placa bacteriana

72
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Studiul agentilor antimicrobieni folositi in combaterea si controlul placii bacteriene gingivale INTRODUCERE „Arătaţi-mi dinţii voştri şi eu vă voi spune cine sunteţi” G.Cuvier,zoolog şi paleontolog francez(1769-1832) Pornind de la acest citat putem să întrevedem implicaţiile pe care le are dantura în viaţa noastră cotidiană.Suntem înzestraţi de la vârste fragede de către natură cu tot ceea ce este necesară pentru a supravieţui în condiţiile de mediu ale acestei lumi. Dantura este unul din atuurile pe care le avem la dispoziţie pentru a ne hrăni. Dar astăzi nu se mai pune problema satisfacerii numai a nevoii de hrană deoarece dinţii au căpătat un rol profund estetic.Imaginea unui om de succes este dată în primul rând de încrederea pe care el o are în sine dovedită majoritatea reclamelor sau prezentărilor printr-un zâmbet sclipitor,prin perfecţiunea culorii şi a formei dinţilor. Pagina 1 din 72

Upload: dan-brynza

Post on 13-Aug-2015

213 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

Page 1: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiul agentilor antimicrobieni folositi in combaterea si controlul

placii bacteriene gingivale

INTRODUCERE

„Arătaţi-mi dinţii voştri şi eu vă voi spune cine sunteţi”

G.Cuvier,zoolog şi paleontolog francez(1769-1832)

Pornind de la acest citat putem să întrevedem implicaţiile pe care le are dantura în viaţa

noastră cotidiană.Suntem înzestraţi de la vârste fragede de către natură cu tot ceea ce este necesară

pentru a supravieţui în condiţiile de mediu ale acestei lumi. Dantura este unul din atuurile pe care le

avem la dispoziţie pentru a ne hrăni.

Dar astăzi nu se mai pune problema satisfacerii numai a nevoii de hrană deoarece dinţii au

căpătat un rol profund estetic.Imaginea unui om de succes este dată în primul rând de încrederea pe

care el o are în sine dovedită majoritatea reclamelor sau prezentărilor printr-un zâmbet sclipitor,prin

perfecţiunea culorii şi a formei dinţilor.

Prezenţa dinţilor până la vârste înaintate atestă calitatea unei alimentaţii corecte şi a

menţinerii sănătăţii la limitele superioare.Dinţii sănătoşi înseamnă posibilitate de alimentaţie corectă

care se traduce prin sănătatea întregului organism.

Lipsa dinţilor,mai ales la tineri dar nu numai,s-a dovedit a fi un factor în apariţia afecţiunilor

psihice ,a căderiolor emoţionale,a scăderii încrederii şi preţuirii de sine ,lucru observat preponderent

la populaţia feminină a globului.

Pagina 1 din 53

Page 2: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cauzele principale în pierderea dinţior sunt la ora actuală:

Parodontopatiile

Caria dentară

Accidentele

În etiologia parodontopatiilor,factorii locali cei mai des întâlniţi sunt:

Placa bacteriană

Tartrul dentar

Tratamente odontale şi protetice incorecte

Prin prezenta lucrare de diplomă mi-am propus să trec în revistă principalii agenţi

antibacterieni atât de sinteză cât şi de origine vegetală folosiţi la ora actuală în combaterea plăcii

bacteriene gingivale.

Capitolul 1

Placa bacteriană-factor local în apariţia parodontopatiilor

Definiţie şi clasificare

Placa bacteriană este termenul folosit pentru a descrie asociaţia de bacterii ce apare pe

suprafaţa dintelui.Ea poate fi definită ca un agregat de microorganisme unite între ele şi de suprafaţa

dintelui sau a altor structuri din caviatatea bucală,prin intermediul unei matrice organice.[29]

Pagina 2 din 53

Page 3: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Materia albă reprezintă termenul ce descrie agergarea bacteriilor, leucocitelor şi a celulelor

epiteliale descuamate ce se acumulează pe suprafaţa plăcii bacteriene sau a dintelui, lipsită de

structura internă caracteristică plăcii.[29]

Deosebirea între cele două tipuri de depozite este determinată de calitatea aderenţei de

structurile subiacente.Dacă depozitul se poate îndepărta prin acţiunea mecanică a spray-ului de

apă,se vorbeşte de materie albă ,dacă însa aceasta rezistă, se numeşte placă bacteriană.[29]

După relaţia cu marginea gingivală, placa bacteriană se poate diferenţia în :

Supragingivală

Subgingivală

Placa supragingivală poate fi detectaă clinic dacă ea atinge o anumită grosime.O acumulare

mai mică devine evidentă numai dacă se coloreză prin impregnare cu pigmenţi din cavitatea bucală

sau cu soluţii revelatoare.

Placa subgingivală nu se poate detecta prin observare directă .Prezenţa ei se evidenţiază cu

ajutorul soluţiilor revelatoare de placă, sau plimbând sonda dentară de-a lungul marginii gingivale.

[29]

1.2 Compoziţie şi structură

Placa bacteriană este constituită în principal dintr-un ecosistem microbian în continuă

proliferare la care se adaugă leucocite, macrophage, celule epiteliale descuamate în diverse stadii de

integritate anatomică toate cuprinse intr-o matrice organică.Microorganismele reprezintă 70-80 %

din constituenţii enumeraţi. Un milimetru cub de placă bacteriană care cântăreşte aproximativ 1 mg

contine mai mult de 108 microorganisme, care sunt dispuse intr-un aranjament complex cuprinzand

intre 200 - 400 specii bacteriene.

Pagina 3 din 53

Page 4: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Complexitatea ecosistemului microbian al plăcii poate fi evidenţiată microscopic prin

coloraţia gram, care distinge microorganisme gram positive, gram negative, sau alte forme

mofologice (coci, bastonaşe, fusiforme, filamentoase, spirili spirochete)

Bacteriile gram pozitive formează exotoxine şi pot fi sensibile la peniclină sau alte antibiotice

înrudite, pe când cele gram negative formeaza endotoxine şi sunt de obicei sensibile la streptomicină

şi antibiotice asemanatoare.

Grupa cocilor gram pozitivi este reprezentată de genurile Streptococcus şi Staphylococcus.

De obicei Staphylococcus reprezinta mai mult de 1-2% cantitatea de microorganisme din placa

subgingivala iar Streptococcus 25-30%.[29]

Una din specii Streptococcus mutans, produce un polizaharid extracelular - dextranul - cu rol

in fenomenul de aderare microbiană dar şi levan cu rol in asigurarea substratului energetic pentru

microorganisme.

Fig1. Specii de germeni din placa bacteriană.

La început sunt germeni Gram +

Alte specii, ca Streptococcus sanguis, pot forma de asemenea glucanextracelular, inducand

apariţia plăcii bacteriene in vitro.[29]

Anumite grupuri toxonomice de streptococci sunt caracteristice pentru dosul limbii, şanţul

gingival şi aşa cum s-a amintit, pentru suprafeţele dentare.

Pagina 4 din 53

Page 5: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Grupa bastonaşelor gram pozitive reprezinta 1/4 din microorganismele cultivabile din placa.

Ele cuprind membrii din genul Corynebacterium,Nocunlia, Actinomyces, Bacterionema si

Lactobacillus. Una din specii,Actinomyces viscosus (Odontomyces viscosus) poate forma placa si

poate produce o forma de îmbolnavire parodontala la animale de experienţă, în special hamsteri.

[29]

Cocii gram-negativi. Din aceasta grupa se desprinde genul Veillonella care în cavitatea bucală

reprezintă mai mult de 10 % din microorganismele cultivabile din placa şi cele din genul Neisseria

care colonizeaza activ limba.

Bastonaşele anaerobe gram negative sunt diferite şi în acelaşi timp numeroase în şanţul

gingival. Ele apartin genului Bacteroides, Fitsobacterium,Vibrio, Selenomonas Lepltohrix sunt greu de

cultivat şi predomină în cazurile de igiena bucală defectuoasă.

Spirochetele reprezintă un procentaj variabil din totalul florei bacteriene,iar în caz de

parodontopatie pot depăşi 10% din totalul microorganismelor detectabile. Dintre acestea, patru

specii: Treponema denticola, Treponema macrodentium, Treponema oralis si Borrelia Vincenti pot fi

cultivate cu ajutorul unor metode speciale.[29]

Fig2. Multiple specii bacteriene din placa bacteriană

1.3 Formare şi biochimie

Pagina 5 din 53

Page 6: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

0 serie de cercetari s-au ocupat de studiul microscopic al formării plăcii

bacteriene. Placa apărută pe suprafeţele naturale sau artificiale nu se deosebeşte

semnificativ in structură sau componentă microbiologică, în schimb primul strat de material organic

care se formează pe cele două suprafeţe enumerate diferă semnificativ.[29]

Primul strat poartă denumirea de peliculă, ce reprezintă structura organică distinctă care

apare pe suprafaţa dintelui sau a altor structuri dure din cavitatea bucală şi se formează înaintea

colonizării cu microorganisme.După colonizare pelicula se consideră a face parte din placa

bacteriană, alături de microorganisme şi matrice intercelulară, fiind constituită din

proteine,reprezentate de amilază. fosfatază, lizozim, IgA şi glicoproteine, provenite în principal din

salivă.

Glicoproteinele asigură vascozitatea salivei şi sunt de două feluri:

glicoproteine cationice, cu încărcătură electrică pozitivă care sunt nevâscoase şi

glicoproteine anionice, extrem de aderente de suprafeţele dentare. Se presupune că o salivă cu

vâscozitate mai mare facilitează formarea si aderenţa corespunzatoare a peliculei şi ulterior a

microorganismelor pe suprafeţele dentare.

Primul stadiu in formarea peliculei constituie absorbţia proteinelor pe suprafaţa apatitei,

mecanism care implică interacţiunea ionică între grupările fosfat din smalţ si macromoleculele

încărcate pozitiv, din salivă.[29]

După curaţirea suprafeţelor dentare cu ajutorul periei de dinţi aria examinată la microscop

apare cu mici ,,zgârieturi" şi material organic restant în micile defecte ale smalţului. În decurs de 20

de minute suprafaţa dintelui se acoperă de o masă amorfă dispusă sub formă de cupolă sau boltă,

care după o oră confluează fiind mai globuloase şi mai numeroase iar după 14 ore întreaga suprafaţă

devine coalescentă.[29]

Trecerea de la stadiul de peliculă la cel de placă bacteriană este extrem de rapidă. Primii

constituenţi bacterieni includ in special coci impreună cu un număr mic de celule epiteliale şi

leucocite polimorfonucleare. În general primele microorganisme formează un strat monocelular,

urmând ca prin aderare, ataşare şi implantare, în funcţie de factorul timp, să apară şi celelalte

bacterii.

Pagina 6 din 53

Page 7: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Materialul organic cuprins între microorganismele plăcii poartă denumirea de matrice

intermicrobiană. Ea este constituită din dextran şi levan, galactoză şi metilpentoză, precum şi

endotoxine lipopolizaharidice.[29]

Matricea conţne şi material-anorganic, reprezentat de calciu, fosfor,magneziu, potasiu si

sodiu.

Formarea plăcii implică două procese majore: aderarea iniţială a microorganismelor din

salivă la peliculă si înmulţirea bacteriilor odată ataşate cu aderarea lor de cele iniţiale. În ambele

cazuri determinantul ecologic primar este reprezentat de aderenţa bacteriană.

Microorganismele din cavitatea bucală diferă substanţial din punct de vedere al abilităţii lor

de aderare la diferitele suprafeţe. Există o anumită preferinţă a diferitelor specii pentru a coloniza

anumite suprafeţe orale. Astfel, Streptococcus mutans, Streptococcus sanguis şi Lactobacillus

colonizează în special suprafeţele dintelui, Streptococcus salivarius,suprafaţa dorsală a limbii, iar

Bacteroides şi spirochetele şanţul gingival sau punga parodontală.[29]

Alţi constititienţi al plăcii

Cu toate că microorganismele reprezintă componentul principal al plăcii s-a revelat existenţa

şi a unor componenţi adiţionali.

Celulele epiteliale apar în diferite stadii de integritate anatomică în aproape toate tipurile de

placă bacteriană. Se pot întâlni celule recent descuamate care mai prezintă nuclei şi chiar contur

celular (celule prokeratotice) pâna la celule încărcate cu numeroase microorganisme.

Leucocite care sunt în diferite grade de vitalitate, în funcţie de stadiile inflamaţiei. De

remarcat că celule din seria albă se pot gasi adiacent gingiei care apare clinic sănătoasă, dar şi în

gingivite sau parodontite. În ariile cu exudat seros sau puroi este greu de evideţiat celule cu vitalitate

păstrată printre numeroasele granulocite prezente.

Eritrocite apar în mod constant în plăcile bacteriene ce se acumulează adiacent gingiei

ulcerate.

