tgd.jurisprudenta.studiu de gheorghe piperea.doc

7/26/2019 tgd.jurisprudenta.studiu de gheorghe piperea.doc

http://slidepdf.com/reader/full/tgdjurisprudentastudiu-de-gheorghe-pipereadoc 1/14

Precedentul judiciar si aplicabilitatea directa in dreptul intern areglementarilor comunitare europene

19 March 2009 - Gheorghe PIPEREA

1. Principiul separatiei puterilor in stat impune ca instantele judecatoresti sa aplice legea spetelor cu care sunt sesizate si sa pronuntesolutii in aza legii! "ara a crea norme de drept# A"irmatia pare un truism# $utoate acestea! a"irm cu "ermitate ca legiuitorul! in aza principiului separatiei

puterilor in stat! are atri utia de a face legea %le&'! in timp ce judecatorul sauar itrul! pentru cazul raportului juridic con"lictual! ori practicianul dreptului!

pentru cazul raportului juridic non-con"lictual! au rolul de a face dreptul %jus'#

(punind dreptul % jurisdictio '! judecatorul creeaza dreptul# (olutiileunitare! repeta ile si predicti ile date de judecator capata )alentele precedentului judiciar# *reptul pe care il +spune, judecatorul! numit deromani drept praetorian ! nu se limiteaza la a "i&a tiparul normei legaleasupra "aptului juridic! ci se e&tinde la e&plicarea si intepretarea legii! lacompletarea acesteia prin apelul la principiile dreptului! ajungind in "inal lasolutia juridica adaptata spetei concrete dedusa judecatii# Analog!

practicienii dreptului mo ilizeaza legea integrand-o in )ariatele instrumente juridice care! prin repetare si predicti ilitate! capata )alentele uzuluiinterpretati) sau chiar normati)# (i acestia creaza drept# *e alt"el! clauzeletipice din contractele clasice! denumite in teoria dreptului ci)il +contractespeciale,! nu sunt altce)a decit clauze uzuale in contracte! acceptate de toti

participantii la raporturile juridice respecti)e ca "iind o ligatorii si care aus"irsit prin a "i introduse in $odul ci)il "rancez din 1 0. su denumirea de+norme supleti)e,#

*istinctia din dreptul roman intre lex si jus este mai actuala decit oricind#Asa cum dreptul poziti) %le&' nu inseamna tot dreptul %jus'! intrucit oricit dedetaliate ar "i o lege sau un sistem normati)! ramin intotdeauna lacune dereglementare care se completeaza cu principiile dreptului! cu uzantele sau cu

precedentul judiciar! tot asa dreptul poziti) este un drept inert daca nu estemo ilizat de judecator prin "aptul ca spune dreptul sau de practicieniidreptului prin "aptul ca integreaza legea in diferitele instrumente juridice !adica cele doua metode prin care se realizeaza dreptul #

1



Pe de alta parte! o jurisprudenta constanta! precum si autoritatea hotaririlor instantei de la )ir"ul sistemului judiciar %Inalta $urte de $asatie si /ustitie! incontinuare! I$$/' se impun de regula interpretului! cu o autoritate! practic!egala cu aceea a legii# Repeta ilitatea c)asiin)aria ila a unor cazuri de speta!comoditatea moti)arii unei hotariri! imitatia! toate acestea +dispenseaza,

judecatorul de e"ortul de a da o moti)are proprie hotaririi in speta! ceea ce poate duce la asa-numitele +cutume judecatoresti, 1 # Aceste cutume!departe de a "i ilegale sau ilegitime! pot contri ui la uni"icarea practicii!conditie o ligatorie pentru intarirea predicti ilitatii actului de justitie! aceleritatii acestuia si! ca un corolar! la intarirea increderii justitia ilului in

justitie# $u conditia ca aceste cutume sa se azeze pe o corecta si detaliatastocare a precedentelor judiciare si pe aplicarea dreptului %care nu se rezumala lege ca act juridic al Parlamentului'! cutumele judecatoresti sunt necesareunei mai une administrari a justitiei# *e alt"el! "iecare instanta are colectii

ale hotaririlor proprii %culese in asa-numitele +mape de sentinte decizii,'!care reprezinta repere ale practicii instantei respecti)e si o iect al sedintelor de pregatire pro"esionala a judecatorilor#

3egea nu este altce)a decit ceea ce spune judecatorul ca este# *acalegiuitorul are puterea de a emite legea! judecatorul are jurisdictio ! adica

puterea de a spune dreptul# Acesta este sensul e&act! originar! al principiuluiseparatiei puterilor in stat#

