text placa de centrare ( model 2013)

CAPITOLUL 7. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE EXECUTIE AREPERULUI PLACĂ DE CENTRARE

7.1. Stabilirea itinerarului tehnologic

1. Debitarea la lungime l=15 [mm]

2. Strunjire frontală

3. Găurire la 25

4. Strunjire cilindrică exterioară 89

5. Strunjire frontală la lungimea de 11.5mm

6. Strunjirea exterioară la 89x5

7. Strunjire exterioara la 89x5.3

8. Gaurire la 25 strapuns

9. Strunjire interioara de degrosare la 35

10. Strunjire interioara de finisare la 35.8

11. Strunjire interioara de degrosare la 43x4mm

12. Strunjire interioara de finisare la 44x4mm

13. Strunjire exterioara de finisare la 88.4mmx10.3mm

14. Tesire exterioara la 2x45°

15. Gaurire strapunsa la 6.3x3gauri echidistante

16. Alezare gauri la 6.6x3 gauri echidistante

17. Frezare cilindro-frontala la 13x6mm

18. Tratament termic calire-revenire HRC 42-45

19. Rectificare exterioara la ][ 05.088 mm

20. Rectificare plana la ][ 02.010 mm

21. CONTROL FINAL

7.2 Calculul analitic al adaosului de prelucrare

1. Pentru suprafaţa

054.088

a) pentru rectificare (operaţia precedentă este strunjirea)

1

22111 222

min iiizp SRAii

, [10, pag. 191, rel. 3.3.]

în care:

minipA adaosul de prelucrare minim pentru operaţia (faza) i, considerat pe o

parte (pe rază sau pe o singură faţă plană)

1izR

înălţimea neregularităţilor profilului rezultate la faza precedentă i-1

1iS adâncimea statului superficial defect (ecruisat) format la faza precedentă

i-1

1i abaterile spaţiale ale suprafeţei de prelucrat rămase după efectuarea

fazei precedente i-1

i eroarea de aşezare la faza de prelucrare considerată i

][ 251 mR

iz [10, pag. 220, tab. 4.9]

01 iS [10, pag. 220, tab. 4.9]

cci l 21 [10, pag. 213, tab. 4.2]

]/[ 5.0 mmmc [10, tab. 4.6]

l 15 mm= lungimea semifabricatului

0i

][ 3715/5.021 mmmmi

][ 1240372)025(22 22

minmA

ip

Din 10, pag. 170, cap. 2, tab. 2.15, obţinem toleranţa pentru operaţia de strunjire conform

treptei 10 de precizie

][ 2401 mTi

Deci adaosul nominal pentru rectificare (după strunjire) este:

][ 364)240124(22 1minmmTAA ipp iinom

Diametrul maxim înainte de rectificare (după strunjire) este:

][ 364.88264.0882

maxmax1 mmAddinompii

Se rotunjeşte la:

][ 4.88

max1 mmdd inomi

Diametrul minim rezultă:

][ 16.88)140.03.90(

min1 mmmmd i

2

Deci operaţia de strunjire se va executa la cota:

][ 4.88 140.0 mm

b) pentru strunjire la 90 (anterior strunjirii materialului este o bară sub formă de laminat)

centrci

i

z

mS

mRi

21

1

1

];[ 120

];[ 125

în care: c mărimea curburii totale

centr erorea de centrare

][ 37

]/[ 5.0

2

mml

mmm

l

c

c

ccc

[10, pag. 218, tab. 4.6]

][ 3737/5.02 mmmmmmc

0centr

][ 37037 221 mmi

Adaosul minim pentru strunjire este:

][ 614372)120150(22)(22 111minmmSRA iizp ii

Din 10, pag. 214, tab. 4.1 se obţine abaterea inferioară a diametrului barei laminate:

][ 5.1 mmAi

Adaosul nominal de calcul:

][ 2114150061422min

mmAAA ipp iinom

Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determină cu formula 10, pag. 212, 4.1:

][ 414.92500.1614.03.90 mmmmdnoms

Se alege o bară laminată având diametrul standardizat mm0.19.194

, conform STAS 333-87.

Pentru suprafaţă 05.036

a) pentru rectificare (operaţia precedentă este strunjire)

3

][ 1002522522

][ 2525/5.02

][ 25)1237(

]/[ 5.0

2

0

][ 25

2

1

1

1

1

minmmA

mmmmmm

mmmml

mmm

l

S

mR

i

i

p

i

c

c

cci

i

z

[10, pag. 218, tab. 4.6]

Din 10, pag. 170, tab. 2.15, obţinem toleranţa pentru operaţiade strunjire

conform treptei 10 de precizie.

][ 1401 mTi

Adaosul nominal pentru rectificare este:

][ 240)140100(22 1minmmTAA ipp iinom

Diametrul maxim înainte de rectificare (după strunjire) este:

][ 35.84)240.06.35(2maxmax1 mmmmAdd

inompii

Se rotunjeşte la:

][ 35.8max

mmddnomii

Diametrul minim rezultă:

][ 66.35)140.08.35(min1 mmmmd i

Deci operaţia de strunjirese va executa la cota: ][ 36 14.0 mm

b) Pentru strunjirea de la diametrul 4.88 la 8.35 nu se mai fac calcule deoarece

diametrul 4.88 s-a obţinut la strunjirea diametrului pentru dimensiunea 88 .

Adaosul de prelucrare fiind diferenţa între cele două diametre

][ 6.52)8.354.88(2 mmmmAip

.

Pentru degajarea ][ 1] [ 5.2 mmmm

Adaosul de prelucrare se determină din diferenţa diametrelor, înainte de rectificare şi

diametrul final de degajare.