Protozoare. Anumite specii de protozoare, dar în mod special

Pagina 7 din 53

Page 8: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Entmoeba şi Trichomonas pot fi obscrvatc în probele prelevate în caz de gingivită acută sau

din pungile parodontale.

Particulele alimentare.Ocazional, în câmpul microscopic pot aparea fragmente alimentare,

distingându-se cele musculare, care sunt uşor de recunoscut datorită striaţiunilor caracteristice.

Alte elemente. Sunt reprezentate de elemente nespecifice, în special particule cristaline,

care pot fi fragmente din placă supuse fenomenului de mineralizare.[29]

Placa bacteriană subgingivală

Placa supragingivala infuenţează direct sau indirect formarea şi chiar cantitatea de placă

subgingivală.Paralel cu acumularea şi maturarea plăcii supragingivale apar şi modificări ale raportului

dintre marginea gingivală şi suprafaţa dintelui. Edemul ce apare consecutiv instalării fenomenului

inflamator determină apariţia unui spatiu mai mare între gingie şi dinte - punga falsa - care mareşte

posibilitatea de colonizare bacteriană a ariei subgingivale. Acest spatiu protejează bacteriile de

tentativele de îndepartare şi în acelaşi timp favorizează acumularea unei cantităţi mai mari de fluid

gingival. Concomitent creşte rata de înnoire a celulelor epiteliale ce formeaza peretele pungii.

Rezultatul finalil reprezinta apariţia unui nou mediu ecologic, protejat de mediul supragingival care

în final influenţează atât ecosistemul microbian al plăcii subgingivale cât şi proporţia acestora.

Studiile efectuate cu microscopul electronic pe dinţi umani extraşi au permis diferenţierea

plăcii subgingivale în: placă subgivala asociata suprafetei dentrare, epiteliului şanţuilui gingival şi

ţesutului conjunctiv din gingie.[29]

Placa subgingivală asociată suprafeţei dentare

Are o structură apropiată cu cea a plăcii supragingivale, în care bacteriile

Pagina 8 din 53

Page 9: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sunt depuse pe materialul cuticular ce acoperă suprafaţa radacinii. În stratul intern, aproape

de suprafaţa dintelui, flora ce predomină este gram – pozitiva filamentoasă la care se ataşează coci şi

bacili, dar pot fi prezenţi şi un numar mic de bacili şi coci gram - negativi.

Marginea apicală a plăcii asociate dintelui este situată la distanţă de joncţiunea epiteliala iar

între placă şi epiteliu se interpune un numar mare de leucocite.În porţiunea apicală depozitul

bacterian este dominat de bacili gram-negativi cu orientaire particulară realizând aspectul în “perie

cu ţepi".[29]

Placa subgingivală asociată epiteliului

Se extinde de la marginea gingivală la joncţiunea epitelială. Ea conţine un singur strat în

contact cu celulele epiteliale.

Ecosistemul bacterian este constituit în principal de flora gram-negativă (coci, bacili) la care

se ataşează constant bacterii flagelate şi spirochete. Microorganismele nu au o orientare specifică şi

nu mai prezintă matrice organică.

Proporţia speciilor bacteriene ce alcătuiesc placa subgingivală asociată epiteliului par sa fie

în relaţie cu condiţiile oferite de parodonţiul gazdei.În leziunile rapid progresive asemănătoare celor

din parodontita juvenilă, placa asociată ţesutului epitelial conţine în exclusivitate bacili gram-negativi

mobili.

Acelaşi aspect apare şi în parodontita rapid progresivă, bacilii gram negativi asociaţi

epiteliului fiind consideraţi ..frontul de progresiune" al bolii.Studiile electromicroscopice ale

peretelui gingival al pungii au relevat zone cu acumulare masivă de microorganisme, dar şi regiuni cu

un răspuns puternic din partea gazdei, cu reacţie înflamatorie amplă, hemoragii şi ulceraţie. Prezenţa

acestor arii distincte pot să sugereze faptul că peretele pungii se schimbă constant datorită

înteracţiunii dintre epiteliu, bacterii şi condiţiile oferite de gazdă. Aceştia din urmă asigură

colonizarea şi cresterea bacteriilor specifice, permiţând apoi pătrunderea în ţesuturi a unor bacterii

subgingivale.[29]

Pagina 9 din 53

Page 10: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Placa subgingivală asociată ţesutului conjunctiv din gingie

Studiile microscopice au demonstrat prezenţa bacteriilor subgingivale în ţesutul conjunctiv al

gingiei în diferitele forme de îmbolnăviri parodontale.Prezenţa bacteriilor a fost demonstrată în

gingivita ulceronecrotică, parodontita avansată şi în parodontita juvenilă localizată.

1.4 Potenţialul patogenic al plăcii

Cu toate că există evidenţe de necontestat referitoare la faptul că microorganismele din

placa bacteriană pot cauza boala parodontală, mecanismul prin care acestea acţionează ramane încă

discutabil.

Patogenitatea plăcii bacteriene s-a putut demonstra prin injectarea microorganismelor

recoltate din şanţul gingival subcutanat la cobai, la care au aparut infecţii mixte şi formare de

abcese. Prezenţa Bucterodes melaninogenicus a fost de importanţă capitală în acest model

experimental. Formarea abcesului parodontal nu trebuie considerată însă tipică parodontopatiilor.

Caracteristica principală a bolii parodontale este inflamaţia continuă,persistentă a ţesutului

gingival la care se ataşează pierderea progresivă şi a elementelor ce ancorează şi menţin dintele în

alveolă (ligament, os, cement).Pentru apariţia acestui fenomen nu este nevoie de invadarea

ţesuturilor enumerate de către microorganisme. Este necesar însă ca un numar sufficient să adere de

suprafeţele dentare în apropierea gingiei o perioadă lunga de timp pentru a supune acest ţesut

acţiunii produşilor lor toxici.[29]

Dacă încă se mai pune la îndoială faptul că un microorganism sau un grup de

microorganisme pot în exclusivitate să determine distrucţia parodontală, este sigur că anumiţi

produşi toxici elaboraţi de acestea pot juca rol în apariţia afectiunii.

Mecanismele prin care ecosistemul microbian al plăcii contribuie în patogeneza bolii

parodontale sunt foarte diferite. Microorganismele parodontopatogene pot să determine distrucţia

ţesuturilor de susţinere ale dintelui prin:[29]

Pagina 10 din 53

Page 11: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Invazie bacteriană

Exotoxine

Componente celulare

Enzime

Mecanisme imunologice

Capitolul 2.

Clasificarea parodontopatiilor marginale

Scopul principal al stomatologiei moderne este menţinerea unei stări de sanătate perfectă

atât a ţesuturilor dentare dure, cât şi a parodonţiului pe toată perioada vieţii pacientului.

Pentru a atinge acest deziderat se impune ca boala parodontală să fie diagnosticată şi tratată

în perioada ei de debut, dar debutul şi evoluţia insidioasă a afecţiunii fac dificilă recunoaşterea ei.

Din aceste motive parodontopatia nediagnosticată devine o problemă pentru profesiune şi implicit

pentru pacient.

Criteriile moderne ce stau la baza clasificării elaborate în 1986 de către American Academy

of Periodontology se bazează pe următoarele:

afecţiunea este cauzată de bacterii;

boala apare ca rezultat al interacţiunii dintre microorganismele plăcii bacteriene şi gazdă,

considerându-se că parodontopatia este o boală infecţioasă;

inflamaţia ce cuprinde doar gingia este etichetată drept gingivită,iar extinderea acesteia la

ligamentul alveolo-dentar, cement şi osul alveolar, determină apariţia parodontitelor;

atât gîngivita cât şi parodontita indusa de cauze locale pot fi influenţate în expresia lor de

factorii sistemici (afecţiuni generale).

Pagina 11 din 53

Page 12: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

traumatismul ocluzal prin modificările pe care le determină în ţesuturile parodontale ca

rezultat al unor forţe ocluzale excesive, reprezintă un factor de co-distrucţie ce accelerează şi

modifică propagarea inflamaţiei în zonele mai profunde ale aparatului de susţinere al dintelui.[29]

2.1 Clasificarea gingivitelor

Gingivita este un proces inflamator limitat la parodonţiul de înveliş, fără pierderea

ataşamentului parodontal. Majoritatea gingivitelor apar în corelaţie

cu placa bacteriană.

Gingivitele asociate plăcii bacteriene reprezintă forma cea mai comună a bolii parodontale

ce se caracterizează clinic prin modificarea de culoare, sângerare, modificare de volum şi

sensibilitate a papilelor interdentare şi a marginii libere a gingiei. Modelul clasic al acestui tip de

gingivită este reprezentat de gingivita experimentală obţinută de H. Loe în 1965 prin renunţarea la

măsurile de igienă bucală. Mărimea considerabilă a cantităţii de placă bacteriană ce se depune în

contact cu marginea gingivală induce apariţia gingivitei în aproximativ 21 de zile. Unii autori

subliniază faptul că acest tip de gingivită include forma localizată, generalizată, marginală, papilară şi

difuză.[29]

Există stări fiziologice în care pot apărea gingivite relaţionate nu numai cu placa bacteriană

dar şi cu hormonii sexuali.

Pubertatea este perioadă în care gingia se poate tumefia, apare inflamată, îsi modifică

culoarea, semen ce pot fi agravare în caz de malocluzie ce interesează zona dinţilor anteriori.

Graviditatea este de asemenea o perioadă capabilă să inducă sau să agraveze o

gingivită.Cele mai cunoscute modificări sunt proliferările denumite cu termenul de angiogranulom

de sarcină.Reprezintă mai degraba exacerbari ale inflamaţiei condiţionată de perturbarea echilibrului

hormonal în sarcină.

Contraceptivele pot determina modificări similare.

Pagina 12 din 53

Page 13: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se pare că aceste modificări sunt datorate efectului progesteronului asupra microvasculaţiei

ţesutului conjuctiv inflamat.

Anticonvulsivantele cardiovasculare şi imunosupresoarele, în urma procesului de

administrare, pot determina exprimarea clinică şi histopatologică a gingivitelor.

Principalele modificări sunt:

Hipertrofia

Hiperplazia elementelor ţesutului conjunctiv din gingie.

Prototipul gingivitei hiperplazice de cauză medicamentoasă este cea care apare în cazul

hidantoinei. Aproximativ jumătate din pacienţii obligaţi

să recurgă la acest medicament vor dezvolta gingivită hiperplazică. Acelaşi aspect apare şi în

cazul administrării antagoniştilor de Ca (nifedipin).[29]

Bolile sistemice cum sunt discraziile sangvine dintre care patognomonică este leucemia pot

duce la afectarea parodonţiului marginal.

Diabetul, avitaminoza C determină apariţia unor gingivite care incontestabil sunt agravate de

placa bacteriană.

Uneori gingivitele apar brusc şi sunt acompaniate de durere. Unele sunt caracterizate prin

apariţia la nivelul papilei interdentare şi a marginii libere a gingiei şi unei ulceraţii care prin evoluţie

distruge o parte din structura elementelor enumerate. Inflamaţia şi durerea sunt prezente, iar

adenopatia, febra, pseudomembranele ce acoperă zonele afectate, reprezintă semne a căror

prezentă este variabilă. [29]

În marea lor majoritate gingivitele ulcero-necrotice prezintă în etiologie un ecosistem

microbian în care predomină spirochetele atât în tesutul necrotic cât şi sub ulceraţie. La aceste

microorgamisme se asociază Treponema Selenomonas împreuna cu Porphyromonas gingivalis şi

Prevotella intermedia.[29]

Pagina 13 din 53

Page 14: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Există şi situaţii în care agentul patogen al gingivitei este reprezentat de un virus. În aceste

cazuri leziunea primară poate fi o veziculă, care are o existenţă efemeră în cavitatea bucală, şi care

lasă în urma sa o eroziune sau ulceraţie.

Cel mai frecvent acest aspect îl întâlnim în caz de gingivostomatită herpetică şi

gingivostomatită aftoasă recidivantă.

2.2 Clasificarea parodontitelor

Parodontitele sunt afecţiuni ale parodonţiului marginal la care inflamaţia se extinde de la

gingie la elementele profunde ale parodonţiului adica ligament, os alveolar, cement.!Parodontita are

întotdeauna ca precursor gingivita deşi prin studii clinice s-a demonstrate că gingivita nu este

întotdeauna urmată de parodontintă chiar dacă igiena bucală este necorespunzătoare.

Elementul de diagnostic diferenţial între gingivită şi parodontită este reprezentat de

demineralizare sau resorbţie a osului alveolar.

