c placa si carie

88
Placa dentara Placa dentara DEF DEF INITIE: INITIE: reprezint reprezint ă ă o depunere o depunere lipicioas lipicioas ă ă ş ş i albicioas i albicioas ă ă pe suprafa pe suprafa ţ ţ a a din din ţ ţ ilor si gingiilor. ilor si gingiilor. Placa dentar Placa dentar ă ă se afl se afl ă ă la originea tuturor la originea tuturor atingerilor atingerilor ţ ţ esuturilor parodon esuturilor parodon ţ ţ iale. iale. Constituie Constituie ş ş i principala cauz i principala cauz ă ă a a cariilor. cariilor. Atunci cand placa dentar Atunci cand placa dentar ă ă persist persist ă ă prea prea mult mult ă ă vreme la suprafa vreme la suprafa ţ ţ a din a din ţ ţ ilor, ea se ilor, ea se calcific calcific ă ă constituind constituind tartrul tartrul . . Periajul dupa fiecare mas Periajul dupa fiecare mas ă ă , efectuat , efectuat corect, permite eliminarea pl corect, permite eliminarea pl ă ă cii dentare. cii dentare.

Upload: verginika-shugani

Post on 24-Oct-2015

55 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

morfopat

TRANSCRIPT

Page 1: C Placa Si Carie

Placa dentaraPlaca dentara• DEFDEFINITIE:INITIE: reprezint reprezintăă o depunere lipicioas o depunere lipicioasăă şşi i

albicioasalbicioasăă pe suprafa pe suprafaţţa dina dinţţilor si gingiilor. ilor si gingiilor. • Placa dentarPlaca dentarăă se afl se aflăă la originea tuturor la originea tuturor

atingerilor atingerilor ţţesuturilor parodonesuturilor parodonţţiale. iale. • Constituie Constituie şşi principala cauzi principala cauzăă a a cariilor. cariilor. • Atunci cand placa dentarAtunci cand placa dentarăă persist persistăă prea prea

multmultăă vreme la suprafa vreme la suprafaţţa dina dinţţilor, ea se ilor, ea se calcificcalcifică ă constituind constituind tartrultartrul. .

• Periajul dupa fiecare masPeriajul dupa fiecare masăă, efectuat corect, , efectuat corect, permite eliminarea plpermite eliminarea plăăcii dentare. cii dentare.

Page 2: C Placa Si Carie

Placa dentaraPlaca dentara

IIn termeni microbiologici placa n termeni microbiologici placa bacteriană este unbacteriană este un biofilmbiofilm format format dintr-o dintr-o fază hidratatăfază hidratată, vâscoasă, , vâscoasă, formată din bacterii înglobate într-o formată din bacterii înglobate într-o matrice polizaharidică matrice polizaharidică extracelulară proprieextracelulară proprie..

Page 3: C Placa Si Carie

Placa dentaraPlaca dentara

• MMicromediul din biofilm conferă anumite icromediul din biofilm conferă anumite proprietăţiproprietăţi comunităţii microbiene din care comunităţii microbiene din care este format:este format:– rezistenţa bacteriilorrezistenţa bacteriilor din biofilm la substanţe din biofilm la substanţe

antimicrobieneantimicrobiene la care indiviz la care indiviziii speciei sunt i speciei sunt sensibilisensibili;;

– rezistenţa bacteriilor la rezistenţa bacteriilor la mecanismele de apăraremecanismele de apărare ale gazdeiale gazdei;;

– penetrare dificilăpenetrare dificilă a substanţelor antimicrobiene a substanţelor antimicrobiene;;– efect efect toxic directtoxic direct asupra structurilor gazdei prin asupra structurilor gazdei prin

produşii de metabolism bacterian înglobaţi şi produşii de metabolism bacterian înglobaţi şi concentraţi în matricea plăciiconcentraţi în matricea plăcii;;

– posibil efect slab posibil efect slab al vaccinurilor experimentale al vaccinurilor experimentale anticarie datorat condiţiilor particulare din biofilmanticarie datorat condiţiilor particulare din biofilm..

Page 4: C Placa Si Carie

Formarea plăcii bacterieneFormarea plăcii bacteriene• Procesul de formare a Procesul de formare a

plăcii bacteriene poate plăcii bacteriene poate fi împărţit în trei faze:fi împărţit în trei faze:– formarea peliculei formarea peliculei

dentaredentare– colonizarea iniţială a colonizarea iniţială a

peliculeipeliculei– colonizarea colonizarea

secundară şi secundară şi maturarea plăcii maturarea plăcii dentaredentare

Reprezentare schematică a mecanismelor de aderenţă Reprezentare schematică a mecanismelor de aderenţă sucroză-dependentă a S.mutanssucroză-dependentă a S.mutans

Page 5: C Placa Si Carie

• Formarea plăcii (Formarea plăcii (biofilmuluibiofilmului dentar) dentar) este un proces dinamic ce parcurge 3 este un proces dinamic ce parcurge 3 etape:etape:

formarea peliculei, formarea peliculei, colonizarea bacteriană iniţialăcolonizarea bacteriană iniţială,, colonizarea secundară cu maturarea colonizarea secundară cu maturarea

plăciiplăcii..

Page 6: C Placa Si Carie
Page 7: C Placa Si Carie
Page 8: C Placa Si Carie

Pelicula dobPelicula dobândităândită

• structură acelulară, lipsită de microorga-structură acelulară, lipsită de microorga-nisme, de origine salivară;nisme, de origine salivară;

• se formează imediat după expunerea se formează imediat după expunerea dintelui fluxului salivar prin adsobţia dintelui fluxului salivar prin adsobţia selectivă a macromoleculelor salivare;selectivă a macromoleculelor salivare;

• unele bacterii anaerobe (unele bacterii anaerobe (PrevotellaPrevotella, , FusobacteriumFusobacterium) produc neuraminidază sub ) produc neuraminidază sub acţiunea căreia glicoproteinele salivare acţiunea căreia glicoproteinele salivare pierd acidul sialic şi precipită – adsorbţie pierd acidul sialic şi precipită – adsorbţie pe suprafeţele scăldate de salivă;pe suprafeţele scăldate de salivă;

Page 9: C Placa Si Carie

Pelicula dobândităPelicula dobândită

• conţine carbohidraţi, albumină, conţine carbohidraţi, albumină, lizozim, amilază, IgA, mucină, acid lizozim, amilază, IgA, mucină, acid muramic;muramic;

Page 10: C Placa Si Carie

FuncFuncţţiiii

• Pelicula funcţionează ca o barieră Pelicula funcţionează ca o barieră protec-toare, producând lubrifierea protec-toare, producând lubrifierea suprafeţelorsuprafeţelor, , prevenind uscarea lor. prevenind uscarea lor.

• OOferă substratul pe care bacteriile din feră substratul pe care bacteriile din mediu se vor ataşa. mediu se vor ataşa.

Page 11: C Placa Si Carie

Colonizarea bacteriană Colonizarea bacteriană iniţialăiniţială

• După 2-4 ore pelicula este populată de După 2-4 ore pelicula este populată de bacterii;bacterii;

• proces pasiv favorizat de fluxul salivar proces pasiv favorizat de fluxul salivar (majoritatea bacteriilor orale sunt imobile);(majoritatea bacteriilor orale sunt imobile);

• Adeziunea bacteriilor la peliculă:Adeziunea bacteriilor la peliculă:reversibilă – interacţiuni fizico-chimice;reversibilă – interacţiuni fizico-chimice;ireversibilă – interacţiuni stereochimice (ex.ireversibilă – interacţiuni stereochimice (ex.

