GENERAL ALEXE ANASTASIU

DINASTIA REGALAPOPORUL ROMAN

PREFATA DE

D-I PROFESOR N. IORGA

CUPRINDE SASE ILUSTRATIUNI IN TEXT S. DEOSEBIT DOUA PORTRETEMARI DE PERETE ALE M. M. L. L. REGELE 1 REGINA, PURTAND COROANA

(NU SE VIND SEPARAT PORTRETELE MARI)

PRETUL CARPI IMPREUNA CU PORTRETELE MARI 5 0 LEI

SI

www.dacoromanica.ro

DINASTIA REGALASI

POPORUL ROMAND E

GENERAL ALEXE ANASTASIU

STEMA NOUA A TARII

INSTITUTUL DE ARTE ORAFICE CONVORBIRI LITERARE"BUCURE$TI, STRADA CAMPINEANU No.17

www.dacoromanica.ro

CUVANTUL

D-LUI PROF. N. IORGA(Prefata anume scris peniru aceastii lucrare)

A vorbi despre dinastia romdnd in cea-surile cele mai grele din existenla noastrdnalionald, e a indeplini cea mai fireasceidatorie de recuncqtinfei.

A sta pdnd Ia capdt hingd suferinla unuipopor, suferinfel pe care li-a impus-o, nupropria ambiie, ci aspiraliile lui nerabold-toare, e un act (za de nobil incdt In jurullui se poate concentra judecata istoricei aunei Diet!.

De aceid, oiled dr fi de acum innclinte,icocina Regelui Ferdinand si a Reginei Maria,act cum le-a luminat focul de roie gloriea martiriului In rdsboiul de intregire a nea-mului, va rdmdne hotdritoare.

Eaci fodrte bine, labile amicd, cd o im-prospdtezi.

N. IORGA

www.dacoromanica.ro

SPRE STIINTACartea aceasta are ca origina cuvantarea pe care am finut-o

inteo adunare oficiala la 1 lanuarie 1919, in calitate de Coman-dant al Diviziei 9-a, la Ba Ifi; cuvantare care a fost publicata ino gazeta local&

Majestatea Sa Regina Maria luand cunostinfa de aceapublicalie, mi-a trimis prin D-1 Denize, secretarul M. Sale,urmatoarele randuri de Instiinfare.

. M Sa Regina m'a autorizat a vei incunopciinfac a fost induiwki la citirea prea frumosului Domnieivoastrediscurs DINASTIA i POPORUL ROMAN" publicat in ziarulLINIREA" din BM".

Socotincl ca lucrarea aceea ar fi bine sa fie revazuta si saaiba o publicitate mai mare, adica sa fie desvoltata, completatasi raspandita in toata fara, am prelucrat-o sub forma actual& cao publicafiune de propaganda patriotica si artistica populara.

Pe langa ilustrafiile din text, executate astfel ca sa poatafi scoase si asezate, dupa voe, in rame mid de pus pe masasau de perete, brosura aceasta confine, ca supliment, dou6 por-trete mari ale Suveranilor nostri, menite sa inlocuiasca por-tretele altor Suverani straini, dintre cari unii astazi nici numai exista ; si cari portrete se mai vad Inca atarnate fara niciun rost, pe perefi, In unele case ale cetafenilor nostri romani, caramasife de pe vremea iconarilor si a stapanirilor straine de'Ana eri.

In speranfa ca inifiativa noastra va fi infeleasa si ajutata detoll bunii romani, le pun la indemana cartea de fafa pentru ao raspandi la orase si la sate, fiind o lucrare de necesara pro-paganda nafionala.

ALITORUL

www.dacoromanica.ro

DOAMNA ELISABETA DOMNITORUL CAROLIn timpul rhboiului pentru Independenla 1877-1878

s5Ar

I

0

I I

k A

www.dacoromanica.ro

DINASTIA REGALA SI POPORUL ROMAN

PARTEA l-a

PENTRU CE POPORULROMAN ESTE DINASTIC

I.

DINASTICISMUL POPORULUIROMAN ESTE TRADITIONAL

Dragostea pe care noi Romanii o avem pentru DinastiaRegal& adica pentru Regele si Regina noastr i pentru UrmasitLor, nu este numai o dragoste de curtenire si de respectoasasupunere pe care cetatenii oricarei ri o poarta Suveranilor lor

Familiei Domnitoare ; ci, mai presus de aceasta, este o dra-goste fireasca ce pleaca din sufletul si din judecata noastra,din cea mai adanca i cinstita recunostinla cetateneasca.