Clasificarea parodontopatiilor marginale

1. GINGIVITE

1.1. Gingivite în corelaţie cu placa bacteriană

1.1.1. - Neagravate - gingivita simplă

1.1.2. – Agravate prin:

Pagina 14 din 53

Page 15: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

hormoni sexuali

substanţe medicamentoase

afecţiuni generale

1.1.3. – Gingivite şi gingivostomatite acute

gingivita ulceronecrotică

herpetică acută şi herpangina

aftoasă recidivantă

2.1. Gingivite ce nu apar în corelaţie cu placa bacteriană

2.1.1. - Descuamative

2.1.2. - Idiopatică

2. PARODONTITE

2.1. Parodontita marginală cronică superficială

2.2. Parodontita marginală cronică profundă

Pagina 15 din 53

Page 16: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.2.1. prejuvenilă

2.2.2. juvenilă

2.2.3. a adultului

2.3. Parodontita ulcero-necrotică

2.4. Parodontita rapid progresivă

2.5. Parodontita cronică, refractară

2.6. Parodontita distrofică (parodontopatie de tip atrofic)[29]

Fig.3 Parodontita marginală cronică a adultului-aspect radiografic

Capitolul 3.

Pagina 16 din 53

Page 17: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mijloace de control şi combatere a plăcii bacteriene

În 1970 Loe şi Theilade au demonstrate că o anumită cantitate de microrganisme

accumulate nu afectează sănătatea gingiei, dar în cazul depăşirii de două- trei ori a acestei cantităţi

apare inflamaţia gingivală.

Mijloacele de combatere a plăcii bacteriene chimice sau mecanice duc la scăderea

microflorei de la nivelul interfeţei gingiei la un nivel compatibil cu starea de sănătate a acesteia.

Obiectivele instituirii unor măsuri corespunzătoare de combatere a

acumulării de placă bacteriană sunt urmatoarele:

scăderea numărului de microorganisme de pe suprafaţa dintelui şi din zona de contact

gingie-dinte;

activarea circulaţiei şi crearea unei hiperemii moderate;

stimularea, activarea keratinizării celulelor epiteliale ale gingiei, fapt ce conferă o rezistenţă

mai mare a gingiei ataşate faţă de acţiunea factorilor mecanici iritativi.[29]

În cabinet, procesul de instruire al pacientului trece prin trei etape: motivaţie, educaţie şi

instrucţie.

• Motivaţia este procesul de conştientizare a însemnătaţii bolii parodontale de către pacient

şi cum poate fi ea tratată implicând participarea conştientă a acesteia la succesul terapiei

parodontale.

• Educaţia. Medicul dentist trebuie sa sensibilizeze pacientul asupra importanţei periajului

dentar care este cel mai important procedeu preventive şi terapeutic la îndemâna lor, în ceea ce

priveşte boala parodontală.Se poate executa în scop educativ colorarea plăcii bacteriene pentru

observarea de către pacient a depozitelor de placă.

Pagina 17 din 53

Page 18: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

• Instrucţia. Medicul dentist oferă date despre peria dentară recomandată, pastele de dinţi

şi alte mijloace suplimentare de igienizare.

3.1 Mijloace mecanice de combatere a plăcii bacteriene

Mijioacele mecanice urmaresc să împiedice fenomenele de colonizare implantare şi aderare

a microorganismelor pe matricea organica , sa stimuleze fenomenul de keratinizare caracteristica

epiteliului , ducand şi la îndepartarea microorganismelor de pe aceste celule şi sa activeze circulatia ,

combatandu-se hipoxia caracteristica inflamaţiei ce se înstaleaza în aparatui de sustinere al dintelui.

Suprimarea placii dentare microbiene prin mijioace mecanice este un mijioc efficient în

combaterea cariei şi parodontopatiilor . Îndepartarea mecanica a placii dentare constituie la ora

actuala modalitatea cea mai sigură şi de încredere , iar materialele ajutatoare ale acestor procedee

sunt la îndemana populaţiei într-un mod accesibil şi la un preţ convenabil.

Mijioacele utilizate pentru îndepartarea mecanica a plăcii sunt urmatoarele :

1. peria dentara — acţionată manual

— acţionată electric

2. dentifricele

3. mijioacele suplimentare de igienă .

— matasea dentara ( dental floss )

— stimulatoarele înterdentare

— periuţele interdentare

— hidropulsoarele bucale ( water pick ).

Igiena buco-dentară individuală se efectuează acasă de către omul sănatos .

Periuţele de dinţi diferă unele de altele prin lăţime, lungime, forma geometrică a părţii active

( dreptunghiulară , romboidală , trapezoidală ) , duritatea şi dispoziţia perilor. Această varietate de

perii de dinţi demonstrează faptul că nu s-a descoperit încă periuţa de dinţi ideală , o perie ideală

Pagina 18 din 53

Page 19: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

trebuie să aibă o lungime de 3-4 cm , lăţime de 1 cm , să cuprindă 10-13 smocuri pe lungime şi 4

smocuri pe lăţime. Principalele cerinţe pentru o perie de dinţi sunt următoarele :

- tipul de periuţă ales să depindă de cerinţele individuale ale pacientului şi mai puţin de

superioritatea unui anumit tip de perie , de unde reiese că nu există o universalitate în această

privinţă .

- periuţa să aiba acces optim în toate zonele cavităţii bucale în general şi a arcadelor dentare

în special . Periuţele cu cap mic corespund acestor deziderate , dar dimensiunile trebuie corelate cu

vârsta pacientului.

- periuţa trebuie să fie adecvată tehnicii de periat recomandată de medicul stomatolog în

cadrul consultaţiei de preventologie şi supravegheată de asistenta de profilaxie.

Periajul excesiv sub aspectul frecvenţei şi intensităţii este agresiv atât asupra gingiei

generând retracţia ei cu expunerea coletelor dentare cât şi asupra ţesuturilor dure din zona cervicală

a dinţilor putând genera eroziuni cuneiforme. Când apar semnele uzurii periuţa trebuie schimbată, în

mod normal o dată la trei luni .

Periajul electric poate fi efectuat cu diferite aparate electromecanice care imprimă periuţei

mişcări liniare , circulare sau combinate . Periajul electric asigură o bună curăţire numai dacă este

efectuat direct . Este indicat la indivizii cu manualitate deficitară, indivizii handicapaţi fizic şi psihic.

Periajul electric este mai agresiv pentru ţesuturile parodontale .

Cercetările efectuate de Loe şi Lang au condus la concluzia că o igienă bucală constând într-

un singur periaj pe zi asigură o bună sănatate gingivală şi o îndepărtare redusă a plăcii dentare . Gray

şi Todal au arătat că rezultate mai bune se asigură cu două periaje pe zi. Se consideră că două periaje

pe zi dimineaţa şi seara , cu o tehnică corectă şi o durată optimă , asigură atât o curăţire mecanică a

suprafeţelor dentare cât şi o bună sănătate parodontală .

Dentifricele sunt preparate artificiale ajutătoare care potenţează acţiunea de curăţire a

dinţilor prin periaj . Pe lângă pastele de dinţi , în lume s-au răspândit pulberi şi soluţii dentifrice . În

Evul Mediu , acestea din urmă au constituit mijiocul principal care asigura igiena buco-dentară . Din

partea pastelor de dinţi se aşteaptă îndepărtarea plăcii dentare , să aibă efect inhibitor asupra cariei

dentare şi a parodontopatiilor marginale . Capacitatea de curăţire este conferită de componentele

abrazive şi de cele cu acţiune detergentă .

Pagina 19 din 53

Page 20: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din punct de vedere fizic şi chimic cerinţa primordiala este ca aceste dentifrice sa nu

afecteze dinţii şi mucoasele bucale , sa nu aiba un pH scazut aceste valori de preferinţa sa fie neutre

sau uşor alcaline .

Aşa cum nu se poate vorbi de o perie de dinţi universală , nu există nici o pasta de dinţi

universală .

Pasta de dinţi se aplică între smocuri şi se distribuie uniform pe arcade dupa care se

procedeaza la efectuarea sistematică a periajului . Eficienţa unui periaj constă în suprimarea plăcii

dentare , eliminarea resturilor alimentare , stimularea keratinizării gingivale, activarea

microcirculaţiei locale prin intermediul masajului , fara a leza însa ţesuturile parodontale.

Metode de periaj:

Metoda Stilman - pretinde ca peria să fie angajată în unghi de 45° pe gingia fixa. De acolo ,

rămânând în contact cu gingia, periei i se imprimă o mişcare de rotaţie şi coborâre spre marginea

ocluzală sau incizală. Prin această metodă se îndepărtează placa dentară microbiană coronară şi se

realizeaza stimularea keratinizării şi activarea circulaţiei.

Metoda lui Bass - această metodă a mai fost numită şi periaj intrasulcular, deoarece

efectuată corect îndepartează depozitele muco-glico-proteice de pe 1/3 cervicală a dinţilor şi din

şanţul gingival. Periuţa se plasează cu smocurile oblice , în unghi de 45°, astfel ca vârful perilor să se

sprijine pe marginea gingiei şi pe feţele dinţilor. Se utilizează periuţe moi cu mişcări vibratorii în aşa

fel încât capul periuţei sa fie plasat paralel cu suprafaţa ocluzală. Peria este activată prin aplicarea

unei presiuni blânde în direcţie apicală, asociată cu mişcări vibratorii scurte. Se fac circa 20 de

mişcări pe fiecare segment de arcadă, cu mare grija să nu se lezeze gingia, dar printr-o insinuare

blândă în spaţiile interdentare să se cureţe corect suprafeţele. Metoda este cea mai utilizată tehnică

în SUA şi se recomandă atât la pacienţii sănătoşi cat şi la cei afectaţi parodontal.

Metoda Charters - se recomandă atunci cand papila interdentară nu ocupă în totalitate

ambraziunle . Periuţa se aplică în unghi de 45° faţă de axul dintelui, cu vârful perilor spre ocluzal , pe

toate regiunile arcadelor, pe feţele vestibulare şi orale . Feţele ocluzale se perie cu firele aşezate

Pagina 20 din 53

Page 21: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

perpendicular , cu mişcări scurte inainte - înapoi, faţa laterală a perilor este plasată spre gingia

marginală şi dinţi , vârful perilor pătrunzând în spaţiile interproximale. Se utilizează mişcări rotatorii,

vibratorii. Este o tehnică puţin utilizată şi dificil de învăţat. Această tehnică igienizează foarte bine

suprafeţele proximale ale dinţilor, dacă spaţiile interproximale sunt libere, datorita retracţiei

gingivale .

În afară de tehnicile clasice de periaj, există posibititatea de a îndepărta placa dentară

microbiană în special din spaţiile interdentare sau de la nivelul bifurcaţiei sau trifurcaţiei cu ajutorul

dental floss-ului cerat sau necerat, scobitori special produse pentru îndepartarea plăcii dentare,

stimulatoare gingivale care sunt niste proeminenţe din cauciuc de formă triunghiulară, muchiat, care

se stopează pe capătul opus al părţii active a periei care introdus în spaţiul interdentar curaţă placa

dentară dar asigură menţinerea formei papilei interdentare. Aceste mijioace ajutatoare folosite

incorect pot determina apariţia leziunilor la nivelul parodonţiului marginal prin faptul că se

secţionează sau traumatizează papila interdentară .

3.2 Mijloace chimice de combaterea plăcii bacteriene

Mijioacele chimice de îndepărtare a plăcii bacteriene urmăresc interferenţa cu metabolismul

plăcii , controlând în acest fel formarea acesteia. Trecând în revistă variaţi agenţi şi căile prin care

pot fi folosiţi în controlul chimic al plăcii , aceştia s-au împărţit în 5 categorii :

1. agenţi antiseptici care distrug sau previn proliferarea tuturor organismelor din placă

2. antibiotice capabile să inhibe sau să distrugă grupuri specifice de bacterii

3. enzime sau combinaţii de enzime care pot distruge sau dispersa gelul sau matricea care

reuneşte placa sau modifică activitatea plăcii

4. agenţi neenzimatici care dispersează, denaturează sau modifică structura plăcii sau

activitatea metabolică a bacteriilor din placă

5. agenţi care pot interfera cu ataşamentul tuturor sau doar al câtorva din bacteriile orale pe

suprafaţa peliculei

Pagina 21 din 53

Page 22: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig.4 Pacient executând periajul mecanic. Este posibil ca efectul asupra plăcii bacteriene să

fie mărit prin suplimentarea cu procedeul de cu agenţi antibacterieni

Agenţii antiseptici sunt substanţe cu agresivitate marcată faţă de celulele microorganismelor

(bacterii, virusuri, fungi), cărora le inhibă creşterea şi multiplicarea putând induce chiar moartea

acestora fiind relativ puţin agresive faţă de celulele macroorganismului pot fi utilizate extern, pe

tegumente sau mucoase. Nu pot fi folosite pe cale internă. [8]

Subsanţele antiseptice trebuie:

să inhibe dezvoltarea sau să distrugă germenii, deci să aibă efect bacteriostatic sau

bactericid;

să aibă spectru antimicrobian căt mai larg;

să aibă indice terapeutic (doză toxică/doză eficace) cât mai mare;

să aibă efect rapid;

să nu determine reacţii adverse pe piele sau mucoase;

să fie compatibile cu alte substanţe aplicate concomitent;

Pagina 22 din 53

Page 23: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mecanismul de acţiune al substanţelor antiseptice se realizează prin una sau mai multe din

următoarele modalităţi:

acţiune pe peretele celular sau pe membrana externă

acţiune la nivelul membranei celulare

acţiune la nivelul acizilor nucleici

acţiune asupra proteinelor celulare [8]

Farmacocinetica cavităţii bucale

Folosirea pe scară largă în scop terapeutic a agenţilor lichizi aplicaţi local(în speţă soluţiile de

clătire a cavitaţii bucale) va depnd3e de caracteristicile medicamentului care sunt avantajate de

condiţiile inice fiziologice şi anatomoce găsite în cavitatea bucală. Clasificate în acestă secţiune este o

largă gamă de principii farmacocinetice orale importante. [27]

Absorbţia

Vascularizaţia cavitaţii bucale, combinată cu un ţesut epitelial subţire care o acoperă,

permite absorbţia medicamentelor într-o rată mărită (rapidă).