Ag I/II ale streptococilor orali aderă la Ag I/II ale streptococilor orali aderă la glicoprotei-nele salivare);glicoprotei-nele salivare);

- mecanisme de tip - mecanisme de tip cheie cheie broască broască (proteine specifice ale fimbriilor (proteine specifice ale fimbriilor interacţionează cu proteine bogate în proline interacţionează cu proteine bogate în proline ale peliculei – ex. ale peliculei – ex. S. sanguinisS. sanguinis, , A. viscosusA. viscosus););

Page 12: C Placa Si Carie

Colonizarea bacteriană Colonizarea bacteriană iniţialăiniţială

• Predomină bacterii Predomină bacterii Gram pozitiveGram pozitive: : Streptococcus sanguinisStreptococcus sanguinis, , Streptococcus Streptococcus mutansmutans, , Streptococcus mitisStreptococcus mitis,, Abiotrophia Abiotrophia, , Actinomyces viscosusActinomyces viscosus, , coci gram negativicoci gram negativi: : VeillonellaVeillonella, , Neisseria;Neisseria;

• Supravieţiuesc la concentraţii crescute de OSupravieţiuesc la concentraţii crescute de O22 şi la mecanismele de îndepărtare a plăcii.şi la mecanismele de îndepărtare a plăcii.

Page 13: C Placa Si Carie

Colonizarea bacteriană Colonizarea bacteriană iniţialăiniţială

• Multiplicare + ataşare de noi specii – Multiplicare + ataşare de noi specii – tranziţie de la mediul aerob la un tranziţie de la mediul aerob la un mediu aproape lipsit de oxigen (mai mediu aproape lipsit de oxigen (mai multe straturi).multe straturi).

• Bacteriile strict anaerobe pot Bacteriile strict anaerobe pot metaboliza Ometaboliza O22 dar sunt lipsite de dar sunt lipsite de protecţia enzimatică faţă de protecţia enzimatică faţă de metaboliţii toxici ai Ometaboliţii toxici ai O22

Page 14: C Placa Si Carie

Biofilmul dentarBiofilmul dentar

Page 15: C Placa Si Carie

Colonizarea secundară cu Colonizarea secundară cu maturarea plăcii:maturarea plăcii:

• se produce prin 2 mecanisme:se produce prin 2 mecanisme:multiplicarea bacteriilor deja ataşate multiplicarea bacteriilor deja ataşate

la placa bacterianăla placa bacteriană;;ataşarea ulterioară şi multiplicarea ataşarea ulterioară şi multiplicarea

de noi specii bacteriene la celule de noi specii bacteriene la celule bacteriene deja componente ale bacteriene deja componente ale plăciiplăcii;;

Page 16: C Placa Si Carie

Creşterea masei plăcii dentare prin adeziunea de Creşterea masei plăcii dentare prin adeziunea de nonoiibacterii (A) şi prin multiplicarea bacteriilor deja bacterii (A) şi prin multiplicarea bacteriilor deja ataşate (B)ataşate (B)

Page 17: C Placa Si Carie

• Colonizatorii secundari includ specii Colonizatorii secundari includ specii Gram Gram negativenegative ca: ca: Fusobacterium nucleatum, Fusobacterium nucleatum, Prevot-ella intermedia/nigrescens, Prevot-ella intermedia/nigrescens, Prevotella loescheii, Capnocytophaga sppPrevotella loescheii, Capnocytophaga spp., ., precum şi lactobaciliprecum şi lactobacili ( (la 1-3 zile de la la 1-3 zile de la debutdebut););

• După o săptămână alte specii După o săptămână alte specii Gram Gram negative negative pot fi prezente în placă. Ele sunt pot fi prezente în placă. Ele sunt aşa numiţii "colonizatori terţiari": aşa numiţii "colonizatori terţiari":

• Porphyromonas gingivalis,Porphyromonas gingivalis, Campylobacter Campylobacter rectus, Eikenella corrodens,rectus, Eikenella corrodens, Aggregatibacter (Aggregatibacter (Actino-bacillusActino-bacillus) ) actinomycetemcomitans,actinomycetemcomitans, treponeme orale. treponeme orale.

Page 18: C Placa Si Carie
Page 19: C Placa Si Carie

InteracţiuniInteracţiuni intergenericeintergenerice

• 3 tipuri :3 tipuri :fizicefizice – coagr – coagreegare, coadeziune;gare, coadeziune;metabolicemetabolice – produşii de – produşii de

metabolism ai unor bacterii – metabolism ai unor bacterii – nutrienţi pentru altele;nutrienţi pentru altele;

fiziologice fiziologice – transfer genetic, – transfer genetic, semnale intercelulare;semnale intercelulare;

Page 20: C Placa Si Carie

Coagregare bacterianăCoagregare bacteriană Fusobacterium nucleatumFusobacterium nucleatum rol cheie;rol cheie; Acţiune sinergică cu Acţiune sinergică cu Tannerella Tannerella

forsythia;forsythia; Coagregă cu Coagregă cu Porphyromonas Porphyromonas

gingivalis;gingivalis;““ştiulete de porumb” – aderenţa ştiulete de porumb” – aderenţa

cocilor (cocilor (Streptococcus Streptococcus sanguinissanguinis) la bacterii ) la bacterii filamentoase (filamentoase (Corynebac-terium Corynebac-terium matruchotiimatruchotii, , Fusobacterium Fusobacterium nucleatumnucleatum).).

Page 21: C Placa Si Carie

Coagregare bacterianăCoagregare bacteriană

• Actinomyces viscosusActinomyces viscosus cu cu Prevotella Prevotella loescheiiloescheii şi şi Capnocytophaga ochraceaCapnocytophaga ochracea;;

• Actinomyces naeslundiiActinomyces naeslundii şi şi Streptococcus oralisStreptococcus oralis cu cu Treponema Treponema denticoladenticola şi şi Porphy-romonas gingivalisPorphy-romonas gingivalis;;

• Streptococcus salivariusStreptococcus salivarius cu cu Prevotella Prevotella intermedia.intermedia.

Page 22: C Placa Si Carie

Interacţiuni metaboliceInteracţiuni metabolice

• CampylobacterCampylobacter produce acid succinic produce acid succinic folosit de folosit de Porphyromonas gingivalisPorphyromonas gingivalis ca ca factor de creştere.factor de creştere.

• Bacteriile se grupează în biofilm în funcţie Bacteriile se grupează în biofilm în funcţie de necesităţile nutritive şi atmosferice.de necesităţile nutritive şi atmosferice.

Page 23: C Placa Si Carie

Biofilmul dentarBiofilmul dentar

• Placa ataşată dinteluiPlaca ataşată dintelui – dominată de – dominată de bacili bacili Gram pozitivi Gram pozitivi şi coci – şi coci – StreptococcusStreptococcus, , ActinomycesActinomyces, , Eubacterium.Eubacterium.

• Placa ataşată epiteliuluiPlaca ataşată epiteliului – bacili – bacili Gram Gram negativinegativi, coci, filamente, treponeme – , coci, filamente, treponeme – Prevotella Prevotella intermedia/nigrescensintermedia/nigrescens,,Porphyromonas Porphyromonas gingivalisgingivalis, , CapnocytophagaCapnocytophaga, etc., etc.

• Biofilmul dentarBiofilmul dentar – dinamic, complex. – dinamic, complex.

Page 24: C Placa Si Carie

Grupurile de bacterii din biofilmul dentarGrupurile de bacterii din biofilmul dentar subgingivalsubgingival

GrupGrup Specii bacterieneSpecii bacteriene

Grupul violetGrupul violet VVeillonellaeillonella parvula parvula

AActinomycesctinomyces odontolyticus odontolyticus

Grupul galbenGrupul galben Streptococcus sppStreptococcus spp..

Grupul verdeGrupul verde EEikenellaikenella corrodens corrodens

Capnocytophaga spp.Capnocytophaga spp.

