Nu sunt deloc rezonabil`. Am \nv`]at s` \n]eleg

multe lucruri [i voi avea grij` ca \ntre Nanette [i

Jimmy s` nu se iveasc` nici o ruptur`.

122 IRINA SCHULTER

Spune-i asta lui Felix al t`u! Da, o mie de s`rut`ri.

Lacrimi de bucurie curgeau pe obrajii Tessei, când

a[ez` receptorul \n furc`.

– |nc` nu pot s` cred. N-a spus un cuvânt

\mpotriva ta.

– Se pare c` familia mea a lucrat cu rezultate

pozitive, spuse Felix râzând. Mie \mi este la fel de

ne\n]eles cum de Nanette este atât de tolerant`.

Acum s-ar p`rea c` nu mai exist` nici o \ndoial`.

O cuprinse pe Tessa puternic \n bra]ele sale.

– A fost o discu]ie foarte bun`. Tina a fost atât de

permisiv`. Sunt nespus de fericit, iubito. Nu m`

a[tept ca ea s`-mi spun` "tat`", dar asta ...

– |mi vine chiar s` râd. Atât de \ndr`gostit` p`rea

de tine, spuse Tessa.

– Hei, nu, râse [i el. Vom fi prieteni buni, foarte

buni prieteni, acum cred asta.

***


Tina ie[ise afar`, la copii. Micu]ul câine se uscase

[i avea acum o figur` foarte nostim`, un p`r negru

lucios, cre] [i zburlit.

– {i mamei o s`-i plac`, spuse Jessica. Prive[te

doar ce scump e! Tu te \n]elegi bine cu mami, chiar

mai bine ca mine. Pui o vorb` bun` pentru Puck?

– O, Dumnezeule, mâine vine tat`l vostru, asta

trebuie \ns` s` fie o surpriz` pentru Nanette. {i

acum \nc` [i câinele? Nu [tiu ce s` zic.

– Vine tati? se mir` Jessica. El nu va avea nimic

\mpotirva lui Puck!

– Am putea s` ascundem câinele pân` mâine, fu

de p`r`re Kai. |n bucuria revederii, va intra pur [i

simplu [i va fi acceptat.

– |l [tiu pe tati. Am [i eu o idee.

– Care? \ntreb` Tina.

– {i asta e o surpriz`, spuse repede Kai. Tocmai

vine mami! O, sfinte Sisoe, acum s-a tuns ca o tân`r`!

– Modern! spuse Jessica.

– Splendid, spuse Tina mirându-se. {i spuse asta

din inim`. Nanette ar`ta \ntr-adev`r fantastic. Foarte

schimbat`, \ns` \n avantajul ei. Nu avea o coafur`

124 IRINA SCHULTER

foarte modern`, mai degrab` \ndr`znea]`. Acum, fa]a

ei scotea la iveal` o form` aparte ca o inim`. {i ea

râdea surprins` de aceast` alur`.

– Nu v` plac? E prea \ndr`znea]`? |ns` coaforul

este a[a de ieftin, nici nu-l observasem.

– Ar`]i r`pitor, Nanette, spuse Tina.

– E[ti parfumat`, constat` Jessica.

– Tati o s`-[i piard` r`suflarea, dac` te vede a[a,

bomb`ni Kai.

– La Lisa o astfel de coafur` i-a pl`cut, sc`p`

Nanette.

– Lisa avea o tunsoare proast`, fu de p`rere Kai.

Cu capul ei mic [i rotund, a[a ceva nu se potrive[te.

Eu nu pricep deloc de ce \ncepi mereu s` vorbe[ti de

Lisa, mami. Ea este o foarte bun` secretar`, chiar una

cinstit` [i corect`.

Dac` tati ar fi avut o secretar` care s` arate ca

Tina, a[ fi putut \n]elege dac` ai fi geloas`, dar din

cauza Lisei n-ai nici un motiv s` ajungi s` ai a[a o

stare isteric`.

– Sunt eu isteric`, Tina? \ntreb` Nanette.

– Ei, nu. Tu e[ti \ndr`gostit`.


– Este tot mami, dar mai \nainte a fost uneori [i

isteric`, spuse Jessica.

Kai disp`ruse, dar asta avea un motiv, c`ci vroia s`

ascund` câinele. Jessica \i f`cu cu ochiul Tinei, [i

aceasta \n]elese semnul. Puck nu fu adus \n discu]ie.

– Jimmy va fi mândru de tine, spuse Tina,

viclean`. De altfel, am primit un telefon de la Felix.

Mi-a spus s`-]i transmit, din inim`, multe s`rut`ri.

Nanette f`cu ochii mari.

– Poveste[te-mi! o rug` ea fierbinte, f`r` s`

observe c` [i Jessica disp`ruse de lâng` ele.

– Am discutat foarte amabil. Are o voce pl`cut`,

povesti Tina.

– Este un b`rbat cât un munte, Tina, greu de

doborât. Din p`cate, n-am nici o poz` cu el s`-]i ar`t,

cel mult de pe pa[aport, dar [tii doar cum sunt

f`cute aceste fotografii.

– Nu trebuie s` faci lobby pentru el, Nanette. Mie

\mi ajunge c` "pisicu]a" este fericit` cu el. Am vorbit

[i cu el. Trebuie s`-]i mul]umesc.

– Pentru ce?

– C` m-ai preg`tit cu atâta diploma]ie.

126 IRINA SCHULTER

– Eu [i diploma]ia? Jimmy ar râde \n hohote. N-am

fost \n via]a mea diplomat`. N-am avut nici m`car

tact sau discre]ie [i de min]it nu sunt \n stare.