(istemul anglo-sa&on al precedentului judiciar! lamat multa )reme indreptul continental "ranco-german pentru aparenta sa lipsa de constanta si deuni"ormitate! este departe de a "i un sistem re)olut caci s-a do)edit a "i multmai adaptat la ne)oile circuitului juridic! si in special al celui de a"aceri!"iind atit constant! cit si usor adapta il la schim arile perpetue ale mediul

juridic si ale celui de a"aceri#

Englezii o isnuiesc sa spuna ca o lege noua arata ca un sarpe boa care ainghitit un elefant # Pe masura ce legea este inteleasa si aplicata de judecatori!e&crescenta data de ele"antul nedigerat inca se diminueaza! pina cind sarpele

oa rede)ine liniar! asa cum ni-l imaginam cu totii! deplasarea sa nemai"iinddeloc di"icila si haotica! ci lina si predicti ila# 4 solutie de speta repetata sirepeta ila! adica un precedent judiciar! poate sa dureze in dreptul anglo-sa&on atita )reme cit premisele "aptice ale acestui precedent se mentin# *aca"aptele su"era shim ari de esenta! atunci si solutia jurispridentiala seschim a# Pentru "aptele noi! necuprinse in canoanele strimte ale dreptuluiscris "ranco-german! interpretul este ne)oit sa apeleze la di)erse arti"icii

2



juridice! de genul analogiei! al prezumtiilor si al so"ismelor! ceea ce nu se poate reprosa sistemului precedentului judiciar anglo-sa&on! sistem care arela aza )echiul drept roman de sorginte praetoriana# (a nu uitam ca dreptulroman! practic! este un drept praetorian! el ne"iind altce)a decit intepretarile

jurisprudentiale date de praetorii romani unei singure legi %3egea celor 12ta le' 2 #

(i! in "ine! sistemul anglo-sa&on al precedentului judiciar a s"irsit prina "i adoptat atit de instantele comunitatii economice europene %mai ales$urtea de /ustitie a $omunitatii Europene'! cit si de $urtea Europeana a*repturilor 4mului# (tau marturie declaratiile recente ale pro"# $orneliu5irsan! judecator roman la $E*4! si ale pro"# $amelia 6oader! judecator roman la $/$E! am ele pu licate pe site-ul juridice#ro#

2. *ar! dincolo de aceste aprecieri relati)e la "orta interpretati)a asolutiei de speta! se poate constata ca! in ultima )reme! jurisprudenta poatea)ea si in Romania caracter normati)#

Ast"el! daca decizia jurisprudentiala este emisa de instantelecomunitare europene in interpretarea dreptului comunitar european! aceastadecizie este o ligatorie chiar si in cazul in care ar contrazice o lege interna astatului su jurisdictia caruia s-ar "i nascut sau des"asurat con"lictul judiciar#3a "el! deciziile $urtii Europene a *repturilor 4mului %$E*4' "ac parte dinasa-numitul + loc de constitutionalitate,! ele "iind o ligatorii ca si te&tele$on)entiei! te&te care! asa cum rezulta din art# 11 si respecti)! art# 20 din$onstitutie! "ac parte din dreptul intern! iar in cazul in care legile interne aleRomaniei sau chiar $onstitutia Romaniei ar "i contrare $on)entiei saudeciziilor $E*4! acestea din urma ar a)ea prioritate la aplicare#

Pe planul dreptului intern! jurisprudenta este izvor de drept daca7

a' decizia este emisa de I$$/ in recursul in interesul legii %cale de atace&traordinara! care nu are e"ecte "ata de partile in proces! dar care are e"ecte)iitoare erga omnes '# (olutia data de I$$/ in aceasta cale de atac esteo ligatorie! ca si legea8 de alt"el! destul de des in ultima )reme! dupa unrecurs in interesul legii admis! practic imediat s-a modi"icat legea %e&emplelecele mai la indemina imi sunt solutia relati)a la imo ilele nationalizatecumparate in aza 3egii 112 199 si cea relati)a la ta&a de tim ru pentruactiunile in constatare'8

:



' decizia este emisa de $urtea $onstitutionala si este in sensuladmiterii unei e&ceptii de neconstitutionalitate8 $urtea $onstitutionala

pronunta decizii jurisprudentiale o ligatorii ca si legea in acele cazuri incare! intr-un proces de drept comun! s-a ridicat o e&ceptie deneconstitutionalitate! iar e&ceptia a "ost admisa8 in procesul respecti)!dispozitia legala constatata ca "iind neconstitutionala nu mai are aplicare! dar decizia $urtii $onstitutionale este opoza ila erga omnes ! Parlamentul insusia)ind o ligatia ca! in termen de . de zile! sa +re"aca, te&tul legal pentru a-l

pune de acord cu $onstitutia! in caz contrar dispozitia legala in cauza "iindconsiderata a rogata8

c' decizia este emisa de I$$/ si sunt intrunite conditiile pentru a putea"i in)ocata puterea de lucru judecat 8 orientarea de ultim moment a $E*4este aceea de a da putere o ligatorie erga omnes precedentului judiciar! mai

ales in cazul in care procesul respecti) se )a "i "inalizat in "ata $urtii de$asatie! in calea de atac a recursului8 edi"icatoare! in acest sens! este cauza