Medicamentele nonionice, cum sunt nitroglicerina, profită de aceste caracteristici ale

ţesutului şi difuzează rapid prin mucoasa orală în fluxul sangvin. [27]

Spre deosebire de majoritatea medicamentelor, pentru care principalul obiectiv este să

introducă agentul (principiul) în fluxul sangvin cât mai rapid, scopul agenţilor de clătire este să fie cât

mai mult timp reţinuţi în cavitatea orală.

Pagina 23 din 53

Page 24: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Absorbţia poate duce la efecte toxice alundeva în organism şi o semnificativă reducere a

medicamentului liber în cavitatea bucală.De cele mai multe ori,medicamentele folosite în ţinerea

sub control a plăcii bacteriene sunt înalt ionizate şi în consecinţă, sunt în general incapabile de a

penetra mucoasa orală. [27]

Distribuţia

Odată ce un agent este aplicat topic în cavitatea bucală,medicamentul poate acţiona la

destinaţia primară(asupra bacteriei din placă)sau poate fi partiţionat în compartimente unde

medicamentul se leaga nespecific.Aceste rezervoare pentru medicament includ smalţul, dentina şi

sau cementul dintelui şi gingia sau mucoasa alveolară, componentele organice sau anorganice din

placă şi proteinele salivare. Fracţiunea din doza administrată care este nespecific legată de rezervele

orale este în mare parte dependentă de concentraţie, timpul şi natura chimică a agentului folosit.

[27]

De exemplu, o clătire de 1 minut cu soluţie 0,2% de clorhexidină va avea ca rezultat faptul că

doar 30% din cantitatea totală folosită va fi reţinută, în timp ce 3 minute de clătire cu soluţie 0,1%

florură de sodiu va avea ca rezultat faptul că mai puţin de 1% din doza administrată se va gasi în

cavitatea bucală după o oră.

Capacitatea agenţilor orali de a se lega specific şi reversibil de rezervoarele orale este o

importantă calitate în vederea unei susţinute eliberări a medicamentului.

Pagina 24 din 53

Page 25: Placa Bacteriana

Rezervoare tisulare(dinte,mucoasa orală,limba etc.)

Substanţa activă liberă (în salivă)

Loc de acţiune(placa supragingivală)

Absorbţie (prin mucoasa cavităţii bucale)

Ingestie (înghiţire) sau Expectoraţie

Metabolismul (epiteliu,microorganisme, enzime salivare)

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Reprezentarea schematică a factorilor farmacocinetici care afectează

compoziţia agenţilor de clătire (substanţe active)

Metabolismul

În cavitatea bucală, metabolizarea medicamentelor are loc în celulule epiteliale din mucoasă,

în microorganisme şi enzime găsite în salivă la fel ca şi în ţesutul renal şi hepatic odată ce

medicamentul este înghiţit.

Deşi biotransferul agenţtilor din cavitatea bucală este un potenţial aspect important de a

reduce concentraţiile evective ale medicamentelor, cantitativ acest lucru se întâmplă doar pentru un

mic procent în inactivarea medicamentului. [27]

Excreţia

Pagina 25 din 53

Page 26: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fluxul salivar este extrem de important în îndepartarea multor agenţi din cavitatea bucala.

Saliva are un flux diurn care variază între 500 şi 1500 ml şi mai puţin de 10ml nocturn.

Rata clearence-ului unui medicament este în consecinţă de o importanţă crescutăîn

determinarea duratei în care medicamentul intră în contact cu suprafaţa dentară.

Substantivitatea

Perioada în care un medicament este în contact cu un substrat oarecare din caviatea bucală

este definit ca substantivitate.

Medicamentele care au o durată prelungită de contact sunt considerate a avea

substantivitate mărită. Substantivitatea în cavitatea bucală depinde de două trăsături

farmacocinetice importante:

gradul de reversibilitate(legarea nespecifică de rezervoarele din cavitatea bucală)

rata clearence-ului prin flux salivar

Rezervoarele orale sunt o importantă sursă pentru eliberarea continuă a medicamentului.

Compartimentele orale care acumulează un medicament trebuie să fie capabile de a lega reversibil

cantităţi mari din doza administrată şi de a elibera concentraţii terapeutice de substanţă activă (free

drug) la loc de acţiune de-a lungul unei perioade mari de timp.

În consecinţă, agenţii eficienţi de clătire antiplacă, ideal, nu se vor lega ireversibil sau cu

mare afinitate de rezervoarele orale. [27]

Fluxul salivar va afecta de asemenea semnificativ substantivitatea agenţilor lichizi aplicaţi

local. Clearence-ul unui agent din caviatea bucală este direct proporţoinal cu fluxul salivar. Rezultă

deci, că în timpul perioadelor cu flux salivar mărit va fi nevoie de o mai mare eliberare a

medicamentului din rezervoarele cavităţii bucale pentru a menţine o concentraţie terapeutică.

Strategii ce utilizează stimularea naturală sau indusă medicamentos a fluxului salivar scăzut pot

creşte substantivitatea unui agent oral.[27]

Pagina 26 din 53

Page 27: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Un număr de agenţi antimicrobieni au fost studiaţi în legătură cu controlul plăcii gingivale şi

ei pot fi împărţiţi în:

antiseptice bisguanidice

compuşi cuaternari de amoniu

fenoli

agenţi oxidanţi

ioni metalici

alte antiseptice

enzime

antibiotice

substanţe naturale

3.2.1.Antisepticele bisguanidice

Mai multe antiseptice bisguanidice posedă activitate antiplacă incluzăn clorhexidina,

alexidină şi octenidină. Clorhexidina gluconat, totuşi este cea mai studiată bisguanidă şi este una

asupra căreia există cele mai multe informaţii asupra toxicităţii. Antisepticele bisguanidice sunt

capabile de a distruge un spectru variat de microorganisme prin afectarea peretelui celular.

Proprietăţile antiplacă ale clorhexidinei sunt neîntrecute e alţi agenţi şi are un efect mult mai mare şi

mai prelungit decât al altor antiseptice similare. [7]

Aceasta se pare că este posibil datorită absorbţiei moleculei dicationice de clorhexidină pe

suprafeţele orale şi de eliberarea ei în concentraţii bactericide perioade crescute de timp.[7]

CLORHEXIDINA

Pagina 27 din 53

Page 28: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Proprietăţi generale

Clorhexidina este o moleculă cationică simetrică care este cel mai stabilă sub forma unei sări.

Cel mai des folosit preparat este digluconatul, foarte solubil în apă.

Datorită propritetăţii ei de a fi cationică, se leagă puternic de hidroxiapatită (componenta

minerală a smalţului dentar), de pelicula organică de pe suprafaţa dintelui, de proteinele salivare şi

de bacterii. În mare parte, legarea clorhexidinei în caviatea bucală are loc de membranele

mucoaselor, precum cea alveolară şi mucoasa gingivală, locuri de unde este încet eliberată în formă

activă.

Farmacocinetica

Rata clearence-ului clorhexidinei din caviatea bucală după o clătire a acesteia cu aproximativ

10ml dintr-o soluţie apoasă 0,2%urmăreşte o cinetică ce arată un timp de 30 de secunde şi o

concentraţie iniţiala de 150mg/ml.

Aceasta înseamnă că în urma unei unice clătiri cu soluţie 0,2% clorhexidină concentraţia

compusului depăşeşte concentraţia minumă inhibitorie (CMI) pentru streptococii orali (5mg/ml)

pentru aroape 5 ore. Substantivitatea pronunţată, ca şi susceptibilitatea pronunţată a streptococilor

din caviatea bucală, poate dovedi eficienţa mărită a clorhexidinei în inhibarea formării plăcii

gingivale. [27]

Mecanisme de acţiune

Deşi clorhexidina afectează aproape orice bacterie, bacteriile Gram + sunt mai susceptibile

dacât cele Gram -. Şi mai mult, S.mutans şi Actinomices viscosus par a fi în mod special sensibili S.

mutans a fost asociat cu formarea leziunilor carioase în fisuri şi pe suprafeţele interproximale şi a

Pagina 28 din 53

Page 29: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

fost identificat într-un număr mare în placa bacteriană şi mostre de salivă a subiecţilor cu activitate

cariogenă crescută. [27]

A fost deasmenea demonstrat faptul că clorhexidina poate reduce aderenţa lui

Porphyromonas Gingivalis de celule epiteliale. Acest efect este probabil datorat legării clorhexidinei

de membrana bacteriană şi în consecinţă ar putea rezultate similare şi asupra aderenţei altor bacterii

din placă. [7]

Concentraţiile scăzute de clorhexidină au efect bateriostatic iar cele crescute au efect

bactericid. Efectul bacteriostatic este rezultatul legării clorhexidinei la peretele încărcat negativ al

celulei bacteriene (ex:de lipopolizaharide) unde interferează cu sistemele transport

transmembranare.

Streptococii din cavitatea bucală acumulează zaharuri via sistemului fosfoenol– piruvat–

mediat fosfotransferază (PEP-PTS). PEP-PTS este un sistem transport de grup-carrier mediat în care

un număr de enzime soluibile şi legate de membrană catalizează transferul radicalilor PEP la

substratul de zaharuri cu formarea de zaharuri fosfatate şi piruvate. Clorhexidina este cunoscută

pentru efectul ei de a aboli activitatea PTS la o concentraţie bactericidă. [27]

Concentraţii mari de clorhexidină cauzează precipitarea proteinelor intracelulare urmată de

moartea celulară. În ciuda efectelor pronunţate de inibarea formării plăcii bacteriene, nu au fost

semnalate schimbări în rezistenţa bacteriilor plăcii bacteriene chiar şi după studii de 6 luni având ca

mijloc terapeutic clătirea cavităţii bucale. [27]

Clorhexidina este capabilă de a inhiba formarea plăcii într-o cavitate bucală curată dar nu va

reduce în mod semnificativ placa într-una netratată. Din aceste considerente, apele de gură pe bază

de clorhexidină nu trebuie date pacienţilor înainte de executarea tratamentului periodontal şi va

trebui să fie folosită numai în cazurile bine specificate. [7]

Substantivitatea clorhexidinei

Această proprietate a clorhexidinei de a se absorbi prin mucoasă şi de a se lega de ţesuturile

moi şi cele dure din cavitatea bucală a fost descrisă prima dată în 1970. Substantivitatea a fost

Pagina 29 din 53

Page 30: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asociată cu capacitatea clorhexidinei de a menţine concentraţii eficiente pentru perioade prelungite

de timp lucru care a făcut-o potrivită pentru inhibarea formării plăcii.[7]

Siguranţa în folosirea clorhexidinei

Siguranţa unui agent antimicrobian ar trebui testată în studii pe animale înainte de folosirea

clinică. Orice efecte secundare găsite sunt apoi investigate în studii pe om.[7]

Experimentele pe animale cu clorhexidină radiomarcată au arătat că principala rută de

excreţie sunt fecalele. Nu au fost raportate prezenţa formaţiunilor cancerigene datorate

clorhexidinei. Clorhexidina este slab absorbită în tractul gastro-intestinal şi în consecinţă afişează o

toxicitate scăzută. Nu au fost semnalate alterări tetragenice în cursul folosirii îndelungate.[7]

Focus farmaceutic

Periajul dentar chimic

Abia recent,au început medicii dentari din SUA să aibă posibilitateade a prescrie

clorhexidină(a fost aprobată de FDA în 1986);oricum,nevoia pentru substanţe de clătire cu spectru

larg antibacterian a cavităţii bucale a fost recunoscută acum peste 100 de ani.În 1890 Willoughby

D.Miller un chirurg dentar american, a formulat în binecunoscuta sa carte „Microorganismele din

cavitatea bucală umană” ideea că „ar trebui să fim capabili prin material antiseptic bine ales ...să

prevenim cât şi să oprim bolile induse de microorganisme în cavitatea bucală”.

Din acel moment, numeroase ape de gură antibacteriene au fost prezentate

publicului ,multe cu proprietăţi îndoielnice .În 1966,dentistul suedez Heintz Renggli,în teza sa de

doctorat ,a sesizat calităţile de reducere a plăcii bacteriene,tartrului şi gingivitei de către

clorhexidină.