– Pentru asta m` bucur, spuse Tina. |n orice caz

vei r`mâne pentru mine de neuitat.

– Tu po]i r`mâne pentru totdeauna la noi Tina. Ar

fi minunat.

– Nu, Nanette, vreau s` r`mân cu picioarele bine

a[ezate pe p`mânt. Am s`-mi g`sesc eu un loc.

– Ai putea lucra cu Jimmy. Sigur este foarte

interesant. El are mare nevoie de o secretar` care s`

[tie limbi str`ine. {i pl`te[te de asemenea foarte bine.

– {i apoi voi fi un motiv de gâlceav` ca Lisa, spuse

Tina pozna[.

– Tu, \n nici un caz. Dar pe tine te va fura un

prin]. Ea oft` adânc. Tu e[ti o femeie la fel ca Tessa,

pe care un b`rbat o a[teapt` o ve[nicie.

– {i tu ]i-ai g`sit repede b`rbatul pe care-l iube[ti,

spuse Tina \ncet.

– {i acum suntem c`s`tori]i de optsprezece ani,

iar munca lui este mai important` pentru el decât

mine, restabili Nanette adev`rul.


– }i-ar fi pl`cut mai mult un b`rbat care s` se

\nvârt` tot timpul \n jurul tù? \ntreb` Tina. Unul pe

care s`-l hr`ne[ti tu? Sau unul care s` te lase singur`

cu copiii? Ai doi copii care te iubesc [i \[i iubesc de

asemenea tat`l.

– {i eu \l iubesc pe Jimmy, \ns` am avut multe

discu]ii \mpreun`. De ce le-am avut?

– Din cauza Lisei [i dup` cum \mi pare mie,

complet f`r` motiv. Kai are deja un gust format, care

[tie s` aprecieze deja femeile. Lisa nu l-a impresionat.

– Dar tu l-ai impresionat, spuse Nanette. El s-a

aprins dup` tine, cum m-am aprins eu cândva dup`

tat`l tù.

– Nu vreau s` iau asta drept un compliment,

Nanette, spuse Tina \ngândurat`.

– Poftim, vezi, cât de lipsit` de tact sunt! exclam`

Nanette. Tu nu-i semeni deloc. Trebuie s`-]i spun

sincer c` nu mai am nici un fel de amintiri clare cu

tat`l tù. Un nume, Kai, care mi-a pl`cut. Un idol;

multe fete s-au b`tut pentru el, iar cu mine doar a

flirtat. |n fapt, este stupid ca cineva s` afirme c` asta

a fost prima sa dragoste.

128 IRINA SCHULTER

Tu vrei s` spui c` prima ta dragoste este Jerry,

Tina?

– Acum, nu, Nanette, r`spunse Tina.

– Dar pentru asta a]i contribuit [i voi. Voi l-a]i

v`zut cu al]i ochi decât mine [i mi-a]i spus asta

foarte clar [i destul de des. Te roade ca un vierme

când un b`rbat \]i prezint` o alt` fat`.

– Cu Vivian n-a nimerit-o foarte bine, dar asta e

pedeapsa lui, spuse Nanette. Ea s-a \ntors acum cu

englezii [i se pare c` are ni[te probleme cu Jerry.

L-am \ntâlnit adineauri. Vroia s` vorbeasc` cu tine.

Spunea c` este important pentru el. Mi-a p`rut r`u

pentru el.

– {i mie \mi pare r`u, r`spunse Tina. Nu mai are

pentru mine nici cea mai mic` importan]`. A[a se

\ntâmpl` uneori \n via]`.

– Ai aproape jum`tate din vârsta mea [i gânde[ti

atât de matur, \i spuse Nanette. Ai s` fii o mam`

minunat`, Tina.

– A[a e[ti [i tu, doar c` nu-]i dai seama. {i g`sesc

c` e mai bine s` nu bagi de seam`. Copiii te iubesc

atât de mult.


– Am gre[it atât de mult, oft` Nanette.

– Copiii t`i \]i accept` gre[elile. Ce vrei mai mult?

– Pe so]ul meu. Am puternice sentimente fa]` de

el. Nanette \ncepu s` l`crimeze u[or.

130 IRINA SCHULTER

Capitolul 9

Jeremias de Wildeck, numit [i Jimmy, nu se urc`

singur la Frankfurt \n avionul care pleca spre Ibiza.

Avionul decolase cu o considerabil` \ntârziere [i a[a

Jimmy de Wildeck [i Patrick de Jost ajunseser` s`

intre \n vorb`.

Lisa \[i condusese [eful la aeroport [i Patrick

auzise cuvintele de desp`r]ire: "Atunci, zbor pl`cut,

[edere pl`cut` [i multe salut`ri familiei, domnule de

Wildeck!" Atunci, Patrick ciulise urechile.

Jimmy era nervos [i a fost destul de simplu s`

intre \n discu]ie cu el. Apoi i-a fost chiar

recunosc`tor c` Patrick intrase \n vorb` cu el [i c` \n

avion se a[ezase al`turi.

– Dumneavoastr` zbura]i tot la Ibiza? \ntreb`

Jimmy. Concediu?

Patrick confirm`.

– Eu vreau s` ajung la familie, spuse Jimmy. Se

uit` din nou la ceas.

– Totu[i, timpul trece destul de repede, dar

a[teptarea mi s-a p`rut o ve[nicie.

– {i mie mi se \ntâmpl`.

Dup` ce se a[ezaser` \n sfâr[it cu bine \n avion,

Patrick se decise s`-i ofere profesorului un pahar de

vin bun.