Diametrul înainte de rectificare:

][ 4.86)24.88(

][ 4.88

deg

1max

mmmmd

mmd

ajare

i

deci adaosul de prelucrare este:

][ 2)4.864.88(2 mmmmAip

4

pentru prelucrarea frontală a piesei

a) pentru rectificare (operaţia precedentă fiind strunjirea de finisare):

][ 242.0242]2.962252[2

][ 2.96)373.12(

0

][ 25

min

1

1

1

mmA

mm

S

mR

i

i

p

i

i

z

Toleranţa de strunjire în treapta 10 de precizie la lungimea de 10mm este m100 .

[10, pag. 170, tab. 2.15].

Abaterea limită la lungimea de strunjire va fi mm050.0 .

Adaosul nominal calculat pentru suprafaţa frontală este:

][ 292.005.0242.022min

mmmmAAA iinom

Deci lungimea piesei înainte de rectificarea suprafeţelor frontale va fi:

][ 3.10292.10292.010 05.0 mmmmmmmm

b) pentru operaţia de strunjire frontală (operaţia precedentă: debitarea)

][ 20011 mSR izi [10, pag. 221, tab. 4.11]

Di 01.01 [10, pag. 221, tab. 4.11]

][ 194095022022

][ 95095.09501.0

min

1

mA

mmmmm

ip

i

Toleranţa la lungimea de debitare în treapta a 14-a de precizie este de m630 .

Abaterea la lungimea de debitare va fi: ][ 315.0 mm

Prin urmare adaosul nominal calculate pentru strunjirea frontală este:

][ 255.0315194022min

mAAA ipi inom

Deci piesa va avea lungimea de:

mmmmL 525.10255.03.10 rotunjit

][ 11 mmL cu toleranţa

Pentru suprafaţa ][ 35.8 mm

a) pentru rectificare (operaţia precedentă este găurirea):

501 izR

[10, pag. 256, tab.6.1]

701 iS [10, pag. 256, tab.6.1]

5

Abaterea spaţială pentru găuri executate cu burghiul:

22 lC yo

Din 10, pag. 260, tab. 6.3 avem:

9.0

][ 25

y

o mC

l lungimea găurii din piesa de prelucrat

][ 3.10 mml

][ 8.323429.0252705022 22

minmmA

ip

Toleranţa pentru operaţia precedentă - găurire conform treptei 12 de precizie este:

][ 2101 mTi

Dimensiunea minimă după găurirea găurii (înainte de rectificarea interioară) este:

][ 784.352108.3238.35min1 mmmmmmd i

Se rotunjeşte:

][ 980.35210.077.25

][ 78.35

max

min

1

1

mmmmd

mmd

i

i

Diametrul burghiului va fi de ][ 5.25 mm (STAS 575/80 Rp5).

7.3. Calculul regimului de aşchiere

Strunjirea frontală la un capăt al barei:

][ 95.02

3.352.37mmmmt

Maşina unealtă este SN 400 iar cuţitul utilizat este un cuţit lateral pentru strunjire frontală

(STAS 6381-80), având

,12,2525 hb =0,5, min 90 ,/ 10 ;45 2 TmmdaNa

[8, pag. 174, tab.9.25]

Regimul de aşchiere : rotmms / 4.0 ; rotmmsMU / 44.0

Din [5, pag. 174, tab.9.25 şi tab. 9.40], alegem:

6

min/ 26590

9.7410001000

93.36 96.087.075.0134.144

89.0196.087.075.070.005.2

min/ 9.74min/ 196.086.075.0152.0230

rotD

vn

daNdaNF

kWN

mmv

min]/[ 250 rotnMU ; min]/[ 6.70min]/[

1000

25090

1000mm

nDv

Operaţia 3: Găurire la 25

Se va folosi un burghiu elicoidal cu coadă conică STAS 575-80:

Burghiu 25 STAS 575-80 Rp5

Elementele caracteristice ale burghiului:

STAS 1370-74: 1182 ;

10 ; 55 ;

][ 5.122

25mmt

Avansul se determină cu relaţia:

6.0DCks ss [8, rel. 12.3, pag. 226]

1k când C< 3D: în acest caz ,11l 25D deci condiţia este satisfăcută.

sC coeficient de avans; 047.0sC [8, pag. 226, tab. 12.9]

]/[ 32.0/ 25047.0 6.0 rotmmrotmms

rotmmsMU / 32.0 (Maşină: SN 320)

Calculul vitezei de aşchiere:

vpym

zv

p KsT

DCv

v

v

[8, pag. 233, rel. 12.7]

Valorile coeficientului vC şi a exponenţilor sunt date în [8, pag. 234, rel.

12.22]: ;4.12vC 2.0 4.0 mZ v ; 5.0vY ; T=25 [min].

SvlvTvMvVp KKKKK [8, pag. 233, rel. 12.9]

Din 8, pag. 234, tab. 12.23. avem:

85.089

759.0

MvK

; 1TvK ; 1lvK ; 1SvK ; 85.0VpK

;

min/3685.032.025

5.254.125.02.0

4.0

mv

Turaţia: min]/[ 450min/ 6.449min/

5.25

361000rotrotrotn

7

min]/[ 450 rotnMU ; min]/[ 36 mv .

Operaţia 4: Strunjirea cilindrică exterioară la 4.88

Adâncimea de aşchiere: ][ 3.3

2

6.6

2

4.8895mmmmt

Calculul forţei principale de aşchiere:

111

4nyx

z HBstCF [10, pag. 347, rel. 10.7]

Din 10,pag. 338, tab10.7, se allege avansul pentru strunjire:

]/[ 9.0]/[ 2.16.0 rotmmsrotmms

4C coeficient funcţie material de prelucrat

7.354 C [10, pag. 347, tab. 10.15]

1n exponentul durităţii; 35.01 n [10, pag. 353, tab. 10.22]

11 , yx exponenţii adâncimii şi avansului de aşchiere

0.11 x , 75.01 y [10, pag. 353, tab. 10.21]

][ 525 2559.03.27.35 35.075.01 daNdaNFz

Verificarea avansului ales:

]/[ 64.0

]/[ 77.03.22557.356

1375.01010

675.0

35.04

1

11

rotmms

rotmmtHBC

l

hhb

s

MU

y

xn

r

Am ales un strung normal SN 320.