Pagina 30 din 53

Page 31: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Deşi CHX s-a dovedit real folositoare în inhibarea plăcii şi a tartrului, doctorul nu a fost

impresionat de rezultatele” modeste” şi a privit cu scepticism folosirea unei ape de gură

antibacteriană pe bază de CHX.

Dar după studii aprofundate, numeroşi cercetători au demonstrat efectele puternice ale CHX

asupra plăcii dentare şi azi,CHX în ape de gură,în general,este acceptată ca cel mai eficient agent

inhibitor al plăcii bacteriene disponibil în stomatologie.[27]

Folosirea clinică

În prezent există câteva ape de gură pe bază de CHX disponibile în Marea Britanie şi Europa.

Cele din Marea Britanie precum Corsodyl- ul conţin 0,2 % CHX şi se recomandă un volum de 10 ml

per clătire.[9]

Tratamentele tradiţonale în cazurile severe de gingivită cronică constau în îndepărtarea

plăcii bacteriene şi a tartrului şi a indicaţiilor de efectuare a igienei bucale.[27]

Reducerea consecutivă a inflamaţiei gingivale era dependentă îm mare parte de

îndepărtarea zilnică cu succes a plăcii bacteriene de către pacient.

Totuşi folosirea apei de gură pe bază de CHX în concentraţii 0,1-0,2%în paralel cu controlul

zilnic al acumulărilor de placă bacteriană va facilita eforturile pacientului de a vindeca gingivita. În

consecinţă,folosirea CHX este indicată în următoarele situaţii:

Dezinfectarea cavităţii bucale înaintea tratamentelor în cavitatea bucală

Ca adjuvant în timpul terapiei iniţiale,mai ales în cazurile de parodontită

rapid progresivă şi parodontită juvenilă localizată

După operaţiile periodontale

La pacienţii handicapaţi[27]

Pagina 31 din 53

Page 32: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig.5 Imaginea unui pacient care tocmai a suferit o operaţie parodontală. Acest pacient nu va

fi capabil să realizeze periaj în această zonă pentru aproximativ două săptămâni iar controlul plăcii

este necesar a fi menţinut prin folosirea unei ape de gură antiplacă eficientă cum este CHX

Este dificilă încorporarea CHX în pastele de dinţi şi geluri deoarece există legarea CHX de

componentele din pastă. Acest lucru reduce activitatea prin scăderea numărului de grupări cationice

active. Totuşi au fost găsite câteva formule pentru a evita această problemă. [9]

Mai recent unele paste de dinţi au fost în mod special concepute pentru a asigura o

disponibilitate mare a conţinutului antiseptic. Un asemenea tip de paste de dinţi pe bază de CHX a

fost investigat într-un studiu de 19 zile, dublu- orb, controlat placebo, încrucişat în cazuri de

gingivită. [9]

Pastele de dinţi au fost folosite sub forma menţinerii în cavitatea bucală şi plimbării lor timp

de un minut în timpul perioadei experimentale. Indicii de placă şi de gingivită au fost semnificativ

reduşi iar indicii de colorare au fost în mod semnifivcativ crescuţi în perioada de folosire activă a

pastei de dinţi în comparaţie cu perioadele placebo. Astfel formulele speciale de paste de dinţi pe

bază de CHX par să furnizeze o doză suficientă de CHX pentru un efect similar clinic ca şi în cazul

folosirii apei de gurăpe bază de CHX. [9]

CHX a fost de asemenea încorporată în gume fără zahăr (Fertin A/S, Vejle, Danemarca ), iar

în această formă moleculele de CHX rămân nelegate. Guma conţine 20 mg CHX diacetat şi a fost

comparată cu efectele clătirii cu 1,2% CHX şi a folosirii unei gume placebo într-un studiu clinic. [9]

Efecte adverse şi toxicitatea

Pagina 32 din 53

Page 33: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cel mai evident efect secundar al CHX este dezvoltarea unei pete galen-maronii extrinsecă

pe dinţi şi ţesuturile moi la anumiţi pacienţi. Culoarea suprafeţelor dentare este profundă iar pentru

îndepărtarea acesteia este necesară utilizarea unor paste de dinţi puternic abrazive. Culoarea eset

dependentă de concentraţia CHX în apa de gură şi s-au observat variaţii în gravitatea fenomenului la

diferiţi indivizi.

Acest efect secundar este datorat naturii cationice a antisepticului. Au fost semnalate de

asemenea descuamări ale ţesuturilor moi la folosirea unei ape de gură având concentraţia în CHX

mai mare de 0,2% sau după folosire îndelungată.

Fig.6 Colorarea maronie a dinţilor rezultată din folosirea unei ape de gură

pe bază de CHX gluconat 0.2 % pe o perioadă de 4 săptămâni

Un alt efect secundar frecvent observat este alerarea senzaţiei gustative. S-a semnalat

fenomenul de alterare semnificativă a perceperii gustului sărat la clătirea cu o soluţie apoasă 0,2%

CHX digluconat dar neafectînd senzaţia gustativă pentru dulce amar şi acru. [27]

In vitro, CHX poate afecta ataşarea fibroblaştilor de suprafaţa rădăcinii. Mai mult, producţia

de proteine în fibroblaştii gingivali umani este mult diminuată la concentraţii ale CHX care nu ar

afecta proliferarea celulară. Asemenea descoperiri se adaugă unor studii precedente care au arătat

întârzierea în videcarea leziunilor mucozale standardizate după clătirea cu o soluţie 0,5% CHX.

Pagina 33 din 53

Page 34: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ca şi agent de clătire a cavităţii bucale ,nu au fost raportate efecte toxice sistemice ale CHX

până în prezent. Din moment ce CHX se absoarbe slab în cavitatea bucală şi în tractul intestinal, o

mică parte sau chiar deloc ajunge în fluxul sangvin. 27]

Deşi clorhexidina este cel mai eficient agent antiplacă este extrem de amar.

Pentru a prepara formulele, este necesar să se folosească aromatizante şi îndulcitori, care

pot inhiba efectul antibacterian al CHX. Zaharină a fost considerată o substanţă compatibilă pentru a

putea fi folosită în gelurile sau apele de clăire cu CHX( totuşi efectul unor anumite concentraţii nu a

fost încă studiat.

Când o concentraţie de 1% gel CHX sugerat de Maltz si co.(1981) a fost aplicat la voluntari

folosind linguri individuale nu au fost relevate rezultate care să arate reducerea Streptococului

mutans salivar. Explicaţia noastră este că in vivo, activitatea antibacteriană a CHX este inhibată de

zaharină adăugată pentru a imbunatăţi gustul gelului. Considerând că zaharină nu a fost recunoscută

ca o substanţă incompatibilă cu CHX, s-a decis testarea ipotezei că efectul inhibitor s-ar putea datora

concentraţiei.

Activitatea antimicrobiană a fost evaluată prin metoda difuziei in agar folosind infuzia de

creier, inimă si agaruri Mueller Hinton.

La concentraţii de 0,02% sau 0,1%, zaharină nu a inhibat in mod semnifiacativ activitatea

antibacteriană a gelului 1% CHX. Totuşi la concentraţii de 0,5% şi 1% zaharina a redus semnificativ

activitatea antibacteriană indreptată spre Streptococul mutans a gelului 1%CHX, aşa cum a fost

demonstrată de zonele de inhibare din teste. Aceste date au fost confirmate de concentraţia minimă

inhibitoare a CHX(cmi). Adăugarea de 0,5% si1% de zaharină a redus activitatea antibacteriană de 4-

8 si 8-16 ori, respective, în comparaţie cu CHX standard, in timp ce 0,02% si 0,1% zaharină nu a

afectat semnificativ efectele anti-mutans ale CHX. În concluzie, aceste date obţinute in vitro

sugerează că depinzând de concentraţia zaharinei folosită pentru a face CHX acceptabilă la gust,

activitatea in vivo a CHX de inhibarea activitaţii bacteriene poate fi redusă. [4]

Alte efecte secundare foarte rare ale apelor de gură ce conţin CHX sunt eroziuni ale

mucoasei şi umflări ale parotidelor.

Din aceste motive, folosirea îndelungată a CHX ar trebui evitată la pacienţii cu ţesuturi

normale din punct de vedere periodontal. Este folositoare o utilizare de până la două săptămâni în

cazurile de infecţii orale acute sau în urma tratamentelor periodontale, când igiena este dificilă sau

Pagina 34 din 53

Page 35: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

îngreunată. Mai poate fi folosită ca ajutător în igiena bucală la periajul dentar în perioada initială a

tratamentului periodontal.

Cu creşterea adâncimii pungii periodontale, placa subgingivală devine inaccesibilă atât

procedurilor de igienă orală cât şi agenţilor de clătire antibacterieni care în mod normal sunt eficienţi

în prevenirea gingivitei. În acest sens a fost demonstrat faptul că agenţii de clătire nu penetrează în

fisurile gingivale sau pungile periodontale. În consecinţă agenţii de clătire antibacterieni, pastele de

dinţi şi guma de mestecat nu-şi găsesc locul în tratamentul şi controlul periodontitelor. [9]

3.2.2. Compuşii cuaternari de amoniu

Compuşii cuaternari de amoniu precum clorura de cetil piridină (CPC), au activitate moderat

inhibitorie asupra plăcii bacteriene. Deşi au o retenţie iniţială mai bună la nivel oral şi o activitate

antibacteriană echivalentă cu a CHX, sunt mai puţin eficienţi în inhibarea plăcii şi prevenirea

gingivitei. Un motiv ar fi că aceşti compuşi sunt rapid eliminaţi de la nivelul mucoasei orale. A mai

fost de asemenea relatat că proprietăţile antibacteriene ale acestor compuşi sunt considerabil

reduse odată absorbiţi la o suprafaţă, lucru legat de natura monocationică a acestor compuşi.

Grupările cationice ale fiecărei molecule se leagă de receptori ai mucoasei producănd retenţia

mucozală dar datorită naturii monocationice ale acestor molecule acest proces lasă numai câteva

situri disponibile pentru funcţia sa antibacteriană. [9]

Un agent de clătire cu CPC foosit înaintea periajului ca adjuvant al igienei mecanice nu s-a

dovedit a fi de nici un beneficiu în plus asupra acumulării de placă. [9]

În legătură cu folosirea uzuală un studiu a comparat potenţialul de inhibare al plăcii la soluţii

concentraţie 0,05% şi 0,1% CPC şi 0,05% CHX în timpul folosirii sub formă de apă de gură de două ori

pe zi pe durata a patru zile fără folosirea periajului dentar. Soluţia 0,1% a avut cele mai mici scoruri

de inhibare a plăcii, fiind cu aproximativ 26% mai scăzută în activitate decât soluţia de control şi cu

7% mai scăzută decât soluţia 0,05% CHX. Soluţia 0,05% CPC şi CHX au avut efecte similare. Efectul

relativ scăzut al soluţiei 0,05% CHX şi CPC este fără îndoială datorat concentraţiilor scăzute ale

acestor formule care au o doză eficientă prea mică faţa de efectele aşteptate. De asemenea durata

Pagina 35 din 53

Page 36: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

scăzută a acestui studiu face imposibilă detectarea efectelor asupra gingivitei lucru aşteptat în mod

normal de la o soluţie de CHX. Demonstrează totuşi că soluţia 0,1% CPC a produs o reducere limitată

dar statistic semnificativă în creşterea plăcii.

Toate formulele de CPC şi CHX (Peridex) produc pătarea dinţilor. 9]

3.2.3. Compuşii fenolici

Un amestec de uleiuri esenţiale constând în timol 0,06%,eucaliptol 0,09%, metilsalicilat

0,06% şi mentol 0,04% într-un vehicol de alcool 26,9% reprezintă componentele ce furnizează

proprietăţile de inhibare a plăcii ale agenţiolr de clătire cum este LISTERINE.

Uleiurile esenţiale pot reduce nivelul plăcii prin inhibarea enzimelor bactetiene şi reducerea

patogenităţii plăcii prin micşorarea cantităţii de endotoxină. Alocoolul prezent este probabil

responsabil pentru denaturarea pereţior celulelor bactetiene. Substantiviatea Listerinei se pare că

este destul de scăzută şi în consecinţă trebuie să fie folosită de cel puţin 2 ori pe zi pentru a fi

eficientă.

Mai multe studii clinice au demonstrat că Listerine este capabilă să reducă placa şi gingivita

pe perioade îndelungate ; totuşi gradul de reducere este variabil. Depinzând de ce fel de studii de

6luni au fost efectuate Listerine reduce placa şi gingivita de la valori între 14,9% -20,8% sau 6,5%-

27,7%.