– {i eu am acela[i scop ca dumneavoastr`,

domnule profesor, spuse el.

– Mereu titlul `sta! bomb`ni Jimmy. Cru]a]i-m` v`

rog, tinere domn! A[ vrea s` discut`m neprotocolar.

Unde locuie[te dânsa?

– |nc` nu [tiu exact. |n orice caz, [tiu c` este \n

Punta Mara.

– Ei bine, sunte]i \ns` bine informat! Se ascunde

cumva Nanette \n spatele acestei informa]ii?

132 IRINA SCHULTER

Dumneavoastr` \ns` nu ar`ta]i ca un detectiv.

– Dar nu sunt. Vreau s-o g`sesc pe Tina Morland.

– Pe Tina Morland? se mir` Jimmy. Felix v-a trimis?

– Nu direct, dar am s` v` explic cu pl`cere.

– Felix v-a trimis. Nici nu [tiu unde mi-e capul. {i

nici nu \n]eleg de ce un b`rbat cu o pozi]ie a[a

solid` face atâta t`r`boi dac` vrea s` se \nsoare.

Dumneavoastr` ce vre]i de la Tina?

– Vreau s` m` \nsor, explic` Patrick râzând.

– Oh, Dumnezeule! \nc` un nebun \n familie,

gemu Jimmy. Ave]i idee cum se simte?

– Eu o g`sesc foarte normal` [i sper din inim` s`

r`spund` pozitiv sentimentelor mele.

Jimmy \l privi scuturând din cap.

– Totdeauna a]i fost sigur de asta? \ntreb` el

derutat.

– Noi nu ne-am v`zut de fapt decât de dou` ori,

r`spunse Patrick deschis.

– O, Doamne! {i deja a]i decis s` v` c`s`tori]i? O,

patria mea drag`, [i de ce v` gr`bi]i s` decide]i asta

acum la Ibiza? A[ fi nespus de fericit dac` so]ia mea

s-ar \n]elege bine cu Tina [i pe mine m-ar scuti de


nesfâr[itele ei scene de gelozie. Iar acum mai este [i

Jerry acolo, [i se pare c` [i el s-a gândit serios la

Tina.

Patrick deveni palid.

– Exist` o rela]ie? \ntreb` el \nfierbântat.

Jimmy \[i scosese ochelarii [i-i cur`]a con[tiincios.

Ochii s`i \l observau cu prietenie pe Patrick.

– Jerry este nepotul meu. El o cunoa[te pe Tina

de mult timp, dar despre asta am aflat abia acum, cu

plecarea la Ibiza. Ur`sc astfel de coinciden]e. Vreau

doar s` am lini[tea mea.

Acum, Patrick era agitat.

– Am s` m` str`duiesc s` nu v` mai deranjez,

domnule de Wildeck, spuse el rezervat.

– Scuza]i-m`, remarca asta nu v` era adresat`, m`

gândeam la Jerry. E un b`iat ciudat. |l fix` o clip` pe

Patrick cu privirea. De ce n-a[ putea \ns` s` ajut

pu]in coinciden]ei? V` iau cu mine drept oaspetele

meu [i atunci o ve]i avea pe Tina sub control.

– Asta ar fi pu]in cam mult, se opuse Patrick.

– Ei, dar este o cas` de vacan]`, ori poate dou`

sau trei. Dumnezeu [tie ce a f`cut Felix \n cele din

134 IRINA SCHULTER

urm`! Dar e genial [i \ntotdeauna pe faz`. Doar cu

dragostea s-a descurcat mai greu. Cum de am devenit

deodat` bârfitor? se \ntrerupse el brusc.

– {tiu deja câte ceva, spuse Patrick râzând. Mama

mea o cunoa[te pe Tessa de mult timp, iar acum au

devenit de-a dreptul prietene.

– A[a-a[a. Jimmy c`zu \n t`cere. Sim]ea c` se

apropie sfâr[itul c`l`toriei. Privea cu sentimente

amestecate primirea pe care urma s` i-o fac`

Nanette.

***

Nanette habar n-avea. Tina nu suflase nici un

cuvin]el c` Jimmy \[i va face ast`zi apari]ia. Iar copi-

ii erau ca totdeauna uni]i. |n aceast` diminea]` chiar

nu se ar`taser` deloc, deoarece erau ocupa]i cu

Puck, \l supravegheau s` nu apar` cumva \n fa]a

mamei.


Adev`rul nu era c` Nanette ar fi avut ceva

\mpotriva câinelui, \ns` primul ei argument era s` nu

se obi[nuiasc` animalul cu ei [i apoi s` se simt`

p`r`sit.

Dar la a[a ceva, desigur, Kai [i Jessica nu se

gândeau. Ei se hot`râser` s` nu se despart` de Puck.

Cu astfel de dificult`]i nu-[i f`ceau gânduri.

Jessica fugise s` \ncerce s` cumpere o zgard` [i o

les` de undeva din zon` [i pe lâng` asta trebuise s`

se opreasc` din drum din cauza lui Jerry.

– Hello, Jessica, o salut` el. A]i g`sit cumva un

câine?

– Ce te intereseaz`? \l \ntreb` ea arogant.

– N-are voie omul s` se informeze? Este cumva

Tina prin apropiere? privi el \n urma ei.

– Nu. Las`-m` \n pace, \l repezi Jessica. Ea este

aici doar pentru noi.

– E[ti foarte direct`. S` cred c` este oaspetele

vostru? Atunci, ar avea dreptul s` se mi[te \n voie!

Jessica \l \nfrunt` cu privirea.