Grupul Grupul portocaliuportocaliu

P. intermediaP. intermedia// nigrescens nigrescens

MMicromonasicromonas micros micros

CCampylobacter ampylobacter r reectusctus

FFusobacterium nucleatumusobacterium nucleatum

Grupul roşuGrupul roşu PPorphyromonasorphyromonas gingivalis gingivalis

TTannerellaannerella forsythia, T forsythia, Treponemareponema denticoladenticola

Page 25: C Placa Si Carie

Biofilmul dentarBiofilmul dentar

Page 26: C Placa Si Carie

• Placa bacteriană este deci un biofilm Placa bacteriană este deci un biofilm dinamic, complex cdinamic, complex careare suportă suportă schimbări rapide. schimbări rapide.

• Pentru înţelegerea şi tratamenPentru înţelegerea şi tratamenttul ul eficient al tuturor afecţiunilor produse eficient al tuturor afecţiunilor produse de placa bacteriană trebuie studiate de placa bacteriană trebuie studiate bacteriile componente nu doar bacteriile componente nu doar separatseparat,, ci împreună ca o comunitate. ci împreună ca o comunitate.

Page 27: C Placa Si Carie

Habitate oraleHabitate orale

• Mucoasa jugală Mucoasa jugală este relativ puţin colonizată. este relativ puţin colonizată. Faţa dorsală a limbii este intens colonizată mai Faţa dorsală a limbii este intens colonizată mai ales cu ales cu bacterii anaerobe bacterii anaerobe (datorită potenţialul (datorită potenţialul de oxido-reducere scăzut intrapapilar).de oxido-reducere scăzut intrapapilar).

• Saliva Saliva conţine un amestec de microorganisme conţine un amestec de microorganisme spălate de pe toate suprafeţele orale.spălate de pe toate suprafeţele orale.

• Protezele şi aparatele ortodonticeProtezele şi aparatele ortodontice, dacă , dacă sunt prezente şi nu sunt menţinute curate, pot sunt prezente şi nu sunt menţinute curate, pot deveni un rezervor de bacterii şi levuri.deveni un rezervor de bacterii şi levuri.

Page 28: C Placa Si Carie

ImportanImportanţţa clinica clinicăă

• Relaţia între igienă orală Relaţia între igienă orală necorespunzătoare, necorespunzătoare, formarea plăcii dentare şi formarea plăcii dentare şi dezvoltarea bolilor odonto-dezvoltarea bolilor odonto-parodontale esteparodontale este unanim unanim acceptatacceptatăă..

• Placa supragingivală Placa supragingivală şi şi cea cea subgingivalăsubgingivală asociată dintelui sunt asociată dintelui sunt critice pentru formarea critice pentru formarea tartrului dentar şi iniţierea tartrului dentar şi iniţierea cariilor de suprafaţă cariilor de suprafaţă radiculară. radiculară.

• Placa bacteriană Placa bacteriană supragingivală supragingivală coronară coronară este este implicata în implicata în iniţierea leziunilor iniţierea leziunilor carioase la acest carioase la acest nivel.nivel.

Page 29: C Placa Si Carie

ImportanImportanţţa clinicaa clinica

• Placa marginalăPlaca marginală e esteste importantă pentru importantă pentru apariţia gingivitelor iar apariţia gingivitelor iar

• placa subgingivalăplaca subgingivală asociată ţesutului asociată ţesutului gingival şi ţesutului gingival şi ţesutului conjunctiv este un conjunctiv este un factor esenţial în factor esenţial în dezvoltarea leziunilor dezvoltarea leziunilor distructive caracteristice distructive caracteristice diferitelor forme de diferitelor forme de boala parodontalăboala parodontală (imagine: forma severa)(imagine: forma severa). .

Page 30: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei Microbiologia cariei dentaredentare

Page 31: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei Microbiologia cariei dentaredentare

• Definitie: Definitie: condiţie distructivă a condiţie distructivă a ţesutului dentar durţesutului dentar dur;;

• infecţie endogenăinfecţie endogenă;;• al patrulea "flagel" mondial după al patrulea "flagel" mondial după

cancer, bolile cardiovasculare şi cancer, bolile cardiovasculare şi HIV/HIV/SIDASIDA;;

• dieta dieta - - rol important în convertirea rol important în convertirea biofilmului dentar biofilmului dentar într-într-unulunul cu rol cu rol cariogencariogen;;

Page 32: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei dentareMicrobiologia cariei dentare

• Istoric:Istoric:• 18681868 - - teoria "viermilor teoria "viermilor” ” Leber şi Leber şi

Rottenstein Rottenstein -- etiologia cariei dominată de etiologia cariei dominată de fungi pe care îi numeau "leptotrix fungi pe care îi numeau "leptotrix buccalis". buccalis".

Page 33: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei dentareMicrobiologia cariei dentare

• 1881 Miles şi Underwood teoria 1881 Miles şi Underwood teoria "septică" -dezvoltarea cariei este "septică" -dezvoltarea cariei este dependentă de microorganisme. dependentă de microorganisme.

• 1881 Miller - teoria chemo-parazitară 1881 Miller - teoria chemo-parazitară - acidul produs de bacteriile din - acidul produs de bacteriile din cavitatea bucală produce carii ale cavitatea bucală produce carii ale smalţului şi dentinei. A postulat astfel smalţului şi dentinei. A postulat astfel că bacteriile erau agenţii etiologici ai că bacteriile erau agenţii etiologici ai cariei;cariei;

• 1910 – Gies – etiologie bacterian1910 – Gies – etiologie bacterianăă; ;

Page 34: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei dentareMicrobiologia cariei dentare

• 1924 Clarke -1924 Clarke -Streptococcus mutansStreptococcus mutans în leziunile carioase profunde;în leziunile carioase profunde;

• Lactobacili – izolaLactobacili – izolaţiţi în număr mare în număr mare din salivă, din salivă, biofilmul dentar biofilmul dentar şi şi leziunea carioasăleziunea carioasă;;

Page 35: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei dentareMicrobiologia cariei dentare

• 1954-1955 Orland şi colaboratorii -1954-1955 Orland şi colaboratorii -animale de laborator animale de laborator germ freegerm free au fost au fost hrănite cu o dietă bogată în carbohidraţi hrănite cu o dietă bogată în carbohidraţi şi monoinfectate cu diferite specii şi monoinfectate cu diferite specii bacteriene. bacteriene.

• Animalele de control, neinfectate, nu au Animalele de control, neinfectate, nu au dezvoltat carii în timp cedezvoltat carii în timp ce,, cele infectate cele infectate cu streptococci din grupul mutans (mai cu streptococci din grupul mutans (mai ales) şi lactobacilli au dezvoltat cariiales) şi lactobacilli au dezvoltat carii..

Page 36: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei Microbiologia cariei dentaredentare

• Fitzlgerald şi Keyes au izolat Fitzlgerald şi Keyes au izolat streptococci din cariile hamsterilor;streptococci din cariile hamsterilor;

• aceste bacterii inoculate în cavităţile aceste bacterii inoculate în cavităţile bucale ale hamsteriilor fără carii au bucale ale hamsteriilor fără carii au produs carii explozive. produs carii explozive.