Beian contra Romaniei din decem rie 200;! in care s-a aratat! printre altele!ca instanta de la )ir"ul sistemului judiciar al Romaniei! I$$/! care are rolulde integrator si de uni"icator al practicii judiciare! tre uie sa asigure

predicti ilitatea actului de justitie! printr-un sistem de hotariri de speta caresa nu se contrazica intre ele si sa nu puna in discutie credi ilitatea actului de

justitie8 lipsa de predicti ilitate si de credi ilitate duce la o incalcareindirecta! dar nu mai putin periculoasa! a principiului con)entional siconstitutional al li erului acces la justitie! precum si a dreptului la un procesechita il8 in aceasta optica! o solutie de speta nu poate "i contrazisa de o altasolutie de speta! daca spetele sunt identice sau similare! de unde concluzia ca

precedentul judiciar poate a)ea caracter de iz)or de drept in spete identicesau similare8 ideea de unitate a practicii si de predicti ilitate a actului de

justitie este! de alt"el! prezenta si in $onstitutie %art# 12. alin# 2 < =/ustitiaeste unica! impartiala si egala pentru toti,8 art# 12> alin#: < =I$$/ asigurainterpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante

judecatoresti! potri)it competentei sale,'#

In practica! I$$/ a inceput deja sa dea e"ect principiului precedentului judiciar! respingind recursuri doar pentru simplul moti) ca! in cazuri identicesau similare! $urtea s-a mai pronuntat si nu e&ista moti)e serioase sa sere)ina asupra acestor solutii precedente : #

.



(olutiile jurisprudentiale pronuntate in ast"el de cazuri sunt o ligatoriierga omnes ! si nu numai la cazul concret solutionat! deci sunt normeo ligatorii de drept#

3. *esi nu este singular . ! +cazul, ta&ei de inmatriculare poluareeste em lematic pentru tendinta tot mai accentuata de orientare catre

precedentul judiciar a sistemului nostru judiciar# *esi au "ost alese mai multemodalitati de a pune in discutie legalitatea incasarii de catre stat a acesteita&e ! instantele din tara! in mod in)aria il %cel putin la cunostinta mea'au admis ca aceasta ta&a este ilegala! intrucit este perceputa in aza uneinorme care! incalcind dreptul comunitar European! este inaplica ila indreptul intern# In prezenta unui te&t legal e&istent! adica in prezenta aceluidrept poziti) pe care il idolatriza domnul ?ans @elsen! a chiar in contraacestui te&t legal! instantele romane au aplicat cu prioritate dreptul

comunitar European si au "acut din acesta solutie o cutuma judecatoreasca!un precedent judiciar care nu )a mai putea "i schim at decit in urmarea unuirecurs in interesul legii care sa decida schim area practicii#

In aceste +cazuri,! au creat! oare! legea judecatorii Au uzurpat puterea legiuitorului In mod cert nu! mai ales ca legea! mai precis legeacomunitara! e&ista si a "ost aplicata# *ar este e)ident ca judecatorii respecti)iau creat drept #

In prezenta unei legislatii interne sau comunitar europene care seschim a de la o zi la alta si! uneori! de la o ora la alta! precedentul judiciar!

prin repeta ilitatea sa si prin usurinta argumentarii! este dBjC o ancora# Dasulse poate opri! ast"el! din deri)a si se poate reorienta in directia corecta#

4. 6a&a de prima inmatriculare a "ost perceputa in temeiul "ostelor art#21. 1-21. : $# "isc#! te&te inaplica ile in dreptul intern# *e aceea! se impune ao ser)a ca ta&a de prima inmatriculare a "ost si este ilegala#