Am ales un cuţit pentru degroşare:

30P STAS 6376-80; 1010 hb ; 12 ;

45 ; ]/[ 13 2mmdaNr ;

][ 5.0 mmr .

Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul mişcării principale a

maşinii unelte:

10002

DFM z

t

[10, pag. 355, rel. 10.26]

][ 875.491000

955252 mmdaNmmdaNM t

8

Dublul moment de torsiune calculat cu formula 10.26 trebuie să nu depăşească valoarea

dublulului moment de torsiune care poate fi realizat la maşina unealtă respectivă, care se

determină cu relaţia 10.27,10, pag. 355.

][ 19500

2 mmdaNn

NM m

t

în care: n= turaţia maşinii unelte

mN puterea motorului = 3 [kW]

randamentul maşinii = 0,85

Pentru a găsi turaţia trebuie să calculăm viteza de aşchiere:

,

200

987654321 KKKKKKKKKHB

stT

Cv

nyxm

v

vv

în care: vC coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale

materialului sculei aşchietoare, [10, pag. 360, tab. 10.30]

T= durabilitatea cuţitului, [10, pag. 355, tab. 10.3]

m= exponentul durabilităţii, [10, pag. 359, tab. 10.29]

nyx vv ,, exponenţii adâncimii de aşchiere, [10, pag. 360, tab. 10.30, iar

n din pag. 361]

1K coeficient care ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului,

[10, pag. 361, tab. 10.30]

2K coeficient care ţine seama de influenţa secţiunii unghiului de atac principal,

[10, pag. 361, tab. 10.30]

3K coeficient care ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar,

[10, pag. 162, rel. 10.32]

4K coeficient care ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului,

[10, pag. 362, rel. 10.33]

5K coeficient care ţine seama de influenţa materialului din care este confecţionată

partea aşchietoare a sculei,

[10, pag. 362, tab. 10.31]

6K coeficient care ţine seama dematerialul de prelucrat,

[10, pag. 363, tab. 10.32]

7K coeficient care ţine seama de influenţa secţiunii transversale a cuţitului,

9

[10, pag. 361, tab. 10.30]

8K coeficient care ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului,

[10, pag. 363]

9K coeficient care ţine seama deforma suprafeţei de degajar[10, pag. 364]

30201

qK

, în care: q= suprafaţa secţiunii transversale a cuţitului

0,08 pentru oţel.

86.03020

101008.0

1

K

; 3.0,

452

K

;145

453.0

2

K

90.045

1515,

09.0

3

09.0

13

Ka

aK

87.02

5.01.0,

2

1.0

44

K

rK

1;1;1;75.0;7.0 98765 KKKKK

18.0;75.1;35.0;294 vvv xnyC

min]/[ 12.43min/ 11175.07.087.09.0186.0

200

25564.03.245

29475.1

35.018.0125.0

mvmv

min]/[ 55.14495

12.431000min/

1000rotrot

D

vn

min]/[ 125 rotnMU

][ 8.397125

85.03195002 mmdaNmmdaNM t

Cum 49,87<397.8, condiţia este satisfăcută.

Operaţia 6: Strunjirea interioara la 8.35 (operatia precedenta: gaurirea 25 )

] [ 4.52

8.10

2

258.35mmmmt

Strunjirea va fi efectuată din patru treceri, fiecare cu o adâncime de 1,0 mm. Deci

t= 2,0 mm.

Prelucrarea se va realiza pe SN 320, cu un cuţit 30P , STAS 6376-80,

10

.5.0,/ 13,45,12,1010 2 rmmdaNhb r

Avansul se alege din gama rotmms /2.16.0 .Se ia s=0,8 [mm/rot]

[10, pag. 338, tab. 10.7]

][ 7.440 2558.01.27.35

35.0;75.0;1;7.3535.075.0

1114

4111

daNdaNF

nyxC

HBstCF

z

nyxz

Coeficienţii şi exponenţii de mai sus sunt luaţi ca la cei de la operaţia 5.

Verificarea avansului

]/[ 41.0/ 1.22557.356

1375.01010

6 35.04

1

11rotmmrotmm

tHBCl

hhb

sy

xn

r

]/[ 44.0 rotmmsMU

Verificarea dublului moment de torsiune

][ 8.411000

957.440

10002 mmdaNmmdaN

DFM z

t

][

195002 mmdaN

n

MM m

t

Calculul vitezei

,

200

987654321 KKKKKKKKKHB

stT

Cv

nyxm

v

vv

35.0;18.0;294 vvv yxC

30201

qK

, 86.0

3020

101008.0

1

K

,

45

452

K 1

45

453.0

2

K

90.045

1515,

09.0

3

09.0

13

Ka

aK

87.02

5.01.0,

2

1.0

44

K

rK

min][ 45 ; 125.0 ; 1 ; 1;1 ; 75.0 ; 7.0 98765 TmKKKKK

Toate elementele au fost luate conform tabelelor ca la operaţia 5.

11

min]/[ 04.71min/ 11175.07.087.09.0186.0

200

25544.01.245

29475.1

35.018.0125.0

mvmv

min]/[ 23895

04.7110001000rot

D

vn

min]/[ 200 rotnMU

Deci la min]/[ 125 rotnMU îi corespunde

min]/[ 69.59min/1000

20095

1000mm

nDv MU

][ 62.248 200

85.0319500195002 mmdaNmmdaN

n

NM

MU

mf

Cum 41,8< 208.92, condiţia este satisfăcută.