Dinasticismul nu este o simlire de model nout7 a popo-rului roman. Din cele mai vecht timpuri se cunoaste iubirea,credinla i jertfa de sine, pe care poporul nostru le-a doveditVoevozilor sari. De asemenea se cunoaste i istoria faptelor mart

stralucite ale acelor mari Voevozi romani, cad au stiut sa sefoloseasca, pentru binele i propasirea Tarn noastre, de dragosteanelarmurila a poporului.

Domniile glorioase ale lui Mircea cel Mare, Matei Basarab,.Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul sidomnIi cunoscute i dincolo de hotarele neamului nostru, suntmarturia celor mai puternice legaturi sufletesti dintre poporulroman si Domnitorii ; caci toate faptele stralucite ale marilornoshi Voevozi au fost savarsite numai prin impletirea stransaa vredniciilor lor cu virtutile inascute ale poporuiuL

si

si

altii,

www.dacoromanica.ro

8 DINASTIA REGALA $1 POPORUL ROMAN

II.

DEVOTAMENTUL POPORULUI ROMANPENTRU ACTUALA DINASTIE DOMNITOARESentimentele Romanilor pentru Dinastia actuala dureaza

de peste jumatate de veac.Aceste sentimente dinastice au isvorat din respectul, incre-

derea si recunostinta, pe care Romanii au prins sa le simtapentru acela care a fost Regele Carol 1-lu, Mare le intemeetoral Regatului Roman si al Dinastiei Regale Romane.

Se stie ea 'in toate lucrarile marl omenesti inceputul estefoarte greu. lar cand e vorba sa reintemeezi o tara si sa faci casa dureze aceeace s'a infaptuit cu osfirdia ta sit cu jertfa atatorgeneratii (randuri) de martini, se cere nu numai munca si norocdar si pricepere mull& tact si rabdare.

Regele Carol a avut aceste calitati. lar mai presus de thatea avut o constiinta clara (cunoastere si judecare limpede) adatoriei sale de cetatean si de conducator al destinelor Tarii sia soartei neamului romanesc.

Nascut in Germania, la Sigmaringen, Principe le Carol, alesde fruntasii Tarii noastre ca Domnitor, in 1866, era inrudit cumai thate familiile domnitoare din celelalte tari din Europa, siavea, prin origina sa, mari asemanari si mari aproprieri de trecutistoric, cu poporul roman.

Astfel, dupa documentele vechi, familia sa se intemeia laisvoarele Dandirii, cam tot in acelas fimp cand micile Prin-cipate si Voevodate romanesti se intemeiau la garde Dundril.lar dupa traditii, acea familie s'ar fi tragand din vechea familieromana de Colonna. Avea deci ca si poporul roman, aceiasiorigina latind.

Dupa mama sa, Regele Carol se inrudea cu imparatul Na-poleon al III-lea al Frantei. Din aceasta parte avea prin urmarelegaturi de rasa cu noi si mai apropiate.

Un vlastar al familiei, viteazul Cavaler Frederic de Zollern,a luat parte la batalia de la Nicopole, in 1396, luptand alaturide Voevodul nostru Mircea cel Mare, inpotriva Turcilor. A luptatadica si el pentru cauza crestina contra acelorasi vrajmasi, desub atarnarea carora soarta a facut ca dupa 480 de ani sa nescoata, luptand la Plevna, (ceva mai jos de Nicopole), stranepolulacelui vestit cavaler de Zollern, Domnitorul Carol I-iu.

Primele vorbe pe cari le-a rosfit Regele Carol I-iu, la ve-nirea sa in tam noastra, ca Principe Domnitor, au fost acestea :

www.dacoromanica.ro

M. S. REGINA MARIA M. S. R. FERDINANDREGELE $1 REGINA TUTUROR ROMANILOR.

Incoronati in Alba Julia la 15 Octomvrie 1922

M- Sa Regele Ferdinand a fost inscris in armata roma. la 14/26Noembre 1886 cu gradul de sublocotenent onorific. La 18 Martie 1889 aprimit titlul de Altera. Regalii Principe de RomAnia".

La 26 Aprilie 1889 a fost trecut ca sublocotenent efectiv in Regt. 3Linie, iar in 1911, dupii ce a trecut prin intreaga ierarhie militarii, a fostinaintat la gradul de General de corp de armatii.

M. Sa Regina Maria prezideazA efectiv Societalea Principele Mire.pentru protecliunea copiilor.

Este prezidentli de onoare a tuturor SocietAtilor de binefacere carierau prezidate de Regina Elisabeta si a tuturor Societatilor de binefacerenAscute de nevoile fazboiului.

Este cap al Regimentului 4 Rosiori.

410/-

't Op:Pt

www.dacoromanica.ro

DINASTIA REGALA SI POPORUL ROMAN 11.

Pundnd piciorul pe acest peimdnt sacru, am devenit romdn"-Si in adevar Roman s'a &Mat in toate faptele i gandurile salepentru Tara i neamul nostru.