Potri)it art# 1. alin# %2' si %.' din $onstitutie! Romaniei ii re)ineo ligatia de a aplica cu prioritate dreptul comunitar! in speta art# 90 parag# 1din 6ratatul $E# Pre)ederile art# 21. 1-21. : $# "isc# sunt contrare pre)ederilor de la art# 1. alin# %2' din $onstitutie! "iind a rogate implicit din momentuladerarii Romaniei la E# $a "apt di)ers! as "ace o ser)atia ca ta&a de primainmatriculare a "ost reglementata prin te&te care ar "i intrat in )igoare in datade 1 ianuarie 200;! adica e&act data aderarii Romaniei la E# *eci! taxa de

prima inamtriculare s-a nascut moarta #



$a urmare a e"ectului direct al art# 90 parag# 1 din 6ratat! instantasesizata cu o cerere oarecare relati)a la ilegalitatea acestei ta&e este datoaresa constate ca art# 21. 1-21. : $# "isc# nu mai pot "i considerate ca "iind in)igoare dupa aderarea Romaniei la E#

In nenumarate rinduri! "ie prin declaratii o"iciale! "ie prin intimpinari pe care le-au depus la dosar! organele "iscului au a"irmat ca ta&a de primainmatriculare este con"orma cu politica de protectie a mediului sustinuta lani)el comunitar# A"irmatia o cali"ic ca "iind de-a dreptul hilara # In primulrand! pentru ca aceasta ta&a nu este una de mediu! argumentul suprem "iindacela ca reglementarea a "ost introdusa in $odul "iscal! act normati) ce)izeaza impozitele si )eniturile datorate statului in urma des"asurariiacti)itatilor comerciale sau in urma achizitionarii unurilor! a)and decicaracter "iscal# In al doilea rind! aceasta a"irmatie )ine in contradictie cu

punctul de )edere al niunii Europene care a precizat prin intermediulorganelor sale ca someaza (tatul roman sa elimine aceasta ta&a intrucatincalca 6ratatul de aderare al Romaniei la niunea Europeana! "iind incontradictie cu pre)ederile art# 90 din 6ratatul $E# In "ine! insasi a orgareate&telor respecti)e din $odul "iscal do)edeste ca ta&a de prima inmatricularenu "usese conceputa ca o ta&a de mediu! ci ca o ta&a )amala#

Argumentul con"orm caruia ta&a de prima inmatriculare %si! ulterior!re otezata +ta&a de poluare,' se "undamenteaza pe principiul poluatorul

plateste! este pueril si neintemeiat# Pentru a demonstra ca acest principiu nua stat la aza introducerii acestei ta&e! este de ajuns sa ne reamintim ca

pentru auto)ehiculele de peste tone nu se percepea aceasta ta&a# Aceastaconstatare ma "ace sa pun o intre are retorica7 Polueaza mai mult oautoutilitara care face 100.000 Km an sau un autovehicul care este folosit de o persoana fizica pentru drumurile curente care parcurge 10.000 !m an"

(tatul roman! prin adoptarea normelor ce reglementau ta&a de primainmatriculare %art# 21. 1-21. : $# "isc#' a incalcat si pre)ederile art# 11 din$onstitutie# (tatul! in aza acestui articol 11! prin autoritatile pu lice

competente %Parlament! Gu)ern'! este tinut sa indeplineasca cu una credintao ligatiile pre)azute in 6ratatul de aderare# 4r! art# 90 parag# 1 din 6ratatinterzice discriminarea "iscala intre produsele pro)enind dintr-un alt statmem ru si cele pro)enind de pe piata interna si care sunt de natura similara#$u toate acestea! reglementarile nationale practica tocmai aceastadiscriminare! ta&a speciala "iind datorata cu ocazia primei inmatriculari inRomania a unui autoturism sau auto)ehicul comercial cumparat dintr-un stat

>



mem ru al E# In schim ! ta&a speciala nu era %si nu este' perceputa pentruautoturismele deja inmatriculate in Romania! stat comunitar de la 1 ianuarie200;! care tre uie sa aplice cu prioritate dreptul comunitar#

4# #G# nr# 0 200 pentru instituirea taxei de poluare pentruautovehicule# su"era si ea de aceleasi )icii ale ta&ei de prima inmatriculare!intrucit este contrara dreptului comunitar European! de unde conclizia ca! in

aza art# 11 coro orat cu art# 1. din $onstitutia Romaniei! ordonanta esteinaplica ila in dreptul intern si aceasta ta&a de poluare este tot atit de ilegalaca si predecesoarea sa#

*e aceea! si aceasta ta&a de poluare! daca a "ost platita! este supusarestituirii! intrucit este o plata nedatorata! "acuta din eroare si in mod "ortat!

plata ta&ei "iind singura modalitate de a putea pune in circulatie masina

respecti)a#

Potri)it art# 1. din 4 G nr# 0 200 ! la data intrarii in )igoare aacestui act normati) %1 iulie 200 ' s-au a rogat art# 21. 1-21. : din $odul"iscal! te&te ce reglementau ta&a speciala pentru autoturisme si auto)ehicule#

