teza balan 2014-15
TRANSCRIPT
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 1/81
Tema : Autoconstiinta profesionala si manifestarea ei la la studentii psihologi
1
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 2/81
2
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 3/81
SUMAR
Introducere
Capitolul I
Aspecte teoretice ale problemei fundamentării autoconştiinţeiprofesionale n perioada adolescentă
!"!" Autoconştiinţa #delimitări conceptuale
!"$" %articularităţi ale autoconştiinţei n perioada adolescentă
!"&" %roblema autodeterminării profesionale n adolescenţă!"'" %articularităţi ale autoconştiinţei profesionale
Capitolul II
In(estigaţia e)perimentală a autoconştiinţei profesionalela studenţii *psihologi
$"!" Metodologia in(estigaţiei e)perimentale a autoconştiinţei profesionale
la (iitorii psihologi
$"$" Anali+a re+ultatelor, discutarea lor"
Recomandări
Conclu+ii
-ibliografie
3
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 4/81
Introducere
Actualitatea" Conştiinţa de sine dezvoltată la nivelul optimal de integralitate, adecvare,
lărgime şi adîncime poate fi considerată cheia de boltă a edificării personalităţii creatoare" 1!,
p#1$ %firmaţia poate fi e&trapolată tuturor persoanelor care conştientizează a&ioma că viaţa esteo 'luptă", o întrecere şi, dacă vrei să reuşeşti, trebuie să te pregăteşti permanent pentru a te
întrece cu alţii şi, in primul rînd, cu tine
Conştiinţa este un fenomen specific uman( conştiinţa de sine conferă identitate unei
persoane şi se manifestă printr)un rol specific de a fi, de a se prezenta, ea este în fapt reflectarea
în conştiinţa individuală a e&istenţei propriei persoane, a faptelor, a intereselor şi a concepţiei
acesteia despre lume
Conştiinţa de sine este rezultatul proceselor raţionale de prelucrare a informaţiilor şi,
totodată, rezultat al acumulării unei mari cantităţi de informaţii Cu cît nivelul conştiinţei este
mai ridicat, cu atît structura sinelui individual este mai conturată
*maginea de sine este rezultatul e&perienţelor trăite, a acumulării şi prelucrării a cît mai
multe informaţii, este reprezentarea propriei personalităţi şi proiectarea ei socială +iecare
persoană are o reprezentare proprie a sinelui reprezentare care poate atenua sau e&agera
realitatea -&istă, în general, tendinţa de a ne vedea mai 'buni" decît suntem şi, in multe cazuri,
acest fapt este o proiectare a aspiraţiilor, a dorinţelor noastre -&istă însă şi persoane care)şi
subestimează valenţele, neavînd încredere in forţele proprii
% fi conştient de sine înseamnă a realiza cine eşti, ce doreşti să fii
Conştiinţa de sine constituie reflectarea în conştiinţa individului a propriei e&istente
psihice şi sociale .e structurează în cadrul relaţiilor sociale, individul cunosc/ndu)se pe sine şi
delimit/ndu)se de ceilalţi prin comparare cu semenii săi *ndividul devine, astfel, o conştiinţă
personalizată, individualizată 0ersonalităţile structurate disarmonic îşi structurează o imagine
deformată at/t despre lume, c/t şi despre sine
alsh şi . 4sipo5 în lucrarea 6Career 7ecision 8a9ing: afirmă că
învăţămîntul şi munca sînt două domenii)cheie ale activităţii umane şi luarea deciziilor privind
aceste două domenii are o importanţă decisivă pentru ma;oritatea oamenilor, deoarece afectează
soarta omului, viitorul lui <n plan individual se iau decizii importante cînd se alege instituţia de
învăţămînt, profesia, schimbarea locului de muncă sau a profesiei <n plan general luarea
deciziilor în aceste două domenii se înscrie în politica social)economică
0roblema alegerii traseului profesional şi de viaţă, vine cu toată acuitatea în faţa omului
în acea vîrstă, cînd el, poate, nu conştientizează pînă la urmă toate consecinţele deciziilor luate întinereţe %legerea profesiei este prima verigă în lanţul alegerilor de mai departe legate de muncă,
=
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 5/81
crearea familiei, ascensiunea socială, bunăstarea materială şi dezvoltarea spirituală 7e la această
primă alegere începe traseul de viaţă independent al omului
0rima decizie, importantă şi independentă, afirmă acelaşi autor, este luată de tineri
spri;inindu)se nu pe e&perienţa de viaţă, care vine cu anii, ci pe reprezentările privind viitorul lor
şi viitoarea societate în care vor trăi Cu cît mai clară şi chibzuită va fi imaginea viitorului înconştiinţa tinerilor, cu atît mai responsabil vor lua ei decizii în prezent
4 gîndire nouă, independentă va a;uta tinerilor să găsească ieşirea din situaţiile de criză,
să)şi determine căile de viaţă, să înţeleagă comple&itatea, contradicţiile, durata şi adîncimea
proceselor ce au loc în societate 7e faptul cum va fi conştiinţa, comportamentul, creativitatea
tinerilor, în mare măsură depinde soarta omenirii -&istă o legătură între generaţii 8ersul istoriei
e astfel, ceea ce se întîmplă astăzi a fost pus în adîncurile trecutului şi la rîndul lor determină
viitorul4rientarea profesională corelează direct cu autoconştiinţa personalităţii şi real cu nivelul
responsabilităţii -a devine necesară în orice perioadă de vîrstă ) de la perioada adolescenţei pînă
la bătrîneţe >reşelile în alegerea profesională îl costă scump pe om, deoarece anume ele
reprezintă una din principalele cauze, care)l transformă pe om în şomer
-senţa umană constă in capacitatea de a alege, de a lua decizii, de a activa
4rientarea socială a personalităţii determină şi propria atitudine faţă de viaţă,
conştientizarea legăturilor indisolubile între sine şi societate, necesităţile şi condiţiile de
satisfacere a lor( determină elaborarea anumitor poziţii de viaţă în corespundere cu cerinţele
realităţii sociale 8aturizarea socială a personalităţii este legată de creşterea responsabilităţii,
conştientizarea faptului că viaţa nu o poţi trăi pe 'maculator:, că viitorul tău este aceea ce tu
singur creezi cu propria muncă, şi deci mult depinde de tine însuţi
7upă faptul, ce atitudine are omul faţă de viitorul său în tinereţe, cînd îşi determină
orientările esenţiale ale traseului vieţii sale, se poate constata nivelul lui de maturizare socială şi
deci inclusiv nivelul dezvoltării autoconştiinţei profesionale
7in cele e&puse mai sus putem determina că? orientarea profesională în societate dintr)un
scop tradiţional formal)declarativ pedagogic şcolar devine un instrument necesar, cu a;utorul
căruia personalitatea, pe parcursul întregii vieţi, poate determina nivelul aspiraţiilor sale pe piaţa
muncii
Conştiinţa profesională îşi are începuturile în perioada adolescenţei şi continuă să se
aprofundeze odată cu alegerea unei profesii şi iniţiere in domeniul ales
%m considerat că este e&trem de interesant şi actual să determinăm cum se dezvoltă
autoconştiinţa profesională la viitorii psihologi, măcar din motivul că în ultimul timp atenţia şi
interesul faţă de această profesie sunt destul de evidente
@
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 6/81
Scopul te+ei constă în investigaţia e&perimentală a particularităţilor autoconştiinţei
profesionale la viitorii psihologi
.biectul in(estigaţiei îl va constitui studenţii de la +00%., specialitatea 60sihologie:
anul 1, anul 3, de studii
Ipote+a : 0resupunem că aA asa formatiuni psihice cum ar fi autoaprecierea si atitudinea fatade sine influienteaza direct asupra formarii constiintei profesionale
bABeprezentarile despre viitoarea profesie difera in dependenta de e&perienta sociala de
anul de studii A
.biecti(ele te+ei:
• %naliza informaţiei ştiinţifice cu privire la problema conştiinţei, autoconştiinţei,
conştiinţei profesionale, dinamica dezvoltării conştiinţei profesionale(
•
*nvestigaţia e&perimentală a autoaprecierii, a atitudinii faţă de sine, a niveluluiempatiei la viitorii psihologi(
• %naliza comparativă a rezultatelor obţinute(
• -laborarea concluziilor(
• Becomandări
-a+a teoretică a in(estigaţiei o constituie conceptele ştiinţifice generale cu privire la
problema conştiinţei, autoconştiinţei profesionale, orientare profesionala, motivarea alegerii
profesiei de către renumiţi savant, specialişti în domeniul respectiv? * o;ovici, * * Cesnocova,
% > .pirchina, * . Don, E E .tol, 8 * Fisina, - -ri&on, D Bogers, 0 erns sa
Gezele esenţiale e&puse în această lucrare ?
• Hna dintre probleme cu care se confruntă psihologia este descoperirea elementului
central, fundamental al personalităţii, care determină unitatea, instabilitatea,
dedublarea şi accentuarea personalităţii .)a a;uns la concluzia că 'nucleulII
personalităţii îl reprezintă -u)l, cu toate laturile lui(
• -ul este ceea ce diferenţiază, individualizează, dă consistenţă ontologică şi delimitare,
prin autodeterminarea şi autoînchiderea personalităţii în raport cu mediul(
• -ul include 3 componente intercorelate şi reciproc integrate?
o Eul corporal imaginea valorizantă a mediului intern al organismului şi a
constituţiei fizice, trăirile afective legate de acestea(
o Eul psihologic imaginea despre propria organizare psihică internă,
trăirile afective legate de aceasta, motivaţia nevoia de autorealizare, de
autoperfecţionare(
J
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 7/81
o Eul social – imaginea despre locul şi rolul propriu în societate, sistemul
valorilor sociale interiorizate şi integrate, motivele sociale, motivele de statut,
sentimentele sociale, voinţa de integrare sociala
• %legerea profesiei este prima verigă în lanţul alegerilor de mai departe legate de
muncă, crearea familiei, ascensiunea socială, bunăstarea materială şi dezvoltareaspirituală 7e la această primă alegere începe traseul de viaţă independent al omului(
• 0roblema alegerii traseului profesional şi de viaţă, vine cu toată acuitatea în faţa
omului în acea vîrstă, cînd el, poate, nu conştientizează pînă la urmă toate
consecinţele deciziilor luate în tinereţe(
• %utocunoaşterea sau cunoaşterea de sine se dezvoltă odată cu vîrsta şi cu e&perienţele
prin care trecem 0e măsură ce persoana avansează în vîrstă, dobîndeşte o capacitate
mai mare(
• Confruntarea cu evenimente diverse poate scoate la iveală dimensiuni noi ale
personalităţii, care sunt de;a consolidate, însa cu care intrăm în contact numai în
anumite conte&te(
• Hnul dintre aceste evenimente ;oacă un rol deosebit de important în cadrul procesului
cunoaşterii de sine -ste vorba despre momentul alegerii carierei, care ) afirmă
specialiştii ) poate fi asociat cu dobîndirea identităţii profesionale, numai că odată ce
se realizează integrarea şi adaptarea iniţială la profesie, este şi mai important de a secunoaşte pe sine
/aloarea teoretică .)a efectuat o analiză şi o sistematizare a informaţiei cu privire la
conştiinţa, autoconştiinţa şi conştiinţa profesională
/aloarea aplicati(ă .)a demonstrat e&perimental relaţia dintre autoapreciere, şi
atitudine faţă de sine cu autoconştiinţa profesională la viitorii psihologi
0şantioane Hniversul populaţiei investigate a fost constituit din studenţi de la +00%.,
anul 1 de studii? 2@ studenţi, anul 3,= de studii? ) 2@ studenţi%roceduri"
8etodica de determinare a autoaprecierii 7embo)BubinşteinA(
8etodica determinării atitudinii faţă de sine B . 0antileevaA(
8etodica determinării monta;elor social)psihologice 4 + 0otiomchinaA(
Chestionarul investigaţiei empatiei 8egrobeanA(
8etodica de determinare a abilităţilor empatice E oicoA(
Compunerea K -u psiholog cu 1L ani de stagiu M
#
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 8/81
CA%IT.1U1 I
Aspecte teoretice ale problemei fundamentării autoconştiinţei
n perioada adolescentă
!"!" Autoconştiinţa # delimitări conceptuale
Conştiinţa este una dintre cele mai importante nivele de organizare a vieţii psihice a
individului, cînd afirmată, cînd negată cu vehemenţă
) pentru introspectionişti toata viaţa psihică este conştientă(
) pentru beha(iorişti conştiinţa nu are nici o însemnătate şi este eliminată din psihologie
Conştiinţa poate fi, deci, definită ca fiind totul psihologia fără inconştientA sau nimic
psihologia fără conştiinţăA
Conştiinţa a fost?
) cînd redusă la o simplă funcţie psihică numita uneori ,,vigilenţă:(
) cînd e&tinsă pînă la pierdere în generalitatea vieţii psihice prin asimilarea cu gîndirea
refle&iva si critica, cu -ul si personalitatea, cu pra&isul si etica voinţei(
) cînd a fost socotita un epifenomen, un refle& întîmplător, o abstracţie care poate fi
sustrasă vieţii psihice sau adăugată maşinilor electronice() cînd abandonată în reţeaua relaţiilor e&istenţiale sau a structurilor interpersonale
%ceasta a permis proliferarea perspectivelor de abordare şi definire a ei.
7ificultatea definirii conştiinţei provine din faptul că ea este pură subiectivitate, din acela
ce se manifestă în e&perienţele personale nefiind, de regula, accesibilă altuia
Norbert .illamO consideră 'conştiinţa cunoaştere imediată pe care fiecare dintre noi o are
despre e&istenţa sa, despre actele sale şi despre lumea e&terioară Conştiinţa?
) ţine locul senzaţiilor şi percepţiilor noastre, realitatea subiectiva a acestora() organizează datele simţurilor, ne situează in timp si spaţiu(
) este cunoaşterea a ceea ce acompaniază activitatea spiritului:sillamO
7efiniţia lui N .illamO sugerează cu mai mare acuitate întrebarea? ,,ce înseamnă a fi
conştientP:
*n vederea clarificării ei argumentate, o scurtă incursiune în istoria psihologiei este
necesară
Boland 7oron şi +rancois 0arot consideră că 'conceptul de conştiinţă are o triplăsemnificaţie? morală, metafizică şi psihologică .ensul moral este asociat cu cuvîntul conştiinţă
din antichitate? conştiinţa este un principiu intelectual care permite aprecierea diferenţei între
Q
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 9/81
bine şi rău R.ensul metafizic se instituie la sfîrşitul perioadei medievale în curente de gîndire
<n sensul psihologic spiritul se defineşte prin conştiinţă, instrument neechivoc al cunoaşterii
lumii şi de sine, accesibilă prin introspecţie:
7upă 8 Slate, în definirea conştiinţei au fost parcurse 3 etape?
• prima se înscrie în intervalul de la începuturile psihologiei ştiinţifice şi pînă prin anii 3L(• a doua cuprinde perioada anilor =L)JL(
• a treia începe cu anii #L şi continuă pînă în zilele noastre
%rima etapa" 4 sistematizare a celor mai semnificative definiţii ale conştiinţei formulate in
perioada de început a psihologiei se regăseşte în lucrarea lui Easile 0avelcu ,,Conştiinţa şi
inconştient:
Cele mai frecvente răspunsuri date la această întrebare au fost următoarele?
) 'a fi conştient înseamnă a gndi, a stabili relaţii2) a fi conştient înseamnă a gîndi: .pencer, 1Q#@A
'Cuvîntul conştiinţă se referă la susceptibilitatea pe care o au părţile e&perienţei de a fi
puse în relaţie şi cunoscute: Tames, 1!LJA(
) a fi conştient înseamnă a dispune de capacitatea de a face sinte+e" undt concepea
conştiinţa ca o ,,sinteză creatoare(
) a fi conştient înseamnă a te putea autosupra(eghea"
,,% fi conştient înseamnă a)ţi putea povesti e&perienţa, limba;ul fiind o calitate structurală a
conştiinţei, o calitate prin care aceasta accede la umanitateRConştiinţa este un ansamblu de
reacţiuni ale individului la propriile lui acţiuni: Tanet, 1!2QA
) a fi conştient înseamnă a te adapta suplu la noile solicitări
,,+ără o activă adaptare la obiecte, totdeauna noi, ale e&perienţei e&terne, nu se poate
produce conştiinţa: allon, 1!2=A
Goate aceste definiţii pun in evidenţă implicit sau e&plicit şi funcţiile conştiinţei:
) relaţia;
) sinteza;
) autosupravegherea;
) adaptarea
Numai că fiecare dintre ele, după cum spunea 0avelcu, sunt limitate
0rimele 3 păcătuiesc prin îngustarea nepermisă a noţiunii de conştiinţă, redusă fie la gîndire
sau la un alt aspect al ei sintezăA, fie la limba;( ultima lărgeşte e&trem de mult sfera noţiunii de
conştiinţă, aceasta apărînd ca fiind identificată cu inteligenţa, definită în acelaşi mod
%r fi mai nimerit, spunea 0avelcu, să interpretăm conştiinţa ca o activitate de înţelegere,
pentru că rolul ei este de a avea înţelesuri, de a integra un fenomen într)un sistem de relaţii, de a
!
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 10/81
realiza scindări, diferenţieri, noi sinteze şi opoziţii în interiorul conţinuturilor, la început
omogene, pentru a a;unge, în final, la individual
8ai productivă ar fi conceperea conştiinţei ca o funcţie de supraveghere în loc de
autosupraveghere Eiaţa noastră psihică cuprinde ambele sisteme -u si FumeaA într)un singur
act săvîrşit sub supraveghereConştiinţa trebuie interpretată nu în termenii generali ai adaptării, ci ca fiind o anumită
adaptare, deoarece ea intervine doar atunci cînd este necesară o adaptare superioară pe planul
înţelegerii
Conştiinţa este o funcţie de adaptare la lumea e&ternă prin operaţii simbolice,
reprezentative, intelectuale cu scopul asigurării unui nou echilibru, mai perfecţionat, între individ
şi mediu
A doua etapa" Contribuţiile cu privire la definirea conştiinţei în perioada anilor =L)JL suntdestul de numeroase
Hna dintre ele ne reţine atenţia -ste vorba despre opera filosofico)psihologică şi
psihopatologică a lui enri -O
Băspunsurile la întrebarea ,,ce înseamnă a fi conştientP: evidenţiază, după -O, pe lîngă
funcţiile conştiinţei, şi $ modalităţi mai generale, teoretico#metodologice de abordare a
conştiinţei, una aparţinînd psihologiei funcţionale, cealaltă fenomenologiei
%sihologia funcţională descompune conştiinţa în mecanismele parţiale ale memoriei,
percepţiei, schemelor intelectuale şi verbale % fi conştient ar fi un atribut distribuit tuturor
aspectelor vieţii psihice sau doar unora dintre acestea(
3enomenologia descrie nu doar flu&ul internaţional, apariţiile, dezvoltările şi
comple&itatea ,,trăirilor:, ci şi toate modurile de a fi în lume întîlnirea -ului cu un alt -u,
alteritatea -ului, problematica etică şi istorică a omuluiA, a;ungînd în cele din urmă la absorbirea
conştiinţei în generalitatea 7estinului, Baţiunii, 0ra&isului
enri -O consideră că 'în realitate nici unul, nici altul dintre ele nu este corect, deoarece
ideea unei organizări proprii a vieţii noastre psihice nu este reală, primul punct de vedere fiind
indiferent faţă de articularea parţilor la care el ne conduce conştiinţa este o totalitate abstractăA,
iar al doilea opunîndu)se oricărei înrădăcinări a conştiinţei în corp conştiinţa nu este un fenomen
naturalA:
*ată de ce, -O propune o definire comple&ă a conştiinţei, asigurînd astfel unitatea şi
eterogenitatea fenomenelor de conştiinţă
,,% fi conştient înseamnă a trăi particularitatea e&perienţei proprii, transformînd)o în
universalitatea ştiinţei ei Cu alte cuvinte, conştiinţa trebuie descrisă ca o structură comple&ă, ca
organizare a vieţii de relaţie a subiectului cu alţii şi cu lumea:
1L
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 11/81
<n urma trecerii în revistă a modalităţilor fiinţei noastre conştiente fiinţa conştientă implică
o organizare autohtonă( ea se obiectizează şi se reflectă într)un model al lumii( este structurată ca
o reverberaţie a -ului la e&perienţele saleA, -O arată că ,,a fi conştient înseamnă a dispune de un
model personal al lumii:
A treia etapa se a&ează într)o mai mare măsură pe caracteristicile psihologice aleconştiinţei
Tean 0iaget descrie conştiinţa ca pe o ,,acompaniatoare: a acţiunilor, diferenţiind
o ,,conştiinţă n act: cunoaştere anterioară a prizei de conştiinţăA de 'conştiinţă refle)i(ă4
echivalentă cu ceea ce el numea ,,priza de conştiinţă:A
7upă 0iaget priza de conştiinţă înseamnă o noua elaborare a cunoştinţelor prin trecerea de
la un plan psihologic la altul din planul acţiunii în cel al reprezentării, de la cel al reprezentării
concrete la cel al reprezentărilor formaleA-ste vorba despre un travaliu cognitiv, care necesită o susţinută elaborare
%lţi autori pun accentul pe simţire şi afectivitate?
5umphre6 ?,,% fi conştient înseamnă în mod esenţial a avea senzaţii? adică a avea
reprezentări mentale încărcate de afectivitate a ceva ce mi se întîmplă aici şi acum:
Cei mai multi autori pornind de la premisa că prin conştiinţă individul se raportează la ceva
din afara sa, el fiind ,,conştient deR:, postuleaza intenţionalitatea ca una dintre caracteristicile
esenţiale ale conştiinţei
%acherie vorbeşte despre ,,psihologia intenţională:, 6acte intenţionale:
8 Slate defineşte conştiinţa ca o 'formă superioară de organizare psihică prin care se
realizează integrarea activ)subiectivă a tuturor fenomenelor vieţii psihice şi care facilitează
raportareaUadaptarea continuă a individului de la mediul natural şi social:
%stfel ?
• specifică că sfera conştiinţei nu se suprapune peste sfera psihicului( conştiinţa este
doar o parte a psihicului, cea mai importantă(
• subliniază funcţia generală a conştiinţei integrarea activ)subiectivăA(
• precizează finalitatea conştiinţei adaptarea la mediuA
%rincipalele caracteristici ale re#producerii conştiente şi funcţiile care deri(ă din ele:
-timologia cuvîntului con)scientia( con)science, so)znanieA arată că organizarea conştientă
este o reflectare cu ştiinţa, adică acea reflectare în care individul dispune de o serie de informaţii
ce pot fi utilizate în vederea descifrării, înţelegerii şi interpretării unui nou obiect, fenomen,
eveniment
11
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 12/81
.ub raport psihologic, omul îşi dă seama de ,,ceva” anume şi îl reproduce în
subiectivitatea sa sub formă de imagini, noţiuni, impresii
<n virtutea e&perienţei anterioare obiectul are un ecou informaţional în subiect, în sensul că
este conştientizat aproape imediat
Beflectarea conştientă presupune includerea particularului în general şi identificareageneralului în particular
%ceastă particularitate evidenţiază funcţia informaţional-cognitivă a conştiinţei.
0rezenţa scopului în plan mental este esenţială în reflectarea conştientă care este o
reflectare cu scop sau orientată spre scop.
Beflectarea cu scop indică funcţia finalistă a conştiinţei.
.copurile se stabilesc înainte de desfăşurarea activităţii, acţiunii 4mul, prin conştiinţă, are
capacitatea de a anticipa rezultatul acţiunilor sale, de a)l stabili mintal înaintea realizării în formasa concretă
Conştiinţa este deci o reflectare anticipativă a realităţii, prin aceasta deosebirea dintre om
şi animal fiind fundamentală
4 asemenea caracteristică a organizării conştiente evidenţiază funcţia ei anticipativ-
predictivă
7ar pentru a realiza ceva este necesară şi organizarea mintală a activităţii, adică
fragmentarea ei in elemente componente, stabilirea succesiunii desfăşurării şi realizării lor, a
ierarhiei lor, stabilirea locului activităţii respective în raport cu alte activităţi anterioare sau care
urmează a fi iniţiate
Goate acestea reliefează o altă particularitate a organizării conştiente şi anume caracterul ei
planificat, care e&primă funcţia reglatoare a conştiinţei.
4mul nu re)produce realitatea în sine doar pentru a o re)produce, ci cu scopul de a o
modifica, schimba, adapta necesităţilor sale, ceea ce desemnează caracterul creator al
conştiinţei, implicit funcţia sa creativ-proiectiva.