Page 37: C Placa Si Carie

Astăzi caria este considerată o boală Astăzi caria este considerată o boală ecologicecologică (teoria biofilmă (teoria biofilm – gazd – gazdă ă – – substrat): substrat):

CarieCarie

BacterBacteriiii

GazdGazdaa DietDietăă

TimpTimp

Page 38: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei dentareMicrobiologia cariei dentare

• Biofilmul dentarBiofilmul dentar - - legătură cu activitatea legătură cu activitatea metabolică a bacteriilor zaharolitice care metabolică a bacteriilor zaharolitice care fermentează carbohidraţii cu producere de acidfermentează carbohidraţii cu producere de acid;;

• CCantitatea de carbohidraţi antitatea de carbohidraţi nu nu este critică pentru este critică pentru apariţia cariei, ci frecvenţa cu care vine în contact apariţia cariei, ci frecvenţa cu care vine în contact cu dentiţia şi mai ales pH-ul acid rezultat din cu dentiţia şi mai ales pH-ul acid rezultat din fermentarea lorfermentarea lor;;

natura densă a plăcii menţine acidul în contact natura densă a plăcii menţine acidul în contact cu smalţulcu smalţul;;

aastfel acumularea de acid scade pH-ul la valori < stfel acumularea de acid scade pH-ul la valori < 5 creând un mediu suficient de acid pentru a se 5 creând un mediu suficient de acid pentru a se iniţia procesul de demineralizare (decalcifiere) a iniţia procesul de demineralizare (decalcifiere) a smalţuluismalţului;;

Page 39: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei dentareMicrobiologia cariei dentare

• Proprietăţile esenţiale pe care trebuie să le Proprietăţile esenţiale pe care trebuie să le aibă o bacterie pentru a fi cariogenă aibă o bacterie pentru a fi cariogenă (determinaţii cariogenicităţii) sunt:(determinaţii cariogenicităţii) sunt:– să fie să fie acidogenă acidogenă – să formeze acizi din – să formeze acizi din

orice substrat nutritiv, în particular din orice substrat nutritiv, în particular din carbohidraţi;carbohidraţi;

– să producă un să producă un pH suficient de scăzutpH suficient de scăzut în placă ( < 5) pentru a decalcifia în placă ( < 5) pentru a decalcifia smalţul;smalţul;

Page 40: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei dentareMicrobiologia cariei dentare

– să fie să fie aciduricacidurică – să supravieţuiască şi să ă – să supravieţuiască şi să continue să producă acizi la aceste nivele continue să producă acizi la aceste nivele scăzute de pH;scăzute de pH;

– să aibă mecanisme eficiente de să aibă mecanisme eficiente de ataşare ataşare la la suprafaţa dinţilor;suprafaţa dinţilor;

– să producă să producă cantităţi importante de cantităţi importante de polizaharide extracelulare din polizaharide extracelulare din carbohidraţicarbohidraţi;;

– să producă să producă polizaharide insolubilepolizaharide insolubile care nu care nu pot fi îndepărtate prin salivă sau alimente;pot fi îndepărtate prin salivă sau alimente;

Page 41: C Placa Si Carie

Streptococii oraliStreptococii orali• coci gram pozitivi aşezaţi în coci gram pozitivi aşezaţi în

lanţuri, imobili, facultativ lanţuri, imobili, facultativ anaerobi, α hemolitici sau anaerobi, α hemolitici sau nehemolitici;nehemolitici;

• speciile formează grupspeciile formează grupuriuri filogenetice: mutans, filogenetice: mutans, salivarius, sanguinis, salivarius, sanguinis, anginosus, mitis.anginosus, mitis.

• habitează suprafaţa dinţilor , habitează suprafaţa dinţilor , faţa dorsală a limbii şi saliva, faţa dorsală a limbii şi saliva, crevasele gingivale, placa crevasele gingivale, placa dentară, limba şi mucoasa dentară, limba şi mucoasa jugală.jugală.

• sunt agenţi etiologici ai sunt agenţi etiologici ai următoarelor infecţii: caria următoarelor infecţii: caria dentară (mutans), infecţii dentară (mutans), infecţii endodontice (anginosus), endodontice (anginosus), endocardita subacută endocardita subacută (sanguinis).(sanguinis).

Page 42: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei dentareMicrobiologia cariei dentare

Grup specii

Mutans S.mutans, S.sobrinus, S.cricetus, S. ratti

Salivarius S.salivarius, S.vestibularis

Anginosus

S.anginosus, S.constellatus, S.intermedius

Sanguinis S.sanguinis, S.parasanguinis, S.gordonii

Mitis S.mitis, S.oralis, S.cristatus, S.infantis

Page 43: C Placa Si Carie

Grupul mutans Grup Lancefield Hemoliza Habitat Semnificaţii clinice

Streptococcus

mutans

E NH, β,α Om cariogeneză

Streptococcus

sobrinus

- α, NH Om cariogeneză

Streptococcus

cricetus

- NH, α Hamster,om Necunoscute la om

Streptococcus ratti - NH Şobolan,om Necunoscute la om

Streptococcus

downeii

- NH Maimuţe Necunoscute la om

Streptococcus

macacae

- NH Maimuţe Necunoscute la om

Streptococcus ferus - NH Sobolan Necunoscute la om

Page 44: C Placa Si Carie

Etiologia cariei dentareEtiologia cariei dentare

• fenotipic fenotipic grupul grupul mutansmutans --după tipul după tipul carbohidratului de perete carbohidratului de perete --7 serotipuri 7 serotipuri notate de la notate de la a a la la gg;;

• ddupă criteriul omologiei ADN-ului upă criteriul omologiei ADN-ului cromosomal 5 grupe, notate cu cifre cromosomal 5 grupe, notate cu cifre romaneromane (I-V); (I-V);

• ttoate serotipurile au potenţial cariogen, oate serotipurile au potenţial cariogen, dar tipul dar tipul cc (grup (grup I) pare să fie patogenul I) pare să fie patogenul cheie în iniţierea cariei dentare la omcheie în iniţierea cariei dentare la om;;

Page 45: C Placa Si Carie

Etiologia cariei dentareEtiologia cariei dentare

• Streptococii Streptococii din grupul mutans -din grupul mutans - rol cariogen prin: rol cariogen prin:– au un au un timp de generaţie timp de generaţie scurtscurt, , având având

capacitatea de a se multiplica rapid în condiţii capacitatea de a se multiplica rapid în condiţii propice de mediupropice de mediu;;

– acidogeniacidogeni - - produc o mare cantitate de acid, produc o mare cantitate de acid, pH-ul final în culturi scăzând la 4pH-ul final în culturi scăzând la 4;;

– aciduriciacidurici- supravie- supravieţuiesc la un pH acidţuiesc la un pH acid;;– pot pot stoca carbohidraţii intracelular stoca carbohidraţii intracelular pentru pentru

a fi folosiţi ulterior drept sursă de carbon sau a fi folosiţi ulterior drept sursă de carbon sau energieenergie;;

– produc produc polizaharide extracelulare polizaharide extracelulare din din sucroză sucroză ceea ceea ce facilitează colonizarea ce facilitează colonizarea suprafeţelor dentaresuprafeţelor dentare;;

Page 46: C Placa Si Carie

Etiologia cariei dentareEtiologia cariei dentare

• S. mutansS. mutans colonizează suprafaţa dinţilor, colonizează suprafaţa dinţilor, negăsindu-se pe suprafeţele edentatenegăsindu-se pe suprafeţele edentate;;

• S. mutansS. mutans areare capacitatea de a capacitatea de a metaboliza sucroza pe diferite căimetaboliza sucroza pe diferite căi::

1.1.produce polizaharide extracelulare – produce polizaharide extracelulare – glucaniglucani,, sub ac sub acţiunea GTF ţiunea GTF (glucoziltr(glucoziltraansferaze)nsferaze);;

Page 47: C Placa Si Carie

Etiologia cariei dentareEtiologia cariei dentare

2.2. stocarea glucozei sub formă de stocarea glucozei sub formă de polizaharid intracelular asemănător polizaharid intracelular asemănător glicogenuluiglicogenului;;

3.3. fermentarea până la acid lactic; fermentarea până la acid lactic; există situaţii când produşii finali de există situaţii când produşii finali de metabolism sunt alţi compuşi metabolism sunt alţi compuşi (format, acetat, etanol, manitol)(format, acetat, etanol, manitol);;

Page 48: C Placa Si Carie

S.mutansS.mutans – factori de – factori de virulenvirulenţăţă

• proteinele de suprafaţă lectin-like;proteinele de suprafaţă lectin-like;

• producţia de acizi şi glucani extracelulari;producţia de acizi şi glucani extracelulari;

• acidotoleranţa;acidotoleranţa;

• producţia de GTF;producţia de GTF;

• producţia de polizaharide intracelulare;producţia de polizaharide intracelulare;

• mutacine;mutacine;

• capacitatea proteolitică -două proteine care capacitatea proteolitică -două proteine care degradează gelatina şi substratele colagen-degradează gelatina şi substratele colagen-like.like.