Operaţia 7: Strunjirea degajării: lăţimea de 2,5 mm, adâncimea de 1 mm. Deci t= 1 mm.

Maşina unealtă este SN 320 iar cuţitul utilizat este un cuţit lateral pentru strunjire

frontală 10P STAS 6381-80, având .5.0],/ [ 10,45,12,1010 2 rmmdaNhb r

]/[ 44.0 ; ] / [ 5.0 rotmmsrotmms MU .

Din 12, pag. 164, tab. 9.15, se alege v= 200 [m/min]. Această viteză trebuie corectată

conform 12, tab. 9.15 şi tab. 9.40: min]/[ 87.075.086.0140.0200 mv

min]/[ 45min/ 89.44 mm ;

Alegând ][ 73.50 87.081.044.150 50 daNdaNFdaNF

][ 74.0 87.075.086.070.090.1 kWkWN e

min]/ [ 199

72

4510001000rot

D

vn

min]/[ 200 rotnMU

min]/[ 2.45min/ 1000

20072

1000mm

nDv

Operaţia 7/1: Strunjirea teşirii 452

Maşina unealtă este SN 400 iar cuţitul utilizat este 10P având geometria:

10 min],[ 90],[ 2,45,12,1010 Tmrhb

12

Din gama ]/[ 9.06.0 rotmms , alegem s=0,4 [mm/rot], t= 1,5 [mm].

Din 12, pag. 164, tab. 9.15, alegem: v=,195 [m/min], atunci: min]/[ 87.075.086.04.0195 mv min]/[ 76.43 m

Alegând ][ 61 87.081.044.160 60 daNdaNFdaNF

][ 36.1 87.086.07.06.2 kWkWN e

min]/[ 155

90

76.4310001000rot

D

vn

min]/[ 160 rotnMU

min]/[ 21.45min/ 1000

16090

1000mm

nDv

Operaţia 8: Găurire 3.6 Se foloseşte un burghiu elicoidal scurt cu coada cilindrică conform STAS 573-80 cu

următoarele elemente constructive: 50,10,1182 .

Avansul de burghiere se determină cu relaţia:

6.0DCkS ss [8, pag. 226, rel. 12.3]

3Dl când 1 sk , în cazul de faţă [mm] 1243 l

avans de coeficient sC [8, pag. 226, tab. 12.9 ]

;047.0sC

mm/rot 0.11 [mm/rot] 40.047 0.6 S

10.0MUS (Maşini de găurit G 16 – găurirea în dispozitiv)

Calculul vitezei de aşchiere

pv

V

vym

Zv

p ksT

DCv

[8, pag. 233, rel. 12.7]

Valoarea coeficientului Cv şi a exponenţilor sunt date în [8, pag. 234, tab. 12.22]:

Cv =3,7 , Zv=0,4 , m=0,2 , Yv=0,7 , T=7 min

VVVVp SITMv kkkkk [8, pag. 233, rel. 12.9]

Valoarile sunt luate din [8, pag. 234, tab. 12.23]:

1 ; 1 ; 1 ; 85.089

759.0

VVVV SlTM kkkk

13

Deci m/min 68.18

min85.0

1.07

47.3V ; 85.0

7.02.0

4.0

p

m

kpV

Turaţia:

min.

rot. 1487 [rot/min.]

4

68.1810001000

D

vn

[m/min] 14.8 [m/min] 1000

11804

1000

rot/min. 1180

nD

V

n

p

MU

Operaţia 9 Alezarea găurii la Ø6.6

Se alege un alezor conform STAS 9846 – 74:

- Alezor, STAS 9846 – 74 / Rp3

Avansul lărgitor se determină cu relaţia:

6.0DCks ss [8, pag. 236, rel. 12.3]

sk =1 , lungimea găurii fiind de 4,6 [mm] conform desenului anexat.

mm/rot 16.0

mm/rot 0.16mm/rot 80.047 s ; 047.0 0.6

MU

s

S

C

Viteza de prelucrare

; pVr

V

Vxym

ZV

p ktsT

DCV

coeficienţii şi exponenţii se iau din tabele ca la operaţia de

găurire.

Cv =11,6 , Zv=0,4 , m=0,2 , Xv=0,2, Yv=0,5 , T=12 [min]

m/min 15

1000

6008

1000

;rot/min 600

min

rot 679.95rot/min

8

98.161000

m/min 16.98m/min 85.0216.012

86.11v

; 85.0 ; 1 ; 1 ; 1 ; 85.089

75

2.05.02.0

4.0

p

9.0

nDv

n

D

vn

kkkkk

kkkkk

MU

VSITM

SITMV

VVVV

VVVV

Operaţia 12: Rectificarea plană a suprafeţelor frontale la cota 10-0,02

14

Avansul de trecere la o cursă dublă:

St = βrBּ , [mm/cd] [8, pag. 421 rel. 18.19]

βr=0,50 , [8, pag. 421 rel. 18.23]

Prelucrarea de rectificare se va realiza cu un disc abraziv E 40 KC,

[8, pag. 399, tab. 18.2]

având dimensiunile: D= 320 [mm] ; B=40 [mm].

mm/cd 20 mm/cd 4052.0 St

T=32 min, [8, pag. 420, tab. 18.22]

Determinarea avansului de pătrundere:

Avansul de pătrundere se stabileşte din [8, tab. 18.24] în funcşie de viteza

avansului principal pV. Pentru oţel călit se recomandă pV

= (12÷35) [m/min]. Vom lua pV= 16

[m/min]. În continuare din acelaşi tabel:

Avansul de pătrundere: t = 0,09 mm , care se caracterizează cu coeficienţii de corecţie, în

funcţie de precizia prelucrării, natura materialului prelucrat şi gradul de acoperire al mesei.