3uncţiile conştiinţei
+uncţia indispensabilă, dar nu suficientă, pentru asigurarea continuităţii vieţii sufleteşti este
memoria memoria de noi înşineA 4rice eu are o dimensiune istorică omul este un sistem
istoricizatA, el fiind e&presia e&perienţelor trăite şi acumulate pînă la momentul prezent
% doua funcţie necesară pentru asigurarea şi păstrarea identităţii trebuie considerată
raţionamentul Baţionalitatea este desprinsă ca etapă şi nivel integrative specific al devenirii
conştiinţei de sine Hnitatea eului nu poate fi oferită decît de o ;udecată de identitate care ar
demonstra că atît schimbările cît şi constantele aparţin aceleiaşi individualităţi
12
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 13/81
0articularităţile organizării conştiente demonstrează comple&itatea acesteia, caracterul ei
specific uman
*n realizarea acestor particularităţi intervin aproape toate procesele psihice procesele
cognitive, planul afectiv)motivaţional, imaginaţia creatoareA
Numai interacţiunea şi interdependenţa acestora, integrarea unora în altele genereazăefectul de conştiinţă
Modelele e)plicati(#interpretati(e ale conştiinţei
0unctele de vedere, concepţiile şi teoriile referitoare la conştiinţă s)au închegat şi au
generat adevărate modele e&plicativ)interpretative
Slate grupează aceste modele în 2 mari categorii? modele tradiţionale şi modele
contemporane, după criteriul istoric al evoluţiei lor
Modelele tradiţionale
Modelul topic
Hnii autori interpretează conştiinţa static, în termeni de ,,cmp4 comparabilă cu cîmpul
vizual ce dispune de zone centrale şi zone periferice
undt consideră că conştiinţa este ,,locul4 unde se desfăşoară procesele psihice ale
indi(idului
-&ista un cîmp de privire al conştiinţei şi un punct de maimă claritate al ei4 reprezentare intrată în punctul de privire al conştiinţei este apercepută, pe cînd în punctul
de ma&imă claritate ea este percepută
Conştiinţa este funcţia sintetică prin care senzaţiile sunt unite în reprezentări, ea este o
,,sinteză creatoare: ce are loc în zona conştiinţei clare
,,<n procesele intelectuale cele mai înalte, în mişcările afective şi în impulsurile volitive ne
întîmpină în diferite grade acea lege la care cîrmuieşte întreaga evoluţie psihică, sinteză psihică
Eiaţa psihică este condusă şi e&tensiv şi intensiv de o creştere de valori? e&tensiv întrucîtvarietatea evoluţiei psihice se lărgeşte treptat, intensiv întrucît valorile născute în această evoluţie
cresc in grad:
undt făcea şi ipoteza, neconfirmată de ştiinţa modernă, care ar e&ista chiar ca un centru al
percepţiei situat în circumvoluţiunile frontale
Darl uhler concepea conştiinţa ca ,,efect de iluminare4 produs n centrul cmpului ei"
enri -O afirma? ,,0e cît este de greu să se evite cuvîntul ,,cîmp: atunci cînd se vorbeşte
despre conştiinţă, pe atît e de imprudent să nu se recurgă la el:
13
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 14/81
,,Cîmpul conştiinţei: nu este conceput însă spaţial şi static, ci ca o ,,totalitate organizată şi
limitată:, ca o ,,structura: în limitele căreia se ordonează e&perienţa individului, acest fapt
permiţînd actualitatea ei.
Conştiinţa apare in forma unui ,,c/mp: circumscris în dimensiunile temporale, legînd -ul
de lumeCeea ce apare în acest cîmp depinde de conţinutul cîmpului şi de forma lui proprie,
autohtonă de organizare
Conştiinţa după enri -O are 3 caracteristici importante?
- verticalitatea care se referă la palierele ei constitutiveA(
- facultativitatea capacitatea conştiinţei de a implica o pluralitate de variaţii supuse
dispoziţiei şi poziţiei de arbitru al subiectuluiA(
- legalitatea se referă la ordinea, forma de organizare a cîmpuluiA Modelul dinamist
%lţi autori aduc o viziune dinamica in definirea conştiinţei
illiam Tames interpreta conştiinţa ca un ,,fapt fundamental: al vieţii psihice interioare
care ,,avansează:, ,,curge: şi se succede fără încetare în noi
7upă opinia lui, conştiinţa se distinge prin = caracteristici esenţiale?
) fiecare ,,stare: tinde sa se integreze unei conştiinţe personale(
) se subliniază faptul că stările de conştiinţă aparţin unei persoane, unui -u individual şi
inalienabil în orice conştiinţă personală stările sunt întotdeauna în curs de schimbareA(
) se accentuează caracterul dinamic, mobil, schimbător al stărilor psihice(
) ceea ce se produce a doua oară este acelaşi obiect, aceeaşi proprietate sau calitate a lui,
dar niciodată obiectul nu va produce aceeaşi senzaţie(
4rice conştiinţă este sensibil continuă 0rin continuu se subînţelege ceea ce nu prezintă nici
fisură, nici spărtură, nici diviziune .ingurele situaţii ale acontinuităţii care au sens în viaţa
psihică a omului se referă fie la mişcarea în timp a conştiinţei, cînd pot apărea unele întreruperi,
timpi morţi, conştiinţa fiind momentan abolită, cînd intervin frăm/ntări neprevăzute, stările fiind
fără nici un raport între ele
<n legătură cu aceste cazuri trebuie făcute 2 precizări?
) conştiinţa aflată într)un timp vid se simte solidară cu conştiinţa care a precedat)o,
recunoscînd în aceasta o alta parte a propriului -u(
) schimbările calitative ce se produc la un moment dat în altul în conţinutul conştiinţei nu
sunt niciodată neprevăzute şi nu constituie nicicînd frînturi absolute
Bezultă, deci, că singura realitate nemi;locită a conştiinţei este curgerea ei neîntreruptă
1=
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 15/81
Conştiinţa se interesează de anumite elemente şi dezinteresează de altele, ea nu încetează
de a le primi pe unele şi de a le respinge pe altele, deci de a opera selecţii
Modelul constructivist
0otrivit acestui model conştiinţa apare ca o construcţie sistematică n continuă mişcare
Cel care a introdus în psihologie acest punct de vedere a fost F. Eîgots9i Fa el, sistemulde conştiinţă se elaborează ca urmare a relaţiilor interfuncţionale ce intervin logic între procesele
şi funcţiile psihice atît în dezvoltarea lor ontogenetică, cît şi în cea funcţională
0rocesele psihice nu)şi pot defini sensul şi rostul lor decît în conte&tul sistemului,
superioritatea unora nu poate fi determinată decît în raport cu nivelul de structurare al conştiinţei
%naliza separată a funcţiilor psihice este ;ustificată numai din punct de vedere didactic, dar
devine artificială şi neconcludentă atunci cînd dorim să definim sistemul
-l vede conştiinţa în mişcare, dar o mişcare organizată, nu haotică, o ,,construcţie: treptată,gradată, deci evolutivă
F Eîgots9i arată că dezvoltarea conştiinţei nu este altceva decît dezvoltarea unui sistem de
semnificaţii, înţelesuri
.emnificaţia este, după părerea lui, unitatea reală, psihologică, a conştiinţei, iar sistemul
acestor semnificaţii este însăşi conştiinţa
Hnitatea conştiinţei este rezultatul procesului de dezvoltare interdependentă a tuturor
funcţiilor psihice
-a nu reprezintă un simplu transfer izomorf al unităţii fizicale a obiectului în unitatea
psihică a înţelesului conştiinţei, nu este o oglindă pasivă, ci o construcţie continuă, un proces de
interacţiuni şi transformări calitative permanente
Modele actuale
%ceste modele au apărut datorită dezvoltării ciberneticii, psihologiei umaniste, psihologiei
cognitive şi psihologiei cognitiviste
Modelul psihocibernetic
.e porneşte de la premisa că reglarea de tip conştiinţa comportamentului cuprinde, pe lîngă
mecanismele de tip feed)bac9, bazate pe evaluarea stărilor actuale ale personalităţii, şi
mecanismele de tip feed)trough şi feed)before care propun compararea internă a variantelor de
răspuns şi testarea anticipată a acţiunilor şi stărilor viitoare
.e consideră că reglarea psihică de tip conştient se întemeiază pe corelarea dinamică a
modelului informaţional al propriului -u imaginea despre sineA cu modelul informaţional al
lumii e&terne, devenind posibile astfel autoraportarea şi autoevaluarea ca forme de reglare
specific umane
1@
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 16/81
+eed)bac9)urile corective ale mecanismelor conştiente dobîndite realizează atît corecţia
abaterilor de la obiectivul stabilit, cît şi revizuirea şi modificarea lui
%cest demers este întreprins de conştiinţă atunci cînd se constată că nu se asigură obţinerea
echilibrului optim al sistemului personalităţii 8ihai >oluA
Nivelul conştient al organizării psihice e&istente în sistemul personalităţii a condus la ideeae&istenţei unei psihocibernetici de gradul **, de optimizare)dezvoltare, reclamată de limitele
psihociberneticii de gradul *, homeostatica
*n situaţiile de reorganizare şi restructurare, feed)bac9)ul negativ, de menţinere în starea
iniţială, devine disfuncţional, de aceea este necesară intrarea in acţiune a unui nou proces
învăţarea bazată pe feed)bac9)ul pozitiv antientropic, care facilitează formarea unor noi
componente ce corespund noilor solicitări
Modelul psihoumanist <si are sursa în concepţia originală lansată de psihologia umanistă
0sihologii 8ansell si Dahan 1!QJA pornind?
• de la premisa potrivit căreia modelul topografic al lui +reud este imprecis, iar modelul
renovat *d, -go, .uperegoA este insuficient(
• de la constatarea că cele 3 perspective de abordare a conştiinţei comportamentalistă,
psihologistă şi e&perenţialăA practicate de behaviorism, psihanaliza şi psihologia
e&perenţială sunt reducţioniste, propun un nou model de interpretare al conştiinţei
0entru ei, conştiinţa este ,,numele dat eperienţei unice a organismului pe care o
personalizăm:
Conştiinţa este e&perienţa unui set de operaţii ale eului a cărei acţiune personalizată este
aplicată
-&perienţa conştiinţei este produsă de interacţiunea a trei tipuri de variabile?
1 e)perienţa primară formată ca urmare a stimulării organismului de obiectele fizice sau
persoanele umane, care se constituie într)un substrat de bază al vieţiiA(
2 e)perienţa cunoaşterii strîns conectată cu prima( rezultă din intrarea în funcţiune a
diferitelor mecanisme psihice ca atenţia, memoriaA(
3 e)perienţa personală privată, unică, care reprezintă ,,prim)planul: e&perienţei, esenţială
pentru conştiinţăA
.e compune din 2 forme de e&perienţă numite prin termenii de ,,Me:
si ,,I:, care in limba rom/nă înseamnă acelaşi lucru? -u
0)perienţa de tip ,,Me4 este e&perienţa mea personală, tulburarea ei ducînd ladepersonalizarea individului -a este legată mai mult de sistemul corpului
1J
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 17/81
0)perienţa de tip ,,I4 se referă la e&perienţa care rezultă din procesarea informaţiilor de
către individ -a este legată de sistemul automemoriei -a variază în funcţie de nivelul
dezvoltării conştiinţei şi de conţinutul cunoaşterii -a este descrisă în termeni de ,,focalizare: a
atenţiei pe propriul corp, pe alţii, pe sineA
7upă 8 Slate, 68e: ar corespunde -ului corporal, iar 6*: ) -ului spiritual, psihologicCombinarea nivelurilor e&perienţei de tip 6*: conduc la apariţia mai multor ,,moduri: ale
conştiinţei, de la asocierea diferitelor operaţii ale -ului conştiinţa modificată şi pînă la cele
patologice
7iferitele constelaţii ale operaţiilor -ului nu au nimic patologic in ele
0atologicul rezidă?
• în răspunsurile disforice la e&perienţa personală nefamiliară(
•
în inabilitatea de a schimba nivelul e&perienţei personale(• în dis;uncţia dintre nivelul e&perienţei personale ţi cerinţele adaptării la conte&t
8odurile conştiinţei concepute ca procese active şi fluctuante sunt forme particulare de
personalizare a e&perienţei, de interpretare a ei
%tunci cînd operaţiile memoriei se conectează normal cu operaţiile -ului, apar modurile
normale de conştiinţă de e& e&perienţa meditaţiei Sen, e&tazul se&ualA
Cînd asemenea conectări lipsesc, cînd nu se realizează nici conectarea cu viaţa şi cu
conte&tele ei reale, se instalează e&presiile patologice ale unor moduri ale conştiinţei e&perienţa
se&uală poate produce an&ietate, pînă la senzaţia pierderii corpului( stările de posesiune sunt
e&presia ,,personalităţii multiple:A
0rin ta&onomia sistematică propusă, prin limba;ul operaţional folosit, cei 2 autori oferă un
model dinamic al funcţionalităţii conştiinţei
.e pare că această perspectivă de analiză a conştiinţei este productivă, ea fiind preluată şi de alţi
autori
Modelul psihocognitivist
0orneşte de la premisa că procesarea informaţiilor provine de la mediul e&tern şi intern,
reprezintă funcţia principală a sistemelor senzoriale ale organismului, conducînd la
conştientizarea a ceea ce se petrece în afara şi în interiorul corpului nostru
Conştiinţa se focalizează pe unii stimuli şi îi ignoră pe alţii
0rocesul de selecţie este facilitat de schimbările intervenite în mediul intern sau e&tern
-venimentele din mediu cu mare importanţă în supravieţuirea organismului au prioritate
ma&imală în procesul selecţiei
Conştiinţa recepţionează şi selectează stimulii din mediu, ea iniţiază, planifică şi ghidează
acţiunile individului
1#
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 18/81
Conştiinţa implică 2 procese cognitive?
1 înregistrarea şi selecţia stimulilor din mediul încon;urător şi din mediul intern astfel încît
percepţiile, datele mnezice şi cele refle&ive sunt reprezentate cu acurateţe în conştiinţă(
2 Controlul propriului corp şi al mediului denotă că suntem capabili să iniţiem şi sa ducem
la bun sfîrşit activităţile cognitive şi comportamentale, să reprezentăm în conştiinţa ca posibilităţi viitoarele evenimentele care nu sunt prezente
7intr)o perspectivă psihocognitivistă, conştiinţa apare ca o capacitate deplină
0entru %nthonO 8arcel conştiinţa este un sistem cognitiv deplin, care sintetizează,
organizează şi direcţionează în mare măsură procese paralele neconştiente prin intermediul unor
momente succesive de ,,unitate sugestivă:
-l a prezentat la tahistoscop litere, pentru perioade de timp prea scurte ca acestea să poată
fi percepute conştient % cerut subiecţilor să selecteze aleatoriu dintr)o listă, cuvinteasemănătoare ca înţeles sau ca forma cu cele prezentate la tahistoscop 0e măsura ce timpul de
e&punere scădea, subiecţii alegeau în proporţie tot mai mare cuvinte asemănătoare semantic cu
cele e&puse şi pierdeau capacitatea de a alege cuvinte asemănătoare ca formă
8arcel concluziona că întregul precede partea din punctul de vedere al accesibilităţii pentru
conştiinţă, aceasta fiind parte a fundamentului funcţionării conştiinţei
-ernard -aars in cartea sa ,,4 teorie cognitivă a conştiinţei: defineşte conştiinţa ca fiind o
capacitate de selecţie, de integrare socială şi direcţionare voluntară, necesar într)un sistem nervos
comple& care trebuie să cuprindă procese inconştiente multiple şi paralele
Conştiinţa este responsabilă de selectivitatea e&perienţei, de adaptarea la nou şi de activarea
şi e&teriorizarea organismului în totalitatea sa
Chiar dacă, după părerea cognitiviştilor conştiinţa nu ne poate spune nimic despre
procesele ei luate separat, ea e&emplifică direct capacitatea de care dispune pentru sinteze trăite
nemi;locit
*nteresante sunt şi constatările unor neuropsihologi sau neuroclinicieni pentru interpretarea
cognitivistă a conştiinţei
Marcel 7insbourne opune modelelor seriale de organizare şi funcţionare a conştiinţei un
model alternativ in care reprezentările multiple sunt active in paralel, unele fiind legate prin
interacţiune cortico)corticală într)un obiectiv, compunerea lor imediată determinînd structura
conştiinţei
+enomenele de negli;are unilaterală a spaţiului şi a persoanei, precum şi cele de opacitate
orbireA sunt demonstrate ca fiind compatibile cu noul model
1Q
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 19/81
Modelul psihoevoluţionist
-ste poate cel mai recent
-l se datorează unor noi tendinţe din psihologie care încearcă să privească şi să e&plice
psihicul şi diferitele lui componente şi funcţii dintr)o perspectivă dar5inistă, deci evoluţionistă
Bolul evoluţiei în proiectarea minţii tuturor fiinţelor cu atît mai mult a minţii umane ;alonează mai toate contribuţiile acestei noi perspective
8aniel C" 8ennett propune o structură ,,scandalos de simplificată: pe care o numeşte
,,turnul generării şi testării 6
%cest ,,turn: se compune dintr)o serie de eta;e sau paliereA care, pe măsură ce se
construiesc, împuternicesc organismele de la noul nivel să găsească mişcări din ce în ce mai bune
şi mai eficiente, dotîndu)le totodată cu o mare putere cognitivă?
•
0rimul eta; îl constituie cel al fiinţelor dar9iniene o variaţie de candidaţi la statutulde organisme a fost generată orbeşte din procese mai mult sau mai puţin arbitrare de
recombinare şi mutaţii ale genelor, în urma testărilor pe teren supravieţuind numai
cele mai bune modeleA(
• Hn alt eta; îl reprezintă fiinţele sinneriene sunt cele care supravieţuiesc pentru că
au făcut de la început, din întîmplare, mişcările pe care trebuiau să le facă, adică cele
care încercau condiţionarea operantăA(
•
%l treilea eta; aparţine fiinţelor popperiene care supravieţuiesc fiindcă sunt suficientde deştepte pentru a face nişte prime mişcări care nu sunt întîmplătoare( în aceste
fiinţe se instalează informaţii e&acte despre lumea pe care probabil o vor întîlni,
informaţii care apar într)o asemenea formă încît produc efecte de preselecţie care sunt
raţiunea lor de a fiA(
• Hltimul eta; conţine fiinţele gregoriene sunt cele ale căror medii interne sunt
informate despre porţiunile proiectate ale mediului e&terior, cele care îşi elaborează
uneltele mintale ale acţiunilor e&terioare, printre care au loc aparte îl ocupă cuvintelece vor permite constituirea unor generatoare de mişcare şi a unor mecanisme de
testare a acesteia tot mai rafinateA
Grecerea de la 1 la = este echivalentă cu drumul îndelungat şi sinuos al apariţiei conştiinţei
Darl 0opper afirmă că el priveşte lumea 3 lumea proceselor minţiiA dintr)un punct de
vedere dar5inist
>azzaniga consideră că în cazul conştiinţei nu putem vorbi de un ,,alt sistem:, ci doar de
faptul că ea reflectă componenta afectivă a sistemelor specializate
-a consta în capacitatea omului de a atribui sentimente activităţilor mintale fapt care le
distinge de aparatele electronice ce ne încon;oară
1!
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 20/81
8iscuţii şi contro(erse actuale cu pri(ire la conştiinţă
Conştiinţa, ca ipostază atît de comple&ă a psihicului a generat o serie de discuţii între
cercetători
Care sunt planurile sau accepţiile noţiunii de conştiinţă;
%utorii care s)au ocupat cu studiul conştiinţei n)au utilizat aceeaşi termeni, n)au acordataceeaşi accepţie termenilor folosiţi
umphreO sesizează 3 accepţiuni mai frecvente ale noţiunii de conştiinţă?
1 la nivel de organizare a psihicului în teoria psihanalitică -ul ca parte raţională a
psihicului împreuna cu cîteva aspecte ale .upraeului constituie conştiinţaA(
2 ca forma a atenţiei, %llport credea ca ,,atenţia este numele de cod al conştiinţei:
3 ca o cale privilegiată a observatorului spre propria sa minte, spre ceea ce el simte şi are
prezent în minte accepţie propusă de introspecţionismACe (aloare au modelele ,,intuiti(e4 ale e)plicării conştiinţei ;
<n ultimul timp se manifestă o oarecare neîncredere în puterea e&plicativă a acestor modele
7e pildă, modelul tradiţional al activităţii creierului care porneşte de la ideea că
rezultatele discriminărilor şi interpretărilor realizate în localizările diseminate ale sistemului
nervos sunt trimise spre alte zone mai centrale pentru a fi prelucrate într)un proces care ar putea
fi numit ,,prezentare şi apreciere conştientă: este ta&at drept un punct de vedere lipsit de
speranţă
7e aceea se propune abandonarea şi înlocuirea lui cu alte modele mult mai plauzibile
<n ce măsură sunt oamenii conştienţi de procesele şi de produsele proceselor ;
Nisbett şi ilson credeau că oamenii sunt conştienţi de conţinutul, de produsele conştiinţei,
nu de procesele ei
0entru ei produsele conştiinţei constituiau datele e&perienţei conştiente
Ne5ell şi .imon cerînd subiecţilor sa)şi relateze cu voce tare gîndurile în timp ce rezolvau
o problemă au constatat o mare capacitate a acestora de a surprinde procesele implicate în
soluţionarea problemelor, fapt care a permis construirea pe calculator a unui program menit a
stimula comportamentul subiecţilor
Se poate face o distincţie ntre ,,conştiinţă4 şi ,,autoconştiinţă4 ;
Hnii autori răspund afirmativ la această întrebare
-delman realizează distincţia dintre conştiinţa conştiinţa de nivel primarA şi autoconştiinţa
numita conştiinţa de nivel superiorA
Conştiinţa primară se referă la capacitatea de a realiza e&istenţa lucrurilor din lumea
încon;urătoare, de a avea imagini mintale în prezent
% fi conştient nu propune nici un fel de -u care ar fi conştient de sine
2L
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 21/81
.e deduce că unele specii animale toate mamiferele şi unele păsăriA dispun de conştiinţă
0robabil că numai animalele fără corte& sunt conştiente
Conştiinţa de nivel superior implică recunoaşterea de către subiectul gînditor a stărilor lui
afective, ea este ceea ce oamenii au în plus faţă de conştiinţa primară? suntem conştienţi de faptul
ca suntem conştienţi7istincţia creează cel puţin 2 pericole?