Asadar legiuitorul a constatat neconstitutionalitatea pre)ederilor $odului "iscal si a instituit o ordonanta de urgenta prin care a inlocuit ta&aspeciala de prima inmatriculare cu ta&a de poluare# Acest procedeu legislati)reprezinta o clara "raudare a normelor comunitare din partea (tatului roman

%art# 90 din 6ratat'! din moment ce s-a operat o simpla modi"icare adenumirii si a sediului materiei! noua ta&a ramanand contrara legislatieicomunitare si $onstitutiei Romaniei#

1 I# 3# Georgescu! $rept comercial roman ! )ol# I! 5ucuresti! 19.>! p# 1:;

2 Aceasta lege nu a "ost niciodata cunoscuta in integralitatea sioriginalitatea sa! de alt"el# Practic! noi nu cunoastem dreptul roman al 3egiicelor 12 ta le! ci dreptul roman praetorian si ceea ce jurisconsultii si

praetorii romani ne-au transmis despre aceasta lege# Pentru aceastaconstatare! a se )edea Achim Popescu! Reformele lui Bochoris ! 200 !Editura Monitorul 4"icial! 200;! p# :>0-:>

: In acest sens este *ecizia nr# ;: din 22 "e ruarie 200 pronuntata deI$$/ < sectia comerciala in dosarul nr# .>;9 .. 200> % nepublicata ' in care s-a dispus ca se admite e&ceptia puterii de lucru judecat si s-a constatat ca

;



decizia nr# : > 200> a aceleasi Inalte $urti + are putere de lucru judecat inraport cu obiectul actiunii in anulare din cauza de fata ,# A se )edea! inRe)ista Romana de *reptul A"acerilor %RR*A' nr# : 200.! p# 1:-:0! uncomentariu care se re"era incidental la precedentul judiciar constituit deaceasta decizie cu nr# : > 200> %Gh# Piperea! $r# Famsa! %aliment# drept maritim si arbitraj. &omentariul $eciziei nr. '(() *00) a +&&,# sectiacomerciala '#

. Mii de dosare de litigii de munca! au "ost deschise %practic! pe totteritoriul tarii'! de salariati sau "osti salariati ai unor comercianti! pentrudi)erse drepturi salariale sau a"erente salariilor pe care reclamantii le-au

pretins si! in proportie co)irsitoare! instantele le-au acordat8 la "el s-aintimplat cu judecatorii care si-au reclamat acest gen de drepturi8 la "el seintimpla in prezent cu "unctionarii pu lici! care isi reclama drepturi de

acelasi gen8 in genere! mai ales pentru ca reclamantii in litigiile de munca ene"iciaza de unele "acilitati procesuale %de genul in)ersarii sarcinii pro ei'! instantele le-au dat cistig de cauza8 personal! nu sunt de acord cuaceste solutii8 dar! spre deose ire de gu)ernantii trecuti sau actuali careinearca < si nu reusesc < sa rezol)e pro lema prin nelipsitele ordonante deurgenta! consider ca mult mai simplu si mai pre)izi il s-ar "i putut rezol)aaceasta prolema printr-un recurs in interesul legii! care sa rezol)e de"initi)chestiunea de practica neunitara! "ie prin apro area! "ie prin respingereadeciziilor "a)ora ile salariatilor! "ostilor salariati! "unctionarilor sau

judecatorilor8 prin ordonante de urgenta! des"iintate prompt si! practic!in)aria il! de $urtea $onstitutionala! nu se )a reusi decit o si mai marein)ersunare a reclamantilor#

nii reclamanti au ales calea contenciosului administrati)! solicitandanularea deciziei de plata a ta&ei si! corelati)! restituirea acesteia8 altireclamanti au ales calea dreptului ci)il! solicitand "ie restituirea ta&ei ca "iindo plata nedatorata! "ie o ligarea institutiei competente sa inscrie masina incauza "ara plata ta&ei#

1# con"# uni)# dr# Gheorghe Piperea2# aduva &osmin sa s7

2. 0: 2009 at 2170



Mi-as permite sa "ac cate)a o ser)atii punctuale pe marginea a doua paragra"e din articolul d)s#