Page 49: C Placa Si Carie

Microbiologia cariei Microbiologia cariei dentaredentare

• Cale de transmitere a bacteriilor Cale de transmitere a bacteriilor cariogene: saliva (direct sau prin cariogene: saliva (direct sau prin obiecte de uz comun)obiecte de uz comun)

• Sursa: mamaSursa: mama

Page 50: C Placa Si Carie

LactobaciliiLactobacilii• Genul Genul LactobacillusLactobacillus

• Bacili gram pozitivi, Bacili gram pozitivi, drepţi, lungi, microerofili, drepţi, lungi, microerofili, acidogeni şi acidurici;acidogeni şi acidurici;

• Habitează cavitatea Habitează cavitatea bucală reprezentând 1% bucală reprezentând 1% din flora orală;din flora orală;

• invadatori secundari invadatori secundari aiai leziunileziunilorlor cario carioaase unde se unde pot contribui la progresia pot contribui la progresia cariei dentare datorită cariei dentare datorită proprietăţilor acidogene proprietăţilor acidogene şişi acidurice; acidurice;

Page 51: C Placa Si Carie

LactobacillusLactobacillus

• speciile cel mai frecvent asociate cu speciile cel mai frecvent asociate cu caria suntcaria sunt: :

• L.L. acidophilus, L.acidophilus, L. casei, L.casei, L. salivarius, L.salivarius, L. fermentumfermentum

• acidurici;acidurici;

• aafinitate scfinitate scăzută pentru suprafaţa ăzută pentru suprafaţa dintelui;dintelui;

• se găsesc în cantitate mare în salivă;se găsesc în cantitate mare în salivă;

Page 52: C Placa Si Carie

Genul Genul ActinomycesActinomyces

– Bacili gram pozitivi Bacili gram pozitivi filamentoşi şi ramificaţi, filamentoşi şi ramificaţi, facultativi anaerobi sau strict facultativi anaerobi sau strict anaerobi;anaerobi;

– Actinomyces israeliiActinomyces israelii, , Actinomyces odontolyticusActinomyces odontolyticus, , Actinomyces naeslundiiActinomyces naeslundii;;

– Habitează biofilmul dentar;Habitează biofilmul dentar;– posibili agenţi etiologici ai posibili agenţi etiologici ai

cariei radiculare (cariei radiculare (A. A. odontolyticusodontolyticus, , A. naeslundiiA. naeslundii))

Page 53: C Placa Si Carie

Bacterii implicate în iniţierea cariei dentareGenul (grupul) Specia Observaţii

StreptococcusGrupul mutans

Grupul milleriGrupul mitisGrupul salivarius

S. mutansS. sobrinusS. rattusetcS. anginosusS. oralisS. salivarius

Asociat cu cariile dentare

Izolat de la şobolani, rar de la om

Izolat de la omIzolat de la omIzolat de la om

Lactobacillus L. acidophilusL. caseiL. salivarius

Actinomyces A.naeslundiiA.israeliiA.viscosus

Page 54: C Placa Si Carie

Alte bacterii izolate de la Alte bacterii izolate de la nivelul cariilor dentarenivelul cariilor dentare

• PropionibacteriumPropionibacterium

• P. acnes, P. granulosumP. acnes, P. granulosum

• EubacteriumEubacterium

• E. minutum, E. saburreum, E. minutum, E. saburreum,

• MicromonasMicromonas

• M. microsM. micros

• PeptostreptococcusPeptostreptococcus

• P. anaerobiusP. anaerobius

• VeillonellaVeillonella

• Veillonela parvulaVeillonela parvula;;

• ClostridiumClostridium

• C. butyricum, C. C. butyricum, C. sporogenes, etcsporogenes, etc

• BifidobacteriumBifidobacterium

• B. dentiumB. dentium

• FinegoldiaFinegoldia

• F. magnaF. magna

• RothiaRothia

• R. dentocariosaR. dentocariosa

Page 55: C Placa Si Carie

Carie - evoluţie• [1] stadiu precoce: acidul dizolva smalţul de la nivelul

coroanei

• [2] carie moderată: dentina este atacată de acizi iar bacteriile invadează cavitatea

• [3] stadiu avansat: inflamaţia pulpei dentare

• [4] necroza: moartea ţesutului pulpar

• [5] abces periapical la nivelul rădăcinii

Page 56: C Placa Si Carie

Etape evolutive ale durerii(a) Carie la nivelul smalţului – absenţa durerii.(b) Caria afectează dentina – sensibilitate la fierbinte, rece,

alimente/băuturi dulci, alimente dure; durerea poate fi prezentă.

(c) Afectarea pulpei dentare – durere severă, continuă sau pulsatilă.

(d) Abces - durere acută, severă care poate dispare după un timp.

Page 57: C Placa Si Carie

Teste pentru aprecierea riscului cariogen

•Anamneza stabileşte:

- obiceiurile alimentare (există o corelaţie bună între consumul de hidrocarbonaţi şi producerea cariei);

- incidenţa cariilor în familie (mai ales la copii): colonizarea precoce a dinţilor cu S. mutans la copiii la care mamele au mari concentraţii în salivă ale acestei bacterii.

Page 58: C Placa Si Carie

Diagnosticul cariei dentare• Inspecţie

•Sondarea zonei respective

•Examen radiologic (pentru leziuni de pe faţa medială sau distală)

•Ex. microbiologic – nu se efectuează de rutină; util pentru evaluarea riscului cariogen (individual, la nivelul unei colectivităţi sau pentru cercetarea cariogenezei).

Page 59: C Placa Si Carie

Teste pentru aprecierea riscului cariogen

• Cele mai utilizate: bazate pe determinarea indicelui de corelaţie între factorul microbian (bacterii şi/sau produşi de metabolism microbian) şi incidenţa cariei.

• Determinarea lactobacililor din salivă, eventual în paralel cu determinarea numărului de streptococi din grupul mutans (metodă costisitoare, nu este de rutină).

• Risc crescut când există peste 2X108 UFC streptococi, respectiv lactobacili.