1 de a confunda conştiinţa cu psihicul, pentru că ceea ce -delman numeşte prin termenul de
,,conştiinţă: este de fapt, psihicul neconştientulA
2 de a e&tinde conştiinţa şi asupra animalelor, ceea ce nu este nonsens
Nici alţi autori nu au fost de acord cu distincţia dintre conştiinţă şi autoconştiinţă <n
definiţia dată de umphreO, problema conştiinţei este cum ştie un om că este el însuşi
8ispun maşinile de conştiinţă ;Fa prima vedere s)ar părea că da
8ulte maşini, consideră >ross, se ,,comportă: în aşa fel încît dacă ar fi oameni ar sugera că
sunt dotate cu procese mintale
7e e&emplu, avioanele prevăzute cu pilot automat pot zbura singure, ele răspund la
informaţii ,,senzoriale: e&terne, iau ,,decizii: asupra zborului, ,,comunică: cu alte aeronave
Cuvintele din propoziţia anterioară scrise cu ghilimele, arată >ross, semnifică faptul că ele
trebuie luate ad lliteram, şi doar într)un sens morfologic
Numai oamenii iau decizii, comunică însă si animalele
0entru o serie de cognitivişti Guring, .imon, odenA inteligenţa artificială puternică nu
este doar o unealtă pentru formularea şi testarea ipotezelor privind mintea umana, ci dacă este
bine programată şi o minte ce înţelege, ce dispune şi de alte procese cognitive, pe scurt numite
conştiente
.earle crede ca este imposibil ca maşinile inteligenţă artificială puternicăA să dispună de
conştiinţă
8ai aproape de adevăr este >raO care se amplasa între aceste 2 e&treme, arătînd că, deşi nu
ştim dacă ţesutul non)biologic poate produce sau susţine procese de conştiinţă, problema rămîne
deschisă
21
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 22/81
!"$" %articularităţi ale autoconştiinţei n perioada adolescentă
Cercetătorii cu preocupări sistematice în domeniul adolescenţei au observat că aceasta
reprezintă 'o problemă veche şi nouă in acelaşi timp: -ste veche pentru că întotdeauna
adolescenţa a reflectat procesul de finalizare a socializării şi este noua pentru că reflectăeforturile de a răspunde la sarcinile formării identităţii într)o lume tot mai diversă şi mai
comple&ă
4 interesantă analiză, atentă şi profundă, a fenomenului adolescenţei este realizată de
psihologul roman N Badu care, intr)o serie de articole care au culminat cu apariţia volumului
'%dolescenta .chiţă de psihologie istorică:, arată că această etapă de viaţă acoperă o vîrstă
creată de istorie si, prin urmare, fiecare epoca îşi descoperă adolescenţa 1!!@, p 1=)1#A
*n epoca preindustrială, mai e&act in societăţile primitive, în cele sclavagiste sau în celerurale tradiţionale, trecerea de la copilărie la stadiul de adult se făcea rapid, sub presiunea
diferitelor ritualuri de iniţiere <n doar cîteva zile, prin probe de rezistenţă fizică, prin ceremonii
acompaniate de cantităţi? tatuarea corpului, schimbarea numelui etc, copilăria lua sfîrşit
*n epoca premodernă, cîştigarea independenţei materiale, dublată adesea şi de încheierea
căsătoriei, se produceau destul de timpuriu, ceea ce permitea dobîndirea rapidă a statutului de
adult, fără o trecere foarte vizibilă care sa poată fi asimilată cu adolescenţa Vi in perioada de
început a industrializării, nevoia tot mai mare de forţă de muncă atrăgea persoane de la vîrstefragede, grăbindu)le maturizarea
.ocietatea modernă, însă, 'pare că întrerupe între copilărie şi starea de adult, o perioadă
de pregătire tot mai sofisticată: N Badu, 1!!@, p 3#A
Cererea de forţă de muncă înalt calificată impune prelungirea şcolarităţii, iar tinerii, în faţa
unei concurenţe tot mai acerbe şi a multitudinii de opţiuni, se vad obligaţi sa)şi amîne trecerea la
statutul de adult productiv
Noile condiţii in care adolescenţii trebuie să se achite de sarcina lor centrală formarea
identităţiiA fac relevantă abordarea acesteia prin prisma modernităţii şi mai ales a
postmodernităţii .ociologii definesc epoca moderna ca fiind epoca postmedievală a
industrializării, caracterizată în mod fundamental prin reflecţie cognitivă şi raţionalitate
institutivă C Samfir si F Elasceanu, 1!!3, p 3J#A
8odernitatea avansată actuală este numită postmodernitate şi se referă la societatea
postindustrială occidentală aflată în stadiul cel mai înalt de dezvoltare a modernităţii
Caracteristicile ei esenţiale sunt considerate a fi? afirmarea lipsei de certitudine a cunoaşterii
relativism sau deconstructivism cognitivA( mobilitatea demografică şi informaţională
22
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 23/81
supere&tinsă în timp şi spaţiu globalizareaA( permanentizarea schimbării( o noua ordine socială(
radicalizarea autorefle&ivă a modernităţii metareflecţieA
Georiile postmoderne condamnă continuitatea şi coerenţa şi preţuiesc decentrarea, unele
din trăsăturile acestea fiind convergente cu cele ale nihilismului, invocîndu)se filozofia lui
Nietzsche C Samfir si F Elasceanu, 1!!3, p ==3)===A%m putea spune că, dacă acest filozof avea dreptate vorbind despre uciderea lui
7umnezeu în epoca modernă prin separarea religiei de stat, ascensiunea ideologiei materialiste,
mar&isteA, în epoca postmodernă se manifestă o propensiune aparte pentru demitizarea unor
personalităţi celebre( deconspirarea amănuntelor vieţii intime prin procedee de tip 'paparazzi: şi
mediatizarea acestora pot spori înclinaţia publicului larg către autoreflecţie, dar pot zdruncina
totodată, din temelii, normele morale tradiţionale
7incolo de asemenea disonanţe putem sesiza unele congruenţe intre evoluţia societăţiimoderne tîrzii şi aceea individuală care ar fi o confirmare a ideii lui .t all după care
ontogeneza repetă filogeneza( spunem aceasta întrucît pare să e&iste o legătură între
superrefle&ivitatea epocii actuale manifestată, de e&emplu, prin e&plozia analizelor şi
metaanalizelor în toate domeniileA şi capacitatea metacognitivă a individului căruia i se solicită
depăşirea stadiului operaţional)formal piagetian şi o accentuare a evoluţiei către morala
postconvenţionala
Comentînd efectele macromediului social asupra personalităţii şi sinelui, 0 *luţ sesizează
că amestecul fenomenelor de globalizare, pe de o parte, şi sporirea specificităţii locale, pe de alta
parte, generează la nivel individual o sinteză între identitatea de sine bine conturată sine stabil,
central, fundamental sau generalA şi identităţile parţiale şi circumstanţiale sine)uri multiple, de
lucru sau specifice rolurilorA %cest autor subliniază interacţiunile celor doua entităţi remarcînd
că sinele stabil poate fi permanent ameninţat sau în dezacord cu sinele de lucru implicat uneori în
evenimente de viaţă ma;ore, ca? război, închisoare, boală severa etc 2LL1, p J!)J1A
%ceasta dialectica a individualului şi socialului este privită ca avînd un efect adaptativ de
către > B %dams si . D 8arshall care, inspiraţi parcă din filozofia nietzscheană, arată că
'putem naufragia prin pierderea relaţiei, a slu;bei, violarea proprietăţii, boalaRdar devenim mai
puternici Noi zilnic ne zbatem între speranţă şi deznăde;de, încredere şi suspiciune, alienare şi
apartenenţăR:
.ocietăţile tradiţionale sunt privite ca fiind închise, fără salturi mari intergeneraţionale,
organizate şi structurate fiecare membru avînd rolul său relativ precis şi stabilA( este ceea ce l)a
făcut pe un autor german să afirme că despre aceste societăţi se poate vorbi in termeni de >estalt
în schimb, societatea postmodernă este caracterizată prin destructurare, prin fragmentare,
23
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 24/81
manifestată în toate compartimentele ei( suntem tentaţi să caracterizăm această etapă ca
iconoclastă, datorită tendinţelor de demitizare şi de violare a tabu)urilor seculare
Belaţiile interpersonale au devenit mai superficiale datorită multiplicării contactelor
interumane impuse de activitatea curentă( în relaţiile de cuplu şi intrafamiliale, în care altădată
predominau morala convenţională şi sacrificiul de sine, astăzi sunt identificate efectele impuneriisinelui ca valoare de baza după cum a argumentat B aumeisterA( altfel spus, promovarea
binelui personal înainte de toate, sau, după alte opinii, a individualismului
*n opinia Ninei 7egele 1!!QA, sinele postmodern este tot mai fluid, dizolvat, mediat,
orientat pe termen scurt iar credinţa că individul posedă un sine adevărat sau real, începe să se
erodeze( multiplicarea fără precedent a relaţiilor impune construirea unui sine pentru alţii care
trebuie să se schimbe ca un cameleon %ceastă realitate a repus în circuit un mai vechi concept,
acela de sine public, aparţinînd psihologului - >offman şi a făcut să se vorbească despre un nou patern al conştiinţei de sine, numit multifrenia ceea ce ar însemna mai multe minţiA
<n ceea ce priveşte relaţiile familiale, psihologul 7 -l9ind consideră ca familia
postmodernă a devenit permeabila, fiind întîlnite tot mai mult familii monoparentale, adoptive,
recăsătorite şi am mai putea adăuga familii de 5ee9)end, multiculturale şi chiar homose&uale
<n aceste condiţii, credem că se complică în mod substanţial circumstanţele în care are loc
procesul de identificare a copiilor cu membrii familiei şi, implicit, formarea identităţii lor
Hn teoretician de;a celebru al postmodernităţii, % >iddens, consideră că pericolul în
această etapă care obligă tot mai mult la realizarea de opţiuni, este că oamenii sa)si piardă
identitatea de sine sau încrederea in sine( soluţia ar fi ca tinerii să înveţe să)şi construiască
propria traiectorie de tip Oo)Oo Nume dat după ;ucăria constînd dintr)o piesă cu lumină dinamică
şi care, fiind atîrnată de un elastic, prin scuturare, e&ecută traiectorii în zig)zag, mereu
schimbătoare, imprevizibileA admiţînd provocarea de a face şi reface mereu propriile structuri
8unca, în mod tradiţional practicată într)un post sigur, în folosul comunităţii şi al
familiei, a devenit mai puţin stabilă şi este privită tot mai mult ca o posibilitate de afirmare a
sinelui, de punere în valoare a propriilor abilităţi( aşa s)ar putea ;ustifica şi uşurinţa cu care
tinerii, actualmente, îsi schimba locul de muncă
*nteresantă este şi opinia că postmodernitatea este totodată şi un postmaterialism întrucît
trebuinţele oamenilor nu mai vizează doar valori materiale ci se îndreaptă spre autorealizare,
toleranţă, stare de bine subiectiv, democraţie
-ducaţia de altădată se desfăşura pe căi ale vieţii relativ certe in funcţie de se& şi poziţie
socială( de aceea, identitatea era mai ales un dat %stăzi, învăţămîntul liberal îl pregateste pe tînăr
pentru o gamă tot mai largă de profesii caracterizate printr)o tot mai mare mobilitate diferite
2=
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 25/81
meserii apar şi dispar cu mare repeziciuneA( astfel, identitatea este tot mai mult o realizare
personală şi o reflecţie asupra acestei realizări
8i;loacele de comunicare moderne au atins un nivel nemaiîntîlnit anterior, permiţînd
indivizilor stabilirea de legături în timp real dar varietatea şi cantitatea acestor informaţii induc,
inevitabil, o mai superficială asimilare şi prelucrare a lor( oferta de informaţii, de produse şiservicii de pe toate canalele media generează efecte noi în plan psihic, cum ar fi? slăbirea
posibilităţii de demarcaţie între realitate şi ficţiune, de)sensibilizare şi sporirea violenţei unii
autori vorbesc despre moartea trăirilor afective sau despre golirea self)ului de empatieA Credem
că o asemenea stare sufletească postmodernă cum a fost numită se datorează într)o mare
măsură unei tendinţe pe care am numi)o postumanistă sau chiar antiumanistă de a devuala tot
mai mult slăbiciunea individului uman în faţa forţei factorilor macrosociali, politici, a tehnicii
informatice şi a ingineriei genetice a se vedea clonarea, considerată de unele canale media ca prima in topul celor mai mari realizări ale ştiinţei actualeA
%cest 'bombardament: informaţional care face tot mai dificilă alegerea de către fiecare
a ceea ce i se potriveşteA, este făcut răspunzător de stresul care produce la copii şi adolescenţi
an&ietate, depresie, agresivitate sporită, văzute ca factori declanşatori ai unor comportamente
autodistructive, cum ar fi? dependenţa de alcool, tutun, droguri etc %stfel de comportamente sunt
privite ca regresive, putînd fi încadrate în categoria mecanismelor de apărare a -ului despre care
amintesc ma;oritatea autorilor care s)au aplecat asupra problemelor privind identitatea
adolescenţilor
<ntr)o lume fragmentată, imprevizibilă, adolescenţii sunt nevoiţi să)şi formeze propria
identitate, adică să)şi conştientizeze trăsăturile şi să)şi precizeze planurile de viitor într)un mod
cît mai coerent, unitar şi consistent
7aca istoricii au asociat adolescenţa cu comportamentul riscant, contradictoriu, cultura
occidentală modernă a calificat)o ca 'timp al incertitudinii, stîngăciei, indeciziei, tinerii fiind
nevoiţi să)şi contureze identitatea într)o lume tot mai heterogenă, generatoare ) într)un ritm
superaccelerat ) de opţiuni, mode, modele, valoriR
0sihologul roman C Ciuperca vine cu un punct de vedere ingenios şi surprinzător asupra
disonantei cognitive, pe care o vede ca un fond permanent al e&istenţei cotidiene a omului în
postmodernitate( el consideră că '0ractic, in limite rezonabile, trăim într)o disonanţă continuă
din care nu vrem şiUsau nu putem să ieşim pentru că societatea în care trăim o valorizează şi o
permanentizează %tît timp cît ne raportăm la ceilalţi şi acţiunilor noastre le conferim un sens
e&trinsec mai degrabă decît intrinsec, tindem sa fim prea puţin afectaţi de lipsa consonanţei:
8ai mult, ne obişnuim cu disonanţa şi nu)i mai acordăm atenţie( ea devine practic normală şi nu
mai acţionează ca disonanţă
2@
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 26/81
Cu toate că adolescenţa este perioada celor mai mari schimbări la nivelul sinelui,
concepţiei de sine şi imaginii de sine, unele studii mai recente arată că ea nu este o perioadă mai
tulbure decît celelalte copilăria şi maturitateaA( doar 2LW dintre adolescenţi au fost găsiţi ca
avînd sentimente de singurătate, confuzie, alienare, ceilalţi QLW reuşind să facă faţă în mod
normal, nonconflictual, vieţii de zi cu zi 7e fapt, cele doua viziuni asupra adolescenţeipesimistă şi optimistăA sunt două e&treme ale modelelor culturale Hrsula .chiopu si - Eerza,
1!Q1, p 2L#A
B %t9inson arată că azi, adolescenţii de pretutindeni se aseamănă datorită unei 'culturi
mondiale: favorizate de e&tinderea mediilor informatice, cultura care generează o personalitate
colectivă şi o conştiinţă colectivă la adolescenţi %stfel, acest autor descrie 'un autoportret al
adolescentului universal: din care am reţinut cîteva aspecte? tinerii epocii contemporane sunt
fericiţi în cea mai mare parte a timpului, simt că deţin autocontrolul, sunt gri;ulii fata de ceilalţi, preferă să nu fie singuri, sunt dispuşi să înveţe de la ceilalţi, ar dori mai degrabă să muncească
decît sa fie sustinuţiUîntreţinuţi, nu se tem sa gîndească sau să vorbească despre se& şi adoptă
comportamente se&uale adecvate vîrstei, au sentimente pozitive faţă de părinţi, sunt capabili să ia
decizii, nu cedează după primul eşec, simt că vor fi capabili să)şi asume responsabilităţi in viitor
v B %t9inson, 1!!J, p Q)!A
4 asemenea schiţă de portret prezintă, în mod firesc, numeroase elemente de specificitate
în funcţie de condiţiile social)culturale şi economice
-&istă perspective diferite şi asupra identităţii( perspectiva psihanalitică este dominată de
teoria psihanalitică a lui . +reud <n concepţia freudiană, personalitatea este văzută ca un sistem
dinamic, animat de doi vectori energetici fundamentali ? erosul şi thanatosul a cărui evoluţie este
dată de raportul dintre determinaţiile genetice pulsiunile se&uale în primul r/nd A şi cele
ontogenetice norme morale şi culturale care reglează imperativ relaţiile umaneA 1L, pag 1L# A
<n ultima sa lucrare asupra structurii psihicului, +reud a descris trei instanţe?
aA sinele sau „id: imaginat ca un rezervor unde clocotesc dorinţele noastre, instinctele(
bA supraeul sau superegoul alcătuit din normele imperativ morale, din idealul său(
cA eul sau egoul care este principalul sediu al conştiinţei -l ţine cont de dorinţele
prezente în sine, de interdicţiile supraeului, căut/nd un compromis între ele, în funcţie
de realitate
%cest compromis obligă eul să alunge în inconştient sinele A toate tendinţele, aspiraţiile
care nu se pot realiza Concepţia părintelui psihanalizei are o bază reală ? e&istă mereu conflicte
între dorinţele noastre şi obligaţiile morale -ul în funcţie de conştiinţa morală şi de realitate,
caută mereu o soluţie optimă +reud susţine o supremaţie a sinelui, a forţelor inconştiente
2J
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 27/81
%lături de eul real omul aşa cum esteA, +reud introduce noţiunea de eu ideal care
desemnează omul aşa cum ar trebui să fie, care să satisfacă esenţa şi valorile superioare ale
fiinţei <n acest conte&t, sentimentele sociale ar rezulta în urma unui proces de identificare cu
ceilalţi membrii ai colectivităţii care au acelaşi eu ideal 1L, p 1LQ A
7acă la +reud, conflictul este cel care caracterizează viaţa adolescentului pentru căcererile realităţii ego A şi standardele morale supraegoA nu sunt niciodată totalmente libere de
biologic „id: A, -ric -ri9son a modificat teoria lui +reud pun/nd mai mult accent pe procesul
egoului conştient şi pe determinările, influenţele socio)culturale asupra adolescentului
Georia identităţii a lui - -ri9son fost elaborată în a doua ;umătate a secolului XX şi a
bazat întreaga dezvoltare ontogenetică pe eforturile psihicului de a)şi contura identitatea -ri9son
a stabilit opt paliere ale dezvoltării identităţii?
•
primul stadiu al vieţii, cel de după naştere, implică psihicul în conturarea unor atitudini de încredere versus neîncredere faţă de ofertele de răspuns la cerinţele
e&primate de psihicul noului nou născut(
• în faza a doua are loc constituirea de iniţiative ca e&presii ale autonomiei dob/ndite
relativA A versus simţul ruşinii ca e&presie a trăirii incapacităţii de independenţă(
• faza a treia, coincidentă cu perioada preşcolară şi apoi cu începutul şcolarizării se
caracterizează prin consolidarea structurilor adaptative anterioare şi dezvoltarea
cooperării şi a unei prime hărnicii ca e&presie a simţului de independenţă(• în stadiul patru se va dezvolta mai pregnant hărnicia sub presiunea solicitărilor
şcolare versus trăirea interiorizării datorită nenumăratelor dificultăţi legate de
solicitările vieţii şcolare nu întotdeauna foarte uşoare(
• între 1L ) 12 ani, are loc dezvoltarea unui alt stadiu, al celui de consolidare al
hărniciei ca s/rguinţă împotriva inferiorizării(
• după 12 ani, se intră în stadiul cinci, p/nă la 1Q ani, în care trece pe prim plan
conştientizarea eului versus confuzia rolurilor şcolare, familiale, grupale, etc A(• în perioada tinereţii se dezvoltă intimitatea ca e&presie a maturizării se&uale versus
izolarea *ntimitatea se revarsă în prietenii, dragoste, simpatii, etc(
• în stadiul şapte se dezvoltă opoziţia dintre atitudinile e&pansive altruiste şi egoism(
• în stadiul opt, al bătr/neţii, se trăieşte sentimentul realizării versus disperarea sau
amărăciunea faţă de şansele ratate
!eoria identităţii a lui "ric "ri#son, constituie un c$ştig interesant al psihologiei
moderne.
2#
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 28/81
7in perspectivă neofreudiană, Savalloni, defineşte conceptul de identitate cu a;utorul a
patru dimensiuni?
• conştiinţa unei identităţi individuale trebuie considerată ca un sentiment pozitiv,
prezent în toate aspectele eului(
• stabilirea caracterului personal(
• sinteza pe care o constituie eul este concepută ca o formă de integrare a eului,
superioară sumei identificărilor din copilărie(
• o solidaritate internă cu idealurile şi cu identitatea de grup *dentitatea este deci
concepută ca rezult/nd din interacţiunea dintre individ şi societate %v/nd în vedere
aceasta şi plec/nd de la analiza răspunsurilor la testul „cine sunt euP:, >ordon
distinge categorii de răspunsuri care merg de la polul social la polul personal(
• caracteristicile atribuite care se referă la categoriile cărora individul le aparţine prin
naştere sau prin funcţiile desemnate se&, origine etnică, religieA(
• rolurile şi apartenenţele referitoare la statuturile parentale mamă, frateA, la
apartenenţa politică, la poziţia profesională dob/ndită(
• identificările abstracte, esenţiale, convingerile ideologice(
• interesele şi activităţile intelectuale, artisticeA(
• caracteristicile personale, incluz/nd valorile morale, autonomia sau simţul de
autodeterminare, percepţia unităţii eului, integrarea la nivel personal, competenţele
individuale
!otuşi prin acest test putem afla dacă individul se identifică cu grupurile de
apartenenţă, nu însă şi valoarea pe care o au aceste grupuri pentru el.
Fouis >uerin în urma unor cercetări trage o serie de concluzii 8ai înt/i „eu” şi 'noi:
trimit la conţinuturi comune, împrumutate din modelele culturale *ndividul şi colectivul va fi în
acest caz un fel de gestalt în care 'eul: este figura şi „alter: fondul, c/nd viceversa, am/ndoi
fiind însă asociaţi şi cimentaţi de ceea ce am putea numi emoţia identifială >rupurile sau
categoriile abstracte sunt domesticite de către 'eu: graţie unui mecanism de racordare 4rice
grup social, prin natura sa abstractă, de cvasi)obiect, trebuie, pentru a fi reprezentat, să se
încarneze în persoane sau persona;e reale sau simboliceA particulare %ceste persona;e sunt
adevărate prototipuri ale grupului de identitate prototipuri identifialeA sau ale grupului de
alteritate prototipuri diferenţialeA <n fine, un sistem de diferenţiere şi opoziţie binară între eu şi
noneu, acelaşi şi celălalt, pozitiv şi negativ sau bine şi rău, ar fi principiul constitutiv al
identităţii 0rin intermediul incluziunilor şi e&cluziunilor, acest sistem ar permite să se
stabilească identitatea personală subiectivă opoziţia eu U noneuA
2Q
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 29/81
> %llport a conturat conceptul de „ proprium” %cesta s)ar e&prima în # ipostaze şi
fiecare în parte ar e&prima faţete ale eului termen ce e&primă căutarea identităţii ca structură
psihică A +aţetele descrise de %llport sunt aspecte ale conştiinţeiA?
) aspectul 1? construirea simţului eului corporal(
) aspectul 2 ? construirea sentimentului identităţii() aspectul 3? construirea respectului de sine
7e la =)J ani simţul eului corporal devine mai fin <n această etapă putem data apariţia a
încă 2 aspecte?
) aspectul =? constituirea eului(
) aspectul @? constituirea imaginii eului
7e la J)12 ani?
) aspectul J? constituirea reacţiilor raţionale ale eului eul ca factor integrator A<n adolescenţă scopurile de largă perspectivă şi îndepărtate adaugă o nouă perspectivă
7e aceea putem vorbi de?
) aspectul #? constituirea efortului personal centrat
Fa > 8ead, întîlnim ideea că eul este constituit dintr)o componentă sociologică eul
social nu ar fi dec/t o interiorizare a rolurilor sociale A şi dintr)o componentă mai personală, eul
psihologic -ul unui individ se dezvoltă plec/nd de la ;udecăţi pe care celălalt le emite asupra lui
în interiorul unui conte&t social în care individul şi acest celălalt interacţionează 7e e&emplu,
copilul adoptă la ;oacă rolurile celuilalt, p/nă c/nd acestea devin propriile sale roluri 7acă eul se
constituie prin participarea la procesul social, nu rezultă din aceasta că eurile tuturor indivizilor
sunt identice
+aptul că eul se constituie în procesul social şi că reprezintă un refle& individual al
acestuia, mai e&act ) un refle& al acelui model de comportament organizat pe care procesul
social îl prezintă şi pe care indivizii îl încorporează în structura lor respectivă, toate acestea sunt
incompatibile cu faptul că orice eu are propria sa individualitate, modelul său unic 4riginea
socială, constituţia şi structura comună a eurilor nu e&clud mari diferenţe şi variaţii între ele, şi
nu interzic individualitatea mai mult sau mai puţin distinctă pe care fiecare eu o posedă de fapt
8ead face distincţie între eul psihologic care ar reprezenta eul ca subiect şi eul social
care ar reprezenta eul ca obiect -l spune? „eul psihologic este reacţia organismului la atitudinile
celorlalţi( eul social este ansamblul organizat de atitudini ale celorlalţi pe care ni le asumăm
%titudinile celorlalţi constituie eul social organizat, la care reacţionăm ca eu psihologic 7e fapt
trebuie să considerăm eul psihologic şi cel social ca elemente constitutive ale eului <n definitiv,
eul este pentru 8ead, mai puţin o substanţă, o structură, c/t un proces( el reiese din trecut, din
interacţiunea cu celălalt, are în prezent o funcţie ce poate fi calificată drept a;ustare la o situaţie
2!