Este netagaduit lucru ca intaile pregatiri ale tarii sub Dom-nitorul Carol : infiintarea aezamintelor de temelie (finantele,.coala, biserica, armata, administratia, justitia etc.) au avut drepttinta marile rezultate ce s'au atins treptat, precum : Indepen-denfa PIM (neatarnarea de sub Turci) ; liberarea 0 alipirea-Dobrogei, adica libera e0re la Mare (1877-78); tnolfarea PM larangul de Regal (1881); tnteirirea granifei de sud a Dobrogerprin catigarea Cadrilaterului (Dobrogea noua) cu Durostoruf(Silistra) cetatea lui Mircea cel Mare (1913) etc. etc...

Dar, jinta cea mare a Regelui Carol in toate straduintelesale pentru tara, in munca lui de zi cu zi pentru imbogatireafinantelor i sporirea armatei, era aceea cake care nilzuia in-treg poporul romanesc, era Romania Mare.

La 10 Mai 1877, cu ocazia declararii Independentli tarn,el da pe fata desluit aceasta nazuinta, declarnd ea, cunoa0ebine destinele la care Tara are dreptul a aspira", adica sta-bile0e solemn ca aspiratiunile noastre nationale nu stint numainite nazuinte dearte, ci dreptele destine ale tarii.

Intelegator al testamentului nescris, dar incrustat in simtirilenoastre de strabunii i paringi notri, prin jertfele lor i priasIngele celui mai slralucit voevod al romanilor, Mihai Viteazul,ucis mielete de Unguri la Turda (Ardeal), Regele Carol a dat 1.forma scrisei acelui testament national, prevazandu-1 in propriulsau testament, pe care 1-a lasat urmailor sal, ea un ultim semnal tntelepciunei i meiretiei sale de om predestinat a intemeiao Tara i o Dinastie Domnitoare, marl *1 puternice.

In testamentul Regelui Carol stau scrise aceste luminoaseprofetice randuri : Am reu0t sd ridic la gurile Dundrii 0 peMarea Neagr6, un Stat tnzestrat cu o bunei armatd si cu toatemijloacele, spre a putea menfine frumoasa sa pozifiune 0 arealiza odata Inaltele sale aspiratiuni".

Aceste randuri scrise de Regele Carol cu multi ani ina-intea marelui razboiu *1 chiar in testamenhil lasat urmailor-sai, fac dovada cea mai deplina ca. acela care la suirea sa petronul Romaniei declarase ca. din acel moment a devenit romdn",a fost pregalitorul Implinirei neizuintelor noastre de tntregire aneamului.

Iar langa munca priceputa de intemeetor de lath a Re-gelui Carol, s'a desfaurat o alta activitate mare i frumoasa,cu care se implinea o minunata pereche de harnicie : aceea a

i

www.dacoromanica.ro

12 DINASTIA REGALA $1 POPORUL ROMAN

sotiei sale, Regina Elisabeta, o femee inviitata 0 cu mari insu-iri suflete0i.

Regina Elisabeta a fost cunoscuta de cgrturarii din toata'lumea sub numele de Carmen Sy Iva", find o renumitg scrii-toare ; iar de cAtre osta0i notri de la Plevna, de veteranii rilzboiuluide la 1877/78, precurn 0 de intregul popor a fost supranumitMAMA RANITILOR".

Cu operile ei (cartile) tiparite i faspandite in toatii lumeai cu faptele ei de bunatate i de caritate (mil), Regina Eli-sabeta a sporit cu laudd renumele Tronului i Dinastiei domni-toare romane, fiind stimala' i pretuita atat in larA, cat i pestehotarele Orli.

Putini Suverani in lumea aceasta au avut darul 0 oca-ziunea sa ca0ige pe drept, de la supu0i lor, atata iubire, res-pect, devotament 0 recuno0in15, cat a ca0igat Regele Caroli Regina Elisabeta de la poporul roman.

In adancul sufletului nostru, in care sa1aslue0e amintireaintemeetorului Romaniei, Regele Carol, i amintirea RegineiElisabeta, 10 are fundamentul 0 trae0e cu puterea nesfar0rii,dragostea netarmurifa ce purfam pentru Dinastia noastr Regalei.

DINASTICISMUL POPORULUI ROMAN SUBREGELE FERDINAND $1. REGINA MARIA

a) INAINTE DE MARELE RAZBOIUlubirea poporului roman pentru Regele sau i pentru Di-

nastia Regal& a sporit de la 1914 i mai mult, pentrucii im-prejurArile au venit s'a. lege i mai strans soarta 0 sufletul Ro-manilor, de soarta 0 sufletul Dinastiei Regale.