– Tina nu este de nasul t`u, iar Dumnezeu o va

ap`ra de a[a o soacr`.

136 IRINA SCHULTER

– Asta e deja prea mult! strig` Jerry plin de furie.

Am s` vorbesc cu tat`l t`u.

– F`-o, turn`torule!

Jessica nu fu deloc impresionat` [i nici prin gând

nu-i trecu s`-[i cear` scuze. Se \ntoarse [i-[i relu`

alergarea. C`ut` \n alt magazin o les` pentru câine.

Jerry \[i lu` bicicleta [i plec` \napoi spre Punta

Mara. Nu mai vroia s` lase totul la voia \ntâmpl`rii.

Se enervase deja prea tare de ruptura dintre el [i

Tina. {i Vivian \i \ntorsese spatele de când un tân`r

englez, cu buzunarele pline, \ncepuse o rela]ie cu

ea.

|n actuala sa stare, Jerry nu era mul]umit defel.

Mai bine ar fi profitat [i el de luxul de la Punta Mara,

dar cu Nanette nu se avusese niciodat` prea bine.

Fire[te, totul se datora faptului c` mama sa nu o

considera pe Nanette destul de demn` \n fa]a ei, a[a

cum ar fi vrut dânsa s` fie.

|ntre timp, Tina se maturizase [i putea singur`

decide, iar Jerry \ncerca \nc` s` spere c` \nc` ofteaz`

dup` desp`r]irea lor. |n subcon[tientul lui, p`strase

tot timpul aceast` credin]`.


Norocul p`rea s`-i surâd`, c`ci o z`ri pe Tina

stând lâng` bazinul de \not, iar nimeni nu se z`rea

prin apropiere [i nici chiar \ntr-o zon` mai

\ndep`rtat`.

– Te salut, Tina! strig` el de departe.

– Hello, \i r`spunse [i ea, rece. Ce vrei?

– S` vorbesc cu tine.

Trebuie s` st`m de vorb`.

– Trebuie? N-am timp.

– Când putem s` ne \ntâlnim? trânti el scurt

\ntrebarea.

– Niciodat`.

– Nu fi a[a \nsp`imântat`! Cu Vivian n-am nimic.

Ai luat totul prea \n tragic.

– Crezi? Am avut doar surpriza c` avem puncte de

vedere foarte diferite. N-am s`-mi dau niciodat`

examenul de maturitate.

– A fost doar o glum`, Tina, spuse el.

Nasul ei fin se strâmb`.

– Acum spui bancuri, r`spunse ea ironic. Ce i-ai

spus Vivianei? "Mai bine un bacalaureat mediocru

decât f`r`". |]i spun, \n via]` trebuie s` reu[e[ti.

138 IRINA SCHULTER

Pân` \]i vei termina tu studiul, eu voi avea un câ[tig

mai mult decât mediu.

– Ca fiic` vitreg` a lui Felix Vellentin vrei s` ob]ii

o profesie? o \nfrunt` el.

Ah, asta era, spuse Tina \n sinea sa.

– Aici te \n[eli. Felix Vellentin se c`s`tore[te cu

mama mea, dar eu nu voi permite s`-mi poarte mie

de grij`.

– I-ar`t eu lui, Tina! strig` Kai de undeva din

iarb`. Dar poate c` Puck sim]ise asta ca pe o

provocare, [i s`ri, f`r` ca nimeni s` insiste, s` alunge

ultimul intrus; ajunse imediat lâng` el, \l prinse de

picior pe Jerry [i-i rupse mârâind pantalonii.

– Pleac` de-aici, bestie! strig` Jerry [i atunci \[i

f`cu apari]ia [i Nanette. Mai \ntâi se mir` de ceea ce

vedea, c`ci micu]ul câine ]inea \nc` strâns \ntre

din]i, prin pantaloni, piciorul lui Jerry, apoi râse cu

poft`.

– Exist` b`d`rani cu dou` picioare [i cavaleri cu

patru picioare, stabili ea amuzat`.

– Desigur \]i voi pl`ti s`-]i cumperi al]i pantaloni.

}i-aduc acum banii.


|ntre timp, Puck se lini[tise, pentru c` Tina

\ncepuse s`-l mângâie. Kai r`m`sese f`r` cuvinte,

deoarece mama lui n-avusese nimic \mpotriva

câinelui.

|ns` Nanette f`cu deodat` ochii mari când un taxi

opri \n fa]a casei. Apoi zbur` ca un vârtej, uitând

complet de prezen]a lui Jerry [i de pantalonii lui

rup]i, \n bra]ele so]ului ei, care \n prima clip`

\ntr-adev`r n-o recunoscu, fiindc` \[i scosese

ochelarii din cauza c`ldurii prea mari.

Dar temperamentul ei nest`vilit \l cuno[tea [i \n

momentul urm`tor nu mai exista pentru el decât

aceast` gra]ioas` [i iubitoare femeie, care râdea [i

plângea \n acela[i timp [i-i acoperea fa]a cu s`rut`ri.

– Scumpa mea, draga mea Nanni, o \ntâmpin` el.

{i \n timp ce \nc` o privea pe Nanette, fu rândul

Tinei s` r`mân` blocat`, c`ci un alt b`rbat cobor\ din

taxi. Dar [i Jerry [i Kai observar`, iar Kai \l lu`

prev`z`tor pe Puck \n bra]e.

Ochii Tinei, asem`n`tori cu ai lui Bernstein [i cei

\ntuneca]i ca noaptea ai lui Patrick se \ntâlnir`. Tina

r`mase ca anesteziat`.