Page 60: C Placa Si Carie

Jpn. J. Infect. Dis., 54 (1), 43-45, 2001Jpn. J. Infect. Dis., 54 (1), 43-45, 2001Laboratory and Epidemiology CommunicationsLaboratory and Epidemiology Communications

Mutans Streptococci and Lactobacillus as Risk Factors for Mutans Streptococci and Lactobacillus as Risk Factors for Dental Caries in 12-Year-Old ChildrenDental Caries in 12-Year-Old Children

Yoshiaki Nomura, Hidenobu Senpuku, Nobuhiro Hanada* and Yoshiaki Nomura, Hidenobu Senpuku, Nobuhiro Hanada* and Takashi Kumagai1Takashi Kumagai1

• Salivary Salivary S. mutansS. mutans and Lactobacillus were counted by using and Lactobacillus were counted by using a commercially available a commercially available S. mutansS. mutans and Lactobacillus and Lactobacillus evaluation kit, Dentocult-SM and Dentocult-LB (Orion evaluation kit, Dentocult-SM and Dentocult-LB (Orion Diagnostica Co. Ltd, Epsom, Finland). The dental states Diagnostica Co. Ltd, Epsom, Finland). The dental states were classed according to the manufacturer's instructions, were classed according to the manufacturer's instructions, i.e., for i.e., for S. mutansS. mutans, Dentcult SM Class 0-1: <100,000 colony , Dentcult SM Class 0-1: <100,000 colony forming units (CFU) forming units (CFU) S. mutansS. mutans/ml saliva; Class 2 100,000 /ml saliva; Class 2 100,000 <CFU/ml <1,000,000; and Class 3 >1,000,000 CFU/ml, and <CFU/ml <1,000,000; and Class 3 >1,000,000 CFU/ml, and for Lactobacillus, Dentcult-LB Class 0 <1,000 CFU for Lactobacillus, Dentcult-LB Class 0 <1,000 CFU Lactobacillus/ml in saliva; Class 1, 1,000 < CFU/ml <10,000 Lactobacillus/ml in saliva; Class 1, 1,000 < CFU/ml <10,000 CFU; Class 2, 10,000< CFU/ml <100,000; and Class 3 CFU; Class 2, 10,000< CFU/ml <100,000; and Class 3 100,000 < CFU/ml <1,000,000.100,000 < CFU/ml <1,000,000.

Page 61: C Placa Si Carie

Teste pentru aprecierea riscului cariogen• Cuantificarea nefelometrică a lactobacililor în

salivă (Orion Diagnostika) – metodă simplă, utilizabilă în orice cabinet.

• Depistarea semicantitativă a S. mutans în placa dentară

• Produs patologic: raclatul de la nivelul plăcii (se prelevă cu o chiuretă sterilă, mai ales de la nivelul spaţiilor interdentare).

• Evidenţierea ADN-ului S. mutans prin PCR• Testul Snyder: determină cantitatea de acid din placa

dentară produsă de bacterii, într-o perioadă de 3 zile.• Produs patologic: saliva totală, prelevată la 24, 48 şi 72

de ore, de la întreruperea igienei orale.

Page 62: C Placa Si Carie

Teste pentru aprecierea riscului cariogen

• Alte criterii:

• Examenul clinic, urmat de calcularea indicilor cariogeni pe baza numărului de dinţi/suprafeţe dentare absente, cariate, tratate anterior.

• Utilizarea coloranţilor detectori de leziuni carioase minime (ex. sol. de roşu acid 1% în propilenglicol se aplică pentru 10 sec. pe aria suspectă; porţiunile demineralizate vor apărea de culoare roz-mov).

Page 63: C Placa Si Carie

Examen microbiologic Examen microbiologic DentocultDentocult

Page 64: C Placa Si Carie

Etape evolutive ale cariei Etape evolutive ale cariei dentaredentare• Etape succesive de demineralizareEtape succesive de demineralizare/ /

reminelarizarereminelarizare

• Progresia leziunii poate fi oProgresia leziunii poate fi oprită în orice stadiu prită în orice stadiu al bolii, chiar şi în stadiul cavitar (depinde de al bolii, chiar şi în stadiul cavitar (depinde de controlul biofilmului şi aplicarea de topice cu controlul biofilmului şi aplicarea de topice cu fluor)fluor)

• Punctul cheie: procesul Punctul cheie: procesul demineralizaredemineralizare/ / reminelarizarereminelarizare, care se soldează cu demine-, care se soldează cu demine-ralizarea, care în timp duce la leziune carioasă.ralizarea, care în timp duce la leziune carioasă.

Page 65: C Placa Si Carie

• Importantă este Importantă este valoarea pH-ului valoarea pH-ului care depinde de excesul de care depinde de excesul de carbohidraţi şi de carbohidraţi şi de cleareancecleareance-ul salivar-ul salivar

• Uneori procesul este în favoarea Uneori procesul este în favoarea minerali-zării: stoparea evoluţiei minerali-zării: stoparea evoluţiei leziunilorleziunilor

• Conceptul microdinamic al cariei, Conceptul microdinamic al cariei, sugerează revizuirea teoriei ecologicesugerează revizuirea teoriei ecologice

Page 66: C Placa Si Carie

Condiţiile microbiene şi Condiţiile microbiene şi procesul cariosprocesul carios

• Studii Studii in situ in situ au demonstrat colonizarea au demonstrat colonizarea iniţială cu specii de iniţială cu specii de S. sanguinis, S .oralis, S. S. sanguinis, S .oralis, S. mitis mitis 1 (reprezintă 95% dintre strepto-cocii 1 (reprezintă 95% dintre strepto-cocii microflorei iniţiale şi 56% din micro-biota microflorei iniţiale şi 56% din micro-biota totală).totală).

• S mutans S mutans (SM) reprezintă doar 2% din (SM) reprezintă doar 2% din populaţia iniţială de streptococipopulaţia iniţială de streptococi

• Colonizatorii iniţiali aparţin în principal Colonizatorii iniţiali aparţin în principal grupului “mitis” (cunoscuţi ca streptococi non-grupului “mitis” (cunoscuţi ca streptococi non-M - SNM, diferiţi genetic de SM).M - SNM, diferiţi genetic de SM).

Page 67: C Placa Si Carie

• Cu vârsta, microflora trece de la stadiul Cu vârsta, microflora trece de la stadiul predominat de SNM, spre stadiul în care predominat de SNM, spre stadiul în care prodomină speciile de prodomină speciile de Actinomyces.Actinomyces.

• Specii predominante la nivelul plăcii mature: Specii predominante la nivelul plăcii mature: Actinomyces, Actinomyces, SNM şi SM (în număr redus).SNM şi SM (în număr redus).

• Proporţia de SM găsiţi la nivelul plăcii care Proporţia de SM găsiţi la nivelul plăcii care acoperă leziunile albe (pete albe) ale smalţului acoperă leziunile albe (pete albe) ale smalţului este mai mare decât în starea de sănătate.este mai mare decât în starea de sănătate.

• SNM şi SNM şi Actinomyces, Actinomyces, sunt speciile predo-minante sunt speciile predo-minante în leziunile de la nivelul smalţului.în leziunile de la nivelul smalţului.

Page 68: C Placa Si Carie

• In leziunile cavitare ale dentinei, In leziunile cavitare ale dentinei, inclusiv în cariile profunde, SM – 30% inclusiv în cariile profunde, SM – 30% din flora totală, deci SM sunt asociaţi din flora totală, deci SM sunt asociaţi stadiilor avansate.stadiilor avansate.

• SM este mai rar implicat ca SM este mai rar implicat ca responsabil de avansarea leziunii responsabil de avansarea leziunii carioase, comparativ cu lactobaclii, carioase, comparativ cu lactobaclii, prevotelele şi prevotelele şi Bifidobacterium.Bifidobacterium.

Page 69: C Placa Si Carie

SNM ca generalişti şi SM ca SNM ca generalişti şi SM ca specialiştispecialişti• SNM pot deveni predominanţi în placa SNM pot deveni predominanţi în placa

supragingivală (prezintă adezine care supragingivală (prezintă adezine care permit ataşarea de proteine şi de lanţuri permit ataşarea de proteine şi de lanţuri de zaharuri de la nivelul peliculei ce de zaharuri de la nivelul peliculei ce acoperă dintele).acoperă dintele).

• SO produc polizaharide extracelulare care SO produc polizaharide extracelulare care sunt glucani şi fructani (aceştia ar putea sunt glucani şi fructani (aceştia ar putea umple golurile dintre bacterii formând umple golurile dintre bacterii formând matricea plăcii, accelerând dezvoltarea ei).matricea plăcii, accelerând dezvoltarea ei).