Reacţii adeverse la Listerine includ prezenţa unui gust amar şi senzaţia de arsură în cavitate

bucală. Folosirea regulată a apelor de gură pe bază de alcool pot agrava leziuni existente în caviataea

bucală şi pot deshidrata mucoasele.Informaţii recente au sugerat că există o asociaţie între folosirea

cronică a agenţilor de clătire pe bază de alcool (>20%etanol) şi apariţia anumitor cancere orale. Până

în acest moment legătura dintre apele de clătire conţinând alcool şi cancer nu este concludentă şi nu

necesită schimbarea agentului de clătire.

3.2.4. Agenţi oxidanţi

Pagina 36 din 53

Page 37: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Agenţii oxidanţi precum peroxidul de hidrogen şi soluţia tamponată de peroxiborat şi

peroxicarbonat de sodiu au un efect benefic asupra gingivitei ulceroase acute probabil prin inhibarea

bacteriilor anaerobe.

Cum bacteriile condiţionat anaerobe sunt importante în evoluţia gingivitelor şi

periodontitelor aceste efecte ar putea fi folositoare. Informaţiile referitoare la valorile acestor agenţi

în controlul formării de placă supragingivală sunt limitate deşi unele întărzieri în creştera plăcii au

fost semnalate în momentul folosirii agenţilor oxidanţi. Datorită acestor efecte benefice în inhibarea

dezvoltării bacteriilor anaerobe aceşti compuşi merită a fi investigaţi în continuare.[9]

3.2.5. Ioni metalici

Un număr de ioni metalici a fost studiat în privinţa efectelor asupra plăcii iar zincul, cuprul şi

nichelul au demostrat că posedă activitate inhibitorie asupra plăcii. Cuprul şi nichelul ambii suferă de

efectul local de pătare. Unii compuşi floruraţi precum fluorura de staniu şi aminele florurate au de

asemenea activitate inhibitorie asupra plăcii dar nu ca rezultat al ionilor de fluor, ci mai degraba

datorită efectului ionului de staniu sau a proporţiei de amine active superficiale. Studiile asupra

efctului ionilor metalici asupra acumulării de placă au fost contradictorii iar factori precum

concentraţia şi frecvenţa folosirii ar putea explica diferenţele rezultate. A fost demonstrat totuşi că

zincul este retenţionat de placa bacteriană şi îi inhibă reapariţia fără a distruge ecosistemul oral

normal. De un interes deosebit este efectul sinergic al combinaţiei zinc – alţi ioni metalici şi alte

antiseptice. Acest efect a fost notat în legătură cu hexetidina, triclosanul şi sanguinarina.[9]

Se cunoaşte puţin din mecanismul prin care ionii metalici îşi exercită efectele. A fost sugerat

faptul că zincul poate ajuta la inhibarea glicozilării de către sanguinarină care în schimb limita

formarea de placă. A fost de asemenea semnalat faptul că ar putea îmbunătaţi activitatea

bactericidă a sanguinarinei împotriva anumitor organisme din cavitatea bucală şi să mărească

eficienţa altor antiseptice precum triclosanul şi hexetidina. [9]

3.2.6. Alte antiseptice

Pagina 37 din 53

Page 38: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

HEXETIDINA (H)

Are o anumită activitate de inhibare a plăcii dar este scăzută în comparaţie cu a CHX.

Substantivitatea sa este între una şi trei ore, standard valabil pentru produsul Oraldene, din UK. Un

alt studiu a investigat proprietăţile H de vindecare a aftelor dar nu a putut evidenţia alt beneficiu în

afara rolului mecanic de curăţire a cavităţii bucale. Mai mult, acest agent la concentraţii mai mari de

0,1 % poate provoca ulceraţii orale. A mai fost de asemenea demonstrat că H în combinaţie cu Zn

are proprietăţi inhibitorii îmbunătăţite probabil prin mecanism sinergic. [9]

POVIODONA IODURATĂ (PI)

Nu pare a avea o activitate inhibitorie asupra plăcii când este folosită în concentraţie de 1 %

ca agent de clătire, iar absorbţia în cantitate semnificativă a Iodului prin mucoasa orală ar putea face

acest agent nesatisfăcător pentru folosirea îndelungată în cavitatea bucală. De asemenea, ar putea

cauza probleme indivizilor sensibilizaţi la Iod. [9]

TRICLOSANUL (T)

Este un triclor- 2- hidroxidifenil eter şi un antiseptic nonionic lipsit de efectul de pătare al

agenţilor cationici. A fost recent utilizat într-un număr de paste de dinţi şi ape de gură comercializate

şi produce inhibarea moderată a plăcii bacteriene cînd este folosit ca agent de clătire în combinaţie

cu Zn. [9]

Într-un studiu, combinaţia T-Zn în apă de gură, a produs inhibarea dezvoltării plăcii pe o

perioadă de patru zile cu abţinerea de la periaj dentar dar acest studiu a ridicat dubii în privinţa

contribuţiei individuale a T la acest efect. Folosirea combinaţiei T-Zn s-a bazat pe teoria conform

căreia agenţii cu diferite moduri de acţiune ar putea avea efecte sinergice sau adiţionale.

Pagina 38 din 53

Page 39: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Efectele combinaţiei T- Zn în apă de gură au fost examinate pe o perioadă de trei săptămâni

timp încare s-a produs abstinenţa de la periaj prin purtarea unui scut acrilic în zona test a cavităţii

bucale în timpul periajului. Două ape de gură conţinând 0,4 % sulfat de Zn şi 0,15 % T au fost

comparate cu o apă de gură ce conţinea 0,12 % CHX şi una placebo. Cele două ape de gură difereau

doar prin conţinutul lor de etanol şi umectant. Apele au fost utilizate de două ori pe zi, după periaj,

timp de trei săptămâni.

La subiecţii ce utilizau placebo, indicii de placă şi de sângerare s-au ridicat deasupra nivelelor

prestudiu. La subiecţii ce au foloosit prima apă de gură Zn-T indicii de placă au fost semnificativ mai

scăzuţi decât nivelul de control. Totuşi acest nivel nu a fost semnificativ şi pentru cea de-a doua apă

de gură. Prima apă Zn- T avea concentraţii mai crescute de etanol şi umectant ceea ce probabil i-a

îmbunătăţit efectele prin creşterea solubilităţii T ce are o solubilizare scăzută în apă. Cum era de

aşteptat, subiecţii ce foloseau CHX au avut cei mai scăzuţi indici. [9]

Efectele acestor două ape au mai fost comparate cu o apă de gură non-activă pe o perioadă

de 28 de săptămâni. Subiecţii au fost împărţii în trei grupe şi fiecăreia i-a fost dată una din apele de

gură pe care le-au folosit de două ori pe zi după periaj. S-au făcut aprecieri asupra statusului clinic al

nivelului salivar de Streptoccocus mutans. La patru săptămâni, indicii de placă şi tartru au fost scăzuţi

în comparaţie cu linia de bază pentru toate grupurile dar apoi au scăzut progresiv. Indicii de placă şi

de sângerare gingivală au fost semnifivativ mai scăzuţi la subiecţii ce foloseau apele de gură Zn- T

decât la cei ce foloseau apa non- activă- control. Indicii de tartru au fost de asemenea mai scăzuţi la

28 de săptămâni la subiecţii ce foloseau cea de-a doua apă de gură experimentală. Nu au fost

semnalate schimbări semnificative în numărul de S. Mutans. Singurul efect advers semnalat a fost în

unele cazuri de pătare a dinţilor. [9]

În timp ce T singur are o substantivitate scăzută sau nulă, există dovezi că retenţionarea sa în

cavitatea bucală poate fi crescută prin combinarea sa cu copolimeri de metoxietilenă şi acid maleic

(Gantrex, ISP Corp). Şi mai mult,există date ale A. D. A. Conform cărora combinaţia de 0,03 % T şi

Gantrex folosită ca agent de clătire înainte de periaj, poate produce efecte semnificative de

întrajutorare a igienei orale mecanice în reducerea plăcii şi a nivelului de gingivită. De asemenea

există dovezi că T poate să acţioneze ca antiinflamator în pastele de dinţi şi apele de clătire. În acest

sens, s-a demonstrat că reduce reacţia inflamatorie produsă pe gingie şi piele de Na lauril sulfat şi

reacţia pielii la hipersensibilitatea dată de Ni. În plus s-a demonstrat că reduce inflamaţia dermină

indusă de histamină şi că reduce severitatea şi perioada de vindecare a ulceraţiilor aftoase.

Mecanismul studiat in vitro, a arătat că T inhibă atăt ciclooxigenaza cât şi lipooxigenaza, reducând

astfel sinteza de prostaglandine şi leukotriene, mediatori cheie în reacţia inflamatorie. [9]

Pagina 39 din 53

Page 40: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Proprietăţile antibacteriene şi antiinflamatorii ale T sunt influenţate de solvenţii din

soluţie.Astfel T apă de gură reduce acumularea de placă dar la un nivel mult mai scăzut decât

CHX.Totuşi intensitatea efectelor de inhibare se pare că este direct proporţională cu prezenţa

coplimerilor ce măresc retenţionarea în cavitatea bucală a T.Pastele de dinţi cu citrat de Zn, T, T-

copolimer au produs o mai mare inhibare a plăcii bacteriene decât in cazul unui periaj simplu.[9]

Fig.7 Diagrama arata gradul de inhibare a dezvoltării speciilor bacteriene din placa

bacteriană.Triclosanul a inhibat în proporţie de aproape 100% de aceea nu este reprezentat.

DELMOPINOLUL(D)

Mai multe amine alcoolice substituite precum octapinol hidrocloric au fost considerate ca

având proprietăţi inhibitorii asupra acumulării de placă. Mai multe studii recente au fost consacrate

cercetării relaţiei între derivatele morfodinoetanolice precum D hidrocloric. Ambele studii in vitro şi

in vivo au demonstrat că inhibă dezvoltarea plăcii şi reduce gingivita. Un studiu a sugerat că D are o

substantivitate limitată în comparaţie cu CHX şi în acest sens inhibă bacteriile salivare pe o perioadă

de 30 minute în comparaţie cu CHX care realizează acest lucru pentru mai multe ore.

Totuşi testul de subtantivitate folosit în acest studiu a fost conceput pentru agenţi

antibacterieni ce acţionează direct pe bacterii reducandu-le astfel numărul. Din moment ce D nu este

un agent antibacterian adevărat în acest sens şi are o concentraţie inhibitorie aproape nulă, nu este

corect a fi testată substantivitatea în acest fel. O încercare cu D hidrocloric în concentraţie 0,1% şi

0,2% în ape de gură ca adjuvante ale igienei orale normale a fost dusă la îndeplinire. [9]

Pagina 40 din 53

Page 41: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Această investigaţie a durat 6 luni, în particular, placebo- controlată, dublu- oarbă, aleatorie,

structurată conform indicaţiilor A.D.A. 450 de subiecţi sănătoşi cu niveluri moderate de placă şi

gingivită au fost recrutaţi şi li s-a dat una din apele de gură D sau placebo pentru a fi folosite de două

ori pe zi după periaj. S-au măsurat indicii de placă, de inflamaţie gingivală, de pătare a dinţilor, tartru

supragingival la start, la 3 şi la 6 luni. De asemenea a fost recoltată placă pentru analiză

microbiologică.

În plus a fost examinată mucoasa orală şi au fost chestionaţi despre reacţiile adverse. În

ultimul rând la start şi la sfărşitul experimentului, le-au fost făcute examinări medicale complete

incluzând teste hematologice şi biochimice. Au fost raportate câteva reacţii adverse şi simptome

acestea incluzând senzaţii de amorţire tranzitorii ale limbii, pătarea dinţilor şi a limbii, alterarea

gustului şi foarte rar eroziuni şi dureri mucozale.

Toate aceste efecte locale secundare au fost mai puţin raportate la 6 luni în comparaţie cu 3

luni şi doar 6 subiecţi s-au retras de la studiu datorită efectelor adverse. Toate grupurile au prezentat

scăderi ale indicilor de placă, de inflamaţie gingivală şi tartru cu mici diferenţe între ele dar au avut

diferenţe semnificative la indicii de placă în favoarea concentraţiei de 0,2 % D. Pătarea dinţilor a fost

raportată la grupurile ce foloseau D dar nu s-a evidenţiat tartru.