140 IRINA SCHULTER

Credea c` viseaz`. Dar Patrick se apropie de ea

[i-i cuprinse mâinile.

– Trebuia s` vin, Tina, spuse el \ncet. Vreau s`-]i

vorbesc foarte clar, \ns` ...

Mai departe nu ajunse s`-i spun` nimic, c`ci ea

se rezem` de pieptul lui [i-i cuprinse gâtul cu

bra]ele.

– Dispari de-aici! \i spuse Kai lui Jerry. Vezi doar

c` e[ti \n plus. |]i dau din economiile mele pentru

pantaloni.

Acum, sosi [i Jessica. Toate se derulau de-a valma,

se râdea, se plângea, to]i erau entuziasma]i, copiii se

bucurau s`-l aib` al`turi pe tati, micu]ul câine l`tra

bucuros, c`ci se sim]ea f`când parte din familie, iar

tân`ra pereche ale c`rei sentimente nu puteau fi

exprimate \n cuvinte, se plimbau strâns lipi]i unul

lâng` cel`lalt pe marginea strandului.

– Las`-i! strig` Jim la Jessica, \n clipa când se

apropia s-o \ntrebe pe Tina cine este b`rbatul.

– Toate la timpul lor.

Trebuie mai \ntâi s` v` privesc. Oh, Dumnezeule,

cât mi-a]i lipsit! {i cine v-a dat voie s`-l adopta]i?


\ntreb` el, când Puck veni s`-l salute dând din coad`

[i dansând \n fa]a lui pe l`bu]ele din spate.

– {i eu m` \ntreb, dar copiii tì \]i vor explica

desigur, Jimmy, spuse Nanette.

– Copiii no[tri, scumpa mea, râse el bine dispus.

O, Dumnezeul meu, ar`]i extraordinar! Va zice

lumea c` sunt tat`l tù.

– Trebuie doar s` te odihne[ti, scumpete, spuse

Nanette. Noi am dormit trei zile pân` ne-am

aclimatizat.

– Trei zile, doar dac` vrei s`-mi conduci tu

societatea, murmur` el. Dar \n fa]a unei bùturi s-ar

putea s` nu mai am nimic \mpotriv`. Deservirea \n

avion n-a fost dintre cele mai bune.

– Ca [i la noi, spuse Kai. Aici \ns` ai s` prime[ti de

toate. Felix a organizat totul excep]ional pentru noi.

Jimmy râse, apoi o cuprinse dup` umeri pe so]ia

lui, iar copiii [i Puck \i urmar`.

– Pot s` \ntreb, cum a ajuns câinele \n cas`? se

decise \ntr-un târziu Nanette s`-[i asume riscul.

– O s`-]i spunem, mami. Este atât de scump, [opti

Jessica.

142 IRINA SCHULTER

– N-am nimic \mpotriva lui. A fost delicios când

s-a ag`]at de piciorul lui Jerry, spuse Nanette.

– Tu vrei neap`rat s`-mi stric definitiv rela]ia cu

sora mea? se pronun]` Jimmy f`cându-i semn cu

ochiul.

– N-am nimic \mpotriv`, r`spunse Nanette, f`r` a

sta pe gânduri o clip`. Dar Jerry trebuie s-o lase pe

Tina \n pace, `sta e lucrul cel mai important.

– De asta are grij` Patrick, râse Jimmy. Ah, copii

noi avem atât de multe de povestit. E minunat s` v`

am din nou al`turi de mine! |n plus, multe salut`ri

de la Lisa. E bucuroas` c` a sc`pat de mine.

Nanette clipi repede [i zâmbi cam acru.

– |n sfâr[it, se m`rit` cu un b`rbat foarte

\ng`duitor. Apoi obrajii i se aprinser`. {i eu am un

b`rbat foarte \ng`duitor, [opti ea. Iart`-m` Jimmy,

iart`-mi toate ie[irile! Te iubesc mult!

– Pentru asta nu te iert! râse el.

– {i perechile mai vechi pot fi uneori comice,

spuse Kai, când Jimmy \[i trase so]ia dup` el \n cas`.

Tu ce crezi, Jessi?

Ea privea cu ochii transfigura]i \n urma lor.


– G`sesc c` e frumos s` fii mereu romantic, iar

mami n-are nimic \mpotriva lui Pucki. Este pentru

prima dat`, Kai.

– {i Jerry e acru, asta-i grozav, a c`p`tat ce-a

meritat, spuse Kai. Tân`rul Tinei arat` grozav. Urm`

apoi un oftat adânc. Nu mai am nici o [ans`, Jessi.

Credeam c` ar fi putut s` m` a[tepte pân` voi fi [i eu

adult.

– Vom fi mereu \mpreun`, \l consol` Jessica [i \[i

puse mâna ocrotitor pe bra]ul fratelui ei. Am mai

realizat ceva, Kai. Mami [i tati se iubesc din nou ca

alt`dat`.

– Mami arat` \ntr-adev`r fermec`tor, nici nu poate

fi vorba de vreo Lisa, murmur` Kai.

– Despre ea nici n-a fost vorba vreodat`, spuse

Jessica atot[tiutoare. Doar c`, a[a sim]ea mami \n

inim`. S` sper`m c` vin [i Felix cu Tessa, atunci ar fi

ca \ntr-un film pe care l-am v`zut la televizor, \n care

toate se termin` cu bine. Astfel de filme sunt mult mai

frumoase decât alea cu crime [i chiar cele gen western.