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 30/81
dată şi presupune capacitatea de schimbare în viitor în măsura în care din această a;ustare rezultă
ceva nou:
Fa Tames, personalitatea totală, al cărui nucleu devine eul şi sinele, este prin aceasta
duală Constă din eul, cel ce cunoaşte şi este conştient de sinele care este cel cunoscut .inele
cuprinde trei feluri de elemente, sinele corporal material, sinele social şi sinele spiritual .inelecorporal material se referă la corp, veşminte, familie, cămin, obiecte, dar şi prieteni, vecini etc,
deci se referă la tot ce posedă o persoană %l doilea, sinele social, constă din reputaţia şi
recunoaşterea unei identităţi anume, consideraţia pe care o obţine o persoană în mediul său
Hnele componente ale sinelui social au o mai mare pondere şi importanţă dec/t altele %şa sunt
onoarea, reputaţia .inele social încorporează o e&perienţă socială de roluri şi de statute sociale
% treia componentă a sinelui este cea a sinelui spiritual şi se e&primă prin conştiinţa propriei
activităţi, a tendinţelor şi aptitudinilor psihice %ceasta este 'sanctuarul emoţiilor şi dorinţelor:,este teritoriul actelor de voinţă şi reprezentări trăite prin care omul se simte mai profund în sine
însuşi at/t prin percepţia lumii, c/t şi prin procesele intelectuale pe care le posedă .inele are o
natură socială în toate accepţiile şi elementele sale componente
7e problemele dezvoltării conştiinţei s)a preocupat şi allon %cesta a analizat relaţia
eu)sine în complementaritate cu alter care este figurativ vorbind, oglinda eului sau a sinelui
Belaţia eu)alter progresivă şi efectivă adică eul proiectează asupra altora propriile sale însuşiri,
trăiri, sentimente, intenţii, aspiraţii etcA este socială, căci se constituie în cadrul şi în limitele
impuse social -u şi alter sunt concomitent în conştiinţa inseparabilă %lter are o natură duală tu
şi euA şi reprezintă afirmarea autorităţii societăţii în raport cu persoana 8atricea relaţiilor sociale
este reprezentată de alter, care implică interiorizarea conte&tului socio)cultural în perioada
pubertăţii şi adolescenţei
*dentitatea priveşte conştientizarea distanţei între eu sineA şi alter -&istă unele diferenţe
între identificarea pe care o face eul ca direcţie, ca densitate şi consistenţă de abilităţi, de
aptitudini şi de situare se&uală ) toate acestea sub semnul schimbării -ul devine în aceste
condiţii consistent şi multidimensionat
E 0avelcu adaugă acestei consideraţii ideea că dinamica personalităţii reflectată în
conştiinţa de sine apare ca supusă unui ritm necontenit pe care E 0avelcu îl asemuieşte unei
pulsaţii similare celei de sistolă şi diastolă, de polarizare şi depolarizare a relaţiei subiect)obiect,
individ)lume, eu)lume 33, pag 221)222A
0avelcu spune că însăşi conştiinţa de eu este susceptibilă de evoluţie şi conştientizare 0e
conştiinţa biologică se grefează o conştiinţă socială, la început foarte vagă şi generală, cum este
la primitiv sau la copil 8entalitatea copilului este mentalitatea celor din ;urul lui, conştiinţa
eului infantil este un refle& al credinţelor morale şi intelectuale în care trăieşte( aprecierile sale
3L
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 31/81
reprezintă ecoul aprecierilor şi al ;udecăţii părinţilor Conştiinţa eului biologic şi a celui social
sunt deosebite de cunoaşterea eului %cesta din urmă este o conştiinţă refle&ivă, verbală,
intelectuală şi obiectivă a eului
4 distincţie analoagă o face D Taspers care afirmă că trăirile noastre sunt fapte ale unui
eu conştient, fără ca ele să fie toate şi întotdeauna luminate de cunoaşterea eului, fără ca acestemanifestări să se afirme pe sine, să se aprobe sau să se dezaprobe, fără a purta pe ele semnătura
specială, de recunoaştere făţişă, publică, socială 'Cunoaşterea de sine reprezintă pătura cea mai
nouă, cea mai fluctuantă a eului( ea constă într)o serie de refle&ii, de afirmaţii, de ;udecăţi sau de
credinţe asupra noastră înşine: 2!, p 1@2)1@3A
7in punct de vedere al cogniţiei sociale, eul este conceput ca un set de structuri cognitive
Conceptul de sine este văzut ca un sistem de cunoştinţe despre propriul eu, folosite pentru a
recunoaşte şi interpreta stimuli relevanţi pentru individ Conform lui H Neisser cunoştinţele pecare le are individul despre lumea e&terioară sunt însuşi structurate -le conţin cunoştinţe
generale despre clasa de stimuli şi oferă ipoteze despre stimulii din mediu ce urmează a fi
procesaţi <n viziunea lui azel 8arcus, conceptul de sine se cuvine a fi înţeles ca un sistem de
scheme despre eu *ndivizii acumulează cunoştinţe despre ei înşişi, despre felul în care s)au
comportat în diverse situaţii, pe care le organizează ca structuri stabile .chemele despre sine se
referă la aspecte ale comportamentelor care au relevanţă pentru individ şi organizează
cunoaşterea despre sine în aşa fel înc/t individul să se poată servi singur de ea -le se constituie
pe baza observaţiei propriei persoane în diferite situaţii şi a scrutării introspective, contribuind la
fi&area noilor cunoştinţe despre sine Fucrările lui Ga;fel şi Gurner au impulsionat elaborarea
unor teorii ale identităţii sociale, reanim/nd antagonismul dintre componentele personale şi cele
colective ale identităţii individuale Fa un pol, indivizii ar acţiona pe baza caracteristicilor proprii
identitate personalăA( la celălalt pol, indivizii ar acţiona pe baza caracteristicilor
comuneidentitate socialăA <n aceste studii ei arată că pentru a menţine o anumită identitate
personală, oamenii urmăresc o identitate socială prin integrare într)un grup, aşa înc/t aceasta să
le împlinească aspiraţiile şi, prin efectul de halou, să mărească stima de sine, prestigiul şi
reuşitele grupului fiind atribuite fiecărui membru al său -i rezumă concepţia despre identitatea
socială astfel?
) indivizii încearcă să menţină sau să mărească stima de sine( ei caută să acceadă la o
concepţie pozitivă despre sine(
) grupurile sociale sau categoriile sunt asociate unor conotaţii pozitive sau negative şi,
din acest motiv identitatea socială poate fi pozitivă sau negativă, în funcţie de
evaluările acelor grupuri care contribuie la constituirea identităţii sociale a
individului(
31
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 32/81
) evaluarea propriului grup este determinată prin raportare la alte grupuri specifice, prin
intermediul comparaţiilor sociale, în termeni de atribute sau de caracteristici
valorizate 4 diferenţă pozitivă între grupul de apartenenţă şi un alt grup produce un
prestigiu ridicat( o diferenţă negativă antrenează un prestigiu scăzut
0lecînd de la acestea, autorii elaborează următoarele principii teoretice?) indivizii caută să se menţină sau să accedă la o identitate socială pozitivă(
) identitatea socială pozitivă este bazată, în mare măsură pe comparaţiile favorabile
care pot fi făcute între grupurile de apartenenţă şi anumite alte grupuri pertinente
>rupul de apartenenţă trebuie perceput ca pozitiv, diferit sau distinct de alte grupuri
pertinente(
) atunci c/nd identitatea socială este nesatisfăcătoare, indivizii vor căuta să părăsească
grupul căruia îi aparţin, pentru a intra într)un valorizat pozitiv şi U sau să acţioneze aşaînc/t propriul lor grup să devină pozitiv
%utorii vorbesc de tei tipuri de factori care pot influenţa discriminarea dintre grupuri? în
primul rînd indivizii trebuie să fi interiorizat apartenenţa lor la un grup ca un aspect al
conceptului de sine( situaţia socială trebuie să permită comparaţii între grupuri, în care selecţia şi
evaluarea atributelor pertinente este posibilă, în fine, cu c/t două grupuri vor fi mai asemănătoare
cu at/t posibilitatea de comparare va fi mai mare aşa înc/t grupul de apartenenţă nu poate fi
comparat cu orice alt grup
Gurner în urma unor cercetări aduce o completare acestor principii, a;ung/nd la concluzia
că dacă individul, prin identificare cu grupul accede la o identitate pozitivă, el stabileşte o
diferenţă între grupuri, dar nu mai are tendinţa de a stabilii o diferenţă faţă de ceilalţi membrii ai
grupului său, iar dacă individul are posibilitatea de a se diferenţia direct de celălalt, el nu va mai
stabili o diferenţiere între diferitele grupuri din antura;ul său %stfel, cu cît identitatea socială este
mai puternică, cu atît identitatea personală este mai puţin importantă, şi cu cît identitatea
personală este mai pregnantă, cu at/t individul are mai puţin nevoie de o identitate socială,
devreme ce identitatea socială, ca şi identitatea personală, satisfac aceeaşi nevoie de imagine
pozitivă de sine Gurner, introduce termenul de depersonalizare prin care înţelege că indivizii
a;ung să se considere înainte de toate, e&emplare specifice ale unei categorii mai degrabă, dec/t
indivizi unici şi distincţi unul de celălalt %stfel identitatea socială şi identitatea personală sunt
concepute atunci ca doi poli care se e&clud reciproc .e observă că suntem departe de concepţia
lui 8ead care credea că individul este o creaţie continuă a societăţii, iar societatea o creaţie
neîntreruptă a indivizilor
Căutînd să precizeze care sunt raporturile dintre latura psihologică şi cea sociologică a
identităţii, Gurner distinge trei niveluri în definirea eului?
32
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 33/81
) un nivel supraordonat, care se referă la identitatea umană ca specie distinctă(
) un nivel intermediar al definirii de sine ca membru al unui grup, trimiţ/nd la o
identitate socială bazată pe comparaţii între grupuri(
) un nivel subordonat al definirii de sine ca fiinţă singulară, trimiţ/nd la o identitate
personală bazată pe comparaţii între indivizi. 8oscovici, afirmă că o cunoaştere a celuilalt trece printr)un schimb apropiat şi susţinut
şi demonstrează că, într)o ;udecată, corpul este mai puţin important ca purtător trecut al unei
identităţi psihologice şi sociale, dec/t indicatorii universului interior aflaţi într)o interacţiune
directă, în care observatorul îşi ;oacă rolul alături de cel observat
.e pare deci, că, grupul de apartenenţă furnizează categorii şi modele pentru a)l percepe
pe celălalt .e vede astfel, rolul socialului în grila de observare pe care subiectul o utilizează
pentru descifrarea persoanei şi în orientarea sensibilităţii sale către celălalt %ceastă intervenţie seface la nivel cognitiv atunci subiectul se întoarce spre celălalt pentru a)l evalua( ea intră în
rezonanţă cu propriile aşteptări şi reacţii la nivelul vieţii atunci c/nd acesta se întoarce spre
celălalt pentru a)l lua ca martor şi ca reper *ntervenţia în discuţie vrea să prote;eze imaginea
sinelui în faţa riscurilor micşorării respectului de sine şi a identităţii pe care o poartă în ea relaţia
socială 7eoarece se pare că, într)adevăr, apărerea identităţii sociale legată de grupurile de
apartenenţă sau de referinţă este o miză care modulează procesele cognitive
<n cadrul unei poziţii în mod global negative, clasele defavorizate fac o deosebire între
anumite trăsături obiective sănătate, poziţie socialăA, cărora le acordă vizibilitate, şi trăsături
legate de identitatea psihologică şi socială, cărora le refuză observabilitatea Clasele mai
favorizate nu au de făcut dec/t să analizeze corpul din punct de vedere obiectiv? ele naturalizează
caracteristicile legate de identitatea personală şi opţiunile de viaţă %ceastă dialectică a refuzului
trimite la o apărare a identităţii, raţionamentul ce pleacă de la fizic apăr/nd ca un proces cognitiv
a cărui dinamică are ca domeniu de activitate apărarea sau demonstrarea identităţii subiectului în
cadrul unei condiţii sociale date Gransparenţa lui „a părea: al celor care au în planul aparenţei,
mi;loacele necesare semnificării şi identificării prin condiţiile lor sociale, i se opune opacitatea
„fiinţei: şi identitatea ascunsă a celor care nu vor să fie ;udecaţi printr)o aparenţă pe care condiţia
lor socială o defavorizează
8iza socială a prezentării de sine este mascată atunci c/nd se etichetează o persoană
plec/ndu)se de la aparenţa fizică( c/nd miza este recunoscută, aceasta din urmă, oric/t de puţin
ameninţă imaginea sinelui, se găseşte disociată de atributele constructive ale identităţii personale
-ste un caz ilustrativ de elaborare cognitivă în care intra)individualului se structurează pe inter)
individual 2=, pag @3)@JA
E Ceauşu consideră că e&istă două mari categorii de semne de identitate?
33
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 34/81
) transmise numele care determină apartenenţa sa la o anumită familieA, data şi locul
naşterii care arată vîrstaA, particularităţile biologice şi fizice şi o parte din
caracteristicile psihice(
) dobîndite, cele conferite de propriile performanţe şcolare, profesionale şi cele din
timpul liber <n mod repetat ele definesc profilul propriu al t/nărului*dentitatea socială se formează după . Chelcea în funcţie de specificul cultural e&ist/nd
astfel particularităţi evidente în perceperea stimulilor standard 8odul de gîndire, simţire şi
acţiune al oamenilor trebuie raportat la modele culturale care structurează comportamentele
sociale
0erspectiva umanistă pune accentul pe inima adolescentului, adică pe dezvoltarea
sentimentelor, ideilor, emoţiilor şi pasiunilor sale Hmaniştii opun punctul de vedere al lui
.9inner potrivit căruia adolescentul este controlat, că hotărăşte propriile căi de dezvoltare şicreştere
Beprezentanţii de seamă ai acestei perspective sunt 8aslo5 şi C Bogers
Carl Bogers impune o abordare centrată pe subiect în înţelegerea adolescentului în timp
ce 8aslo5 a adoptat o abordare bazată pe autoactualizare 8aslo5 credea cu toată tăria că omul
trebuie să devină el însuşi Ceea ce un om poate, el trebuie să fie, deoarece e&istă o tendinţă ca
fiecare să devină actualizat în ceea ce este el potenţial, să devină ceea ce este el capabil să
devină
%bordarea umanistă pune accent pe înţelegerea acţiunilor individului orientat către sine
sau către alţii şi direcţionat de scopuri, spri;inindu)se pe înţelegere şi interpretare -a este
interesată de creşterea personală a oamenilor, de maturizarea lor psihică şi socială, de cultura
relaţiilor lor interpersonale, de însăşi schimbarea societăţii, propun/nd un nou tip de societate
numit societatea eu ) psihică
<n concluzie fiecare teorie are o contribuţie diferită la înţelegerea identităţii in perioada
adolescentei
7ezvoltarea conştiinţei de sine este determinată de o serie de factori psihosociali, în
primul r/nd de relaţiile adolescenţilor cu adulţii, aprecierile lor faţă de muncă, calităţile t/nărului
dar şi aprecierile colectivului din care face parte Comportamentul în şcoală, în afara ei, dar şi
rezultatele pe care le obţine la şcoală îl diferenţiază de ceilalţi, îl face să)şi dea seama că este o
fiinţă cu o anumită individualitate ce g/ndeşte, simte şi acţionează într)un mod specific
<n adolescenţă, tînărul îşi dă seama dacă g/ndeşte corect sau nu asupra diferitelor
probleme, dacă îşi iubeşte părinţii, colegii, profesorii, dacă are voinţă tenace sau este călăuzit de
simţul datoriei( dacă este principal sau dacă e&istă o mare deosebire între ceea ce g/ndeşte şi
ceea ce face
3=
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 35/81
4mul nu este un produs inert al unor forţe anonime e&terne sau interne, el nu este într)o
mare măsură opera voinţei sale proprii <n cadrul tiparelor biologice pe fondul şi urzeala matriţei
ereditare se conturează şi se diferenţiază treptat modele sugerate de familie, apoi de şcoală pentru
a a;unge la acele permanenţe personale, sisteme dinamice şi organizate care asigură omului
echilibrul durabil, integritatea lui unică şi creatoare <n etapa de v/rstă la care ne referim, tineriicapabili să ;udece singuri, îşi caută identitatea, încearcă să se autodefinească prin comparare cu
cei din ;ur părinţi, fraţi, colegiA Hn rol important în formarea şi dezvoltarea identităţii îl are
familia %ceasta constituie matricea fundamentală pe baza căreia se dezvoltă personalitatea şi
care contribuie de timpuriu la apariţia unor reprezentări despre sine şi despre ceilalţi, prin ideile,
atitudinile, sentimentele, etc cu care i)a contact în primele clipe de viaţă Nici un alt domeniu nu
oferă asemenea diversitate de relaţii într)o unitate socială at/t de restr/nsă 0ărinţii oferă modele
de formare a personalităţii copiilor, modele care vor apare adaptate, în relaţiile adulţilor de mait/rziu 8odul cuiva de a vedea, de a simţi, de a stabili raporturi cu ceilalţi membrii ai societăţii
trebuie căutat şi în particularităţile convieţuirii cu cei care i)au format familia +amilia este
locul unde se construiesc prototipurile pentru toate relaţiile de supra sau subordonare, de
complementaritate sau reciprocitate, cu nenumărate nuanţe afective care le colorează
Hn cuplu de părinţi, scrie N >alli, compus din personalităţi suficient integrate şi
echilibrate, solidare şi în genere satisfăcute, persoane av/nd un anumit grad de inteligenţă, tact,
intuiţie şi stabilitate emotivă, constituie prin sine un factor de educaţie complet şi eficient
Negativ/nd imaginea propusă de N >alli, ne dăm seama imediat ce rol nefast îl ;oacă în educaţia
copiilor o familie deformată, dezintegrată, ce traume morale provoacă lipsa de armonie, certurile,
brutalităţile Fipsa unuia dintre părinţi, datorită divorţului sau decesului, dezechilibrează
personalitatea copilului nu numai pentru că anulează indispensabilul caracter de bipolaritate al
prestaţiei educative, dar şi prin faptul că sărăceşte imaginea pe care copilul şi)o formează despre
universul social 7iversitatea mediului familial oferă copilului şi posibilitatea de a se defini şi
preciza pe sine, el ;oacă un rol de neînlocuit în cucerirea coerenţei personale Gotodată, el
contribuie la descoperirea comportamentelor sociale fundamentale ca de pildă apărarea
drepturilor proprii şi respectarea drepturilor altuia şi a;ută , prin urmare, at/t individualitatea c/t
şi socializarea copilului %stfel, diversitatea mediului familial oferă copilului şi posibilitatea de a
se defini şi preciza pe sine
7e regulă adolescenţa este considerată v/rsta cea mai critică din viaţa unui om, acum
confrunt/ndu)se copilăria cu maturitatea, e&perienţa de viaţă redusă cu interesele şi preocupările
adultului 8ulţi părinţi se văd parcă puşi în faţa unui alt copil dec/t cel pe care îl ştiau( parcă nu)i
mai ascultă şi nu)i mai respectă în aceeaşi măsură, devine noncomformist şi chiar rebel .)ar
3@
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 36/81
putea spune că dacă în anii anteriori au învăţat să devină părinţi, în general, acum au nevoie de o
nouă specializare, trebuind să devină părinţi de adolescenţi
Căutarea identităţii în adolescenţă are o relaţie importantă cu spiritul de revoltă -l
consideră că părerile sale trebuie să primeze, el dorind în orice chip să facă impresie, să atragă
atenţia, să fie luat în seamă şi considerat un adult <şi dă seama că nu mai este copil deoareceatitudinea în faţa vieţii este alta? %m a;uns la o v/rstă în care copilul a dispărut +elul de ;udecată,
faptele mele sunt mai mature, iar felul de a privi viaţa este altul dec/t în copilărie Nici un
adolescent nu doreşte să fie tratat ca un copil iar în faţa adultului manifestă o atitudine de revoltă
*eşirea din conformismul infantil este echivalent cu c/ştigarea independenţei
Conflictul dintre generaţii este şi va fi etern( întotdeauna părinţii ca adulţi, vor avea
principii stabilizate, verificate, o doză de scepticism, în timp ce tinerii vor avea idealuri, vor tinde
spre perfecţiune, fiind mai încrezători%dolescenţii depind încă de părinţii lor sub aspect emoţional şi material Betragerea
afecţiunii şi dragostei precum şi măsurile disciplinare influenţează modul de percepere a propriei
persoane de către adolescent -&pectaţia părinţilor faţă de rezultatele şcolare ale adolescenţilor
are de asemenea, un rol important în dezvoltarea conştiinţei de sine 8ai ales mamele se
preocupă de problemele rezultatelor şcolare 8amele adolescenţilor cu autoconştiinţă înaltă,
siguranţă în rezultatele şcolare, au tendinţa de a manifesta conduite le;ere faţă de copii lor, se
m/ndresc cu rezultatele şcolare, dar în fapt menţin reguli severe şi cerinţe faţă de tineri de teamă
că aceştia să nu scadă atenţia faţă de obţinerea de rezultate bune şcolare 8amele cu tineri cu
e&pectaţie ;oasă au tendinţa de a subevalua capacităţile acestora şi tratează uneori copiii ca pe o
povară, ceea ce erodează dezvoltarea conştiinţei de sine a acestora -&istă ca atare forme subtile
de feed)bac9 între tineri şi familiile lor, forme ce operează pe terenurile autoevaluării şi ale
formării conştiinţei de sine
G/nărul sau t/năra nu caută doar să se afirme ci caută un statut care să le stabilească
anumite drepturi
0reocuparea adolescentului în relaţie cu adultul este să stabilească raporturi de egalitate şi
nu raporturi de tipul educat şi educator Gotuşi, puţin sigur pe el, provocator şi timid totodată,
simte nevoia să fie susţinut de cei de)o seamă cu el 3L, pag 1L1 NeculauA Cu toate atitudinile
de revoltă sau independenţă pe care le afirmă, adolescentul simte încă nevoia de protecţie -a
constituie efectiv un factor de securizare <n familie adolescentul doreşte să fie considerat,
acceptat şi stimulat -l este deosebit de sensibil la felul de afecţiune care i se arată şi la atitudinea
apreciativă a celor din ;ur 0entru dezvoltarea personalităţii şi a identităţii adolescentului, părinţii
trebuie să arate adolescentului afecţiune şi înţelegere *ndiferenţa, afirmă % erge, este singura
atitudine de care copiii au cu adevărat teamă, iar frica se ştie este una din cele mai izbutite unelte
3J
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 37/81
de schilodire a personalităţii 0ărinţii trebuie să ţină cont că e&emplul personal are infinit mai
multă eficienţă pedagogică dec/t predicile şi cicăleala -i trebuie totodată să nu uite că scara de
valori a t/nărului de 1Q ani nu este aceeaşi cu scara de valori a adultului de @L de ani şi că
divergenţele dintre adolescent şi părinţi sunt adeseori inevitabile
0entru dezvoltarea adolescentului este necesar ca acesta să fie lăsat c/t mai liber,concomitent cu învăţarea unor atitudini c/t mai morale prin e&emplul părinţilor -ste bine ca
t/nărul adolescent să fie lăsat să e&perimenteze şi să)şi asume responsabilităţi pentru a deveni
independent Fibertatea de a intra într)un grup de v/rsta lui îi permite să e&perimenteze
comportamente sociale pe care şi le)a însuşit în climatul afectiv al familiei >rupul este acela
care conduce la formarea unei identităţi sociale -l oferă adolescentului un ideal de sine, o
imagine liniştitoare a propriului eu, un antidot pentru neliniştile sale anterioare Numai grupul
poate să)i satisfacă valenţele de afirmare, poate să)i redea sentimentele de valoare, spune % Neculau @, pag 1J@A
0/nă la această v/rstă copilul nu dovedea preocupări pentru rolul pe care)l putea ;uca în
societate, la adolescent se remarcă apariţia conştiinţei sociale, el devine conştient de persoana
altuia, dar şi de a lui -l nu se poate defini dec/t făc/nd comparaţie cu ceilalţi membrii ai
societăţii pe care o frecventează Copilul capătă sentimentul responsabilităţii
Fibertatea şi independenţa faţă de relaţiile parentale sunt adesea frustrante şi creează nu
numai nesiguranţă ci şi sentimente de culpabilitate %celeaşi fenomene au loc şi cu privire la
grup %partenenţa la grup este competitivă şi adesea tensionată, ceea ce va genera sentimentul de
dependenţă, dar concomitent şi de independenţă şi o oarecare nesiguranţă %stfel procesul
formării conştiinţei de sine se a;ustează şi prin raportare la cei din aceeaşi generaţie
<n etapa adolescenţei, relaţiile dintre fete şi băieţi sunt mai puţin distanţate, pot să se
organizeze prietenii de grupuri mi&te 0rieteniile cu tinerii de acelaşi se& sunt pline de confidenţe
şi se organizează pe preocupări comune %titudinea faţă de părinţi pierde din opozabilitate,
integrarea în grup este competitivă şi de generaţie, plină de aspiraţii înalte 33, pag 22=)
22!ANeculau *maginea de sine se formează la această v/rstă şi prin integrarea în propria clasă de
elevi, prin interacţiunea cu colegii şi profesorii 0rofesorul are rolul de a ghida munca în grup, a
realiza aprecieri la adresa elevilor, c/t şi prin a fi un îndrumător, obiect de comparaţie şi
identificare pentru elevi 0rofesorul ;oacă rolul de model în măsura în care aspiraţiile
adolescentului tind să găsească împlinirea modului de a fi în obiectul pe care îl predă şi în modul
în care o face Clasa este un mediu de socializare prin comparaţiile pe care adolescentul are
posibilitatea să le facă Comparaţiile pe care adolescentul le poate realiza îi oferă puncte de reper,
posibilitatea de a afla care)i sunt propriile capacităţi în raport cu ale celorlalţi( deci de a)şi forma
o imagine a calităţilor de care dispune <n şcoală adolescentul îşi dezvoltă creativitatea, învaţă să)
3#
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 38/81
l a;ute pe celălalt, să îl accepte, învaţă să se e&prime, să devină responsabil, să fie acceptat de
celălalt -i sunt preocupaţi să discute problemele comune şi să participe la soluţionarea lor
%stfel ei îşi vor asuma roluri, vor impune statusuri .timularea creativităţii şi comunicării în
grup, at/t în şcoală c/t şi în afara ei poate duce la conştientizarea unor posibilităţi, la lărgirea
c/mpului relaţional şi motivaţional, a învăţării unor norme şi conduite sociale şi la împlinireasocial afectivă a tinerilor
>rupul şcolar antrenează un sistem comple& de interacţiuni ce duce la stabilirea unei
reţele de relaţii fie formale, fie informaleA corespunzătoare( el constituie un subsistem social
care se relaţionează cu alte subsisteme şi se integrează în sistemul social33, pag223ANeculau
+iecare are conştiinţa unui rol, a unei poziţii pe care o ocupă în societate 7e aceea
înţelesul de eu este individual legat de poziţia pe care o ocupăm în societate 7acă statutul social
şi rolul s)ar schimba de la o zi la alta s)ar cădea într)un haos psihologic Ceea ce ne face să neregăsim şi să ne recunoaştem este în mare măsură aceeaşi atmosferă socială pe care o respirăm,
stabilitatea familiei, a aspiraţiilor etc -chilibrul nostru intelectual reflectă echilibrul grupului
social din care facem parte2Q pag @LA
<n perioada adolescenţei, rolurile dob/ndite şi de adeziune se multiplică -le generează
treptat roluri prospective <ntotdeauna unul din roluri este dominant Beputaţia vocaţională
contribuie la structurarea statutului lor, se ştie că statutul este emancipaţia evaluării şi
competenţei av/nd deci altă condiţionare şi structură psihogenetică dec/t rolul, deşi la fiecare rol
se tinde spre dob/ndirea unui statut *dentificarea vocaţională se manifestă mai mult ca
descoperire de aptitudini, capacităţi şi abilităţi şi ca pregătire activă direcţionată +iind în plină
cursă pregătitoare de a pătrunde în procesul de activitate socială ma;oră a grupului, pe l/ngă
rolurile actuale, adolescentul prezintă şi o gamă de roluri virtuale sau potenţiale Eirtual, orice
adolescent este un om politic, un filosof, un reformator social, un om util societăţii Bolurile
virtuale nu se e&teriorizează printr)o 'acţiune de rol: şi nici nu sunt 'asumate:, ci presează
adesea conştiinţa şi nu rareori erup sub formă de structuri ideale % asuma un rol înseamnă
implicit a te încadra într)un statut, între statut şi rol e&ist/nd un raport dialectic care, în planul
persoanei, se spri;ină pe bipolaritatea conştiinţei, un pol fiind reprezentat de individ, celălalt de
societate=, pag Q3)Q=A
4dată cu adolescenţa apare şi interesul pentru profesie Ca orice rol social, şi rolul
profesional face parte din societate .e poate vorbi de roluri profesionale vocaţionale, indiferente
sau traumatizante 7intre toate rolurile pe care le întrevede adolescentul în perspectivă, rolul
profesional ocupă primul loc 0entru ca profesia pentru care se pregăteşte adolescentul să îi
îndeplinească aspiraţiile intime este necesară o descoperire a vocaţiei 4 falsă imagine a
adolescentului despre sine, în virtutea afirmării unui rol ce l)a ales drept model, influenţa
3Q
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 39/81
climatului familial şi social, respectarea voinţei părinţilor, pot face adolescentul să aleagă o
profesie care să nu corespundă vocaţiei sale 4 adecvată îndrumare vocaţională conduce la
realizarea personalităţii, presupune o bună autocunoaştere şi o imagine de sine bine conturată,
precum şi o optimală integrare a t/nărului în viaţă Beversul acesteia poate reprezenta un factor
de generare a unor consecinţe negative at/t pentru individ c/t şi pentru grupul social care îlinclude Neîmplinirea vocaţională poate duce la neîmplinire sufletească, la nemulţumire şi la
sentimentul eşuării în viaţă, ceea ce nu poate genera o imagine pozitivă despre sine
Hn alt factor important ce intervine în descoperirea vieţii interioare este propria cameră în
care adolescentul are ocazia să mediteze asupra sa 8arele scriitor %natole +rance scria? din
momentul în care am avut propria mea cameră, am avut o viaţă interioară, fiind capabil de
refle&ie şi reculegere Nu găseam frumoasă această cameră, nu mă g/ndeam nici un moment cum
ar fi trebuit să fie, o găseam unică, incomparabilă -a mă separa de univers, aici s)a formatspiritul meu
0roiectarea în viitor este alt factor în dezvoltarea identităţii -ste interesul pentru profesia
ce o va îmbrăţişa %dolescentul se analizează pentru a)şi cunoaşte calităţile, reacţiile asupra
propriei persoane sunt foarte frecvente 7upă unii psihologi, preocuparea de propria persoană
duce la solitudine, motivele sunt diverse Hnii caută liniştea, iar alţii pentru a fugi de ochii
iscoditori ai adulţilor spre a nu fi e&puşi criticilor preferă singurătatea
.trăduindu)se să înţeleagă viaţa în ansamblul ei, adolescentul simte nevoia să
dob/ndească în conştiinţa sa raţionalitatea e&istenţei, sensurile ei unitare, ordinea şi determinările
e&istenţei şi în acelaşi timp, problemele sociale, dorind şi străduindu)se să afle soluţii şi
răspunsuri care să)l satisfacă %stfel adolescentul se străduieşte să)şi definească locul şi menirea
sa în societate, idealul de viaţă şi de muncă -l simte nevoia unei concepţii etice, se străduieşte să
şi)o făurească şi tinde să se călăuzească după ea -lementul care contribuie la integrarea
adolescentului în viaţă, în societate şi în ultimă instanţă în colectiv este munca .atisfacţia în şi
prin muncă creează adolescentului un climat stimulativ dacă factorii educativi e&plică, lămuresc
adolescenţilor rostul social al muncii lor, dacă li se implantează sentimentul participării,
contribuţiei la munca celorlalţi, dacă la se acordă răspunderi personale, definite prin raportare la
ceilalţi dacă fiecărui adolescent i se oferă posibilitatea să dovedească celor din ;ur şi sie că este
capabil de ceva, că este util, că aparţine colectivului 11, pag !1A
3!