Page 70: C Placa Si Carie

• SM nu se ataşează eficient de pelicula dobândită (deşi SM nu se ataşează eficient de pelicula dobândită (deşi au adezine de tip I si II);au adezine de tip I si II);

• Glucanii insolubili Glucanii insolubili intervin ca adezine, accelerând intervin ca adezine, accelerând acumularea de bacterii, având rol adiţional în acumularea de bacterii, având rol adiţional în formarea plăcii (sunt produşi de SM, dar şi de SNM).formarea plăcii (sunt produşi de SM, dar şi de SNM).

• Ambele tipuri de S metabolizează zaharuri şi produc Ambele tipuri de S metabolizează zaharuri şi produc acizi în exces.acizi în exces.

• Streptococii depozitează zaharurile în exces ca Streptococii depozitează zaharurile în exces ca polizaharide intracelulare polizaharide intracelulare pe care le utilizează pe care le utilizează apoi ca sursă de energie pentru a produce acizi (când apoi ca sursă de energie pentru a produce acizi (când scade cantitatea de zaharuri, între mese).scade cantitatea de zaharuri, între mese).

Page 71: C Placa Si Carie

• Valorile finale ale pH-ului generat de SNM: 4-Valorile finale ale pH-ului generat de SNM: 4-5.2, în schimb ce valoarea generată de SM 5.2, în schimb ce valoarea generată de SM este mai omogenă (în jur de 4).este mai omogenă (în jur de 4).

• In general, SM sunt mai acidogeni şi mai In general, SM sunt mai acidogeni şi mai acidurici decât SNM (care determină şi ei un acidurici decât SNM (care determină şi ei un pH suficient, sub 5.5, valoarea “critică” pH suficient, sub 5.5, valoarea “critică” necesară pentru demineralizarea smalţului).necesară pentru demineralizarea smalţului).

• Glicozilazele extracelualre Glicozilazele extracelualre ale SNM ale SNM eliberează zaharuri şi aminozaharuri (az) de eliberează zaharuri şi aminozaharuri (az) de la nivelul mucinei salivare.la nivelul mucinei salivare.

• Toţi SNM cresc în prezenţa az – avantaj Toţi SNM cresc în prezenţa az – avantaj pentru SNM, deoarece în salivă există pentru SNM, deoarece în salivă există glicoprotreine.glicoprotreine.

Page 72: C Placa Si Carie

• SNM folosesc şi arginina sau peptide ce SNM folosesc şi arginina sau peptide ce conţin arginină, prin intermediul conţin arginină, prin intermediul sistemului de dezaminare al argininelor, sistemului de dezaminare al argininelor, cu producerea de cu producerea de amoniu, COamoniu, CO22 şi şi eliberare de ATP.eliberare de ATP.

• Se ajunge astfel la Se ajunge astfel la alcalinizarea mediu-alcalinizarea mediu-luilui, cu neutralizarea pH-ului intra- şi , cu neutralizarea pH-ului intra- şi extracelular, ceea ce permite extracelular, ceea ce permite supravieţuirea SNM în mediul acid.supravieţuirea SNM în mediul acid.

Page 73: C Placa Si Carie

SNMSNM• Proprietăţile acidogene şi acidurice au fost studiate Proprietăţile acidogene şi acidurice au fost studiate

in vitro.in vitro.

• Există diferenţe între tulpinile de SNM în a induce Există diferenţe între tulpinile de SNM în a induce valori diferite ale pH-ului (unele produc pH sub 4.4, valori diferite ale pH-ului (unele produc pH sub 4.4, comparabil cu SM).comparabil cu SM).

• Capacitatea acidogenă a SNM a fost mai mare la Capacitatea acidogenă a SNM a fost mai mare la nivelul leziunilor albe, comparativ cu starea de nivelul leziunilor albe, comparativ cu starea de sănătate.sănătate.

• Specii acidogene: Specii acidogene: S. gordonii, S. oralis, S. mitis, S. S. gordonii, S. oralis, S. mitis, S. anginosus.anginosus.

• pH-ul plăcii depinde de proporţia acestor specii.pH-ul plăcii depinde de proporţia acestor specii.

Page 74: C Placa Si Carie

Implicarea Implicarea ActinomycesActinomyces• Studii realizate la nivelul suprafeţei cariilor au permis Studii realizate la nivelul suprafeţei cariilor au permis

observaţia că, colonizarea iniţială este identică cu cea observaţia că, colonizarea iniţială este identică cu cea de la nivelul smalţuluide la nivelul smalţului

• La nivelul cariilor smalţului, SM reprezintă doar o mică La nivelul cariilor smalţului, SM reprezintă doar o mică parte din microflora leziunilor parte din microflora leziunilor

• SNM şi SNM şi ActinomycesActinomyces reprezintă flora dominantă de la reprezintă flora dominantă de la nivelul plăcii ce acoperă suprafeţele cariei, speciile de nivelul plăcii ce acoperă suprafeţele cariei, speciile de Actinomyces Actinomyces fiind heterogene dpdv al acidogenităţii fiind heterogene dpdv al acidogenităţii (sunt mai acidogene cele de pe suprafeţele cariei, (sunt mai acidogene cele de pe suprafeţele cariei, comparativ cu starea de sănăta-te).comparativ cu starea de sănăta-te).

Page 75: C Placa Si Carie

• Speciile de Speciile de Actinomyces Actinomyces se adaptează la mediul se adaptează la mediul biofilmului, la fel ca şi SNM: prezintă adezine, utile biofilmului, la fel ca şi SNM: prezintă adezine, utile ataşării pe suprafaţa dinţilor, produc acid din diferite ataşării pe suprafaţa dinţilor, produc acid din diferite zaharuri şi polizaharide intra- şi extracelualre.zaharuri şi polizaharide intra- şi extracelualre.

• Prezintă un Prezintă un sistem glicolitic sistem glicolitic unic: utilizează unic: utilizează compuşi de fosfat şi pirofosfat, de mare energie, compuşi de fosfat şi pirofosfat, de mare energie, pentru sinteza hexochinazelor şi fosfofructochinazei, pentru sinteza hexochinazelor şi fosfofructochinazei, funcţionând ca donori de grupări fosforil, în locul funcţionând ca donori de grupări fosforil, în locul ATP.ATP.

• In plus, sunt uneori şi urolitici (utilizează lactatul ca In plus, sunt uneori şi urolitici (utilizează lactatul ca sursă de carbon, pentru creştere).sursă de carbon, pentru creştere).

Page 76: C Placa Si Carie

Competiţia dintre SM şi SNMCompetiţia dintre SM şi SNM

• La pH redus, SNM se pot adapta uşor, La pH redus, SNM se pot adapta uşor, crescându-şi proprietăţile acidogene crescându-şi proprietăţile acidogene şi acidurice, devenind predominanţi şi acidurice, devenind predominanţi în placă. în placă.

• SM sunt mai competitivi la valori mai SM sunt mai competitivi la valori mai mici ale pH-ului (devin predominanţi mici ale pH-ului (devin predominanţi la pH mai mic, pe măsură ce SNM se la pH mai mic, pe măsură ce SNM se reduc nume-ric).reduc nume-ric).

Page 77: C Placa Si Carie

Ipoteza ecologică extinsă a Ipoteza ecologică extinsă a carieicariei• Placa dentară este un sistem complex Placa dentară este un sistem complex

şi dinamic, în care SNM şi şi dinamic, în care SNM şi ActinomycesActinomyces au un rol important.au un rol important.

• Produc acid din zaharuri – aciditate – Produc acid din zaharuri – aciditate – demineralizare.demineralizare.

• pH-ul temporar acid este neutralizat de pH-ul temporar acid este neutralizat de către mecanismele homeostatice de la către mecanismele homeostatice de la nivelul plăcii (nivelul plăcii (stadiul stabil dinamic).stadiul stabil dinamic).