– Am s` fac un film cu camera de filmare a tatii,

spuse Kai. O s` mi-l dea precis. Jessi, tata este \ntr-o

144 IRINA SCHULTER

stare de bun` dispozi]ie, \ncât putem primi orice de

la el.

– Eu nu vreau nimic altceva decât s` ne dea voie

s`-l p`str`m pe Pucki, spuse ea \ncet.

– Nici eu nu vreau de fapt nimic, nu vreau s`-l

doborâm pe tata cu cereri. Hei, solidule Pucki, ai s`

r`mâi la noi [i ai s` ai o via]` foarte frumoas`. Nu va

trebui s` suferi de foame.

Jessica \[i iubea mult fratele, dar atât de mult ca \n

aceast` clip` nu sim]ise niciodat` c`-l iube[te. El

nu-[i ar`ta decât rar adev`ratele sentimente.

{i când \ncepu s`-l mângâie pe micu]ul Pucki, i

se al`tur` [i el, [i z`ri ochii Jessic`i \notând \n

lacrimi.

– Este una din cele mai frumoase vacan]e, Jessi,

iar tu e[ti o surioar` dulce, cum nimeni nu-[i poate

dori mai mult.

– {i mami se simte din nou bine, spuse Jessica.

Poate sunt anii de cump`n`.

– Ce [tii tu despre vârsta critic`? bomb`ni el, un

pic jenat.

– Ei, a[a se \nva]`, [i ceva se modific` mereu, Kai.


Aproape \n fiecare zi tr`im ceva nou. {i eu am

devenit azi ceva mai de[teapt`.

– Cum a[a?

– Pentru c` nu m` voi l`sa p`c`lit` niciodat` de

un b`rbat ca Jerry. Este doar un fanfaron, nimic

altceva.

– Nu putem spune chiar a[a. Este totu[i

inteligent, dar ceva \i lipse[te.

– Ba da, a[a este cum \]i spun eu, continu` Jessica

gânditoare. |i lipse[te ceva! |ns` Tina [i Patrick sunt

o adev`rat` pereche, a[a c` a r`mas \n aer. Cercet`

apoi cu ochii \n dep`rtare spre [trand, dar Tina [i

Patrick nu se mai vedeau.

146 IRINA SCHULTER

Capitolul 10

– Cum ai ajuns la ideea de a veni aici? \l \ntreb`

Tina, tulburat`.

– Pentru c` \mi era team` c` mi te poate lua

altcineva, Tina. {i se pare c` era pe-aproape.

Ea avu o u[oar` reac]ie de respingere.

– Asta a trecut, Patrick, spuse ea. Asta apar]ine

perioadei imaturit`]ii mele spirituale. M` simt \nc`

atât de prost, fiindc` n-am alt talent decât pentru

limbile str`ine.

– Ai \ns` talentul s` suce[ti dintr-o \ncercare

capul unui om de altfel critic [i preten]ios, Tina,

spuse el \n [oapt`. E[ti o fat` cu totul special`. O

fat` dup` care po]i alerga o via]` \ntreag`.

– A[a cum a alergat Felix dup` mama? \ntreb` ea

pierzându-se \n [irul gândurilor.

– Nu [tiu dac` el a trebuit s` alerge. S-au \ntâlnit

c` a[a le-a fost destinul. A[a crede cel pu]in mama

mea.

– Ce [tie mama ta?

– Ea [i Tessa sunt foarte apropiate [i acum [tii [i

tu despre ce e vorba.

– Despre ce e vorba?

– Despre noi. Mie nu-mi plac ocoli[urile, de aceea

am venit. Te iubesc [i vreau s` m` c`s`toresc cu tine,

nu peste dou`zeci de ani, c`ci a[ vrea s` hoin`resc

cu fiica mea \n jurul lumii, o fat` tot a[a de minunat`

ca mama sa.

– S` hoin`re[ti? \ntreb` ea cu un râs fericit.

– Contez deja pe tine, Tina. |mi doresc mai \ntâi

o fat`, [i s` [tii c` Ma abia a[teapt` s` fie bunic`. Ea

va \mplini anul viitor cincizeci de ani [i se gânde[te

c` pentru aceast` frumoas` vârst` ar fi perfect s`

devin` bunic`. A[a c` acum e rândul nostru.

148 IRINA SCHULTER

Tina r`mase pe loc [i s`ri \n apa limpede.

– O, sfinte Dumnezeule, de ce am mai \nv`]at

limbi str`ine? gândi ea cu voce tare.

Bra]ul lui o cuprinse din nou strâns.

– Dar vei avea nevoie de ele, doar vom c`l`tori. Va

trebui s` m` \nso]e[ti peste tot. N-am s` te las nicio-

dat` acas`.

Ea râse viclean.

– {i copiii am s`-i fac \ntre drumuri? \ntreb` ea.

Se cuprinser` din nou \n bra]e. Erau atât de tineri,

dar se iubeau [i se putea crede f`r` \ndoial` c`

aceasta era iubirea adev`rat`.

***

– Tân`rul este \n ordine, de aceea l-am adus cu

mine, \i spuse Jimmy Nanettei. Mi s-a p`rut c` Tina

avea ceva serios de discutat cu Jerry.

– Asta am rezolvat-o eu deja, \mpreun` cu ea. Nu

vreau s` \ncep iar s` vorbesc de sora ta, Jimmy, dar


când o fat` atât de minunat` este confruntat` cu o

soacr` ca ea, trebuia s` intervin` destinul. Noi avem

\ns` doi copii atât de de[tep]i, care se simt atât de

ferici]i c` [i-au g`sit un câine, \ncât fiecare cu

norocul lui, noroc care nu depinde de noi.