[mm] 0.081mm 19.0109.0 t

* Determinare vitezei de avans a piesei (a mesei):

25.2 ;

75.07.0

V

Vp C

tT

CV

pentru oţel călit

T= durabilitatea medie a discului abraziv care se recomandă

T= 15 [min]

β= 0,5

m/min 5.41

m/min 4.5 min

m

0.150.56.65

2.25m/min

081.05.015

25.275.07.0

ppprel

p

VVV

V

* Determinarea puterii efective:

kW 5.4 kW 48.4081.0205.468.068.08.08.08.08.0 eppe NtsVN

Operaţia 13: Rectificarea cilindrică interioară la Ø36+0,05

Alegerea diametrului discului abraziv:

D= 0,95 Dg, [8, pag. 409, tab. 18.10]

Dg= diametrul găurii de rectificat

Dg= 36 [mm]

mm 34.2mm 3695.0 D

D = 32 [mm]

15

Alegerea lăţimii discului abraziv:

Lăţime discului este în funcţie de lungimea găurii.

Din [8, pag. 409, tab. 18.11] avem:

pentru mm 8l mm 10 disc gl

Determinarea avansului:

Avansul de trecere longitudinal se determină cu relaţia 18.1 din 8, pag. 400.

mm/cd 8.4 mm/cd 283.0

;

l

l

S

BS

β din 8, pag. 410, tab. 18.12 → β=0,3

Avansul de pătrundere se determină din 8, pag. 410, tab. 18.12; t = 0,0015 mm/cd.

Determinare vitezei de aşchiere şi a vitezei periferice a piesei:

Viteza maximă admisă a discului abraziv cu liant ceramic este de: v =35 m/s.

Viteza periferică a piesei de determină cu relaţia 18.09, pag. 410 din 8

m/min yxm

Vp tT

dCV

În care: VC = coeficient depinzând de natura materialului

d = diametrul găurii de rectificat

T = durabilitatea discului abraziv

t = avans de pătrundere [mm/cd]

β = avans de trecere în funcţie de lăţimea discului

y x,m, , = exponenţi

În 8, pag. 411, tab. 8.13, se dau valorile coeficientului VC şi exponenţilor y x,m, ,

astfel:

VC =0,058 ; =0,5 ; m = 0,6 ; x = 0,9 ; y = 0,9 ; T = 2,5 min.

m/min 17.23 m/min

3.00015.05.2

5.25058.09.09.06.0

5.0

v

* Determinarea puterii:

kW dts z*

l* pNe vCN

În care: NC = coeficient dependent de natura materialulu [8, pag. 413, tab. 18.15]

pv= viteza periferică a pietrei

ls = avansul de trecere la o rotaţie

t = avansul de pătrundere [mm/cd]

16

d = diametrul găurii de prelucrat

y x,m, , = exponenţi [8, pag. 413, tab. 18.15]

NC = 0,36 ; x = 0,5 ; y = 0,4 ; z = 0,4 ; =0,3

kW 0.64 kW 520.00154.823.1736.0 3.00.40.40.5 eN

Operaţia 15: Rectificarea cilindrică exterioară la Ø88+0,05

Rectificarea se execută pe o maşină de rectifcat universal cu piatră de rectificat calitatea E

50 KC.

* Determinarea avansului:

Avansul de trecere ls în [mm/rot] se determină în funcţie de lăţimea

discului abraziv cu relaţia [18.1 din 8, pag. 400]

BS l , în care este avansul în funcţie de lăţimea discului abraziv, iar B lăţimea

discului.

Alegem discul: D = 400 [mm]

La finisare se ia în funcţie de rugozitatea suprafeţei: 75.05.0 . Adoptăm =

0,50.

Avansul de pătrundere şi avansul transversal se iau din [8, pag. 403, tab. 18.14],

în funcţie de viteza avansului principal care se ia din [8, pag. 404, tab. 18.5] :

[m/min.] 40av , considerată în funcţie de diametrul piesei de rectificat.

Avansul de trecere (logitudinal): lS 10 [mm/rot]

Avansul de pătrundere (transversal): t =0,015 [mm/cursă]

* Determinarea vitezei de aşchiere şi a vitezei periferice a piesei:

Ca şi viteză de aşchiere se consideră viteză periferică a discului de rectificat. În [8, pag.

405, tab. 18.7] se dau vitezele de aşchiere v [m/sec] ale discului de rectificat.

[m/sec] 3525 v

Viteza periferică a piesei la rectificare cu periferia discului abraziv, se calculează cu

relaţiile:

- rectificare cu avans de trecere longitudinal;

215.0

3.0

kk 17.0

tT

dv p

În care: d = diametrul piesei care se prelucrează

T = durabilitatea discului abraziv

= avans logitudinal în funcţie de lăţimea pietrei

17

t = avans de pătrundere

1k = coeficient dependent de natura materialului pentru oţel călit 1k = 0,95

2k coeficient dependent de dimensiunile discului abraziv; la diametrul

D =400 mm, 2k 0,82.

d = 90 [mm] ; T = 5 [min]. [8, pag. 406, tab. 18.8]

min

m 30.58 m/min 82.095.0

015.05.05

9017.05.0

3.0

pv

La rectficarea prin pătrundere:

215.0

3.0

kk 165.0

tT

dv p

min

m 15.02

min

m 82.095.0

015.0

90165.05.0

3.0

Tv p

* Determinarea forţei de aşchiere:

0.60.7l

0.7 ts pFz vCF

În care: FC = coeficient dependent de natura materialului; la oţel călit FC =2,2

lS = avansul de trecere al piesei determinat conform [8, pag. 400, tab. 18.1]

BS l = 10 [mm/rot] [8, tab. 18.4]

t = avans de pătrundere

pv= viteza periferică a piesei

[daN] 26.97 daN 015.01058.602.2 0.60.7 vFz

* Determinarea puterii la rectificare:

kW 6.13 kW 1.116.10290015.0012530208.0 05.00.27.00.7 eN

7.4 Calculul normei tehnice de timp

Normarea se va face în producţie de unicat.