Page 78: C Placa Si Carie

• Zaharurile în exces sau/şi fluxul salivar Zaharurile în exces sau/şi fluxul salivar redus----------- pH-ul scade, amplificând redus----------- pH-ul scade, amplificând proprietăţile acidurice şi acidogene ale SNM şi proprietăţile acidurice şi acidogene ale SNM şi ale A (ele cresc numeric, ducând la selectarea ale A (ele cresc numeric, ducând la selectarea florei predominant acidogene) – se rupe florei predominant acidogene) – se rupe echilibrul m/d, în favoarea deminera-lizării.echilibrul m/d, în favoarea deminera-lizării.

• In acest stadiu, leziunile încă pot fi stopate, In acest stadiu, leziunile încă pot fi stopate, dacă se restaurează procesele de minerali-dacă se restaurează procesele de minerali-zare.zare.

Page 79: C Placa Si Carie

• Dacă aciditatea persistă, se dezvoltă leziunile pe Dacă aciditatea persistă, se dezvoltă leziunile pe seama pierderii de minerale, care progresează.seama pierderii de minerale, care progresează.

• In acest mediu devin dominanţi SM şi lactobacilii In acest mediu devin dominanţi SM şi lactobacilii (mai acidurici), înlocuind pH-ul redus generat de (mai acidurici), înlocuind pH-ul redus generat de SNM, cu accelerarea procesului carios (SNM, cu accelerarea procesului carios (stadiul stadiul aciduricaciduric).).

• Chiar şi în acest stadiu înalt aciduric, balanţa Chiar şi în acest stadiu înalt aciduric, balanţa minerală şi compoziţia microflorei se poate minerală şi compoziţia microflorei se poate schimba dacă se restricţionează aportul de schimba dacă se restricţionează aportul de zaharuri.zaharuri.

Page 80: C Placa Si Carie

• SNM au rolul cel mai important în a desta-SNM au rolul cel mai important în a desta-biliza homeostazia biofilmului şi a favoriza biliza homeostazia biofilmului şi a favoriza evoluţia leziunilor.evoluţia leziunilor.

• Când mediul acid este stabilit şi persistă Când mediul acid este stabilit şi persistă proporţia bacteriilor acidurice care cresc proporţia bacteriilor acidurice care cresc numeric (ex. SM şi lacotobacilii) se accele-numeric (ex. SM şi lacotobacilii) se accele-rează evoluţia leziunilor.rează evoluţia leziunilor.

• Cantitatea de SM şi bacterii acidurice – Cantitatea de SM şi bacterii acidurice – biomarkerbiomarker al evoluţiei rapide a leziunilor. al evoluţiei rapide a leziunilor.

Page 81: C Placa Si Carie

PerspectivePerspective• CD – boala infecţioasăCD – boala infecţioasă

• Prevenţie şi control, similare:Prevenţie şi control, similare:

- Vaccin anti -SMVaccin anti -SM

- Terapie genicăTerapie genică

- AntibioticeAntibiotice

- Controlul micromediului: stoparea multipli-Controlul micromediului: stoparea multipli-cării SNM şi A (control mecanic al plăcii, cării SNM şi A (control mecanic al plăcii, reducerea zaharurilor, contracararea acidităţii, reducerea zaharurilor, contracararea acidităţii, prin stimularea fluxului salivar).prin stimularea fluxului salivar).

Page 82: C Placa Si Carie

• Din punct de vedere al teoriei ecologice Din punct de vedere al teoriei ecologice extinse, nu este important sa vedem ce extinse, nu este important sa vedem ce bacterii sunt implicate în apariţia cariei, ci bacterii sunt implicate în apariţia cariei, ci ““ce fac ce fac aceste bacterii”.aceste bacterii”.

• Studii recente au implicat pe lângă lacto-Studii recente au implicat pe lângă lacto-bacili şi bifidobacteriile (deci ne bacili şi bifidobacteriile (deci ne aşteptăm, pe viitor, să fie descoperite şi aşteptăm, pe viitor, să fie descoperite şi alte bacterii NM care să participe la alte bacterii NM care să participe la dezvoltarea cariei).dezvoltarea cariei).

Page 83: C Placa Si Carie

Controlul si profilaxia Controlul si profilaxia cariei dentare:cariei dentare:

• modificări ale dietei;modificări ale dietei;

• fluorizarea topică sau sistemică (rezistenta la fluorizarea topică sau sistemică (rezistenta la fluor a bacteriilor orale?)fluor a bacteriilor orale?)

• utilizarea topică a chimioterapicelor cu acţiune utilizarea topică a chimioterapicelor cu acţiune cariostatică (clorhexidina - efectul anti-mutans cariostatică (clorhexidina - efectul anti-mutans este puternic şi stabil dacă se realizează şi un este puternic şi stabil dacă se realizează şi un control strict al consumului de zaharuri)control strict al consumului de zaharuri)

• controlul immunologic al cariei dentare: vaccin controlul immunologic al cariei dentare: vaccin corpuscular (reaccorpuscular (reacţii adverse importante), fţii adverse importante), folosirea olosirea pentru vaccinare a antigenelor de suprafaţă I/II pentru vaccinare a antigenelor de suprafaţă I/II ale ale S. mutansS. mutans sau a sau alele GTF au dat rezultate GTF au dat rezultate promiţătoare pe modele animale.promiţătoare pe modele animale.

Page 84: C Placa Si Carie

Controlul si profilaxia Controlul si profilaxia cariei dentare:cariei dentare:

• imunizarea pasivă cu anticorpi preformaţi imunizarea pasivă cu anticorpi preformaţi administraţi local în cavitatea orală;administraţi local în cavitatea orală;

• anticorpii monoclonali antiproteine de anticorpii monoclonali antiproteine de suprafaţă sau antisuprafaţă sau anti--GTF sunt testaţi în GTF sunt testaţi în prezent pe modele animale şi pe subiecţi prezent pe modele animale şi pe subiecţi umani;umani;

• imunizarea pasivă cu anticorpi imunizarea pasivă cu anticorpi monoclonali anti monoclonali anti --S. mutansS. mutans va fi posibilă va fi posibilă la scară largă în la scară largă în curândcurând;;

Page 85: C Placa Si Carie

Prevenţia ecologică a cariei Prevenţia ecologică a cariei dentaredentare

• Bacterii din genurile Bacterii din genurile Staphylococcus, Staphylococcus, StreptococcusStreptococcus, , EnterococcusEnterococcus, , LactobacillusLactobacillus produc substanţe inhibitorii bacteriocin-produc substanţe inhibitorii bacteriocin-like (BLIS) cu activitate antimicrobiană like (BLIS) cu activitate antimicrobiană largă incluzând largă incluzând S. mutansS. mutans şi alţi şi alţi streptococci orali. streptococci orali.

Page 86: C Placa Si Carie

Prevenţia ecologică a cariei Prevenţia ecologică a cariei dentaredentare

• Aceste bacteriocine antiAceste bacteriocine anti--mutansmutans,, purificate purificate şi şi îîncorporate în ape de gură administrate ncorporate în ape de gură administrate profilactic în cură prelungită ar putea profilactic în cură prelungită ar putea elimina streptococii din grupul mutans din elimina streptococii din grupul mutans din cavitatea orală.cavitatea orală.

• Terapia de recolonizare cu tulpini de Terapia de recolonizare cu tulpini de streptococci din streptococci din grupul mutans grupul mutans necariogene necariogene pare a fi o strategie pare a fi o strategie atractivă pentru prevenirea cariei dentare.atractivă pentru prevenirea cariei dentare.

Page 87: C Placa Si Carie
Page 88: C Placa Si Carie