Scăderea indicelui de inflamaţie gingivală evidenţiată în acest studiu sugerează că D ar putea

avea efect antiinflamator şi în consecinţă antigingivită. În plus reducerea atât a plăcii cât şi a

gingivitei sugerează că D ar putea fi un agent antiplacă adevărat. [9]

Eficienţa concentraţiilor de 0,2 % D şi 0,2 % CHX în ape de gură au fost de asemenea

comparate pe o perioadă de 4 săptămâni într-un studiu dublu orb, aleator, placebo- controlat pe 57

de pacienţi cu gingivită. Toţi pacienţii au beneficiat de detrartraj profesional la start. Li s-a

administrat D, CHX sau placebo în ape de gură şi li s-a spus să folosească 10 ml de două ori pe zi

după periaj. Indicele de placă şi greutatea de placă umedă au fost folosite pentru calcularea indicelui

de placă şi a fluxului lichidului gingival ca probe martor pentru indicii de inflamaţie gingivală. În ceea

ce priveşte placa atât CHX cât şi D au prezentat indici ‚semnificativ scazuţi faţă de placebo şi nu s-a

observat diferenţe semnificative între CHX şi D. Totuşi, în ceea ce priveşte inflamaţia gingivală nu au

fost diferenţe semnificative între efectele D şi cele ale placebo. Acest studiu pune sub semnul

întrebării eectul antigingivită a D faţă de studiul raportat mai devreme. Acelaşi efecte adverse au fost

descrise ca în studiul de mai sus la ambele ape de gură active. Un efect anestetic tranzitor asupra

mucoasei a fost frecvent raportat la grupul ce folosea D în timp ce grupul ce folosea CHX a raportat

mai frecvent pătarea dinţilor şi a limbii decât grupul D. [9]

Pagina 41 din 53

Page 42: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

În consecinţă se pare că D este bine tolerat şi produce inhibarea plăcii şi efect anigingivită. Se

conturează astfel posibilitatea folosirii acestui agent în apele de gură şi posibil pastele de dinţi.

SALIFLUORUL (S)

Are atât proprietăţi antibacteriene cât şi antiinflamatorii. Posibilitatea ca 5- alchil – salicilaţii

cum este S să inhibe placa bacteriană a fost sugerată d un studiu in vitro. Recent, o combinaţie de S

şi polivinil metil eter/ acid malic (OVM/ MA) a fost investigată in vitro şi combinaţia a demonstrat că

poate creşte absorbţia de S de către prismele de hidroxiapatită inconjurate de salivă şi că reduce

creşterea plăcii într-o cavitate artificială.

De asemenea, recent, trei studii relaţionate dublu- oarbe aletorii, incrucişate, clinice asupra

apelor de clătire conţinând S împotriva plăcii şi gingivitei au fost îndeplinite. În fiecare studiu 10

studenţi la stomatolgie sănătoşi medical şi dentar au fost testaţi cu ape de gură cu concentraţii 0,08,

0,12, 0,2 S şi 0,12 % CHX şi soluţie control şi au fost comparate efectele, cu o perioadă de clătire cu

apă între fiecare. [9]

La primul studiu s-a evidenţiat faptul că apele de clătire cu S-au fost în mod semnificativ mai

eficiente decăt soluţiile control şi la fel de eficiente ca şi soluţiile 1,12% CHX în întârzierea creşterii pe

o perioadă de 4 zile a plăcii. În al doilea studiu igiena orală a fost oprită oentru 2 săptămâni pentru a

induce gingivita iar apoi dinţii au fost curăţaţi profesional. Placa a fost apoi lăsată să se dezvolte pe o

perioadă de 4 zile timp în care au fost folosite apa de gură control, cea 0,12% S sau cea 0,12 % CHX.

Rezultatele au arătat că apa de gură conţinând 0,12 % S şi cea conţinând 0,12% CHX au inhibat

formarea de placă bacteriană în aceeaşi măsură în ambele situaţii de mucoasă inflamată şi

neinflamată dar efectele ambelor ape au fost mai scăzute pe mucoasa inflamată decât pe cea

neinflamată. [9]

În al treilea studiu igiena orală a fost oprită pentru 2 săptămâni şi în această perioadă una

dintre cele trei ape de gură 0,12% S, 0,12% CHX sau soluţii control au fost folosite. Măsurătorile

clinice şi probele de placă pentru microscopie cu fond întunecat au fost recoltate la start, la 4, la 7 şi

la 14 zile. Secvenţa a fost repetată pentru fiecare apă de gură cu o perioadă de clătire doar cu apă

între fiecare. Nu a existat nici o diferenţă între apele 0,12 % S şi 0,12% CHX în capacitatea lor de a

inhiba formarea de novo şi dezvoltarea gingivitei pe o perioadă de 14 zile. Examinarea microbiană a

arătat că în grupul de control procentul de coci a descrescut iar procentul de forme filamentoase,

Pagina 42 din 53

Page 43: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

fusiforme şi spirochete a crescut în timp ce la grupurile S şi CHX nu s-a remarcat o schimbare în

compoziţia plăcii bacteriene supragingivale. [9]

Asfel, rezultatele acestor trei studii, au arătat că S este un agent antiplaă eficient. Totuşi,

mecanismul proprietăţilor antimicrobiene şi antiinflamatorii manifestate de S nu sunt încă suficient

de bine înţelese. În consecinţă folosirea clinică a S pe termen lung ar trebui în continuare studiată

pentru a include o evaluare detaliată a posibilelor efecte secundare înainte de a fi dat spre folosirea

clinică de rutină. [9]

FLORURILE

Florurile sunt larg folosite în prevenirea cariei ,în care s-au dovedit puternic

eficiente,administrarea sistematică via apă de băut (1mg/ml),tablete (0,25-0,5 mg) sau aplicaţiile

locale prin ape de gură (200-1000mg/l),geluri pentru folosinţă acasă(900mg/l)şi folosirea

profesionistă(9000-19000mg/l)şi paste de dinţi (1000mg/l)este folosită în prevenirea cariei.

În contrast cu eficienţa fluoruriolor în prevenirea cariilor, aceşti agenţi au relativ scăzute

proprietăţi antibacteriene!Beneficiul terapeutic modest al fluorurilor în gingivită este datorat

scăzutei inhibări a glicolizării în placa bacteriană.NaF ,monofluorofosfatul şi fuorura de staniu sunt

compuşii folosiţi în agenţii de clătire. [27]

Câteva studii clinice bine cntrolate au sugerat un potenţial efect de inhibare a plăcii de către

agenţii de clătire orală conţinând fluorură de staniu.Totuşi,nu au putut fi reproduse permanent.Este

posibil de formulat ipoteza că proprietăţile de inhibare a plăcii ar fi datorate ionului de staniu mai

degrabă decât fluorului. [27]

O uşoară pătare a dinţilor a fost observată după folosirea produselor cu fluorură de

staniu.ADA recomandă fluorurile pentru calităţile de inhibare a cariei dar nu şi pentru efectul de

inhibare a plăcii bacteriene gingivale. [27]

Enzime

Pagina 43 din 53

Page 44: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Teoretic, o serie de enzime pot să degradeze substanţa intercelulară de cemetare

microbiană, împiedicând astfel colonizarea bacteriană. Din această grupă se detaşează dextranaza

care este capabilă să distrugă dextranul, polizaharidul produs de anumite specii de streptococi.

Dextranul acţionează ca substanţă de aderenţă intermicrobiană.

Folosirea dextranazei în combaterea plăcii bacteriene are şi următoarele limite:

acţionează numai în perioada de formare a plăcii şi nu are efect pe placa adultă

difuzează încet în interiorul plăcii

tipul de dextranază trebuie să fie identic cu dextranul din placă

pot să rămână tulpini rezistente la dextranază [28]

Antibiotice

Tertraciclinele sunt oarecum unice în ceea ce priveşte faptul că sunt singura clasă de

antibiotice testate pentru a confirma că ating în lichidul gingival nivele mai mari decât în sânge.

Tetraciclina şi doxiciclina se concentrează în lichidul gingiva în nivele de 4- 22 de ori mai mari decât

în nivelele sangvine, dupămai multe doze.

Alte antibiotice folosite au fost eritromicina şi spiramicina ultima folosită în unele păriţi ale

Europei şi mai puţin în Canada ca substituent al penicilinelor orale.

Recent s-a studiat activitatea antimicrobiană a unui antibiotic macrolid- azitromicin, asupra

florei anaerobe din activitatea orală, şi anume Bacteroides, Prevortella, Porphyromonas,

Fusobacterium şi Peptostreptococcus aureus .Preparatul s-a găsit foarte eficient asupra Bacteroides.

Rezulatatele clinice şi bacteriologice au demonstrat eficacitatea medicamentului asupre microflorei

parodontopatogene.

Metronidazolul este un compus nitroimidazolic care distruge spirochetele iar la începutul

anilor 70 s-a confirmat faptul că metronidazolul esa bactericid pentru microorganismele obligat

anaerobe. Trei aspecte ale terapiei cu metronidazol au fost determinate pe modele animale.

Pagina 44 din 53

Page 45: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1. Capacitatea de inhibare a formării plăcii, gingivitei şi parodontitei

2. Acţiunea asupra plăcii formate şi inflamaţiei gingivale

3. Comparaţia cu diverse medicamenete

Realizarea unor experienţe pe câini şi maimuţe supuse unei diete ce favorizează depunerea

de placă, urmată de tratamentul acestora cu metronidazol au prezentat o floră formată în principal

din coci şi bacili, iar suprimarea anaerobilor împidică formarea plăcii şi gingivitei şi previne apariţia

parodontitei. Administrarea metronidazolului la câini cărora li s-a provocat gingivitp experimentală,

reduce depozitele sub formă de placă şi inflamaţie asociată gingivitei.

S-a comparat capacitatea metronidazolului, vancomicinei şi clindamicinei de a inhiba

microflora asociată gingivitei pe modele reprezentate de câini şi s-a raportat că acestea au prevenit

apariţia inflamaţiei gingivale în 90%, 80% şi respectiv 60% din zonele evaluate. Capacitatea

metronidazolului de a îmbunătaţi starea parodonţiului a fost evaluată în multe experienţe clinice iar

datele indică faptul că folosirea de rutină a acestuia în combinaţie cu tratamentul mecanic nu este

necesară.

Cu toate că antibioticele de tipul penicilinei, eritromicinei, vancomicinei, tetraciclinei aplicate

local reduc substanţial formarea plăcii bacteriene, folosirea lor în practică nu a câşigat teren din

cauza riscului de apariţie a rezistenţei microbiene şi a candidozei bucale. [28]

3.2.9 Agenţi antibacterieni de origine vegetală şi produse naturale

Alcaloizii benzofenantridinici

Pagina 45 din 53

Page 46: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sanguinarina este un alcaloid benzofenantridinic extras din rădăcina plantei Sanguinaria

Canadensis .Compuşi similari cationici se găsesc ,spre exemplu,în beţişoarele de mestecat din Nigeria

,care au reputaţia de a avea proprietăţi antiplacă.Sanguinarina are spectru larg de activitate

împotriva germenilor G+ şi G- din cavitatea bucală ,mai ales specii asociate cu gingivita şi forme

avansate ale bolii parodonatle .Un produs comercial disponibil ce conţine SNGV este VIADENT apă

de gură,cu o concentraţie a compusului de 150 mg/ml.Asemănătoare CHX,SNGV prezintă afinitate

pronunţată pentru placa bacteriană,dar spre deosebire de aceasta nu este foarte eficientă în

inhibarea formării plăcii bacteriene in vivo.Acesta este probabil cuzată de afinitatea mare de legare a

compusului de rezervoarele orale, care, astfel, împiedică cocentraţia drogului de a atinge în salivă

cocentraţia terapeutică.În plus,cocentraţia iniţială găsită în Viadent apă de gură ar putea sănu fie

suficientă pentru a fi eficientă în inhibarea plăcii. [27]

Anumite surse de informaţie sugerează faptul că, SNGV are anumite proprietăţi de inhibare

a plăcii, dar efectul este minimal în comparaţie cu CHX.

Efecte secundare ale Viadent sunt doar puţine. O senzaţie de arsură a fost ocazional relatată

şi se pare că ea se datorează ionilor metelici care sunt încorporaţi în produsul comerciaI. [27]

VIADENT apă de gură nu are acceptul Asociaţiei Dentare Americane(ADA) ca şi agent de

reducere a plăcii.

Unele studii au comparat activiatatea SNGV cu a altor antiseptice antibacteriene.Un grup

restrîns de 14 volutari sănătoşi au fost utilizaţi în inducerea unei gingivite experimentale şi au folosit

SNGV sau CHX ca şi apă de gură.Acest studiu a arătat că CHX este în mod semnificativ mai eficientă

decît SNGV –Zn în inhibarea plăcii bacterieneşi în dezvoltarea gingivitei.[9]

Într-un alt studiu sa demonstrat că atât SNGV cât şi CHX inhibă placa bacteriană în

comparaţie cu o soluţie placebo. [9]

Un alt studiu realizat în SUA pe o perioadă de 6 luni a luata în comparare SNGV, CHX,şi

Listerine(extract de uleiuri volatile fenolice) şi o soluţie placebo ca şi ape de gură.Din nou conculzia a

fost că toate substanţele inhibă dezvoltarea plăcii dar numai CHX a fost capabilă de a reduce

semnificativ indicii de sângerare gingivală şi de placă.