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 40/81
!"&" %roblema autodeterminării profesionale in adolescenţă
%ctivitate individuală şi socială de planificare a stadiilor şi fundamentare a deciziilor
conduc o persoană la frecventarea unui tip de instituţie şcolară şi la anga;area în practicarea unei
profesii 7in perspectiva succesiunii temporale, orientarea socială anticipează şi pregăteşteanga;area în profesie, întrucît ciclurile şcolare terminale sînt organizate astfel încît conduc şi la o
formaţie profesională" certificată de diplome .uccesiunea este însă inversată atunci cînd avem în
vedere că opţiunea profesională este cea care determină decizia de frecventare a unei instituţii
şcolare, ultima apărînd în ipostaza de condiţie de realizare a celei dintîi <n practică nu se poate
însă vorbi de universalizarea unei succesiuni anume, întrucît e&istă multiple variaţii generate de
factori individuali şi sociali %ceşti factori se referă la? dezvoltarea vocaţională individuală,
dinamica social)economică a profesiilor şi organizarea filierelor de şcolarizare 4rientarea
social)profesională îşi instituie o cale unitară şi lineară a desfăşurării atunci cînd e&istă
convergenţă între cele trei instanţe %deseori apar însă decala;e între ele, conducînd la
incompatibilităţi între dotarea individuală, pe de o parte, şi filiera şcolară de profesionalizare,
tipul de profesie practicată sau cererile sociale de calificări, pe de altă parte -vitarea acestor
incompatibilităţi presupune identificarea şi analiza modului de acţiune a factorilor implicaţi,
pentru ca pe această bază să se fundamenteze activitatea de orientare profesională
7ezvoltarea vocaţională este parte componentă a dezvoltării psihice individuale şi se
constituie ca produs al interacţiunii dintre sine şi mediul de muncă %re un caracter progresiv şi
se află în relaţie cu stadiile de viaţă Ginde să atingă stadiul de maturizare în anii adolescenţei,
dar nu îşi încetează evoluţia după aceasta, apărînd noi stadii cum ar fi cel al e&plorării 2L)3L
aniA, al realizării 3L)@L aniA, al stabilizării @L)J@ aniA şi apoi al evaluării după vîrsta de J@ de
aniA *nteracţiunea dintre sine şi mediu este analizată prin invocarea conceptelor de sarcini ale
dezvoltării, roluri sociale şi comportamente de întîmpinare 7 locher, B . Bapoza, 1!Q1A
.arcinile dezvoltării şi comportamentele de întîmpinare acţionează ca solicitări faţă de sine în
fiecare ciclu de viaţă, determinînd individul să acţioneze astfel încît să răspundă cerinţelor
mediului social şi să fie pregătit pentru trecerea într)un stadiu nou superior de dezvoltare
Cercetarea a pus în evidenţă planificarea superficială a orientării profesionale a adolescenţilor
atît în opţiunea pentru o profesie, cît şi în cea pentru o filieră de învăţămînt secundar şi superior
T F odden şi F - Tames 1!#JA apreciază pe baza unor date e&perimentale că sarcina cognitivă
de a face o alegere vocaţională realistă şi individualizată depăşeşte nivelul de dezvoltare
cognitivă a adolescenţilor 4pţiunea vocaţională este puternic influenţată de aşteptările familiei şi
de informaţiile obţinute în interacţiunile cu alţii semnificativi covîrstnici, prieteni, rude,cunoştinţe întîmplătoareA <n general, procesul de dezvoltare vocaţională în şcoala secundară şi în
=L
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 41/81
facultate nu este dependent de condiţiile anterioare ci de e&perienţa trăită în perioadele
respective
Ca atare, orientarea social)profesională se confruntă în această perioadă cu stări de
indecizie şi cu absenţa unor planuri stabile şi temeinic cristalizate %ceste stări sînt de apreciat ca
normale şi cu efecte benefice, pentru că produc asimilarea de valori, interese şi scopuri de lungădurată care elimină ambiguitatea planurilor sau indecizia şi accelerează dezvoltarea vocaţională
Gotodată, aceasta presupune că orientarea social)profesională trebuie să ofere?
) spri;in în dezvoltarea conştiinţei de sine şi autoevaluării(
) informaţii diverse despre avanta;ele unei opţiuni(
) oportunităţi de stabilire a unor relaţii semnificative cu alte persoane anga;ate în
domeniu şi cu diverse situaţii de muncă şi de roluri sociale
4rientarea social)profesională este centrată pe dezvoltarea vocaţională, dar nu în modseparat de mediul social, relaţional, de muncă şi învăţare care contribuie la dezvoltarea personală
integrală 4 atenţie specială ar trebui acordată informaţiilor despre lumea muncii şi a profesiilor
şi mai ales despre continuitatea dezvoltării vocaţionale în condiţiile de schimbare a profesiilor şi
a conţinutului muncii, care solicită noi decizii în alte cicluri de viaţă .tatisticile din ţările
dezvoltate industrial pun în evidenţă faptul că în cursul vieţii o persoană este probabil gata să)şi
schimbe profesia de circa trei ori, iar ocupaţia de cel puţin şapte ori T .hipton, -
.teltenpohl, 1!Q1A %legerea profesiei şi ocupaţiei şi pregătirea care contribuie la dezvoltarea
vocaţională solicită ca atît orientarea profesională, cît şi planificarea devenirii personale să se
desfăşoare în permanenţă de)a, lungul întregii vieţi 7e aici şi organizarea unor reţele de
orientare profesională şi selecţie profesională care sînt afiliate unităţilor productive şi instituţiilor
şcolare
0lanificarea dezvoltării vocaţionale este un proces individual, modelat de mediul şcolar,
social şi de muncă, care include perioada de anticipare şi pe cea de implementare E arren,
1!#JA %cestor perioade le corespund stadii progresive de dezvoltare, respectiv? e&plorarea
alternativelor şcolare şi profesionale, cristalizarea unor grupuri de alternative asociate cu ;udecăţi
de valoare, alegerea şi specificarea potenţialului de acţiune pentru perioada de anticipareA şi
anga;area, precizarea şi efectuarea alegerii pentru implementareA %lţi autori adoptă o
perspectivă decizională în care se identifică 'tipuri de strategii" sau modalităţi specifice prin care
este organizată informaţia despre sine şi despre opţiunile vocaţionale 7 % Tepsen, 1!#=A şi
deosebesc persoanele active de cele pasive, care doar se conformează deschiderilor de pe piaţa
forţei de muncă sau a profesiilor
=1
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 42/81
<n ultimul timp, s)a optat pentru un model etapizat de planificare a orientării profesionale
şi a dezvoltării vocaţionale individuale . al5orth T >oodman, 1!#@, 1!Q1A -tapele
considerate sînt următoarele?
definirea sarcinii sau conştientizarea situaţiei de decizie sub acţiunea unor factori
e&trinseci presiunea familiei, cerinţe instituţionale, vîrstaA sau intrinseci cristalizareaunor aspiraţii cognitive şi profesionale, nevoia de independenţă etcA(
culegerea de informaţii despre sine aptitudini şi abilităţi, interese, valori, preferinţe
pentru stiluri de viaţăA şi despre lumea e&terioară cu referire specială la oportunităţile
societăţii şi profesiei 0entru primul tip de informaţii au fost elaborate teste,
chestionare, liste de control şi alte instrumente de diagnosticare psihologică 0entru al
doilea tip, cunoaşterea prezentului social şi a tendinţelor evolutive trebuie centrată pe
lumea muncii şi a profesiilor în relaţie cu organizarea filierelor şcolare, folosindu)se profesiograme, e&perienţa directă şi studiul independent etc(
stabilirea unei ierarhii a propriilor valori în funcţie de informaţia disponibilă(
formularea deciziei, respectiv opţiunea şi acţiunea pentru o filieră socială şi
profesională presupun alegerea unei alternative şi acţiunea de realizare a ei pe baza
ierarhiei valorice stabilite şi a probabilităţii subiective a rezultatelor şi riscurilor ce îi
sînt asociate
-ficienţa orientării social)profesionale este ma&imă în perioadele de tranziţie, carecorespund acelor stadii de viaţă cînd trebuie făcute opţiuni privitoare la propria devenire -le
apar fie ca urmare a evoluţiei personale, fie datorită schimbărilor din mediul şcolar, profesional
sau social Fipsa unui sistem instituţional de orientare social)profesională are efecte negative în
planul dezvoltării armonioase a unei persoane şi în valorificarea socială optimă a talentelor
.elecţia profesională este o funcţie îndeplinită în unităţile productive de un departament
specializat în condiţii de e&istenţă a mai multor candidaţi pentru aceeaşi poziţie .copul este
acela de a alege persoana care dispune de calificările şi posibilităţile de adaptare cele mai
adecvate locului de muncă 0entru aceasta au fost elaborate baterii de teste şi alte probe
psihosociale de analiză şi predicţie a compatibilităţii dintre profilul personal şi cerinţele
profesionale ale postului de muncă
0rofesia)tip de activitate socială ce se e&ercită pe baza unei pregătiri profesionale, a unei
calificări desemnează comple&ul de cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice dobîndite de către
o persoană prin pregătire şi se e&primă prin meseria sauUşi specialitatea însuşite Constituirea
profesională a avut loc în cadrul procesului amplu şi de durată de profesionalizare a muncii
0entru o perioadă considerabilă din istoria omenirii s)a menţinut o distincţie netă între activităţile
intelectuale şi cele fizicemanualeA 7oar primului grup i s)a aplicat denumirea de profesie ) ca
=2
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 43/81
ocupaţie ce necesită înalte cunoştinţe de specialitate, în prezent, ca urmare a dezvoltării forţelor
de producţie, a creşterii comple&ităţii muncii şi a cerinţelor impuse de revoluţia ştiinţifico)
tehnică, profesionalizarea muncii a devenit generală Cvasitotalitatea ocupanţilor solicită şi se
e&ercită pe baza unei calificări, ceea ce conferă individului anumite drepturi dar şi asumarea unor
responsabilităţi specifice muncii ce o desfăşoarăConţinutul profesiei, cerinţele practicării acestora, beneficiile rezultate sînt e&puse în aşa
numitele profesiograme <n economia rom/nească peste !@W din activităţile de muncă necesită o
calificare fac e&cepţie numai activităţile de manipulare a produselor, încărcare, descărcare,
transport manualA Becensămîntul populaţiei din anul 1!!2 a înregistrat profesia persoanelor
luîndu)se în considerare = nivele de pregătire, cu formele lor specifice, în cazul a =@ categorii şi
3@! grupe de profesii? muncitori, ) calificaţi prin licee de specialitate, şcoli medii tehnice, şcoli
profesionale, ucenicie, cursuri, practică la locul de muncă( maiştri( absolvenţi de şcoli postliceale( absolvenţi ai învăţămîntului superior
Ca urmare a sporirii comple&ităţii muncii în condiţiile revoluţiei ştiinţifico)tehnice, se
asistă la solicitări tot mai mari în domeniul pregătirii forţei de muncă, trecerea de la situaţia în
care predominau formele de calificare realizate de către unităţile productive ucenicie, practică la
locul de muncăA, la situaţia în care predomină sau devin e&clusive formele de calificare în cadrul
sistemului de învăţămînt, cu o creştere a numărului anilor de studiu <n ultimele decenii a sporit
proporţia muncitorilor pregătiţi prin forme de calificare în cadrul învăţămîntului liceal şi
profesional
7iversele analize şi calcule demonstrează contribuţia deosebită a calificării profesionale,
a învăţămîntului la creşterea productivităţii muncii se înregistrează o creştere de cîteva procente
a productivităţii muncii pentru fiecare an de pregătireA
7eşi orientată în raport cu cerinţele pentru etapa viitoare, calificarea realizată în tinereţe
nu încheie procesul formării profesionale Cea de a doua componentă a acestui proces o
constituie perfecţionarea, destinată să faciliteze individului adaptarea la schimbările din
domeniul său de activitate .e estimează la 1@ ani intervalul de schimbare a conţinutului unei
profesii 0erfecţionarea profesională se realizează prin studiul individual, reciclare, policalificare
şi recalificare
0erspectiva sociologică asupra profesiilor se corelează cu aceea a altor ştiinţe preocupate
de acest domeniu? economie, ergonomie, psihologie, pedagogie <n ceea ce o priveşte, sociologia
este interesată de studiul caracteristicilor sociale ale profesiei şi ocupaţiilor, de analiza influenţei
activităţii de muncă, în raport cu alte sfere de preocupări ale oamenilor, asupra personalităţii şi
conştiinţei lor( sînt cercetate aspecte referitoare la constituirea aspiraţiilor, idealurilor şi
intereselor profesionale( orientarea, recrutarea şi selecţia profesională( cerinţele, conţinutul şi
=3
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 44/81
eficienţa pregătirii( dinamica ocupaţiilor şi profesiilor( caracteristicile mobilităţii profesionale(
implicaţiile sociale ale schimbărilor din conţinutul muncii şi al profesiilor
!"'" %articularităţi ale autoconştiinţei profesionale
alsh şi . 4sipo5 în lucrarea 6Career 7ecision 8a9ing: afirmă că
învăţămîntul şi munca sînt două domenii)cheie ale activităţii umane şi luarea deciziilor privind
aceste două domenii are o importanţă decisivă pentru ma;oritatea oamenilor, deoarece afectează
soarta omului, viitorul lui <n plan individual se iau decizii importante cînd se alege instituţia deînvăţămînt, profesia, schimbarea locului de muncă sau a profesiei <n plan general luarea
deciziilor în aceste două domenii se înscrie în politica social)economică
0roblema alegerii traseului profesional şi de viaţă, vine cu toată acuitatea în faţa omului
în acea vîrstă, cînd el, poate, nu conştientizează pînă la urmă toate consecinţele deciziilor luate în
tinereţe %legerea profesiei este prima verigă în lanţul alegerilor de mai departe legate de muncă,
crearea familiei, ascensiunea socială, bunăstarea materială şi dezvoltarea spirituală 7e la această
primă alegere începe traseul de viaţă independent al omului0rima decizie, importantă şi independentă, afirmă acelaşi autor, este luată de tineri
spri;inindu)se nu pe e&perienţa de viaţă, care vine cu anii, ci pe reprezentările privind viitorul lor
şi viitoarea societate în care vor trăi Cu cît mai clară şi chibzuită va fi imaginea viitorului în
conştiinţa tinerilor, cu atît mai responsabil vor lua ei decizii în prezent
4 gîndire nouă, independentă va a;uta tinerilor să găsească ieşirea din situaţiile de criză,
să)şi determine căile de viaţă, să înţeleagă comple&itatea, contradicţiile, durata şi adîncimea
proceselor ce au loc în societate 7e faptul cum va fi conştiinţa, comportamentul, creativitatea
tinerilor, în mare măsură depinde soarta omenirii -&istă o legătură între generaţii 8ersul istoriei
e astfel că ceea ce se întîmplă astăzi a fost pus în adîncurile trecutului şi la rîndul lor determină
viitorul
4rientarea profesională are o orientare spre personalitate şi responsabilitate -a devine
necesară în orice perioada de vîrstă ) de la perioada adolescenţei pînă la bătrîneţe >reşelile în
alegerea profesionala îl costă scump pe om, deoarece anume ele reprezintă una din principalele
cauze, care)l transformă pe om în şomer
4 orientare profesională corectă devine pentru orice vîrstă fundamentul 6imunităţiiY
sociale şi profesionale a personalităţii pe piaţa muncii
==
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 45/81
7in cele e&puse mai sus putem determina că ? orientarea profesională în societate dintr)un
scop tradiţional formal)declarativ pedagogic şcolar devine un instrument necesar, cu a;utorul
căruia personalitatea, pe parcursul întregii vieţi, poate determina nivelul aspiraţiilor sale pe piaţa
muncii.
4rientarea profesională leagă sistemul de învăţămînt cu sistemul economic al societăţii,necesităţile elevului cu cele ale societăţii, prezentul elevului cu viitorul lui 0oate că datorită
anume acestui rol important al ei şi se minimalizează importanţa orientării profesionale Căci, pe
măsura ce orientarea profesională devine o parte componentă a instruirii, ea a;ută la debarasarea
de tendinţele deumanizatoare a sistemului autoritar închis Conţinutul şi procesul instruirii
trebuie permanent evaluat din punctul de vedere atît al necesităţilor social)economice ale
societăţii, cît şi cel al necesităţilor individului 8ai mult decît atît, una din funcţiile principale ale
şcolii este de a forma la elevi cunoştinţe, priceperi şi deprinderi care le)ar permite să facă eisinguri această analiză evaluareA %stfel orientarea profesională poate aduce un aport
semnificativ în consolidarea relaţiilor dinamice între generaţia în creştere şi societate
Crearea unui sistem de orientare profesională în ţara noastră în conformitate cu cerinţele
pieţei muncii şi practica mondială în acest domeniu ar permite personalităţii să se autodetermine
în posibilităţile sale profesionale pentru integrarea în activitatea de producţie utila, va contribui
la repartizarea optimă a resurselor umane, sporirea competitivităţii absolvenţilor pe piaţa forţei
de muncă, creşterea competenţei profesionale şi ridicarea productivităţii muncii etc
0rincipalul în om este capacitatea de a alege, de a lua decizii, de a activa <n conte&tul
celor spuse, menţionăm cuvintele psihologului rus Con * despre alegerea profesiei care este, de
fapt, alegerea vieţii, căci de faptul ce şi cum ai ales, va depinde cum va fi viaţa de mai departe
4rientarea socială a personalităţii este determinarea propriei atitudini faţă de viaţă,
conştientizarea legăturilor indisolubile între personalitate şi societate, necesităţi şi condiţiile de
satisfacere a lor( este elaborarea anumitor poziţii de viaţă în corespundere cu cerinţele realităţii
sociale 8aturizarea socială a personalităţii este legată de creşterea responsabilităţii,
conştientizarea faptului că viaţa nu o poţi trăi pe 'maculator:, că viitorul tău este ceea ce tu
singur creezi cu propria muncă, şi deci mult depinde de tine însuţi
7upă faptul, ce atitudine are omul faţă de viitorul său în tinereţe, cînd îşi determină
orientările esenţiale ale traseului vieţii sale, se poate constata nivelul lui de maturizare socială
Numai de noi depinde cum va arăta viitorul, de măsura în care vom participa la întreaga
activitate creativă a zilelor noastre
7e loc surprinzător, una dintre primele profesii a cărei reprezentare a fost descrisă
separat, a fost cea de psiholog Nu putem atribui acest efort orgoliului profesional sau
curiozităţii, ci în primul rînd faptului că, mai mult decît altele, profesia de psiholog, îndeplineşte
=@
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 46/81
toate criteriile necesare pentru ca un obiect să devină obiect de reprezentare socială 8oliner,
1!!@A remarca că volumul de informaţii este mare, imprecis sau chiar confuz, nee&istînd o
poziţie universal valabilă ( obiectul prezintă o miză ridicată atît pentru studenţi sau practicieni
miza identitarăA cît şi pentru publicul larg miza de coeziuneA( nu e&istă o structură, o instanţă
care să dicteze o poziţie oficială0rintre aceste lucrări menţionăm cercetarea efectuată de 0omini şi 7uruz 1!!@A, care
descrie reprezentarea sociala a profesiei de psiholog la nivelul a doua grupuri profesionale
diferite, ambele aflate în raporturi directe cu psihologii, ;uriştii şi preoţii Concluziile studiului
afirmă că diferenţele observate în reprezentările despre psiholog ţin mai degrabă de diferenţele
dintre conte&tele profesionale şi procesele identitare, decît de informaţiile disponibile sau de
strategiile comunicaţionale reale adoptate şi combat ideea posibilităţii modificării reprezentării
psihologului prin campanii de informare globală.tudiile asupra reprezentării sociale a psihologului s)au înscris însa in marea lor
ma;oritate în lumea deschisă de % 0almonari prin cercetarea sa asupra imaginii psihologiei în
*talia
4 ancheta asupra psihologilor a fost realizata intre anii 1!#Q)1!Q3, in cadrul unui vast
proiect de 8edicina 0reventiva al Consiliului Naţional al Cercetării, in scopul inventarierii
opiniilor psihologilor italieni care lucrează in diferite domenii, privind unele aspecte ale
activităţii lor profesionale <ntr)un prim timp au fost realizate convorbiri cu K martori
privilegiaţiM administratori în diverse servicii care anga;au psihologi, psihologi înseraţi de mult
timp in conte&te diferite, profesori universitari, psihoterapeuţiA %ceasta a permis aducerea în
lumină a principalelor teme asupra cărora se focalizează instrumentele de investigaţie 0e lîngă
un chestionar descriptiv, privind datele sociografice, a fost elaborată o grilă de convorbire ce
conţinea întrebări pentru e&plorarea temelor următoare?
o activităţi, funcţii şi obiective ale muncii psihologului(
o condiţii structurale şi organizarea intervenţiei sale(
o raporturi cu profesionişti ai altor domenii psihologice sau nuA(
o evaluarea itinerarului formativ urmat(
o deontologie şi reglementarea ;uridica a profesiei(
o identitatea profesională(
o consistenţa ştiinţifică a psihologiei(
-lementele ce caracterizează o profesiune ar fi individualizarea unei noi arii
problematice, emergenţa unui grup ce se consideră apt să trateze, pentru binele comun şi cu
tehnicile de care dispune, noile probleme, definirea tot mai rafinată a tehnicilor şi a stilurilor de
intervenţie proprii grupului, originale în raport cu tehnicile folosite în tratarea ariei de probleme
=J
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 47/81
la faza în care nu i se defineşte încă specificitatea 0rocesul prin care 6munca de psiholog: a
devenit specializarea 6de a lucra ca psiholog într)un domeniu:, se află în strînsă relaţie nu numai
cu evenimentele importante ale societăţii, dar şi cu evoluţia culturală şi cu semnificaţiile ce au
fost atribuite, în raport cu aceasta, psihologiei şi ştiinţelor umane
=#
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 48/81
CA%IT.1U1 II
In(estigaţia e)perimentală a autoconştiinţei profesionalela studenţii *psihologi
$"!" Metodologia in(estigaţiei e)perimentale a autoconştiinţei profesionale
la (iitorii psihologi
Contingentul e&pus investigaţiei a fost compus din studenţi de la +00%. specialitatea
psihologie anul de studii 1,3, =
Fa e&periment au participat 2@ de studenţi de la anul 1 de studii si 2@ studenţi anul
absolvent 3,=A
*nvestigaţia comple&ă a fenomenului autoconştiinţei profesionale la viitorii psihologi a
fost efectuată aplicîndu)se următoarele metode ?
o 8etodica de determinare a autoaprecierii 7embo)Bubinştein(
o 8etodica determinării atitudini faţă de sine B . 0antileevaA(
o 8etodica determinării monta;elor social)psihologice 4 + 0otiomchinaA(
o Chestionarul investigaţiei empatiei 8egrobeanA(
o 8etodica de determinare a abilităţilor empatice E oicoA(
o 8etodica diagnosticării monta;elor comunicaţionale E oicoA(
o Compunerea K -u , psiholog cu 1L ani de stagiu M
*n continuare vom descrie succint fiecare metoda %şadar?