1' *istinctia din dreptul roman intre le& si jus este mai actuala decatoricand# Asa cum dreptul poziti) %le&' nu inseamna tot dreptul %jus'! intrucatoricat de detaliate ar "i o lege sau un intreg sistem normati)! ramanintotdeauna lacune de reglementare care se completeaza cu principiiledreptului! cu uzantele sau cu precedentul judiciar! tot asa dreptul poziti) esteun drept HmortH sau mai degra a inert daca nu este mo ilizat de judecator

prin "aptul ca spune dreptul sau de practicienii dreptului prin "aptul caintegreaza legea in di"eritele instrumente juridice! adica cele doua metode

prin care se realizeaza dreptul#

oarte direct spus si simplu! nu sunt de acord cu a"irmatia d)s#

con"orm careia Hdreptul poziti) nu este tot dreptulH# Esential mi se pare aicisa sta ilim ce anume intelegem prin drept poziti)# *)s#! din cate imi dauseama! pe urmele distinctiei din dreptul roman! echi)alati dreptul poziti) culegea in sens strict! de act emis de 3egiuitor# *aca acesta este sensul pe careil acordati conceptului de drept poziti)! atunci nu am nicio pro lema cuenuntul "ormulat de d)s# Jumai ca! din punctul meu de )edere! dreptul

poziti) nu este %doar' dreptul emis de 3egiuitor %le& deci' ci el include totdreptul! adica inclusi) Hprincipiile dreptului! cu uzantele sau cu precedentul

judiciarH de care )or iti d)s# *reptul este un sistem normati) ierarhiccaracterizat de ?ans @elsen %da! tot ce am spus pana acum si ce )oi spuneeste in"luentat puternic de @elsen' care se reproduce pe sine insusi# $einseamna asta $a HnastereaH unei norme este reglementata numai de o altanorma! superioara# (ingura distinctie rele)anta intre normele unui sistem

juridic este intre normele generale si cele indi)iduale# (trict juridic )or ind! jurisprudenta! cutuma! contractele ci)ile sunt norme juridice autentice#Ast"el! singura deose ire dintre lege ca act al 3egiuitorului si o hotarare

judecatoreasca este HcantitateaH7 primul est act normati) cu aplica ilitategenerala pe cand al doilea este un act normati) cu aplica ilitate indi)iduala#

Dor iti de HlacuneleH legii# *esigur ca o lege are lacune! in sensul canu HacoperaH toata realitatea pe care spera sa o acopere# Jumai ca aceastaasa-zisa lacuna a legii %le&' nu este nimic altce)a decat indiciul ca sistemul

juridic imputerniceste judecatorul sa participe la crearea dreptului prininterpretarea si aplicarea legii HlacunareH# *in punctul de )edere al lui@elsen! conceptul de Hlacuna a legiiH sau Hlacune ale sistemului juridicH este

9



un nonsens7 dreptul isi regleaza el insusi propria sa producere si din acestmoti) este complet! inchis#

4 sa mai dau un singur e&emplu# aptul ca nicio norma juridica nureglementeaza modalitatea in care tre uie sa interpretez propriile )ise! de

pilda! nu inseamna ca dreptul este mai putin prezent in acest domeniu decatin zona in care imi prescrie minutios comportamentul pe care il datorezstatului in calitate de contri ua il "iscal# El este prezent! dar intr-o manieranegati)a7 prin "aptul ca nu a)em o reglementare care sa prescrie e&plicit in

pri)inta interpretarii )iselor nu insemna ca dreptul Ha uitatH aceasta zona# Elo reglementeaza tocmai prin "aptul ca nu prescrie nimic e&plicit# In plus!acest drept creat prin omisiune nu cade in a"ara dreptului poziti)7 Ha tinereaHsistemului juridic de a reglementa e&pres o arie sociala este tot o normare insens cat se poate de juridica! deci "ace parte din dreptul poziti)# Jici macar

normare Hso"tH nu ii putem spune7 nu e&ista grade de normati)itate# 4 normaeste norma juridica sau nu este deloc norma juridicaK

2' In prezenta unui te&t legal e&istent! adica in prezenta a acelui drept poziti) pe care il idolatriza domnul ?ans @elsen! a chiar in contra acestuite&t legal! instantele romane au aplicat cu prioritate dreptul comunitar European! contrar legii romane si au "acut din aceasta solutie o cutuma

judecatoreasca! un precedent judiciar care nu )a mai putea "i schim at decatin urma unui recurs in interesul legii care sa decida schim area practicii#In aceste HcazuriH! au creat! oare! legea judecatorii Au uzurpat puterealegiuitorului In mod cert nu! mai ales ca legea! mai precis legea comunitara!e&ista si a "ost aplicata# *ar este e)ident ca judecatorii respecti)i au creatdrept#