În concluzie,SNGV este un agent antiplacă eficient dar mai putin eficient decât CHX.De

asemenea, spre deosebire de CHX,nu este capabilă de a preveni dezvoltarea gingivitei.Mai

mult ,apele de clatire ale cavităţii bucale sunt mult mai eficiente comparativ cu pasta de dinţi care

Pagina 46 din 53

Page 47: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

poate fi lipsită de activitate.Aceasta se poate datora legării anumitor componente din pastă la

locurile moleculare active ale SNGV. [9]

Propolisul

Este un produs natural provenit de la albine folosit de acestea pentru a sigila deschizăturile

din stupi.Constă în principal din ceară şi extracte din plante şi conţine flavone,flavonoizi şi flavonoli.A

fost folosit în tratamentele homeopate ca antiseptic,antiinflamator, antimicotic şi bacteriostatic şi

datorită acestor proprietăţi s-a sugerat folosirea sa ca constituent al apelor de gură cu proprietăţi

antiplacă.

Un studiu dublu orb,paralel al eficienţei propolisului în apele de gură a fost realizat cu

controale negative şi pozitive.Acest studiu a arătat o foarte scăzută eficienţă clinică şi faptul că în

comparaţie cu controlul negativ nu a avut eficienţă în inhibarea formări de novo a plăcii

bacteriene.În consecinţă, nu pare a avea utilitate ca şi apă de gură. [9]

Extractul din coaja boabelor de cacao

Extarctul din coaja de boabelor de cacao s-a dovedit a avea proprietăţi antibacteriene si

antiglucosiltransferază prin intermediul acizilor săi graşi nesaturaţi şi respectiv a polimerilor

epicatechinici.În studii recente, activitatea antibacteriană a CBH (extractul din coaja de boabe de

cacao-Cocoa bean husk) a fost examinată in vitro si in vivo.

Extractul a inhibat aderenţa Streptococului Mutans MT8148 la hidroxiapatita acoperită de

film salivar şi a redus acumularea de placă bacteriană artificial generată de către S.Mutans 8148 pe

sârma ortodontică.Numarul de S.MutansMT8148 în placa dentară a fost de asemenea semnificat

redus când placa dentară a fost expusa la CBH la 21 de copii la 37(C timp de o ora. Pentru studiile in

vivo ,28 de voluntari cu vârste între 19-29 de ani şi-au clătit cavitatea bucală cu CBH, înainte şi după

fiecare masa şi înainte de culcare noaptea timp de 4 zile fară a folosi alte procedee de igiena

orală.Depozitele de placa si numarul de streptococci au fost reduşi în comparaţie cu clătirea cu 1%

etanol simplu.Aceste rezultate arată că CBH poseda activitate antiplaca semnificativă observată in

vitro si in vivo. [28]

Pagina 47 din 53

Page 48: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Un nou studiu publicat in Medical Journal (LANCET(, arată ca consumul de ciocolată poate

prevenii cancerul si bolile de inima si chiar să lupte împotriva cariei.

Un studiu condus de cercetători de la Institutul Naţional pentru Sănătate Publică şi Mediu

din Olanda a arătat că ciocolata conţine antioxidanţi numiţi catechine şi fenoli. Acest studiu arată ca

ciocolata neagră conţine de 4 ori mai mulţi asemenea antioxidanţi decât ceaiul cunoscut până acum

ca având cea mai mare cantitate. S-a observat că ciocolata neagră conţine 53,5mg de catechine per

100mg ,ciocolata cu lapte,15,9mg per 100mg si ceaiul negru contine 13,9mg per 100 mg.

Cercetatorii cred ca majoritatea efectelor negative ale consumului de ciocolată sunt ori

exagerat de apreciate sau in intregime false.De exemplu, ciocolata nu a fost in mod clar dovedit ca

fiind raspunzatoare de provocarea de carii .Mai de grabă, ar ajuta la contracararea activităţii

bacteriilor din cavitatea bucală şi la oprirea procesului carios. [34]

Studiile au arătat că untul de cacao din ciocolată acoperă suprafaţa dintelui precum o

pelicula protectoare şi poate ajuta la protecţia ei de formarea de placa bacteriană. Zahărul din

ciocolata nu contribuie la formarea cariilor mai mult decat o face zaharul din alte produse

alimentare.

Cercetatorii cred ca agenţii antibacterieni din boabele de cacao modereaza efectul nivelului

ridicat de zahăr din ciocolata.Coaja boabelor de cacao, partea externă a boabei, care este de obicei

îndepartata in timpul procesului de fabricare al ciocolatei este o puternica sursa de agenţi

antibacterieni.

De asemenea s-a mai evidenţiat că parţi ale boabei de cacao ,pricipalul ingredient al

ciocolatei,contracareaza bacteriile din cavitatea bucală şi opresc procesul carios. [34]

Ceaiul negru

Un studiu efectuat la Universitatea Illinois din SUA a arătat că bacteriile prezente în placa

dentară s-au oprit din înmulţire când subiecţii supuşi experimentului şi-au clătit cavitatea bucală cu

ceai negru de 5 ori câte 30de secunde pe o perioadă de 15 minute.Componenţii din ceai care combat

placa se numesc polifenoli.Un studiu suedez anterior confirmă aceste descoperiri, arătând că

persoanele care îşi clătesc cavitatea bucală cu ceai negru timp de 1 minut, de 10 ori pe zi ,au un

Pagina 48 din 53

Page 49: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

număr semnificativ mai scăzut de bacterii în placa bacteriană,comparativ cu cei carw se clătesc doar

cu apă.

Britanicii consumă dealtfel aproximativ 185 de milioane de ceşti de ceai negru pe zi! [35]

Beţişoarele Muswak

Conform unui articol apărut în Journal of Clinical Dentistry,folosirea beţişoarele muswak

folosite pentru curăţarea dinţilor la populaţiile din Africa şi cele de religie musulmană, continuă să fie

foarte răspândită mai ales datorită considerentelor religioase.În plus, Abu Hanifa menţionează

folosirea muswak-ului ca fiind cel mai eficient mijloc de curăţare a dinţilor deoarece face vorbirea

mai elocventă, eliberează limba, te scapă de senzaţia de moleşeală ce însoţeşte boala şi stimulează

pofta de mâancare şi oferă luciditate creierului.

Muswak-ul fiind un mijloc absolut natural de curăţare, nu conţine zahăr adiţionat şi nici

conservanţi.De asemenea, capătul tocit al beţişorului se îndepărtează de fiecare dată şi este ca şi

cum ar fi utilizată o periuţă nouă de dinţi zilnic. [30]

Macleya Cordata şi Prunella Vulgaris

Un studiu clinic dublu orb, placebo controlat a fost efectuat pentru a investiga o pastă de

dinţi pe bază de planteîn controlul gingivitei.Patruzeci de voluntari au luat parte la acest

studiu.Tuturor li s-a măsurat indicele de placă(PI),CPITN şi indicele de sângerare gingivală(PBI).Pasta

s-a dovedit eficientă în combaterea gingivitei lucru evidenţiat prin parametrii măsuraţi CPITN şi

PBI.Recent a fost studiată activitatea biologică a extractului de P.vulgaris L(Labiatae) şi s-au găsit

markeri citoprotectori ,antioxidanţi precum şi efecte antiinflamatorii atât in vitro cât şi in

vivo.Planta ,cunoscută ca „leac”,a fost foarte populară în medicina tradiţională europeană în timpul

secolului 17 ca remediu împotriva durerilor de gât,reducerea febrei şi accelerarea vindecării

rănilor.Un constituent major al P.vulgaris este acidul rosmarinic ,unantioxidant fenolic a cărui

concentraţie poate ajunge în plantă până la 6%. Studii fitochimice au că relevat în P.vulgaris se mai

găsesc acizi aleanolic,betulinic,ursolic,flavonoide şi taninuri.Izochinolinele alcaloide din M.cordata

R.Br.(Papaveraceae)sunt un alt grup de componente biologic active studiate recent în laborator.

Pagina 49 din 53

Page 50: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Principalii alcalozi ai acestei plante,sanguinarina cuaternară benzofenantridinică (QBA) şi cheleritrina

sunt printe substanţele antimicrobiene naturale cele mai active.Fracţiunile QBA din planta

Sanguinaria canadensis şi M.Cordata sunt folosite în pastele de dinţi şi apele de gură ca agenţi

antiplacă. [1]

Concluzia studiului a fost că preparatele de igienă orală pe bază de plante sunt în general mai puţin

eficiente decât cele ce conţin compuşi sintetici,în combaterea plăcii dar pe de altă parte au avantajul

de a combina frecvent mai multe efecte pozitive precum cele antiinflamatorii, antinmicrobiene şi de

vindecare.Compoziţia eficientă a pastelor de dinţi studiate îşi are originea în cunoscutele substanţe

sanguinarina şi cheleritrina şi a evidenţiat ,in vitro şi in vivo, efecte antioxidante şi antiiinflamatorii

ale p.vulgaris .Rezultatul studiului clinic a evidenţiat un efect statistic demonstrat antiinflamator al

pastei de dinţi pe bază de plante.Dar nu a putut demonstra strict efectul antiplacă.Acest studiu a

demonstrat că extractul de P.Vulgaris şi M.Cordata a fost eficient în combaterea gingivitei. [1]

Deviaţia standard a CPITN - Deviaţia standard de PBI -descreşte

descreşte semnificativ de la start la semnificativ de start la a doua şi ultima

final (săptămâna a 12- a de examinare) perioadă a experimentului (săptămâna 6-12)

p< 0,05 p< 0,05

Cap.4 Tendinţe în utilizarea agenţilor antiplacă

Conţinutul de alcool al apelor de gură

Pagina 50 din 53

Page 51: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Multe ape de gură coţin cantităţi semnificative de alcool lucru care poate avea anumite

dezavantaje:

mai întâi este important ca acestea să nu fie înghiţite accidental de către copii.

în al doilea rând datorită legăturii cunoscute între cosumul de alcool plus fumat şi cancerul

oro- faringeal s-a sugerat că folosirea frecventă a apelor de gură pe bază de alcool ar putea creşte

incidenţa acestei forme de cancer.

în al treilea rând s-a sugerat că folosirea apelor de gură care conţin alcool ar putea creşte

conţinutul de alcool expirat putând astfel să modifice valorile detectate la testele folosite de către

poliţie de determinare a concentraţiei de alcool din aerul expirat.

în al patrulea rând s-a arătat că apele de gură ce conţin alcool reduc duritatea compozitelor

şi a restauraţiilor din răşini hibride lucru proporţional cu conţinutul de alcool din apele de gură. În

plus s-a evidenţiat faptul că apele de gură ce conţin alcool pot altera culoarea unor răşini compozite

hibride.

La ora actuală se cercetează anumite substanţe care să îmbine substantivitatea cu efectul

antibacterian şi lipsa pătării dinţilor şi a ţesuturilor din cavitatea bucală. Bisguanidele sunt astfel

singurul grup de ape de gură cu eficienţă terapeutică şi toate celelalte sunt comparate cu acest

etalon. Alţi agenţi au efecte de inhibare a plăcii fără a prezenta substantivitate fiind astfel lipsiţi de

efecte terapeutice. În cel mai bun caz pot fi folosiţi ca adjuvanţi ai curăţării mecanice cum este

periajul dinţilor.

Alţi doi agenţi experimentali, delmopinonul şi salifluorul promit în această privinţă, amândoi

având proprietăţi antiinflamatorii şi deci antigingivită pe lângă efectele de inhibare a plăcii.

Concluzii

Pagina 51 din 53

Page 52: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Siguranţa în folosirea agenţilor antimicrobieni ar trebui testată pe animale înainte de

folosirea clinică.

CHX este la ora actuală cel mai eficient agent antibacterian folosit în combaterea plăcii atât

supra cât şi subgingival (când este folosit sub formă de chips).

CHX este capabilă de a inhiba formarea plăcii bacteriene într- o cavitate bucală curată dar nu

va reduce semnificativ placa într- o cavitate bucală netratată. Din aceste motive apele de gură pe

bază de CHX nu trebuie administrate pacienţilor înainte ca tratamentul priodontal necesar să fie

efectuat şi trebuie folosită doar în cazurile speciale menţionate.

Delmopinolul este un agent bacterian bine tolerat şi poate produce atât inhibarea plăcii cât

şi efecte antigingivită. Promite astfel să devină un agent de clătire folositor şi posibil încorporarea sa

în pastele de dinţi.

Salifluorul este un agent antibacterian, antiplacă eficient, totuşi mecanismul din spatele

proprietăţillor sale antimicrobiene şi antiinflamatorii nu este încă suficiecent cunoscut.

Antibioticele şi enzimele deşi au un efect antibacterian dovedit nu se folosesc la ora actuală

în mod curent în controlul plăcii bacteriene.

În populaţia actuală un procent în creştere de oameni pereferă produsele de igienă orală pe

baze de extracte de plante medicinale sau produşii lor.

Deşi eficienţa în combaterea plăcii bacteriene este mai scăzută în cazul produselor pe bază

de plante acestea nu prezintă efectele secundare ale produselor ce conţin substanţe sintetice.

Extractele naturale din plante prezintă aproape toate efecte antiinflamatorii, antibacteriene,

cicatrizante simultane.

Pagina 52 din 53

Page 53: Placa Bacteriana

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 53 din 53