Metodica de determinare a autoaprecierii %embo-&ubinstein. 'modificată (. M.
)riho*an+
copul *nvestigaţia autoaprecierii personalităţii 8etodica constă în ierarhizarea de către
respondenţi a unor calităţi de personalitate Bezultatele se apreciază după tabela specială
Metodica determinării atitudini fata de sine '&. . )antileeva+
copul *nvestigaţia atitudinii faţă de sine
7escrierea scalelor?
7eschidere)atitudine deschisă sau închisă faţă de sine de autoapărareA, sinceritatea
interioară sau închistrare(
<ncrederea în sine ) supraapreciere, puterea K eu)lui M, sau invers slăbiciune, îndoiala(
%utodiri;are ) reflecta reprezentarea despre izvorul activismului subiectului, capacitatea
de autoreglare(
%titudinea faţă de sine ) reflectă reprezentările subiectului despre emoţiile pe care el
este (
=Q
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 49/81
capabil sa le provoace la ceilalţi stimă, simpatie, sau inversA(
Ealoarea propriei personalităţi pentru ceilalţi(
%utoacceptare ) simpatie faţă de sine, acceptarea de sine(
%utoataşament ) dorinţa de a face modificări sau nuA în propria personalitate(
Conflict intern)sentimentul de conflictualitate cu propria personalitate(
%utoacuzare ) emoţii negative faţă de sine
7upă obţinerea datelor se efectuează evaluarea reieşind din aceste ! scale
Metodica determinării monta*elor social-psihologice '. . )otiomchina+
copul 7eterminarea gradului de e&primare a monta;elor social)psihologice?
M4rientarea la proces M ) persoanele orientate la proces de regulă puţin reflectează
asupra rezultatului scontat %tare stare de lucruri le împiedică realizarea(
K4rientarea la rezultat M ) aşa persoane se consideră unele din cele mai de încredere
7e regulă ele obţin rezultate necătînd la tot ceea ce se produce în ;urul lor(
K4rientarea către altruismM ) este acceptată ca una din cele mai valoroase motivaţii
sociale( determină maturitatea personalităţii(
K4rientarea către egoismM(
K4rientarea către muncăM ) munca aduce o satisfacţie deosebită unor astfel de
subiecţi(
K4rientarea la libertateM ) cea mai semnificativă valoare pentru astfel de subiecţi este
libertatea(
K4rientarea către putereM(
K4rientarea către bani M
.ubiecţii răspund la QL de întrebări ale chestionarului prin KdaMsau KnuM
/hestionarul investigaţiei empatiei 'Megrobean+
copul. *nvestigaţia celor 3 componente independente ale empatiei?
) tendinţe empatice ) capacitatea de a compătimi, impresionalitatea(
) tendinţe de ataşament(
) sensibilitate la negare, adică capacitatea de a trăi sentimentul de vinovăţie, acceptarea
criticii la adresa sa
Metodica de determinare a abilităţilor empatice '0. 1. 1oico+
copul. *nvestigaţia canalelor empatiei şi a nivelului capacităţilor empatice?
canalul raţional al empatiei caracterizează orientarea atenţiei la problemele celuilalt
*nteres spontan faţă de celălalt(
=!
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 50/81
canalul emoţional al empatiei Capacitatea de a rezona emoţional cu alţii
compătimireA(
canalul intuitiv al empatiei Beflectă capacitatea individului de a observa
comportamentul partenerului, în situaţia de deficit de informaţie, adică bazîndu)se
mai mult pe informaţie din inconştient( monta;ele care facilitează sau blochează empatia(
capacităţi comune inactive care oferă posibilitatea creării unei atmosfere de încredere(
identificarea ) capacitatea de se situa în postura celuilalt
Bespondenţilor li se propune să răspundă la 3J de întrebări da, nuA %precierea variază
de la L)J baluri
Metodica diagnosticării monta*elor comunicaţionale '0. 1oico+
copul *nvestigaţia indicilor monta;elor comunicaţionale?
cruzime vualizată faţă de oameni ma& 2L balA(
cruzime deschisă faţă de oameni 0ersonalitatea nu se maschează, nu ascunde
atitudinea ei negativă faţă de alţii -&primările sunt dure(
negativism ;ustificat în aprecierea celorlalţi(
predispunere de a face generalizări ne;ustificate despre unii oameni sau calităţile lor(
e&perienţa negativă de comunicare cu oamenii(
/ompunerea 2 "u , psiholog cu 34 ani de stagiu 5
copul *nvestigaţia reprezentărilor despre viitoarea activitate profesională
Bespondenţilor li se propune să scrie o compunere timp de 3L de min Bezultatele obţinute se
compară cu ceilalţi parametri la metodicele descrise
@L
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 51/81
$"$" Anali+a re+ultatelor, discutarea lor"
7upă aplicarea metodicii care a avut ca scop determinarea nivelului autoaprecierii am
obţinut următoarele rezultate
Gabela nr 1
.cale
Nivelul autoaprecierii
%nul 1 studii %nul 3 studii %nul = studii
*nteligenţă, capacităţi @# medA J3 supA JJ supA%utoritate printrecolegi
J1 supA J= supA J@ supA
8îini dibace @# medA JJ supA JJ supA
-&terior @3 medA J= supA J@ supA<ncredere în sine @= medA J= supA J@ supA
@1
0
10
20
30
40
50
60
70
1 3 4
inteligenta
autoritate
dibacie
exterior
incredere
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 52/81
7eci rezultatele ne demonstrează ca studenţii de la anii absolvenţi se înscriu la nivel
superior practic la toate scalele Fa studenţii de la anul întîi de studii remarcăm indici coborîţi ai
autoaprecierii la toate scalele, mai evidenţi totuşi fiind indicii medii, de rînd cu indici ai
supraaprecierii, moment care denotă incapacitatea acestora de a)şi aprecia rezultatele propriei
activităţi .tudenţii de la anii absolvenţi îşi apreciază adecvat propria personalitate, capacităţile proprii, comparîndu)le cu cele ale colegilor -i sunt mai încrezuţi în sine, din motivul că de;a
sunt capabili să realizeze psihodiagnostica, psihoconsilierea etc, practic să se manifeste
profesional
<n tabela ce urmează prezentăm datele cantitative ale nivelului autoaprecierii
Bezultatele e&perimentale ne demonstrează un nivel mult mai înalt al dezvoltării
atitudinii fata de sine la absolvenţi decît la studenţii anul 1
.tudenţii de la anii absolvenţi sunt dominaţi de impresia ca izvorul de baza alactivismului lor sunt ei personal %dică aceşti studenţi apreciază K eu)l Min calitate de nucleu,
care le organizează personalitatea, activitatea, comunicarea -i considera ca soarta lor este K in
mîinile proprii M
Fa studenţii de la anii absolvenţi este mai evidenta atitudinea faţă de sine ca faţă de
personalitate integră, capabila la performanţe deosebite, la realizarea potenţialului creativ
%plicînd coeficientul .tudent obţinem?
*ndicele 1)3,L ( ind 2 )=,= ( ind 3)2Q ( ind =)=,@ ( ind @) =,2 ( ind J)=,# ( ind #)L,Q ( ind
Q)L,Q ( ind ! )L,@
7atele obţinute la scalele de corelaţie 1,2,3,=,@,J sunt mai înalte decît valoarea critica,
ceea ce corespunde nivelului fidelităţii L,L@ ceea ce ne permite sa conchidem ca diferenţele între
mediile obţinute la anul 1 si anul 3,= sunt destul de clare Fa scalele de corelaţie #,Q,!,
diferenţele între medii nu sunt veridice , adică la aceste scale nu e&istă diferenţe clare între
rezultatele anul 1, 3,=
@2
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 53/81
Gabela nr 2
Scale de corelaţie8eschidere <ncredere n
sineAutodiri=are Autoatitudine /aloarea
proprieAutoaccepţie Ataşament Conflict Autoacu+are
% n " s t u d "
1 2 3 = @ J # Q !
! & ' ! & ' ! & ' ! & ' ! & ' ! & ' ! & ' ! & ' ! & '
8 e d i a >,? @,@ @, B,@ !!,B !$ ,$ B,' B,> >, @, @, @, B,& B,? >,! >,& >,? >,! >,? >,> @,B ,> ,> >,! >, >,
%plicînd Metodica determinării montajelor social-psihologice (O. F. Potiomchina) am obţinut următoarele date?
0
2
4
6
8
10
12
1 3 4
1
2
3
4
5
6
7
8
9
@3
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 54/81
Gabela nr 3
Monta=ele social #psihologiceproces re+ultat altruism egoism munca libertatea puterea banii
A n u l s t u d i i
! &#' ! &#' ! &#' ! &#' ! &#' ! &#' ! &#' ! &#'
M e d i a @,& >,! ?,> @,? ',B @, ',> ',$ ?,! >,? @, >, &, &, &,' ?,
0
1
2
3
4
5
6
7
8
an.1 an.3-4
proces
rezultat
altruism
egoism
munca
libertatea
putereabanii
@=
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 55/81
<n continuare vom descrie fiecare monta; separat?
1 4rientarea la proces prevalează la studenţii anul 1, din motivul că anume în această
perioadă ei se cunosc cu specialitatea, şi real sunt mai mult copleşiţi de proces
4rientarea la proces desemnează #3W la studenţii anul 1 si J1W la studenţii anul
3,=(
2 4rientarea la rezultat prevalează la studenţii anul 3,= 0entru studenţii absolvenţi
mult mai important devine rezultatul obţinut Corelaţia procentuala anul 1 ) @JW (
anul 3,= )#@W(
3 4rientarea la altruism iarăşi prevalează la studenţii absolvenţi, din motivul că la
practica de stat ei au avut ocazia să se confrunte cu diferite situaţii reale care le)a
determinat mai profund orientarea în profesie Corelaţia procentuala ) anul 1)=!W (
anul 3,= #L(
= 4rientarea la egoism are aproape aceiaşi indici la ambele loturi e&perimentale
Corelaţia procentuala ) anul 1 ) =JW ( anul 3,= ) =2W(
@ 4rientarea la munca iarăşi prevalează la studenţii absolvenţi -i posedă mai multe
cunoştinţe teoretice comparativ cu anul 1, de aceea timpul liber ei îl folosesc pentru
a realiza ceva independent pentru a ) şi consolida cunoştinţele Corelaţia procentuală
la anul 1 ) @1W ( la anul 3,= ) J@W(
J 4rientarea la libertate este mai accentuata la anul 1 Fa aceasta vîrstă studenţii mai
sunt dominaţi de sentimentul de K maturitate M, ce se manifesta prin tendinţa spre
independenţă Corelaţia procentuală este la anul 1 ) #LW ( anul 3,= ) JLW(
# 4rientarea la putere -ste mai clară la studenţii anului 1 -i aspiră la obţinerea stimei
din partea colegilor lor, şi influenţei in grupul dat Corelaţia procentuala ) anul 1)
3QW( anul 3,= ) 3LW(
Q 4rientarea către bani prevalează la studenţii absolvenţi %ceştia mai bine , mai clar
conştientizează valoarea situaţiei social)economice din ţară, şi recunosc că munca lor merită a fi remunerată adecvat Corelaţia procentuală ) anul 1 ) 3=W( anul 3,= ) @QW
*n tabela ce urmează prezentăm ierarhia acestor date
Gabela nr =
Nr Anul ! Anul &,'1 Fa proces Fa rezultat2 Fa libertate Fa altruism3 Fa rezultat Fa muncă
= Fa muncă Fa proces@ Fa altruism Fa libertate
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 56/81
J Fa egoism Fa bani# Fa putere Fa egoismQ Fa bani Fa putere
7in tabelă este foarte evident că studenţii anului 1 sunt mai mult orientaţi la proces si mai puţin la bani, pe cînd studenţii absolvenţi mai mult la rezultat şi mai puţin la putere Credem că
aceasta poate fi e&plicat în felul următor? studenţii de la anul 1 sunt interesaţi de tot ce ţine de
procesul de cunoaştere, de iniţiere in profesie 0entru ei importă procesul de posedare a abilităţilor
specifice profesiei, care le va facilita în viitor înscrierea în activitatea profesionala
0entru studenţii absolvenţi este important însa rezultatul activităţii proprii -i de fapt ştiu şi
pot multe să facă independent în ceea ce ţine de abilităţile profesionale şi sunt interesaţi de efectul
manipulărilor efectuate de ei psihodiagnostic, consiliere, profilactică etcA
%plicînd metoda .tudent obţinem următoarele rezultate ?
*nd1) 2,= ( ind 2 ) =,# ( ind 3 )@,2 ( ind =) L,Q ( ind @) 2,Q ( ind J)2,@ ( ind #)2,L ( ind Q)=,Q
Bezultatele obţinute la monta;ele 1,2,3,=,@,J,#,Q sunt mai înalte decît valoarea critică, ceea
ce corespunde nivelului de fidelitate L,L@ s ne permite să conchidem ca diferenţele între anul 1 şi
anii 3,= sunt semnificative
%plicînd chestionarul investigaţiei empatiei 8egrobeanA care a avut ca scop investigaţia
celor 3 componente independente ale empatiei M
G ) tendinţe empatice ) capacitatea de a compătimi, impresionalitatea
% ) tendinţe de ataşament
.N ) sensibilitate la negare, adică capacitatea de a trai sentimentul de vinovăţie, acceptarea
criticii la adresa sa %m obţinut următoarele rezultate
Gabela nr @
Media
Componentele empatiei
T A SDAn" I An" III#I/ An" I An" III#I/ An" I An" III#I/!B, &, !?, $@, @, !$,?
0
5
10
15
20
25
30
an.I an.3-4
!
"#
@J
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 57/81
Bezultatele reflectate in tabelă ne vorbesc de faptul ca toate componentele empatiei sunt mai
bine dezvoltate la studenţii absolvenţi Gendinţa empatica, adică capacitatea de a coretrăi, de a se
implica emoţional, impresionabilitatea sunt mult mai dezvoltate la studenţii anului 3,= %ceşti
studenţi practic au însuşit profesia de psiholog şi orele, avute la practica de stat, le)au permis să
devină mai sensibili la problemele clienţilor, sa perceapă clar variaţiunile emoţionale ale lor
Gendinţele de ataşament tot mai vădite sunt la studenţii anului 3,=, moment care denotă
capacitatea acestora de a demonstra căldura sufletească, bunăvoinţa, şi susţinere la nevoie
.ensibilitate la negare, adică capacitatea de a reacţiona adecvat la critică, la fel este mai
înaltă la studenţii absolvenţi 8ai degrabă aceasta corelează cu conştientizarea responsabilităţii
profesiei sale, adecvat reacţionează la observaţii la adresa lor
%plicînd metoda .tudent obţinem? ind 1 )=,J ( ind 2) Q,L( ind 3) @,@ 7atele obţinute la toţi 3
indici sunt mai înalţi ca valoarea critică, care corespunde nivelului de fidelitate ) L,L@ 7eci putem
conchide că diferente între rezultatele obţinute la anul 1 ţi anul 3,= e&istă şi sunt semnificative
%plicînd metodica de determinare a abilităţilor empatice E oicoA, care a avut ca scop
investigaţia canalelor empatiei şi a nivelului capacităţilor empatice am obţinut următoarele rezultate
Canalele empatiei pentru studenţii anul 1? raţional, emoţional, intuitiv, monta;e, capacităţi
empatice, identificarea in empatieCanalele empatiei pentru studenţii anilor 3, =? intuitiv, emoţional, monta;e empatice, raţional,
capacităţi empatice, identificarea in empatie
Gabela nrJ
Indicii cantitati(i ai canalelor empatice Eanul ! F
Anul !
Media
Canale
Suma! $ & ' ? >
&,! &,$ $, &, &, $,B !,
@#
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 58/81
Gabela nr #
Indicii cantitati(i ai canalelor empatice Eanul &,'F
Anul &, '
Media
Canale
Suma! $ & ' ? >
',' ',@ ?,$ ',> ',' ',& $@,@
0
2
4
6
8
10
1214
16
18
media
12
3
4
5
6
suma
0
5
10
15
20
25
30
media
1
2
3
4
5
6
suma
@Q
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 59/81
7eci considerăm că ar fi cazul să prezentăm ierarhia canalelor empatiei pentru fiecare lot
e&perimental
%nul 1 de studii?
• -moţional
• Baţional
• 8onta;e empatice
• Capacităţi empatice
• *dentificarea in empatie
• *ntuitiv
%nul 3,= de studii
• intuitiv
• emoţional
• monta;e empatice
• raţional
• capacităţi empatice
• identificarea in empatie
@!
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 60/81
%nalizînd observăm că pentru studenţii de la anul 1 de studii este foarte important să
stabilească relaţie emotivă cu partenerul, să simtă, să coretrăiască .ensibilitatea emoţionala
serveşte în calitate de puncte între el şi celălalt 0entru studenţii absolvenţi canalul emoţionalrămîne la poziţia 2, un rol deosebit fiind acordat canalului intuitiv, ei în deosebi iau ca suport
e&perienţa depozitată în inconştient Fa studenţii anul 1 acest canal e situat pe ultima poziţie
Canalul raţional îl descoperim la poziţia 3 atît la studenţii anul 1 cit si la cei absolvenţi
Capacitatea empatică, ca e&trem de importantă calitate comunicativă a omului este apreciată
mai înalt de studenţii absolvenţi %nume ei sunt capabili să creeze atmosfera de deschidere,
bunăvoinţă , comparativ cu cei de la anul 1
*dentificarea în empatie prevalează la studenţii anului 3, necătînd că ocupă poziţia J Fastudenţii absolvenţi este mai evidentă capacitatea de a înţelege pe celălalt şi de a se identifica cu
celălalt
%şadar, studenţii din anii absolvenţi se situează pe poziţii superioare la toţi indicii canalelor
empatiei
<n tabela ce urmează vom reflecta datele generale ale nivelului dezvoltării empatiei la
studenţi viitorii psihologi
0
5
10
15
20
25
30
!nul I
%media&
!n.3'4
%media&
1
2
3
4
5
6
suma
JL
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 61/81
Gabela nrQ
8atele generale ale ni(elului de+(oltării empatiei la studenţi * (iitorii psihologi
-aluri Gradul dee(idenţiere a
indicelui
Indice sumar H
Anul ! Anul &,'de & f" nalt ##### $H$B#$$ mediu $&,&H H$!#!? scă+ut ?&,& #J!' f" scă+ut $&,& #
Ce ne demonstrează datele tabeleiP
Fa studenţii anului absolvent se înscriu indici înalţi şi medii ai empatiei generale, momentcare ne permite să afirmăm că pe parcursul anilor de studii, de pregătire profesionala, nivelul
empatiei creşte
%plicînd metoda .tudent, obţinem următoarele ?ind 1)=,# ( ind 2)@,L ( ind 3) Q,L ( ind = )@,3 (
ind @ )#,L ( ind J) =,# ( ind empatiei generale )12,1 7atele obţinute sunt mai înalte ca valoare critică
Z1,J#, ce ne permite să constatăm că diferenţa de medie la studenţii anului 1 şi anului absolvent
e&istă şi ele sunt semnificative
%plicînd metodica diagnosticării monta;elor comunicaţionalenegativeA E oicoA cu scopulinvestigaţiei indicelor monta;elor comunicaţionale negative am obţinut următoarele date
Gabela nr!
Indicii cantitati(i ai monta=elor comunicaţionale
Componentele monta=elor
Media
Anul ! Anul &,'! $ & ' ? ! $ & ' ?!&,& $&,? &,B >,! !&,' !,& !,& $,B ',? !!,!
0
5
10
15
20
25
anul 1 anul 3'4
1
2
3
4
5
J1
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 62/81
%nalizînd rezultatele obţinute putem afirma că toate componentele monta;ului
comunicaţional la anul 1 de studii sunt mai înalte %ceasta confirma faptul ca la aceşti lot de
subiecţi este evidenţiat mai pregnant monta;ul comunicational negativ
Fa studenţii din anii absolvenţi acest monta; este mai puţin evidenţiat pe fonul unui nivel
înalt al empatiei
.tudenţii din anii absolvenţi sunt capabili să trăiască stările psihice ale clientului ca pe ale
sale proprii, avînd posibilitate de a se antrena la stagiul de practica -i sunt capabili să stabilească o
relaţie calitativa cu clientul conştientizînd faptul că anume comunicarea este de o incontestabilă
valoare pentru aceasta
Gabela nr 1L
Ma)" de baluri Componentele monta=ului Anul ! Anul &,'$ Cru+ime (ualată >>,? ?!,?'? Cru+ime (ădită ??,& ','? Degati(ism moti(at @, ?,
! %redispunere de a facegenerali+ări ne=ustificate
>!, '?,
$ 0)perienţa negati(ă decomunicare
>@, ??,?