@elsen nu idolatriza nimic# n principiu metodologic esential al luieste acela ca stiinta dreptului este descripti)a! pur descripti)a# 4mul destiinta nu "ace decat sa descrie sistemul juridic si ii este interzis sa "aca

judecati de )aloare asupra oportunitatii unei anumite institutii juridice#Personal! sunt uluit sa constat cu cata consec)enta si-a urmat @elsen acest

crez in toate lucrarile pe care le-am citit#In al doilea rand! in paragra"ul mai sus citat de mine! mi se pare ca se

echi)aleaza dreptul poziti) cu dreptul scris emis de 3egiuitor# $um am spussi mai sus! dreptul poziti) include nu doar dreptul emis de 3egiuitor %le&' cisi dreptul judiciar! cel emis de instantele judecatoresti#In paragra"ul citat mai sus! mi s-a parut ca )a situati polemic "ata de @elsen

10



in masura in care @elsen ar admite ca singur iz)or de drept Hdreptul poziti)H%in mod eronat! din perspecti)a lui! identi"icat cu dreptul scris emis de3egiuitor'# E&emplul d)s# in care o curte in"irma o lege %le&' )ine ca uncontrae&emplu care sa arate ca! in realitate! si judecatorii creeaza dreptul nudoar 3egiuitorul# Jumai ca @elsen ar "i per"ect de acord cu d)s# si nu ar respinge e&emplul d)s# pentru ca ar HidolatrizaH dreptul emis de 3egiuitor#Pentru @elsen dreptul poziti) este sistemul ierarhic de norme juridice in care)aliditatea "iecarei norme este data de o norma superioara# HPoziti)H la@elsen are semni"icatia de norma care Hse nasteH in mod e"ecti)! o normacare este HpusaH in spatiu si timp# Pentru el! contrastul poziti)itatii sistemului

juridic este cu dreptul natural# Prin urmare! polaritatea nu este Hdrept poziti) < drept judiciarH pentru ca si dreptul judiciar sau cutumiar sau cel nascut dincontractele particularilor are dimensiunea poziti)itatii! i#e# ca sunt norme acaror HnastereH si HmoarteH este e"ecti)a! adica atesta ila in spatiu si timp %un

organ care le emite! un moment in care intra si ies din )igoare! un anumespatiu in care sunt )ala ile'#

Acestea au "ost o ser)atiile "oarte punctuale pe care am )rut sa le "ac#Am incercat sa "iu cat se poate de clar# *aca nu am reusit )a stau ladispozitie pentru e)entualele nelamuriri#

Articolul d)s#! cu a carui idBe "undamentala sunt de acord! a "ost un prilej de a-mi clari"ica mai ine unele ganduri despre cum ar "i aplica ilateoria lui @elsen la realitatea juridica contemporana %tot mai' comple&a# Dasunt indatorat ca mi-ati o"erit acest prilej#

$osmin Dadu)a

heorghe Pipere sa s7

2. 0: 2009 at 2172>

(timate dle Dadu)a!

Da multumesc pentru mesajul de mai jos-nu de mai sus! n#n#-! chiar si pentru stilul sau polemic si pentru argumentele contrare opiniei mele# In prezenta unor reactii )ehemente de respingere! )enite mai ales din rindulcolegilor mei pro"esori! o ast"el de pozitie nu poate decit sa ma ucure caci!in loc sa respingeti din start ideea! incercati sa o intelegeti si! e)entual! sa ocom ateti! cu argument si nu cu prejudecati#

11



In legatura cu articolul meu! tre uie sa stiti ca nu este )or a de unstudiu apro"undat care sa isi propuna sa re)olutionize sistemul nostru juridic!ci doar de o constatare! mai degra a empirica! a unei realitati# Intr-ade)ar!e&ista spete judiciare care se caracterizeaza printr-un inalt grad derepeta ilitate! ceea ce imi sugereaza ca s-au instalat adevarate cutume

judecatoresti in acele domenii# (i! in acelasi timp! e&ista solutii in cazuri despete care! prin lege interna sau international! se impugn ca si legea partilor#

In alta ordine de idei! ati sesizat ine7 in te&tul articolului meu )or escde lege stricto sensu! ca act juridic al Parlamentului si! mai prBcis! de legeainterna# In mod e)ident! numai in acest caz se poate )or i de separatia

puterilor in stat! in sensul ca legea este atri utul Parlamentului! in timp ceaplicarea sa este atri utul puterii judecatoresti# Este tot atit de e)ident cadreptul nu inseamna numai legea! ci si actele normati)e de putere in"erioara#

Mai mult! in prezent legea nationala este completata sau chiar inlaturata dela aplicare de +legea, internationala %con)entii si tratate la care Romania este

parte' sau de acLuis-ul comunitar European %dintre care 6ratatul de la Romasi Regulamentele sunt direct aplica ile in dreptul intern'#