Strunjirea frontală la un capăt al piesei

min/250;/44.0;95.0 rotnrotmmsmmt MU

.min/6.70 mv

Alegem timpul unitar incomplet: .min42.1uiT [5, pag.279, tab. 11.1]

18

Acesta se corectează cu următorii coeficienţi de corecţie: .35.1;92.0;20.1 321 kkk Deci:

.min10.2min35.1*92.0*20.1*42.1 uiT

Se ia timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei:

min5.0at [5, pag.292, tab.11.19]

Pentru prindere vom lua min33.0

3

2*5.01 at

, iar pentru desprindere

min17.0min33.05.012 aaa ttt .

Luăm timpul de pregătire-încheiere:

min20.71 pitpentru primirea şi studierea documentaţiei si

min13.62 ptpentru pregătirea

modului de prindere, rezultând:

min33.13min13.620.7 pît; [5, pag. 288, tab. 11.18]

min60.25.010.2 opt

Găurirea la 25

mrotnrmmsmmt MU /450;/32.0;75.12

min/36mv

Se alege timpul operativ incomplet, în funcţie de diametrul sculei aşchietoare şi de

lungimea de prelucrat.

132 *;86.0 kkkkkkT aopi [5, pag. 309, tab. 11.43]

ak din 12, pag.336, tab.11.77; 45.0;68.0450/310;1;11.0;96.1 321 xkkkka

43.145.0*11.068.0*196.1 k

min23.143.1*86.0 opiT

Alegem timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei:

min;27.0at [5, pag.340, tab.11.78]

min50.1min27.023.1 aopiop tTT

Strunjirea cilindrică exterioară la 89


min/12.43 mv

Alegem timpul unitar incomplet:

19

42.1uiT [5, pag.279, tab. 11.1]

Acesta se caracterizează cu următorii coeficienţi: 35.1;1;20.1 321 kkk

min30.2min35.1*20.1*42.1 uiT

Luăm timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei:

min5.0at [5, pag.292, tab. 11.19]

Pentru prindere vom lua min33.03/2*5.01 at şi pentru desprindere

min17.0min33.05.012 aaa ttt

Timpul de pregătire-încheiere nu se mai calculează, deoarece s-a calculat la operaţia 2

min85.2min5.03.2 opT

Strunjire frontală la lungimea de 10.3mm.

Valorile sunt identice cu cele de la operaţia 2, anume:

min60.2;5.0min;10.2 opaui TmmtT

Strunjire exterioară la: 4.88

min/69.59min;/200;44.0;00.2 mvrotnst MU


321min*30.1 kkkTui [5, pag.279, tab. 11.1]

35.1;1;20.1 321 kkk

min10.235.1*20.1*30.1 uiT

Având 4 treceri .min4.8min1.2*4

Luăm timpi ajutători pentru prinderea şi desprinderea piesei:

min9.8min;5.0 opa Tt [5, pag.292, tab.11.19]

Strunjirea teşirii la 45*2



321 ***03.1 kkkTui [5, pag.279, tab. 11.1]

35.1;92.0;20.1 321 kkk

min53.1uiT

Luăm timpii ajutători pentru prinderea şi desprinderea piesei.

20

min5.0at [5, pag.292, tab. 11.19]

min03.2min5.053.1 auiop tTT

Strunjirea interioara la Φ 35.8.

min2.45min;/200;/44.0;1

mvrotnrotmmsmmt MU

min60.1min35.1*92.0*20.1*10.1min;10.1 aiai TT

min10.2min5.060.1min;5.0 opa Tt

Norma tehnică de timp pentru operaţiile care se execută pe strung

min91.35min33.1310.203.29.860.285.250.160.2.. pîopn TTT

strgbuc

Găurit 3 găuri echidistante 6.6

min;/1180;/10.0;2 rotnrotmmsmmt MU

.min/8.14 mv

Se alege timpul operativ incomplet în funcţie de diametrul sculei aşchietoare şi de

lungimea de prelucrare:

xkkkkkkT aapî **;41.0 132 [5, pag.309, tab.11.43]

ak : [5, pag.336, tab.11.77]

1180

152029.1;1;11.0;96.1 321 kkkka

35.0x

60.235.0*11.029.196.1 k

min24.44min*06.16.2*41.0 găăurTapî

Alegem timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei.

min30.0at [5, pag.340, tab. 11.78]

.min57.4opT

Alegem următorii timpi:

- timp de pregătire-încheiere min;8min44 pît

[5, pag.343, tab. 11.81]

- timp de deservire: min;35.0100/3* opd TT

[5, pag.343, tab. 11.81]

- timp de odihnă şi necesităţi fireşti:

21

min36.0100

3* opan TT

[5, pag.343, tab. 11.81]

min29.13/ npîandopn TTTTT [5, pag.343, tab. 11.81]

Lărgirea găurii la .44

min/600;/16.0;2 rotnrotmmsmmt MU

min/15mv

Se alege timpul operativ incomplet în funcţie de diametrul sculei aşchietoare şi de

lungimea de prelucrat.

min61.0 kTapî [5, pag.317, tab. 11.51]

xkkkkk a ** 153 in care:

44.0;1;53.0600/320;11.0 531 xkkk

81.044.0*11.01*53.041.1 ak

min49.0min81.0*61.0 apîT

Se alege timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei:

30.0at [5, pag. 840, tab. 11.78]

.min79.0min30.049.0 aopîop tTT

Se aleg următorii timpi:

- timp de pregătire-încheiere:

min8min44 pît [5, pag. 343, tab. 11.81]

- timp de deservire:

.min06.0min100/8*79.0100/8 opd TT [5, pag. 343, tab. 11.81]


- 100

8*opan TT

[5,pag. 343, tab. 11.81]

min06.0min100

8*79.0

anT

[5, pag. 343, tab. 11.81]

Timpul normat pe operaţie va fi:

min91.8/ npîandopn TTTTT [5, pag. 343, tab. 11.81]

Rectificarea plană a suprafeţelor frontale la cota 05.010

22

Timpul de pregătire-încheiere:

min5.20pîT [5, pag. 108, tab. 12.25]

Timpul de bază:

knt

A

BB

BB

v

lllt C

D

DP

pb *

1**

5*

*100021

[5, pag. 110, tab. 12.27]

30.1;1221 kmmll

Se foloseşte un disc abraziv E40KC – 400*50*205.