7eci ce observămP Fa studenţii din anii absolvenţi este mai puţin evident monta;ul
comunicativ negativ decît la cei din anul 1 , din motivul că ei poseda o mai mare e&perienţă de
comunicare atît cu colegii cît şi cu clienţii -i conştientizează că stima, bunăvoinţa, compasiunea
sunt factori determinanţi în stabilirea unei relaţii adecvate între psiholog şi client
7atele obţinute de pe urma aplicării metodei compunerii '-u , psiholog cu 1L ani de stagiu:
sunt reflectate în tabela ce urmează
J2
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 63/81
Gabela nr 11
%rofesiiSubiecţi anul ! de studiu Subiecţi anul &,' de studiu
0siholog în sfera ;udiciară J=W 0siholog şcolar #1W
0siholog activitate particulară 21W 0siholog în unitatea militară 12W0siholog în sfera medicală #W 0siholog în sfera ;udiciară #W0siholog în unitatea militară 3W 0siholog activitate particulară #W
Nu ştiu @W Nu ştiuR 3W
7eci cum putem comenta prognozele cu referinţă la propriul viitor în profesie la studenţii
viitori psihologi care sunt abia la început de cale şi cei care de;a finisează studiileP
7e la început trebuie să menţionăm că analizînd atent enunţurile şi ierarhizînd prognozele
ne)a fost clar că studenţii absolvenţi sunt mult mai realişti în ceea ce priveşte viitorul lor în profesie
7acă J= W din studenţii anului 1 se văd psihologi în sfera ;udiciară, cu multe realizări profesionale,
stima din partea colegilor %bsolvenţii în mare parte sunt mai realişti şi consideră că posibilităţi de
afirmare vor descoperi mult mai multe în sfera pedagogica #1WA Hnii chiar au menţionat că tînără
generaţie a cărei este viitorul are absoluta necesitate de un suport spiritual pe care ei în calitate de
psihologi îl vor putea oferi -i se consideră destul de bine pregătiţi profesional de a activa anume în
această sferă 0e cînd in sfera ;udiciară se văd doar #Wdin studenţii absolvenţi
0e locul doi în ierarhia studenţilor anului 1 se plasează activitatea de psiholog particular
.inceri să fim , aceasta bucură , însă şi impresionează prin optimismul prezent la aceşti studenţi <ncompunerile lor este descris un viitor poate prea luminos dar în care e&trem de mult am dori să
credemA pentru statutul psihologiei în B 8oldova Fa studenţii absolvenţi găsim această sferă de
activitate profesională doar la #W
.tudenţii absolvenţi se văd în 1L ani psihologi în unităţile militare12WA, considerîndu)se la
fel de bine pregătiţi pentru această sferă %cest domeniu, am înţeles, că)i mai atrage şi din motivul
remunerării materiale deosebite de cea din alte instituţii
Nu sunt determinaţi în viitorul lor @W din studenţii de la anul 1 şi 3 W de la anii absolvenţi<n opinia noastră acest procent pentru studenţii absolvenţi este destul de semnificativ, însă nu
prezintă pentru noi ceva absolut nou, reieşind din situaţia social) economica din B 8oldova
Cu scopul confirmării ipotezei 2 am recurs la determinarea reprezentărilor despre profesia
de psiholog
-lementele ce caracterizează o profesiune ar fi individualizarea unei noi arii problematice,
emergenţa unui grup ce se consideră apt să trateze, pentru binele comun şi cu tehnicile de care
dispune, noile probleme, definirea tot mai rafinată a tehnicilor şi a stilurilor de intervenţie propriigrupului, originale în raport cu tehnicile folosite în tratarea ariei de probleme în faza în care nu i se
J3
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 64/81
defineşte încă specificitatea 0rocesul prin care 6munca de psiholog: a devenit specializarea 6de a
lucra ca psiholog într)un domeniu:, se află în strînsă relaţie nu numai cu evenimentele importante
ale societăţii, dar şi cu evoluţia culturală şi cu semnificaţiile ce au fost atribuite, în raport cu aceasta,
psihologiei şi ştiinţelor umane
0entru a contura reprezentarea socială a profesiei de psiholog, într)un mediu cu e&perienţa
socială diferită, s)a impus utilizarea unui chestionar cu întrebări atît cu variante de răspuns închise
cît şi cu variante deschise <ntrebările deschise lasă libertatea unei e&primări personale a
răspunsurilor -le permit culegerea unor informaţii bogate asupra tuturor temelor, fără riscul
sugestibilităţii %stfel de întrebări pun în evidenţă ceea ce este stabil, puternic consolidat, nu numai
în planul cunoaşterii dar şi al opiniilor
Chestionarul de opinie se referă la datele de ordin subiectiv, imposibil de observat direct <n
investigarea fenomenelor sociale nu ne putem limita la consemnarea opiniilor( ne interesează în
primul rînd faptele, realitatea obiectivă apoi reflectarea în conştiinţa oamenilor a acestei realităţi Cu
a;utorul chestionarului de opinie se încearcă cunoaşterea nu numai a opiniilor dar şi intensitatea
acestora
7eşi pentru a e&plora cît mai în amănunt o reprezentare socială a unui concept, a unei
activităţi, a unui fenomen mai potrivit ar fi interviul, pentru că oferă dezbaterea a fiecărui termen şi
e&plicarea lui de către indivizi, am considerat totuşi că aplicînd un chestionar cu întrebări deschise
oferim îndea;uns de mult posibilitatea participantului de a)şi e&prima propriile opinii Chestionarul
a fost aplicat pe un număr de @L de subiecţi studenţi la anul 1 şi anii absolvenţi specialitatea
psihologieA %bordarea noastră a urmărit o dimensiune profesională şi una individuală,
temperamental)caracterială
0rin acest studiu am dorit să vedem care sunt reprezentările sociale ale profesiei de psiholog
într)un mediu cu e&perienţa socială diferită şi punctele de interes ale persoanelor din acest mediu cu
privire la profesia şi activitatea psihologului
7e asemenea ne)au interesat diferenţele care apar între punctele considerate importante decătre studenţii anului absolvent şi studenţii care sunt abia la început de cale asupra profesiei şi
calităţilor unui psiholog
4pinia unei persoane nu este un bloc omogen 0ărerile ce pot fi culese printr)un chestionar
cu întrebări deschise sunt, pentru aceeaşi întrebare, multiple, chiar contradictorii şi structurate într)o
manieră non)aleatorie, la diferite niveluri ale conştiinţei
Chestionarul cuprinde două părţi importante? una care se referă la obiectul propriu)zis şi o
alta care permite cunoaşterea determinanţilor sociali ai acestuia <ntrebările cu privire la practicilesociale, pe care le)am considerat necesare pentru studiul nostru au fost introduse de următoarea
J=
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 65/81
formulă? 'pentru a putea înţelege mai bine varietatea atitudinilor dumneavoastră faţă de psiholog şi
activitatea sa profesională, vă vom adresa şi următoarele întrebări:, fiind prezentate după întrebările
referitoare la obiectul propriu)zis al cercetării 7atorită faptului că tema principală a anchetei
noastre vizează tocmai conturarea unor imagini sociale ale indivizilor, deci modul lor de percepere
al profesiei şi activităţii de psiholog atunci întrebările de bază ale chestionarului sunt întrebări
deschise <ntrebările prin care doream să determinăm practicile sociale şi statutul individului au fost
în mare parte întrebări închise <ntrebările chestionarului sunt formulate astfel încît un răspuns în
necunoştinţă de cauză este luat în calcul la fel ca şi un răspuns în perfectă cunoştinţă de cauză
0ersoana este întrebată despre 'ce crede că este: şi nu despre ce ar trebui sau ce este în realitate un
anumit lucru, fenomen
Chestionarul a fost aplicat în cadrul a două medii după cum s)a menţionat de;a %plicarea
chestionarului s)a făcut chiar de către autorii acestuia, e&cluzînd astfel posibilitatea unor
'intermediari: şi posibilitatea ca aceştia să aibă influenţă asupra răspunsurilor celor anchetaţi
e!ultatele o"ţinute
<n urma analizării datelor obţinute, am clasificat caracteristicile enunţate de către participanţi
în doua categorii punctul nostru de interesA? profesional şi individual)social
Grebuie să amintim că trei caracteristici date de către studenţii anului 1 nu au putut fi
interpretate
4 diferenţă mare între rezultatele obţinute în urma pretestării şi rezultatele obţinute în urma
aplicării chestionarului pe grupurile vizate s)a demonstrat a fi în privinţa răspunsurilor la întrebarea
'Ce credeţi că este psihologiaP: Fa pretestare, studenţii de la anul 1 nu au putut răspunde complet,
argumentat la această întrebare -&emple de astfel de răspunsuri? 'e o ştiinţă:( 'ceea ce face
psihologul:( 'o ştiinţă care se ocupă de bolile nervoase:
<n cadrul grupului de studenţi de la anul 1 doar 11 persoane =2,3W dintre cei chestionaţiA au
răspuns fragmentar la aceasta întrebare Ceea ce ne conduce la ideea că formularea întrebării a fost
mai corectă, iar decizia de păstrare a acestei în cadrul chestionarului adresat acestui lot a fostnecesară
<n cadrul acestui grup rezultatele sunt următoarele?
Fa întrebarea :Care credeţi că sunt persoanele care se adresează unui psihologP: linia
principală a fost că doar persoanele cu tulburări grave consultă un psiholog
<ntrebarea :Credeţi că este necesară munca psihologuluiP: a avut ca răspuns în unanimitate
de păreri că activitatea desfăşurată de psiholog este folositoare
0entru studenţii anului absolvent rezultatele diferă semnificativ doar pentru întrebărilereferitoare la obiectul psihologiei şi la activitatea psihologului
J@
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 66/81
4 analiză aprofundată între părerile e&primate de către aceştia şi cei de la anul 1 o vom
prezenta în continuare
Bezultatele pentru studenţii de la anul 1 şi cele pentru studenţii absolvenţi valorile e&acteA
se găsesc în următorul tabel
Gabela nr12
Caracteristici
Grupul %rofesional Indi(idual Deinterpretabile Total
Stud" an" ! $@ &B & >B
Stud" abs &' $@ >!
<n urma analizării observaţiilor făcute pe marginea anchetei şi a răspunsurilor la întrebări am
observat tendinţa vizibilă a studenţilor de anul 1, de a caracteriza un psiholog pe latura sa profesională %cest fenomen se manifestă prin caracteristicile individuale mai puţin numeroase faţă
de caracteristicile profesionale pe care anchetaţii le)au considerat mai importante 7in contra
studenţii absolvenţi au preferat să pună accentul pe latura individuală a psihologului asta şi din
cauza că nu am făcut o menţionare clară a tipului de psiholog asupra căruia dorim o descriere
)clinician, terapeutA
0rototipul psihologului devine clinicianul centrat asupra problemelor individuale pentru cei
care cred că specificul psihologiei este să înţeleagă procesele intrapsihice şi interindividuale, faţă decare se pot pune în acţiune numeroase intervenţii cu rol reparator 0sihoterapeutul devine prototipul
psihologului pentru cei care nu numai că sunt convinşi că psihologia este o ştiinţă a individualului,
dar consideră şi că doar în anumite condiţii se poate stabili un proces de a;utoare a pacienţilor
Fa nivelul structurării, reprezentările sociale ne apar ca fiind un proces de transformare a
unei realităţi sociale într)un obiect mental, proces presupunînd selecţie în funcţie de poziţia ocupată
de individ, de statutul său social( un proces relaţional pentru că elaborarea mentală este dependentă
de situaţia persoanei, grupului, instituţiei, categoriei sociale în raport cu altă persoană, grupa,categorie socială Beprezentările sociale ;oacă acum un rol mediator al comunicării sociale, este un
instrument de schimb şi un indice al maturităţii autoconştiinţei profesionale în cazul nostruA <n
baza datelor investigaţionale putem conchide ?
• Cea mai semnificativă performanţă în perioada adolescentă este deschiderea
orizonturilor propriului spirit, care se produce în procesul interacţiunilor sociale
• *nvestigînd autoaprecierea putem afirma că studenţii absolvenţii se apreciază mai
adecvat, sunt mai încrezuţi în sine şi în capacităţile sale comparativ cu cei de la anul1 de studii
JJ
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 67/81
• Fa fel şi atitudinea faţă de sine am descoperit)o mai adecvată la studenţii absolvenţi
-i se califică pe sine ca personalităţi integre, deosebite de alţii
• Cel mai esenţial monta; social)psihologic la studenţii absolvenţi este orientarea spre
rezultativitate -i sunt capabili să realizeze multe proceduri în mod independent, deaceea pentru ei contează produsul final .tudenţii de la anul 1 de studii sunt mai mult
orientaţi spre proces, din motivul că se află abia la începutul formării unor abilităţi
profesionale
• %bilităţile empatice sporesc către anul 3)= de studii .e dezvoltă capacitatea de
compătimire, şi de percepţie a vibraţiilor spirituale ale altora Hn rol deosebit de
important este rezervat pentru canalul intuitiv, e&perienţei din trecut, depozitată în
subconştient• Fa studenţii anului întîi de studii monta;ul comunicativ negativ este mai evidenţiat
.tudenţii absolvenţi dispun de o e&perienţă de comunicare cu clienţii, ei s)au
antrenat să stabilească relaţia necesară cu clientul, să)l asculte să)l înţeleagă, sa)l
compătimească, ei au conştientizat că anume comunicarea poate oferi cel mai
semnificativ suport spiritual clientului în situaţie de problemă, criză
• .tudenţii absolvenţi sunt mai realişti vorbind despre viitorul sau %tunci cînd
abordează problema viitorului demonstrează o maturitate a autoconştiinţei %bordînd propriul viitor profesional ei ţin cont de mai multe criterii cum ar fi propriile
capacităţi, interese, valori
• Cunoştinţele despre profesie, interesul, şi modul de tratare variază în dependenţă de
anul de studii .tudenţii absolvenţi sunt mult mai bine iniţiaţi în limitele profesiei lor,
posibilităţile pe care le vor avea, realizările la care se pot aştepta, pe cînd cei de la
anul întîi dispun de cunoştinţe destul de fragmentare, iar uneori chiar denaturate
despre viitoarea lor profesie %ceste şi alte momente demonstrează că odată cu
înaintarea în vîrstă, acumularea de cunoştinţe şi abilităţi necesare viitoarei profesii
studenţii demonstrează şi un grad diferit de maturitate al autoconştiinţei profesionale
• 0utem pe drept afirma că, pregătirea profesională studiileA oferită de facultatea în
cauză este una bine chibzuită, moment care se confirmă prin rezultatele
e&perimentale obţinute de noi
• %utoconştiinţa profesională reprezintă nucleul cristalizării personalităţii 7upă
nivelul de maturitate al autoconştiinţei profesionale putem ;udeca despre maturitatea
personalităţii în genere
J#
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 68/81
• Bezultatele investigaţiei e&perimentale iniţiate de noi confirmă ipotezele conform
cărora aşa formaţiuni psihice cum ar fi autoaprecierea şi atitudinea faţă de sine
influenţează direct asupra formării conştiinţei profesionale, iar reprezentările despre
viitoarea profesie diferă în dependenţă de e&perienţa socială de anul de studiiA
Recomandări
4rientîndu)ne la rezultatele obţinute, am a;uns la concluzia că ar fi binevenite pentru viitorii
psihologi unele iniţieri in viitoarea activitate profesionala 7es se întîmplă că tinerii se anga;ează în
serviciu şi peste puţin timp se decepţionează Cauzele pot fi multiple
%şadar, generaţiile coe&istă la locul de muncă, aşa cum se întîmplă in aproape orice spaţiu
social
-&perienţa profesională determină o categorisire a generaţiilor intre cei lipsiţi de e&perienţă,
;uniorii, si cei cu e&perienţă, seniorii 4 altă distincţie se poate face din perspectiva vechimii în
organizaţie 0oate fi stabilită şi o diferenţiere în funcţie de vîrstă? cei foarte tineri, cei maturi şi
generaţia care aşteaptă pensia '4rice schimbare semnificativă la nivel macro în educaţia, cultura
sau tipologia organizaţiilor generează diferenţe sensibile de la o trecere la alta", observă psihologul
Fena Busti *n 8oldova, trecerea ma;ora de la organizaţia de stat la cea a economiei de piaţă a dat
naştere unor diferenţe între cei formaţi profesional în vechea matrice şi cei formaţi ulterior 0e de
alta parte, in 8oldova, ca în orice ţară, apar diferenţele de generaţie în etape de 2L)2@ de ani, poate
mult mai marcante în ultimul timp datorită ritmului accelerat de dezvoltare 7in această perspectivă,
studiile de psihologia vîrstelor identifică drept aplicabile pentru mediul profesional următoarele
generaţii? 1J)23 ani adolescenta tîrzieA, 23)3@ ani adult tînărA, 3@)=@ ani tranziţia vîrstei de
mi;locA, =@)@# ani adult propriu)zisA, @#)J@ ani adult tîrziuA '-&istenţa acestor generaţii asigură
practic continuitatea organizaţiei din punctul de vedere al informaţiilor, cunoştinţelor, proceselor,
dar şi transferul practicilor şi instrumentelor de lucru"
#alori comune$
7eşi valorile sunt mai degrabă personale, e&istă pentru fiecare generaţie o linie comună în
cadrul căreia individul îşi croieşte drumul în conformitate cu propriul set de valori 'Chiar dacă
mediul construieşte ca in economia de stat, de e&emplu, o implicare care sa nu fie recompensata
numaidecît material, ci prin crearea unui sentiment de stabilitate şi status social, individul seraportează in felul propriu la ea, însuşindu)şi)o sau nu", precizează Fena Busti %şa se e&plică de ce
JQ
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 69/81
in urma schimbărilor sociale şi economice survenite in anii [!L, unii au rămas acolo unde erau, iar
alţii au pornit într)o direcţie nouă, urmărind rezultate si o valorizare diferită la nivel individual,
social, politic sau financiar 7eşi au făcut cu toţii parte din aceeaşi generaţie, şansa de a alege i)a
făcut să se diferenţieze 0entru generaţia care a trăit comunismul încă e&istă trauma, încă e&istă
dureri %ceasta generaţie doreşte munca, o consideră o datorie şi acesta este şi modul în care se
raportează la ea 0entru cei care nu au avut e&perienţa comunismului, libertatea de e&primare şi
dorinţa de a se e&prima sunt dintre cele mai importante valori %nga;aţii sub =@ de ani valorizează?
independenţa, identitatea personală, autoîmplinirea, nonconformismul, iniţiativa, asumarea riscului
<n schimb, anga;aţii peste =@ de ani au un set de valori care cuprinde? siguranţa, loialitatea,
diferenţierea rolurilor se&elor, stabilitatea Chiar daca nu e&istă întotdeauna congruenţa între
valorile personale ale anga;aţilor, ei pot fi determinaţi să împărtaşească valorile culturii
organizaţionale şi acelaşi tip de comportament organizaţional
!răsături definitorii
Cei cu vechime în organizaţie sunt ca şi cum 'memoria organizaţiei" Chiar dacă vor
îmbrăţişa mult mai greu iniţiativele de schimbare, ei sunt foarte valoroşi prin faptul că pot oferi
foarte multe informaţii Cei noi în organizaţie sunt cei care aduc suflu nou si entuziasm, sunt dornici
să schimbe, să contribuie, să se integreze şi să se afirme Fetiţia %postu semnalează că tinerii
părăsesc şcoala cu numeroase idealuri, aspiraţii, dorinţa de autorealizare -i spera că societatea are
nevoie de cunoştinţele şi de munca lor <n ma;oritatea cazurilor însă, debutul în viaţa profesională
este însoţit de greutăţi Hnii autori vorbesc despre fenomenul numit 'şocul realităţii" în contact cu
lumea profesiunilor all, .chmeider, NOgren, dupa .chiopu, Eerza, 1!!@A 8ai ales în perioadele
de criză economică, primul şoc se produce atunci cînd tînărul nu găseşte un loc de muncă sau este
obligat sa accepte un loc de munca necorespunzător calificării sale %ceasta creează impresia că
pregătirea profesionala a fost inutilă 8ai mult, individul se simte respins, inutil, incapabil să se
integreze profesional
7upă ce îşi găsesc un loc de muncă, mulţi tineri devin în scurt timp decepţionaţi,dezamăgiţi, deoarece se izbesc de o serie de greutăţi %cestea pot fi?
• tinerilor, la început, li se poate cere să îndeplinească activităţi au&iliare, care nu sunt în
concordanţă cu pregătirea lor profesionala(
• colegii şi superiorii au anumite aşteptări sau cerinţe cărora tinerii nu le pot face faţă
deoarece pregătirea lor practică este insuficienta(
• e&istă cazuri în care nici superiorii, nici colegii, nici tînărul nu ştiu ce atribuţii
profesionale are acesta, mai ales dacă la locul respectiv de muncă este primul care ocupăo anumită funcţie(
J!
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 70/81
• colegii mai în vîrstă şi cu mai multă e&perienţă refuză să)i a;ute pe tineri(
• unii colegi, şefi sau chiar subordonaţi pot afişa o atitudine de superioritate faţă de tineri(
• tinerii pot fi afectaţi negativ de lipsa de entuziasm a colegilor mai in vîrstă, de
receptivitatea lor redusă faţă de nou, de tendinţa lor spre rutină
Cu trecerea anilor, tinerii acumulează e&perienţa necesară, eventual îşi completează studiile,
se integrează în colectiv şi preiau obiceiurile colegilor <ntre timp, în companie intră persoane mai
tinere %stfel, cei anga;aţi anterior avansează pe scara ierarhică şi ocupă posturi care implică mai
multă responsabilitate, făcînd trecerea spre etapa adultă <n cazul celor care se află la începutul
etapei adulte, între 3@ ) =L ani, se simte o nevoie puternică de perfecţionare şi de aceea, cel mai
probabil, aceştia se vor înscrie la diferite cursuri, vor dori sa participe la traininguri pe un anumit
domeniu de e&pertiză ori sa înceapă, eventual, o a doua facultate sau alt tip de studii
postuniversitare
0erioada de după =L de ani este, de obicei, perioada celei mai mari productivităţi, dar şi a
celei mai mari responsabilităţi profesionale -&perienţa profesională şi randamentul sunt ridicate
8ulţi au in subordine persoane mai tinere pe care încearcă să le conducă şi să le înveţe
%nga;aţii sub =@ de ani sunt orientaţi spre rezultate, se simt mai confortabil cu asumarea
riscurilor, sunt orientaţi spre carieră Nu de puţine ori, manifesta o tendinţă de supraevaluare şi dă
semne de nerăbdare Categoria anga;aţilor peste =@ de ani este caracterizată de stabilitate, orientare
spre sarcină, tenacitate Bezistenţa la schimbare pare sa fie mai acută, urmăresc şi analizează mai
atent mişcările din piaţă şi evită să fie in centrul atenţiei 0ot fi însă mentori foarte buni 7e cele mai
multe ori nu se gîndeşte nimeni că e&istă un flu& firesc al lucrurilor şi că generaţia tînără se
construieşte prin şi cu a;utorul generaţiei mature
>eneraţia tinerilor pînă în 3L ani poate fi caracterizată de independenţa financiară, dar şi de
libertatea de acţiune, de ambiţie, proactivitate, optimism, îşi asumă riscul mai uşor şi este mai
dornică de dezvoltare şi afirmare 0romovarea într)o funcţie de conducere este ţintită după numai
cîţiva ani <n timp, aşteptările se schimbă şi e&igenţele cresc
1ariere de comunicare
ariere de comunicare la locul de muncă pot apărea şi sunt cauzate tocmai de valorile
diferite ale anga;aţilor din diferite generaţii? înţelegerea diferită a responsabilităţilor, alte modele
construite în plan profesional, variate tipuri de aspiraţii şi de motivaţii 4 astfel de barieră poate fi
chiar ;argonul organizaţiei, care poate da sensuri diferite aceluiaşi concept 7ebutanţii, fiind intr)o
faza de acumulare, pot avea tendinţa de a)i percepe pe cei din ;ur ca fiind rigizi, necooperanţi <ntre
aceştia şi anga;aţii cu vechime apar conflicte atunci cînd se simt nespri;iniţi sau tinuţi în umbră8otivaţia individuală, valorile, atitudinile, conte&tul organizaţional etc pot determina bariere de
#L
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 71/81
comunicare <nsă, de cele mai multe ori, empatia, fle&ibilitatea, comunicarea asertivă a;ută la
depăşirea lor .ugestia sa, ca prim pas pentru a preîntîmpina posibilele bariere de comunicare, este
încura;area folosirii persoanei a **)a, singular, în adresare
1eneficii diferite pentru anga*aţi din generaţii diferite6
eneficiile pot face de multe ori diferenţa în încercarea de atragere şi retenţie a celor mai
buni oameni 'Hn instrument devine motivant dacă este sau creează o anumită valoare pentru
individ, dacă el recunoaşte şi răspunde nu unor nevoi în general, ci nevoilor persoanei căreia i se
adresează motivarea", crede Fetiţia %postu
0entru anga;aţii tineri doi factori motivatori puternici sunt programul fle&ibil şi posibilitatea
de a lucra de acasă >eneraţia tînără este mai interesata de timpul liber, iar cerinţele salariale sunt
mai rigide şi la nivel occidental 4 mare parte dintre tineri îşi doresc, că peste @)1L ani, să poată
lucra pentru propria lor companie <şi doresc oportunităţi de a)şi perfecţiona cunoştinţele, pun
accentul pe ceea ce fac, sunt mai ambiţioşi pe plan profesional, dar, in acelaşi timp nu sunt dispuşi
să sacrifice totul pentru un loc de muncă 0entru cei mai în vîrstă, loialitatea şi devotamentul faţă de
companie înseamnă siguranţa ;obului -i pot face mai uşor compromisuri pentru a)şi păstra locul de
muncă 7aca generaţia mai în vîrsta este mult mai interesată de pachete de beneficii precum
abonamentele medicale, asigurările de accidente sau pensiile private, tinerii preferă abonamente la
săli de întreţinere, alimentaţia sănătoasa şi aspectul fizic fiind mai importante 0rogramele de
pregătire profesionala, sălile de recreere, politica de fle&ibilitate a programului de lucru sunt mai
apreciate de generaţia tînără
7iferenţe între generaţii e&istă, cu atît mai mult cu cît fiecare individ are o formare diferită,
ambiţii, aşteptări, preocupări şi interese diferite 7e aceea, este bine ca organizaţia să caute să afle,
pe cît posibil, ce anume valorizează fiecare individ şi care sunt factorii care îl motivează
7upă ce am pus în discuţie problema generaţiilor la locul de muncă am abordat problema
activităţii practice a psihologului, pun%nd %n discuţie o serie de norme, care se cereau argumentate,
şi dacă era nevoie modificate7eci care sunt acele normeP
• În exercitarea profesiei sale, î n cursul cercetărilor fundamentale sau aplicative, î n etapele
care necesită relaţionarea profesională directă cu persoanele care pot avea statutul de :
subiect, pacient, client (S.P.C.) sau cu terţi, aparţinători etc., prima recomandare de care
trebuie să ţină cont este de a evita orice acţiune sau exprimare care poate cauza
prejudicii demnităţii umane sau î i poate fi nocivă î ntr-un fel sau altul. Orice experiment,
#1
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 72/81
probă test sau non-test, cercetarea va fi sistată de î ndată ce se va observa sau constaa că
un atare risc sau pericol există;
• În exercitarea profesiei sale psihologului i se recomandă î n mod expres că trebuie să fie
conştient că are o mare răspundere socială de decizia sa, sau de intervenţia sa depinzândevoluţia existenţială î n totalitatea ei a persoanei sau a persoanelor fa ţă de care răspunde
î n ceea ce priveşte obligaţiile sale profesionale. Prin deciziile sale sau prin intervenţiile
sale poate influenţa viaţa semenilor săi. Erorile din activitatea sa profesională se pot
repercuta păgubitor asupra altora;
• Psihologul trebuie să fie î n mod necesar obiectiv, neutru şi circumspect, mai ales c î nd
trebuie să utilizeze cuvinte faţă de S.P.C. Va evita î n totalitate să pronunţe termeni ca:
anormal, dezadaptat, handicapat, debil mintal, etc. Comunicarea rezultatelor
investigaţiilor sale specifice, fiind atestat, SPC-ului , părinţilor, aparţinătorilor,
instituţiilor interesate î n mod legiferat, se va face cu toată grija pentru a se evita percepţii
şi interpretări eronate care pot aduce prejudicii SPC-ului si aparţinătorilor;
• Psihologul va păstra secretul profesional sub un regim strict de confidenţialitate.