– Copii de[tep]i, spuse Jimmy zâmbind pe sub

musta]`. Cum ]i-au pl`cut rezultatele [colare?

– Ah, despre ele nu se vorbe[te \n vacan]`. |n

orice caz, datorit` Tinei, pot s` se \n]eleag` destul

de bine \n spaniol`.

– Din p`cate, asta nu e o materie [colar`, râse el.

– Nu \ncepe cu cârcotelile! Tina face cu ei [i

franceza [i engleza.

– Dac` mai are timp pentru asta, spuse el,

must`cind \n continuare.

– Are principiile ei, \[i d`du Nanette cu p`rerea.

– Ca [i mama ei. Dar pentru c`s`toria ei s` sper`m

c` nu va trebui s` a[tepte dou`zeci de ani. {i mai

sper de asemenea s` nu-i dea fiului ei numele de Kai.

– Nu fi urâcios, Jimmy! Este un nume nostim [i

scurt. Nu trebuie s` ne pierdem \n reminiscen]e. |n

toate exist` [i un lucru bun.

150 IRINA SCHULTER

F`r` Tina, poate n-am fi ajuns la armonie a[a u[or.

Am \nv`]at multe de la ea.

– Tu? se mir` el.

– Da, m-am gândit de fiecare dat` când o priveam

cât de puternic` a trebuit s` fie Tessa [i, din astfel de

momente de reflec]ie, am \nv`]at. Tessa precis nu l-a

acuzat pe Felix din gelozie, a[a cum am procedat eu

cu tine, altfel nu i-ar fi r`mas atât de credincios.

– Eu ]i-am fost mereu credincios, Nanni, spuse

Jimmy. {i acum, s` l`s`m tinerii s` fie tineri [i s` ne

bucur`m c` n-am ajuns \nc` prea b`trâni. De acord?

Ea nu-l contrazise. Jimmy tr`ia \n stfâr[it clipa

când ea nu-l mai contrazicea. Chiar [i atunci când

ceru ca Pucki s` fie consultat de un doctor, dac`

doresc cu to]ii s`-l ia acas`.

– Avem timp \nc`, spuse ea. Nu poate dura a[a de

mult. N-am s` uit niciodat` cum Pucki l-a pus pe

Jerry pe fug`.

***


Jerry n-avea chiar nici un motiv s` râd`. |n ziua

urm`toare, primi biletul de \ntoarcere de la unchiul

s`u Jimmy [i un cec consistent pentru "suferin]ele

\ndurate". |n orice caz, nu fu la fel de mândru

pentru ambele daruri.

– Am s`-]i pl`tesc studiul pân` la zi, dar mai

departe ... spuse Jimmy. {i transmite-i mamei tale

multe salut`ri. |n ceea ce prive[te \ns` s`rb`torile de

familie, nu vor mai exista invita]ii. Tinei po]i s`-i

scrii, Jerry.

– Nu mai \n]eleg nimic, spuse Jerry.

– Unde ai mai fost atât de supertolerat? Mai

gânde[te-te! Plantele au nevoie de dragoste, oamenii

la fel. Ele se pr`p`desc, dac` \n jurul lor nu e

armonie. Poate vei deveni un bun matematician. Cu

calculatoarele te descurci destul de bine. Dar fii

atent \n ceea ce prive[te programarea! Uneori nu

ajungi la rezultat.

***

152 IRINA SCHULTER

– Liber, spre Ibiza! \i spuse Felix Tessei, care

[edea \ntins` ca un dul`u la soare.

– Acum? \ntreb` ea. Aici este atât de frumos!

– Nu ]i-e dor de Tina? o \ntreb` el.

– Pu]in, da, dar ea este acum \nconjurat` de

dragoste. Trebuie s` ne consum`m luna de miere.

– Cum a[a? \ntreb` el. Tu faci lucrurile foarte

compact!

– {i ce va fi cu Suzi? Trebuie doar s` o instruiesc.

Nu, a[a de repede nu putem s` le facem pe toate,

dup` ce am cl`dit timp de dou` decenii, Felix. Tu

\n]elegi lucrurile astea, eu le [tiu. M-ai \n]eles

\ntotdeauna. Iar pentru Suzi este un start bun. Fata

are un talent \nn`scut, dar trebuie s` \nceap` o via]`

nou`, ca mine, atunci.

– Dar f`r` copil, complet` el.

– Dac` va g`si vreodat` un b`rbat care s`-i ofere o

dragoste adev`rat`, st` scris doar \n stele. Dar are \n

orice caz o [ans`.

– {i tu? E[ti fericit`, dac` e[ti aici doar cu mine?

\ntreb` el.

– Nespus de fericit`, r`spunse Tessa.


Iar dac` Gisela va deveni bunic` [i eu voi fi egal`

cu ea, indiferent de unde [i-ar comanda rochiile.

Deci, sus, s` mergem la Ibiza!

– Pe drumul de \ntoarcere, putem r`mâne \nc`

câteva zile \n Sf. Martin, spuse Felix.

– |n familie, râse Tessa.

– Dac` ]i se pare prea mult, trebuie doar s`-mi

spui.

– Dar nu e cazul, g`sesc chiar c` e minunat. Ard

de ner`bdare s`-i cunosc pe to]i.

{i cum fur` primi]i! Kai se gândise dac` n-ar

trebui s` \ntind` un covor ro[u, dar ei sosir` cu o

curs` obi[nuit` [i cum Tina \i a[tepta ascuns`,

l`saser` covorul la urm`.