In legatura cu cele sustinute de d)s#! )-as contrazice %dar numai partial'! in primul rind! in legatura cu a"irmatia ca jurisprudenta este norma juridica autentica# Jorma este o regula general )ala ila si aplica ila! eaneputind avea acest caracter atunci cind se refera strict la speta ! adica lacazul indi)idual# A spune ca solutia data intr-o speta este norma juridica esteo contradictie in terminis# Alta este! insa! situatia in care o solutie de speta serepeta si capata un anumit grad de generalitate! de)enind cutuma < in acestcaz! solutia respecti)a este +o ligatorie, intrucit judecatorul! din comoditatesau din convingere, nu gaseste necesara schim area sau inlocuirea solutiei#$u totul alta este situatia atunci cind solutia se impune ca o ligatorie in toatecazurile identice sau similar! asa cum era cazul dreptului praetorian! laromani! cum este cazul sistemului de common la si cum este cazulrecursurilor in interesul legii! la noi# *oar in aceasta situatie din urma putem)or i de o norma de drept! in ade)aratul sens al cu)intului#

In orice caz! judecatorul! chiar si la cazul de speta! creaza drept! insensul ca mo ilizeaza dreptul %legea si celelalte norme juridice! cutumele!echitatea etc'#

In al doilea rind! "ara sa )a contrazic direct pe d)s# ci! cu riscul de acomite o impietate! contrazicindu-l mai degra a pe ?ans @elsen! consider ca

12



dreptul pozitiv nu se autocreeaza ! caci el este cladit pe un sistem de principii generale de drept! repeta ile in orice timp si in orice spatiu! dintrecare echitatea si justetea sunt chiar imua ile# Chiar si Constitutia, normasuperioara care determina si justifica norma inferioara, isi are sursaprimara in aceste principii si! in plus! se supune unor sau este "acutainaplica ila de te&te din con)entii international asupra drepturilor omului lacare Romania este parte# $ele zece porunci din Dechiul 6estament sunt)ala ile si acum si )or ramine asa si in )iitor# 3a "el si principiul "iat justitia

pereat mundi# Incepind cu dreptul cutumiar si continuind cu $odul ci)il!dreptul romanesc s-a caracterizat intotdeauna prin apelul la aceste principiisi la echitate# $a sa )a con)ingeti! pueti reciti art# 9;0 alin#2 din $odul ci)ilcare ne arata ca o con)entie nu o liga numai la ceea ce este e&pres +intr-insa,! ci si la tot ceea ce o iceiul sau echitatea dau +urmare, con)entiei# (i!in "ine! $on)entia Europeana a *reptului 4mului consacra dreptul la un

proces +echita il,! sanctionat deseori pentru cazurile in care solutiile jurisprudentiale s-au departat de la echitate! dind pre)alenta legii in sens"ormal si "ormalist# In "ata unor ast"el de realitati! poate ca ?ans @elsen si-ar re)izui opinia si si-ar recladi sistemul# 3a "el ar tre ui sa stea lucurile si culacunele legii# (unt! intr-ade)ar! situatii extrem de complicate in practica incare lacunele legii nu se mai pot completa cu alte legi! cu analogii! principiide drept! cutume si precedente judiciare# Ast"el! in cazul euthanasiei! aladoptiei copiilor de catre cupluri homose&uale! al operatiilor de schim arede se& etc#! nimic din sistemul dreptului nu mai o"era solutii# (i atunci!dinspre drept spre echitate si! ulterior! catre morala! solutiile in aceste cazurinu mai sunt juridice# aptul ca dreptul nu se +pronunta, in aceste situatii nueste! asa cum sustineti d)s! o normare in sens negati)# *aca ar "i asa cumsustineti d)s#! atunci si in cazul euthanasiei s ar aplica principiul dindreptul privat conform caruia !unde legea nu interzice, inseamna capermite ,! iar cel care ar accepta sa euthanasieze o persoana ar putea "iacuzat de crima# *reptul nu mai are nimic de spus in ast"el de cazuri si! deci!nu se mai autoreproduce#

In "ine! eu nu de"inesc dreptul poziti) ca si @elsen %dupa acesta! este

poziti) acel drept care se naste si se auto-reproduce! un drept e&istentialist! acarei esenta ii urmeza si nu ii pree&ista'! ci mai degra a in sensul de"initieilui /ean $ar onier 7 dreptul poziti) este dreptul care se aplica intr-un anumespatiu juridic! la un anume moment al istoriei! adica dreptul care este invigoare. *e aceea! din acest concept de drept poziti) eu nu pot e&cludedreptul natural, acel drept care pre-e&ista si supra)ietuieste dreptului

1:



poziti)! carei ii este cauza si care ii da justi"icare etiologica# $a si lumea! sidreptul este creat din cu)int#

1.

tgd.jurisprudenta.studiu de gheorghe piperea.doc

Documents