Excepţie fac cazurile prevăzute î n mod expres de legea specifică şi atunci va redacta î n
aşa fel documentele şi documentaţia necesară î ncât secretul profesional să fie păstrat.
Regula confidenţialităţii derivă şi din jurăm î ntul profesional prevăzut textual î n lege;
• În comunicările ştiinţifice, î n conferinţe, î n faţa publicului, î n publicaţii, etc. psihologul
va codifica identitatea SPC-ului şi nu va deconspira adevărata identitate a persoanelor de
care s-a ocupat profesional;
• Documentaţiile vor fi păstrate sub acelaşi regim strict de confidenţialitate, iar cele
depăşite ca termen de valabilitate vor fi casate si distruse î n cadrul unei comisii special
prevăzute î n acest sens prin normele legale î n vigoare. Accesul la documentaţii arhivate
sau nu, va fi permis doar persoanelor de aceiaşi specialitate profesională. Excepţie fac
evidenţele primare şi psihodiagnosticele sintetice emise oficial;
• Psihologul are şi obligaţia expresă de a se informa cu noutăţile î n domeniul psihologiei
şi a disciplinelor conexe, orice câştig de competenţă necesar fiind realizat prin
respectarea procedurilor legii profesionale î n vigoare. Această prevedere derivă din
faptul că psihologul îşi exercită profesiunea î n interesul SPC-ului şi numai a lui î n
dimensiunea sa psihică si comportamentala;
#2
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 73/81
• În activitatea sa profesională psihologul va utiliza criterii şi metode ştiinţifice pentru care
este format şi atestat, acestea fiind comunicabile, controlabile şi demonstrabile, limitând
astfel recurgeri păguboase la principiul autorităţii;
•Psihologul nu se va angaja mai mult decât î i permit cunoştinţele, tehnicile, metodele de
care dispune şi pentru care este atestat. Recunoaşterea limitelor competenţelor sale nu
este o ruşine ci o obligaţie profesională expresă faţă de SPC sau de terţi;
• Psihologul nu va oferi servicii profesionale şi nici nu va utiliza tehnici, metode, care nu
sunt î n conformitate cu criteriile ştiinţifice şi etice ale profesiunii sale;
• Modestia, empatia, precauţiunea ştiinţifică, informarea corectă, optimizarea cercetărilor
sale şi a relaţionării profesionale cu SPC-ul sunt caracteristici şi î n acelaşi timp obligaţii
profesionale.
• Cu ocazia colaborării pe baza constituirii unor echipe ce au scopuri comune psihologul
nu va face compromisuri profesionale şi va participa î n mod real la toate etapele
proiectului, de la definirea clară a scopului până la î ntocmirea referatului sau raportului
ştiinţific. Acceptarea proiectului sau refuzul acestuia î l va pune î n faza iniţială, având
dreptul să părăsească echipa numai atunci când constată şi poate demonstra că nu e
respectat profesional sau când demersul este orientat voit spre scopuri neumanitare, care
implică lipsa de respect pentru drepturile omului sau dacă acestea sunt î ncălcate;
• Colaborarea profesională cu colegii săi se va face tot î n limitele competenţelor câştigate
prin atestare conform legii, psihologul având î ndatorirea să-şi exprime deschis opiniile
î n orice situaţie de colaborare profesională şi să stopeze orice demers care poate aduce
prejudicii SPC-ului prin clauza conştiinţei sale şi prin apelul oficial la prevederile legii
specifice î n acest sens la comisiile stabilite î n acest sens de lege;
• Psihologul va promova paritatea cu profesiunile î nrudite şi îşi va respecta obligaţiile ce
decurg din lege î n orice moment al existenţei sale profesionale, av î nd î n acelaşi timp
dreptul să recurgă la prevederile legii specifice ori de câte ori se simte frustrat î n
respectul faţă de drepturile sale;
• Psihologul îşi va respecta colegii şi membrii din asociaţia profesională din care face
parte.
#3
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 74/81
Conclu+ii
Conştiinţa este o modalitate procesuală superioară a sistemului psihic uman, elaborată prinactivitate socială şi enculturaţie, mi;locită prin limbă, bazată pe un model comunicaţional intern şi
intern)e&tern, constînd din reflectare codificată prin cunoştinţe, autoorganizare cu efecte emergente
şi autoregla; la conştiinţă de sine constituie reflectarea în conştiinţa individului a propriei e&istenţe
psihice şi sociale .e structurează în cadrul relatiilor sociale, individul cunosc/ndu)se pe sine şi
delimit/ndu)se de ceilalţi prin comparare cu semenii săi *ndividul devine, astfel, o conştiinţă
personalizată, individualizată 0ersonalităţile structurate dizarmonic îsi structurează o imagine
deformată at/t despre lume, cît şi despre sine
Conştiinţa trebuie considerată în primul rînd în unitate cu activitatea socială de transformare
a lumii, de adaptare de tip uman -a îşi păstrează la nivel social şi individual, legătura sa vitală cu
activitatea şi dobîndeşte, în plan subiectiv, forma de desfăşurare a activităţii, pentru că, după cum
arata % N Feontiev, odată cu transformarea structurii activităţii omului se schimbă şi structura
conştiinţei -l precizeaza? 'in fata omului se afla reţeaua fenomenelor naturii 4mul instinctelor,
salbaticul nu se desprinde pe sine din natură 4mul conştient se desprinde pe sine, categoriile sunt
treptele acestei desprinderi, adică ale cunoaşterii lumii, puncte nodale în reţeaua care)l a;ută s)o
cunoască şi s)o cucerească6 0ierre Tanet consideră că 'a fi conştient înseamnă a)ţi sci povestea
propriei tale e&perienţe6, iar enri -O arată ca 'asumandu)şi funcţia de a vorbi, subiectul se ridică
în faţă lumii sale, căci identificînd această lume el se înfruntă cu sine insuşi, îşi apare sieşi6
Conştiinţa este un proces de reflectare cognitivă de către om a lumii şi a lui însuşi
0roblema orientării profesionale se pune diferit în funcţie de capacităţile intelectuale ale
t/nărului şi de dorinţa profilării pe un anumit domeniu de activitate 0entru unii tineri viitorul
profesional este un subiect central, clar şi în acest scop ei acordă un interes deosebit materiilor
şcolare corelate cu viitoarea profesie Hn alt gen de tineri adolescenţi nu au fi&ată o profesie anume
sau sunt influenţaţi de părinţi şi apropiaţi 0entru ceilalţi viitorul nu este proiectat în nici un fel
Fipsiţi de modele în viaţă, supuşi presiunilor psihologice de tot felul, "impulsionaţi" prin
intermediul televiziunilor ce face apologia violenţei, se&ului, drogurilor, av/nd o situaţie familială
precară, dominată de sărăcie( îngri;orător de mulţi tineri suferă de tulburări de comportament şi
depresii Chiar dacă nu e&istă statistici foarte clare în acest domeniu, specialiştii în psihiatrie
recunosc faptul că numărul tinerilor cu tulburări de comportament este în creştere, aceasta fiind una
din consecinţele sărăciei cu care din păcate se confruntă societatea Condiţiile de astăzi sunt foarte
#=
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 75/81
vitrege pentru tinerii adolescenţi +ără a fi pregătiţi pentru viaţă, ei au în faţă o varietate de opţiuni
în ceea ce priveşte viitorul, fără să poată cunoaşte nici una în profunzime 7eşi li se prezintă mai
mult utopic dec/t realist în ce constă oferta pentru mai multe meserii, tinerii nu ştiu în realitate ce se
cere de la ei
Hn alt pericol îl reprezintă falsele modele care glorifică facilitatea c/ştigării banilor fără
muncă, fără pregătire, prolifer/nd în unele cazuri parazitismul social <n ultimii ani aceasta este
societatea de consum aflată într)o "eternă" reformă
0rofesia)tip de activitate socială ce se e&ercită pe baza unei pregătiri profesionale, a unei
calificări 0rofesia desemnează comple&ul de cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice dobîndite de
către o persoană prin pregătire şi se e&primă prin meseria sauUşi specialitatea însuşite Constituirea
profesiei a avut loc în cadrul procesului amplu şi de durată de profesionalizare a muncii 0entru o
perioadă considerabilă din istoria omenirii s)a menţinut o distincţie netă între activităţile intelectuale
şi cele fizicemanualeA 7oar primului grup i s)a aplicat denumirea de profesie ) ca ocupaţie ce
necesită înalte cunoştinţe de specialitate, în prezent, ca urmare a dezvoltării forţelor de producţie, a
creşterii comple&ităţii muncii şi a cerinţelor impuse de revoluţia ştiinţifico)tehnică,
profesionalizarea muncii a devenit generală Cvasitotalitatea ocupanţilor solicită şi se e&ercită pe
baza unei calificări, ceea ce conferă individului anumite drepturi dar şi asumarea unor
responsabilităţi specifice muncii ce o desfăşoară 4rientarea profesionala are o orientare spre
personalitate şi responsabilitate -a devine necesara în orice perioada de vîrsta ) de la perioada
adolescenţei pînă la bătrîneţe >reşelile în alegerea profesionala îl costa scump pe om, deoarece
anume ele reprezintă una din principalele cauze, care)l transforma pe om în şomer
4 orientare profesionala corecta devine pentru orice vîrstă fundamentul 6imunităţiiY sociale
şi profesionale a personalităţii pe piaţa muncii
7in cele e&puse mai sus putem determina că? orientarea profesionala în societate dintr)un
scop tradiţional formal)declarativ pedagogic şcolar devine un instrument necesar, cu a;utorul căruia
personalitatea, pe parcursul întregii vieţii, poate determina nivelul aspiraţiilor sale pe piaţa muncii.
4rientarea profesională leagă sistemul de învăţămînt cu sistemul economic al societăţii, necesităţile
elevului cu cele ale societăţii, prezentul elevului cu viitorul lui 0oate că datorită anume acestui rol
important al ei şi se minimalizează importanţa orientării profesionale Căci, pe măsura ce orientarea
profesională devine o parte componentă a instruirii, ea a;ută la debarasarea de tendinţele
deumanizatoare a sistemului autoritar închis Conţinutul şi procesul instruirii trebuie permanent
evaluat din punctul de vedere atît al necesităţilor social)economice ale societăţii, cît şi cel al
necesităţilor individului 8ai mult decît atît, una din funcţiile principale ale şcolii este de a forma laelevi cunoştinţe, priceperi şi deprinderi care le)ar permite să facă ei singuri această analiză
#@
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 76/81
evaluareA %stfel orientarea profesională poate aduce un aport semnificativ în consolidarea relaţiilor
dinamice între generaţia în creştere şi societate
<n teza dată am urmărit scopul de a investiga e&perimental particularităţile autoconştiinţei
profesionale la viitorii psihologi %nalizînd informaţia ştiinţifică cu privire la problema conştiinţei,
autoconştiinţei, conştiinţei profesionale, dinamica dezvoltării conştiinţei profesionale, recurgînd la
investigata e&perimentală a autoaprecierii, a atitudinii faţă de sine, a nivelului empatiei la viitorii
psihologi şi analizînd comparativ rezultatele obţinute, putem afirma că ipotezele au fost confirmate
7eci, aşa formaţiuni psihice cum ar fi autoaprecierea şi atitudinea faţă de sine influenţează direct
asupra formării conştiinţei profesionale, reprezentările despre viitoarea profesie diferă în
dependenţă de e&perienţa socială de anul de studiiA Cunoştinţele despre profesie, interesul, şi
modul de tratare variază în dependenţa de anul de studii .tudenţii absolvenţi sunt mult mai bine
iniţiaţi în limitele profesiei lor, posibilităţile pe care le vor avea, realizările la care se pot aştepta, pe
cînd cei de la anul întîi dispun de cunoştinţe destul de fragmentare, iar uneori chiar denaturate
despre viitoarea lor profesie %ceste şi alte momente demonstrează că odată cu înaintarea în vîrstă,
acumularea de cunoştinţe şi abilităţi necesare viitoarei profesii, studenţii demonstrează şi un grad
diferit de maturitate al autoconştiinţei profesionale
#J
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 77/81
-I-1I.GRA3I0
1 %t9inson, Bobert 0ovestea vieţii *aşi? 0olirom, 2LLJ 1JJ p
2 erge, % 7efectele părinţilor ucureşti? -d 7idactică şi 0edagogică, 1!J# 12# p
3 ergson, -seu asupra datelor imediate ale conştiinţei Clu;? 7acia, 1!!3 1@! p
= Ceauşu, E Cunoaşterea psihologică şi conştiinţa incertitudinii ucureşti? -d 8ilitară, 1!#Q 3=2 p
@ Ciupercă, Constantin %dolescenţa şi implicaţiile ei 7n: 0sihologia, 1!!!, nr 3, p Q)!
J Comoroşan, . Ce este conştiinţa 7n8 %cademica, 1!!#, nr Q QLA, p 13)1=
# Constandache, >eorge 4glinda conştiinţei ucureşti? -d 0olitehnica 0ress, 2LL3 3=2 p
Q Cosmovici, % 0sihologie generală *aşi? 0olirom, 2LL@ 2@3 p
! Crăciun, 7an 0sihologie socială ucureşti? %.-, 2LL@ =32 p
1L -O enri Conştiinţa -d a ** ucureşti? -d Vtiinţa, 1!!Q ) =1Q p
11 7obson, Tames 0regătirea pentru adolescenţă Gimişoara? 8isiunea Creştină Noua .peranţă, 1!!=12# p
12 7oise, illem( 7escamp, Tean)Claude( 8ugnO, >abriel 0sihologie socială e&perimentală *aşi?0olirom, 1!!! 232 p
13 7oron, Boland( 0arot, +rancoise 7icţionar de psihologie ucureşti? umanitas, 1!!! Q!J p
1= 7ucu, %urel Conştiinţă şi comportament Gimişoara, 1!## 1@1 p
1@ 7udeanu, Cornelia( 0opovici, Carmen Consilierea psihologică la adolescenţi" 7n8 Bev de psihologie, 2LL3, nr 1)2, p !)12
1J +reud, .igmund *ntroducere în psihanaliză 0relegeri de psihanaliză ucureşti? -d7idactică şi
0edagogică, 1LQL @!= p1# >olu, 8ihai +undamentele psihologie -d a 3)a, Eol 1)2 -d +undaţiei 'Bom/nia de 8îine, 2LL=
JL= p
1Q ac9er, 0 8 Conştiinţa intranzitivă şi conştiinţa tranzitivă 7n8 Bev de filozofie, 2LL1, nr 3)=, p1#@)1!Q
1! oldevici, *rina 0sihologia succesului ucureşti? -d Ceres, 1!!3 1## p
2L *liuţ, 0etru .inele şi cunoaşterea lui? teme actuale de psihosociologie *aşi? 0olirom, 2LL1 222 p
21 Taspers, Darl Ge&te filosofice ucureşti? -d 0olitică, 1!QJ 3!1 p
##
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 78/81
22 8anual de psihologia comunităţii Coord runa Sani, %ugusto 0ulmonari *aşi? 0olirom, 2LL3 =22 p
23 8elnic, oris( Crivoi, %urelia Conştiinţa umană formă supremă de reflectare a realităţii . 7n8
4biectivele psihofiziologice ale emotivităţii, moralei şi comportării Ch, 2LL3, p 1Q)23
2= 8odrea, 8argareta Caracteristici ale imaginii de sine în adolescenţă 7n? Bev de psihologie, 2LLJ,nr 1)2, p @)1J
2@ 8oscovici, .erge 0sihologia socială sau maşina de fabricat zei *aşi? -d Hniv '%l *oan Cuza:,1!!= 2#L p
2J Neculau, % 7inamica grupului şi a echipei *aşi? 0olirom, 2LL# 3=2 p
2# Neculau, % >rupurile de adolescenţi ucureşti? -d 7idactică şi 0edagogică, 1!## !@ p
2Q Niţă, %drian %bordarea naturalist)biologică a conştiinţei 7n8 %cademica, 2LL3, Nr 1J)1#, p JL)J3
2! 0avelcu, E Culmi şi abisuri ale personalităţii ucureşti? -d -ncicl Bom/nă, 1!#= 1!# p
3L 0avelcu, Easile Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii ucureşti? -d 7idactică şi0edagogică, 1!Q2 3QL p
31 0iaget, Tean Beprezentarea lumii la copil Ch? Cartier, 2LL@ =11 p
32 0opescu)Neveanu, 0aul 7icţionar de psihologie ucureşti? -d 7idactică şi 0edagogică, 1!Q2 3QL p
33 Badu, Nicolae 0sihologia vîrstelor %dolescenţă ucureşti? +undaţia 'Bom/niei de 8îine, 1!!@1JJ p
3= Bacu, *gor 0sihogeneza conştiinţei de sine în condiţii sociale diferite Chişinău, 1!!# 1=J p
3@ .illamO, Norbert 7icţionar de psihologie ucureşti? Hnivers -nciclopedic, 1!!J 3@L p
3J Vchiopu, Hrsula Criza de originalitate la adolescenţi -d a 2)a rev şi adăugită ucureşti? -d
7idactică şi 0edagogică, 1!!# 1L3 p3# Verban, 8 0ersonalitatea adolescenţilor în căutarea unor identităţi *n? 0sihologia, 1!!!, nr 3, p 1L)
13
3Q Gurcu, +ilimon 0sihologia şcolară -d a 2)a ucureşti? %.-, 2LL@ 1Q# p
3! Elăsceanu, F .ociologie şi modernitate? Granziţii spre modernitatea refle&ivă *aşi? 0olirom 2LL#3LL p
=L allon, enri 7e la act la gîndire ucureşti, 1!J= 23# p
=1 Samfir, Cătălin -nciclopedia dezvoltării sociale *aşi? 0olirom, 2LL# 2@L p
#Q
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 79/81
=2 Samfir, -lena 0sihologie socială Ge&te alese *aşi? -d %ncarom, 1!!# =!1 p
=3 Slate, 8ielu -ul şi personalitatea *aşi? -7 Grei, 1!!! 2@@ p
== Slate, 8ielu *ntroducere în psihologie -d a 3)a *aşi? 0olirom, 2LL1 =13 p
=@ Slate, 8ielu 4mul faţă în faţă cu lumea ucureşti? %lbatros, 1!QQ 33L p
=J S\rg\, .inteze de psihologie contemporană Eol2 ucureşti? -d %cademiei, 1!QL 3=L p
=# ]^_`, ] j^jk j `jk j_^qk ? j`w,2LLJ, x2, QL)!@
=Q ], y ( , { |} }k`jk ^`} j ? ~j ̀_, 2LL3, k 23, x3, =#)@Q
=! •_}, €( {w, ‚ _ j`w ƒjk `^k ‚•€` ? j`w, 2LL=, x1, 12L)123
@L •`, ] ] „jk _̀ k_ €kj } j`wj k`w ^?}…j`, 2LL1 @@@
@1 •, „ ~^`}… †} `jk? ^ j ̀ k ? ‡~ˆ Kˆ‚€M,2LL1 3@1
@2 •`ƒ…‰, ]( , ] k †_Š`‹ jk_k_… jjwk 9& j`w, 2LLJ, x3, 1LQ)11=
@3 •`k, ] k j}j `jk 9? j`w, 2LLJ, x2, 11J)12@
@= •_̀ j, { _k kjk j_^qk Šjj }`†Š ƒƒ_`wj 98 j`w, 1!!!, x@, @L)J1
@@ •_‰}, ‡ ‡ ~j`wƒwwj Š }Œ }Œ j}}_ƒjk_ j k`Œ}j ƒ} `jk‹ †}Š 9: j`w,2LL#, x=, 13L)1=2
@J j, Ž ‡ ‡…‹ } jƒjk k j}j ̂ 98 `…k`w, 2LLJ, x@, 1@L)1@=
@# …wkj‹, „ ^… j J)k k {3 ~^`}… k j ?~ƒww, 1!#Q 3JQ
@Q ‚^k, { ]( •w, ‡ ‡ ]jj}k }w jj}k j ` 98 †`j†, 1!!3, x=, 12@ )13=
@! ‚_^, ] ~ ~j† }k`w }ƒ‹jk ^`} j . 98
j`w, 2LLJ, x2, 11=)13L
#!
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 80/81
JL w‘_, Ž €}Š`)`jk… ƒj…` †`kw ƒ ƒjk}jk 98 jk j` _k, 2LLJ, x12, 13!)1=J
J1 ’, }} j_^qk wk ‘jkŠ` ^`} 9?~j` _ , 2LL@, x1, 1Q)2#
J2 `_, ~ †… j 98 j`w, 2LLJ, x2, =!)J2
J3 , j j^? `jk j}j ? ~`kƒk, 1!Q= 33@
J= _̀ , „ ~j`w j ~^? ~k, 2LL1 =#@
J@ „k, ] ‡ ‚k`jk „jk 2) ƒ ? ~`kƒk, 1!## 3L=
JJ 8j†, ( ], Ž ] }w_̀ Š j}j j_^qk 9? j`w, 2LLQ, x1, 1=)22
J# ‡k, Š`Š jjk j k }`wj‹ƒkŠ 9: jk jjŠ Š)^`kŠ ^k…, 2LL1, x=, @=)JQ
JQ ‡}Œ, ‡ “`jkjk ` ƒjjŠŠ `jk †`j… _j}j 9? j`w, 2LL3, x2, 1=@)1@@
J! ‡‹}, € ~jƒ k j ? †` •_, 1!!Q =J=
#L ~k, y , }kj, ƒ`, } 9? j`w, 2LLJ,x2, #2)QL
#1 ~, Ž „jk †jj` k ƒ `jk 9? j`w, 1!!Q, x2, 3)1L
#2 ~j̀ w j jk „ _̀ ^? ~k, 2LL# =#@
#3 k, ] y}jkkjkj jk… j 98 j`w, 2LLJ, x2, 23)3Q
#= {}ƒŠ, ˆ “jk j}w ƒjk 9: `…‹ j`w, 1!!!, 13
, 1L#@ {Œ, { |k}… ^Œjkw j ƒ ? Š` jj`ƒ, 2LL=, x
12, 3)1#
#J ”}, Ž ] k‰ k_Š j k``k_`‹ ƒk`jk?jjk} }ƒ` 9? ~j` _, 2LL=, k2@, x 3, QQ)!#
## _`, ̂ ‡ w … }jk‹ ~j`w)ƒwwj _j` jj`wjw ƒ ƒjk 98 `…‹ j`w, 2LL2, x 3J, @
#Q “}}, ` ]`} j}j 98 } _, 2LLJ, x 2, @=)J1
QL
7/23/2019 Teza Balan 2014-15
http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 81/81
#! –j, ] y ~^`} j j`wj‹ ŠŠ „ …wkjw 98jk j _)k ~j̀ w, 2LLL, x1, 3J)=#
QL –j, ~^`} j}j j̀ w , 1!## 1L2
Q1 —Š, ‚ ˆj^jk jŠ`Š j}w ƒjk 9? j`w, 1!!!,x J, @=)@Q