Apoi \ns`, toat` \ntinderea le apar]inu \n

\ntregime pentru multe minute \n [ir, pentru

\mbr`]i[`ri, s`rut`ri dr`g`stoase [i cu to]ii fur`

cuprin[i de fiorul fericirii.

Patrick o \mbr`]i[` pe Tessa.

– Sunt fericit, \i spuse el.

Felix o ]inu pe Tina mult timp \mbr`]i[at`.

– |n sfâr[it, totul s-a rezolvat cum mi-am dorit.

154 IRINA SCHULTER

Iar când Tina \l s`rut`, o mângâie pe obraji cu

duio[ie. S` fii fericit` cât mai curând, a[a ca mine

ast`zi, Tina, \i spuse el.

{i Tessa fu re]inut` \n bra]ele Nanettei, \n timp ce

ochii \i \notau \n lacrimi.

Iar Pucki se zbenguia vesel \ntre ei \ncolo [i

\ncoace, adulmeca, \i verifica pe fiecare din ei [i

mul]umit, alerga din nou la Kai [i la Jessica, fericit.

– Te lu`m cu noi, Pucki, spuse Kai. Tati ne-a

promis. {i ai s` fii pe viitor mereu \mpreun` cu noi,

doar \n biseric` n-ai voie s` intri, dar sigur vei

\n]elege asta. Drept r`splat`, ai s` prime[ti oscioare

gustoase.

– Sau carne de vac`, complet` Jessica. Dureaz`

ceva pân` se c`s`tore[te o pereche.

– Dou`, vrei s` spui, \i aminti fratele s`u. Dac` se

serbeaz` ambele nun]i o dat`, atunci vesela [i toate

celelalte nu mai cost` a[a de mult, preciz` Kai. Felix

a promis c` sponsorizeaz` el totul [i aduce carne de

la cresc`toria de animale, dac` se fac ambele nun]i

\mpreun`. Totu[i, asta cost` o gr`mad` de bani, mai

mult decât am cheltuit noi cu tine, Pucki.


– Acum \ns` e[ti asigurat, Pucki, iar noi nu mai

trebuie s` pl`tim pantalonii pe care i-ai sfâ[iat, \i

spuse Jessica.

***

Tina era o mireas` fermec`toare. Purta cea mai

frumoas` rochie, pe care o crease vreodat`

Tesmor-Mode. Iar Suzi i-o cususe.

Exista din nou un Morland, c`ci Coco o adoptase

pe Suzi.

– N-a fost vorba de nume, spusese ea, doar c`

vroiam [i eu s` am un copil. S` pot s`-i ofer tot ce am

mai bun.

S-a vorbit mult despre aceast` nunt`, de[i nu

fusese deloc \n inten]ia Tessei sau a lui Felix. Dar

Nanette, care ]inea totu[i mult la vremurile de

odinioar`, a fost de p`rere c` despre o astfel de

fericire trebuie s` afle \ntreaga lume. Iar cumnata sa

s` poat` plesni lini[tit` de ciud`. Atât de mult nu

156 IRINA SCHULTER

putuse s`-[i schimbe Nanette temperamentul, de[i

devenise o so]ie [i o mam` exemplar`.

***

Desigur, \ntr-o astfel de zi, Jimmy avea ochi doar

pentru so]ia sa, iar Felix doar pentru Tessa. Era

scopul final al dorin]ei sale [i acum se \nf`ptuia.

Tân`ra pereche, Patrick [i Tina, era \n centrul

aten]iei.

Doar Gisela de Jost \[i purta privirea nelini[tit` de

la unul la cel`lalt [i c`uta cu orice pre] s` participe

[i ea la aceast` mare bucurie. Ea se vedea deja \n

postur` de bunic` [i mult timp chiar nu avu de

a[teptat.

Doar c` mai \ntâi veni pe lume un b`iat, pe care

Patrick i-l aduse s`-l vad`.

El fu botezat cu numele lui Felix, ceea ce \i f`cu

ferici]i pe Felix [i pe Tessa.

REVEDERE LA IBIZA 157giannijolys

Apoi, Patrick \[i primi mult dorita fiic`. {i desigur,

aceasta fu botezat` Desire.

Jimmy spuse doar:

– Dup` p`rerea mea, pot s` aib` o duzin` de copii

\n \ntreaga lume, dar \i rog s` nu-l boteze pe nici

unul Jeremias.

– Nu e mai bine Kai? \ntreb` Nanette.

– Mi-e indiferent, dar au la dispozi]ie \nc` multe

nume semnificative.

– Kai trebuie s` fie prescurtarea de la Nikolaus, \[i

aminti Nanette.

Iar fiul nostru s-a n`scut \n ziua sfântului Nicolae.

Gânde[te-te [i tu pu]in!

– E[ti o nevast` rafinat`, \ns` eu tot te iubesc,

spuse el râzând.

– {i eu pe tine, iar pe Kai Morland s`-l l`s`m s` se

odihneasc` \n pace. Kai de Wildeck va fi \ntocmai ca

tat`l s`u.

– Tot a[a de miop, bomb`ni Jimmy. De ce trebuie

s` mo[teneasc` oare copiii doar caracteristicile

negative ale p`rin]ilor?

158 IRINA SCHULTER

– Dar le-ai dat [i tr`s`turile tale pozitive, \ntocmai

ca Tessa Tinei noastre, spuse Nanette.

– Nu spune asta cu voce tare!

Ea este Tina lui Patrick, iar el este la fel de gelos

cum erai tu odat`.

Sfâr[it


giannijollys

revedere la ibiza › 2018 › 11 › ...revedere la ibiza 7 – vom face cu siguran]` un concediu...

Documents