0rnament debronz pentrucaruI de lupti

Text de

ANNE PEARSON

o EDITTE LITEFIA

Cu prinsLu mea g reac5

Minoienii

Micenienii

P6nE [a Troia 9i inapoi

Expansiunea greciLor

0raguI Atena

Pol.itica [a Atena

Zei 1i zeile

Festiva[uri 9i oraco[e

Temple

CEminuL

Femeite

Cresc6nd in Grecia

Distraclie gi jocuri

La ospS!

0 zi in orag

Frumusele greceascd

imbrdcEminte

Jocuri grecegti

intel.epciune gi frumusete

Vase gi veset5

6

8

10

12

14

16

18

20

24

26

28

30

32

34

36

38

40

42

44

46

48

AgricutturE gi pescuit

Megtegug u ri,

cELEtorii gi comer!

REzboi

0ra9uI Sparta

$tiin!5 gi medicinE

Moarte gi via!5 de apoi

Alexandru cel Mare

$tiai c5?

Personal.itS!i

AfLE mai mutte

Glosar

lndice

50

52

54

56

58

60

62

64

66

68

70

72

JucEriepentrucopii

AcropolaSituatE in jurul. citadetei numite

Acropo[a, pe v6rfuI unui deat, AtenaIpp. 16-17) a fost principaLuL orag din

Grecia anticS. Parthenonut, cel mai sacrutemptu aI sdu, era inchinat zei]ei Atena.

Cupi capde migar

Grecii erau faimogi pentrueramica superb pictatS,fo[osit5 mai ates pentrupEstrarea, amesteca-

rea 9i servirea vinutui.Aceast5 cupd speciaL5,cu douE toarte, are

forma unui cap de m5gar.

HipocamplneI de aur decorat cu

un hipocamp, ca[ de marecu dou5 picioare in fa!5 9i cucoadE de detfin sau de pe9te"

Grecia gi[umea targ5

TabeluL prezint5 mErirea 9idecEderea [umii grecegti,

din epoca minoicE p6nE ta

sfArgituL epocii etenistice.Evenimentele istorice sunt

prezentate pe funda[uIevotu!iei aLtor civil.iza!ii

din Europa, Asia 9iAmerica de Sud.

Atergitori [a maratonAttetismuI era un sport preferat

in Grecia anticE Ipp. 44-45).Acegti aLergEtori au fost

picta!i pe un vas oferitca premiu [a Jocurite

Panatenee, desfSgurate[a Atena [pp. 16-17).

Mireasmi diviniGrecia a fost puternic inftuen-latd de 0rient. Acesl arybaLlos[vas de parfum) a fost fEcut[a Naucratis, orag comerciaIgrecesc din Egipt. in mito[ogiaegipteanS, zeuL Toth erareprezentat de un babuin.

DATE i.Hn. 2000-1 500 1 500-1 1 00 1 1 00-800 8O0-t.79 t79-323 323-30

EVENIMENTE

iN oRrcla

PERIOADi

CULTURALA

C ivi tiza!iapa Iate[o rcreta n e

Epoca

Bronzului

CEderea oragutuiKnossos.

Apogeut 9idectinuI civiti-zatiei minoice.

Epoca

Bronzutui

Primete oragegrecegti din

lonia

incepututEpocii Fierului

Prime[e0timpiade.

Cotoniile grecegtide La Marea

Neag r5lSici tialnvaziite persane.

Arhaici

Spa rtacontroteaz;

Pe[o pon esu [.

Epoca Iui Peric[e.Ascensi u nea

Macedoniei. Via\aIui Alexandru.

Ctasici

REzboa ie[esuccesoritor

[ui Alexandru.Cu ceri rearo ma nS.

E[enistici

EVENIMENTE

MONDIALE

Civitizalia de pe Regatul Nouvalea lndului din Egipt.

in lndia. RegatuI lmperiut Hitit.de Mijtoc in Egipt. Dinastia Shang

in China.

CivitizatiaolmecE Ascensiuneain Mexic. etruscitorin ltalia.

Primete colonii Fondarea Romei.feniciene. lmperiutAsirian.

Confucius se Dinastiite chrnezenagte in China. Oin 9i Han.

Buddha se Civitizalia Mayanagte in India. in America

lmperiuI Persan. CentralE.

I

Decora[iuni cu detfiniPatatete minoice erau decorate cu fresce,in care vopseaua se aptica pe tencuiataudE. AceastE faimoasE f resc5reprezent6nd detfini provine dinapartamentete reginei din Knossos.

Minoieniilnsu[a Creta a fost cEminuI primei l

mari civiIiza!ii europene. Minoienii[numi]i dupE Legendarul rege cretanMinos) s-au stabi[it aici incE de pe [a6000 i.Hr., atingAnd apogeuL puteriiintre 2200 i. H r. 9i 1 500 i. H r. Reco[teLeinfloreau pe soluL mEnos, iar minoienii

s-au imbogSlit din negoluIcu alte orage din EpocaBronzuLui. Minoienii auconstruit palate Luxoasein mai mutte locuri de pe

insu[5, ceI mai importantfiind acela din Knossos.

StatuetE din bronzreprezent6nd un

om rug6ndu-sezei to r.

CretaHarta prezint6 pozi!ia principa[e[ororage 9i palate minoice, precum

9i situL unei vite impozante,La Hagia Triada. Majoritatea a9e-zEritor erau construite aproapede mare. 0amenii de 16nd locuiauin case urbane sau in ferme,[a !ar5. Se spune cE Zeus ar fifost crescut in Grota DiktianE,de pe c6mpia Lassithi.

Luind taurul de coarneTaurii erau considera!i sacri de c5tre

minoieni; sEritura peste taur era,probabit, o form5 de veneralie.

Potrivit mitutui, Zeus s-atransformat in taur gi a inotat

pAnE in Creta cb16nd-o in spatepe prin!esa Europa. Fiut tor,

Minos, a devenit rege aI Cretei.Figurina din bronz prezintE un

bEiat sSrind peste coarne[eunui taur.

Picturi mura[5 cu taurPicturd muratE din Knossos prezent6nd

un acrobat sErind peste un taur.

Descoperirea oragu[ui KnossosArheotoguI englez Sir Arthur Evans11851-1941) a descoperit paLatut dinKnossos in 1894. Ruine[e sugereazdcE paLatuL aveasute de incbperi.

= l- .*r6e#r::

Tezeu gi minotauruIPotrivit Iegendei, prin!uL atenian Tezeua mers in Creta s5-L ucidb pe minotaur,

monstruL m6ncitor de oameni. Jumltateom gi jumEtate taur, minotauruL era tinut

in Labirint. Coridoarete Lungi 9iintortocheate de ta Knossos semEnau,

probabi[, cu un [abirint.

MinotauruI modernPovestea minotauru[ui i-a

inspirat pe muL!i artigti de-aLunguLvremii. Aceast5

interpretare datS de pictoruIspanioI PabLo Picasso

(1881-1973) e aproape La fetde inc6l.citE ca [abirintuLl

RestaurarePatatuL din Knossos a fostreconstruit de cateva ori.Zidit din piatrS, cu acoperig dinLemn, eI avea pe aLocuri gi patruetaje. Apartamentete regale inctu-deau 9i o sat5 a tronuLui, de undesuveranii minoici guvernau cu fastSir Arthur Evans i-a redat pata-tului o parte din gLoria trecutS.CotoaneLe din [emn sunt pictatein aceeagi nuan!5 de roguca originatete.