Se prelucrează o singură piesă. Adaosul de prelucrare mmAc 15.0 pe o parte a piesei.

mmDl m 90 , deoarece se prelucrează o singură piesă

./25/50*5.0*.;./5.0

;50;90;1

rotmmrotmmBBSdcmmB

mmBmmdBbucn

Dttt

DP

Avansul de pătrundere:

081.0t (calculate la regim de aşchiere);

min/5.4 mv p

(calculat la regim de aşchiere)

min30.03.1*

081.0

15.0*

50*5.0

55090*

5.4*1000

1290 bt

- timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei:

min60.01 at [5, pag. 117, tab.12.36]

- timpul ajutător pentru comanda maşinii:

min17.02 at [5, pag. 118, tab.12.37]

- timpul pentru măsurători de control:

min31.03 at [5, pag. 94, tab. 12.10]

min08.1min31.017.060.0321 aaaa tttt

- timpul pentru deservire tehnică se determină cu relaţia:

;**1.1

bi

dt tT

tt

[5, pag. 95, 12.6]

1.2it [5, pag. 96, tab. 12.11]

02.0min30.0*32

1.2*1.1min;32

dttT

- timpul pentru deservire organizatorică:

min03.0min100*08.160.08.1 dot [5, pag. 119, tab. 12.39]

23


min004.0min100/3.0*08.130.0 ant [5, pag. 106, tab. 12.24]

Norma tehnică de timp/bucată:

min86.432 andodabpîT tttttTN

S-a înmulţit cu 2, deoarece se rectifică pe două feţe.

Rectificarea cilindrică interioară la cota .36 05.0 Vom folosi un disc abraziv En 24 JC cu

diametrul: mmmmDd 245.25*95.095.0 9 şi lăţimea de 20 mm.

Adaosul de prelucrare: 2AC = 0.323

Norma de timp se calculează cu:

andodtabpîT tttttTN <min> [5, pag.85, 12.1]

Timpul de pregătire-încheiere:

min7.39min7.01690.14 pîT

[5, pag.99, tab. 12.14]

kSnS

ALt

tpl

cb *

**

*2

cdmmScdmmS tl /0015.0;/4.8

k – din 9, pag.99, tab.12.15; 5.1k

min/210min/26*

23.17*1000

*

1000rotrot

D

vn p

p

k- [5, pag.99, tab. 12.15]

min40.6min5.1*0015.0*210*4.8

161.0*35*2 bt

Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei:

min29.01 at [5, pag. 103, tab. 12.19]

Timpul ajutător pentru comanda maşinii:

min13.004.004.005.02 at [5, pag. 104, tab. 12.20]

Timpul ajutător pentru măsurători de control:

40.05 at [5, pag.104, tab. 12.21]

Timpul ajutător: min82.0521 aaaa tttt

Timpul td pentru deservire tehnică:

24

bi

dt tT

tt *

15.1

[5, pag. 101, rel. 12.9]

9.1it , [5, pag.105, tab.12.22]

min29.5min40.6*5.2

9.1*15.1min;5.2 dttT

Timp ajutător pentru deservire organizatorică:

ti = 1.7

min12.0100/7.1*82.040.6 dot [5, pag.105, tab. 12.23]

Timp de odihnă şi necesităţi fireşti:

min21.0min100/0.3*82.040.6 ant [5, tab. 12.24, poz.7]

Norma de timp pentru o bucată:

min54.52 andodtabpiT ttttttN

Rectificare cilindrică exterioară la 05.088

Prelucrarea se face pe dorn între vârfuri pe maşina de rectificat RU 320, dimensiunile

discului abraziv 400*50*205 cu caracteristicile E 50 KC. Adaosul de prelucrare 309.02 cA

Timp de pregătire-încheiere:

min7.16piT [5, pag. 86, tab.12.1]

Timp de bază: k

StnSl

AcLt

pb *

**

*2

L=12; Ac=0.15; k=1.2 [5, pag.87, tab.12.2]

Sl=10mm/rot; t=0.015 mm/c.d.

min/10890*

58.30*1000

*

1000rot

d

vn p

p

min26.0bt

Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei:

min43.01 at [5, pag. 92, tab. 12.8,]

Timp ajutător pentru comanda maşinii:

min14.02 at

Timp ajutător ta5 pentru măsurători:

min88.031.014.043.0

min31.05

a

a

t

t

[5, pag. 94, tab. 12.10]

25

Timp de deservire tehnică:

min12.0*

1.11.2 b

idti t

T

ttt

[5, pag. 95, rel. 12.6]

Timp pentru deservire organizatorică:

min045.0min100/4*88.026.0 dot [5, pag. 97, tab. 12.13]

Timp de odihnă şi necesităţi fireşti:

min03.18

min034.0min100/3*88.026.0

andodtabpîT

an

ttttttN

t

[5, pag. 97, tab. 12.13]

CAPITOLUL 8. NORME DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE INMUNCĂ

8.1 Pentru prelucrările prin aşchiere

8.1.1 Strunjire

-Funcţionarea strungului este condiţionată de poziţia de protecţie a ecranului.

-Mandrinele, universalele şi platourile trebuie să fie protejate cu apărători.

-Platourile vor avea marcată turaţia maximă până la care pot fi folosite în condiţii de

securitate.

-Strungul se va opri în mod automat în cazul scăderii presiunii sub limita minimă necesarăstrângerii piesei.

-Strungurile trebuie prevăzute cu frâne care trebuie să asigure o frânare eficientă a axului

principal după decuplare.

-Mandrinele, universale şi platourile trebuie să fie bine fixate pe axul principal şi asigurateîmpotriva deşurubării la inversarea sensului de rotaţie.

8.1.2 Găurire

-Inainte de fixarea piesei pe masa maşinii se vor curăţa masa şi canalele ei, de aşchii.

-Prinderea piesei pe masa maşinii şi desprinderea ei se va face numai după ce axul principal

s-a oprit complet.

-Fixarea piesei pe masa maşinii se va face în cel puţin două puncte , fie cu dispozitive de

fixare, fie cu ajutorul menghinei.

-Inainte de pornirea maşinii se va alege regimul de lucru corespunzător operaţiei care se

execută, ssculelor utilizate şi matreialul piesei de prelucrat.

26

-Mandrinele de prindere se vor strânge şi destrânge numai cu chei adecvate, care se vor

scoate înainte de pornirea maşinii.

-Se interzice frânarea cu mâna a mandrinei în timpul funcţionării maşinii, pentru strângerea

sculei.

-Burghiul sau alezorul introdus în axul principal sau în mandrină trebuie să fie bine centrat

şi fixat.

-Scoatera burghiului sau alezorului din axul principal se va face numai cu ajutorul unei scule

speciale.

-Se interzice folosirea burghielor necorespunzătoare sau prost ascuţite.

-Construcţia maşinii trebuie să permită decuplarea mişcării principale şi utilizarea mişcărilor

de avans pentru reglarea, trasarea sau măsurarea piesei de prelucrat.

-Maşina trebuie să fie prevăzută cu ştifturi de forfecare sau alte sisteme de siguranţă care să

nu permită depăşirea unui moment maxim prescris al mişcărilor de avans.

8.1.3 Rectificare

-Maşinile trebuie să fie prevăzute cu carcase de protecţie.

-Pe maşini vor fi marcate: sensul de rotire al corpului abraziv (printr-o săgeată), turaţiile sau

vitezele periferice de lucru ale acestuia.

-Mesele maşinilor pentru rectificat plan trebuie să fie prevăzute cu îngrădire pentru reţinerea

pieselor în cazul desprinderii lor.

-Mesele maşinilor cu platou electromagnetic trebuie să fie prevăzute cu sisteme de

interblocare.

-Maşinile de rectificat rotund cu prelucrarea între vârfuri trebuie prevăzute cu dispozitive de

blocare care să excludă posibilitatea deplasării accidentale a pinolei păpuşii mobile.

-La maşinile de rectificat interior se interzice folosirea dornului port-piatră dimensionat

necorespunzător ca lungime şi diametru, în raport cu partea de prindere; se interzice folosirea

dornului port-piatră care prezintă vibraţii sau excentricităţi.

-Alegerea corpului abraziv se face în funcţie de materialul de prelucrat, de forma şi

dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi starea

maşinii, de felul operaţiei de prelucrare.

-Carcasele de protecţie ale maşinilor de rectificat fixe , vor avea forma constructivă,

respectiv unghiurile de deschidere, grosimile minime ale pereţilor lateraliai lor, conform STAS

6177 – 89.

-Montarea corpurilor abrazive pe maşini se face de către persoane bine instruite şi autorizate

de conducerea unităţii să execute astfel de operaţii.

27

-Inainte de montare toate suprafeţele în contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor şi

flanşelor vor trebui bine curăţate de orice corp străin cu ajutorul aspiratorului, aerului comprimat

sau a periilor.

-Muncitorii din atelierele de ajustaj, lăcătuşerie, montaj vor purta echipamentul de protecţie

şi de lucru corespunzător.

BIBLIOGRAFIE

1. Amza Gh., Dumitru M., Rândaşu, V.- Tratat de Tehnologia materialelor, EdituraAcademiei Române, Bucureşti, 2002..Avram V., Fitero L., Anghel F., Voia I., Bizadea S.,-Desen tehnic idustrial – Îndrumător de lucrări, Partea I-a, I. P. Timişoara, 1989.

2. Manea Gh., Boşianu O., Chişu A., Săveanu L.,- Organe de maşini II, Editura tehnică,Bucureşti, 1958.

3. Minciu C.- Scule aşchietoare. Indrumar de proiectare. Ed.Tehnică, Bucuresti,1995.Mihăilă I., Mihăilă St Tehnologii mecanice Universitatea din Oradea.2005.

4. Mihăilă St.., Tehnologia materialelor Vol.I, Editura Univ. Oradea 2006, 5. Picoş C., şi alţii,- Normarea tehnică pentru prelucrări prin aşchiere, vol. 2, Editura tehnică,

Bucureşti, 1982. 6. Picoş C., şi alţii,- Calculul adaosurilor de prelucrare şi al regimurilor de aşchiere, Editura

tehnică, Bucureşti, 1974.7. Picoş C., şi alţii,- Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere, vol. I,

Editura tehnică, Bucureşti, 1992.8. Rădulescu Gh., şi alţii,- Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol. III, Editura

tehnică, Bucureşti, 1986.9. Steţiu,G.ş.a.- Teoria şi practica sculelor aşchietoare , vol .I,II,III. Ed.Universităţii Sibiu

1994.10. Vlase A., Sturzu A., Mihail A., Bercea I., -Regimuri de aşchiere, adaosuri de prelucrare şinorme tehnice de timp, vol. 1, Editura tehnică, Bucureşti.

28

text placa de centrare ( model 2013)

Documents