Dupa moartea Regelui Carol, care n'a avut copii, a urmatla Domnie nepotul sat], Principele Ferdinand, actualul nostruRege.

Nascut la 12/24 August 1865, Principele Ferdinand a fostinscris in cadrele armatei la 26 Aprilie 1889, cu gradul de Sub-locotenent, dupil ce la 14 Martie 1889 fusese recunoscut de Corpu-rile Legiuitoare i de Regele Carol ca Mo0enitor al TronuluiRoman. S'a casatorit la 29 Decembrie 1892 cu Principesa Maria,fica Principelui Alfred de Edinburg (fiul Reginei Victoria aAngliei), i a Marei Ducese Maria Alexandrovna (fica TaruluiRusiei, Alexandru al II-lea).

M. S. Regina Maria s'a nAscut la 17/29 Octombrie 1875.

www.dacoromanica.ro

M. S. REOELE FERDINAND PE FRONT 1916-1919

www.dacoromanica.ro

DINASTIA REGALA I POPORUL ROMAN 15

Principe le Ferdinand a fost proclamat Rege i s'a suit petronul Romaniei la 11 Octombrie 1914.

OREUTATILE INCEPUTULUI DE DOMNIESUNT BIRUITE IN MOD STRALUCIT

Cand Principele Ferdinand si sopa Sa Principesa Maria aufacut primii pasi pentru a se urca pe Tron, Regatul Romanesc seggsea stbanit puternic de amintirea uriasului &du infaptuitor, Re-gele Carol, si a sofiei sale Regina Elisabeta.

Principele Ferdinand si Principesa Maria, ca Mostenitoriat Tronului, au lucrat foarte activ i rodnic la bunul mers altrebilor fart' sub toate privinjele, conducand insemnate institujii

diferite activilaji sociale si populare. Principele Ferdinanda fost Comandantul Sef al armatei romane in Bulgaria la 1913,cand am castigat Cadrilaterul (Dobrogea nou'a) ; iar PrincipesaMaria in acea campanie, infruntase holera ingrijind de bolnaviin spitalele i lazaretele de holerici de pe malul DunArii.Totusi nu in thate straturile poporului renumele Lor partmsesedeopotrifd de adanc.

Se temeau unii chiar c nouii Suverani nu se vor putearidica la Inltimea faimei Regelui Carol si a Reginei Elisabeta.

Dar.... pe oamenii mari, destinul, firea lor i imprejurrtrile,fac &a-0 deschid'a calea propriei lor straluciri, ori unde i-ar

aseza soarta i ori cat de mari ar fi greurafile de invins.Astfel, abia snip pe Tron, Regele Ferdinand si Regina

Maria savarsesc atatea fapte mari, ca izbutesc a atrage covar-sitor thate privirile i simfirile romanesti asupra Lor.

Imparfind poporului nevoias, impovarat de greufali fami-liare i invalizilor, prin mana Reginei si a Principeselor Elisa-beta si Maria, daruri in bani, din propria Sa avere, iar sritenilormuncitori i harnici de pe Domeniile Coroanei, prtmant deculturg, M. Sa Regele Ferdinand a aratat, din primele zile aleDomniei Sale, ca socoteste sufletul poporului de jos ca eel maiputernic sprijin al Tronului.

Ascultand de indemnul inimii Sale bune si de infelepciuneaminjii Sale luminate, El face ca thate aseziimintele farii s'a secondued de idei cat mai democratice si de stra.duinje cat mailargi pentru luminarea, infarirea i ridicarea claselor de jos alepoporului.

Iar rezultatele frumoase n'au intarziat s'a se arate : TaraRomaneasca sub noul ei Rege a facut progrese mari in thateramurile de acfivitate omeneasea, atragand lauda lumei intregi.Iar in preajma fraboiului, thate puterile marl ale Europei ne cur-teniau prietenia, dorind fiecare s ne stie de aliaji.

si

ii

www.dacoromanica.ro

16 DINASTIA REGALA SI POPORUL ROMAN

b) IN TIMPUL MARELUI RAZBOIUVeni razboiul.In preajma lui, se faceau cele mai ciudate socoteli. Pozilia

M. Sale Regelui Ferdinand era in adevar foarte grea. Se gaseala o raspantie ; cad in razboiu luptau : de o parte, Patria Sa denastere, Germania, aliata cu Ungurii si Turcii, iar de alta parte,Anglia, Patria Reginel Maria, aliata cu surorile de sange aleRomaniei, Franla si Italia.

Respiralia intregului neam romanesc parea oprita in astep-tarea hotaririi Regelui ; iar privirea lumei intregi sta atintitaasupra noastra.

5i, hotartrea asteptata a luat-o M. S. Regele Ferdinandw cum o dorea tntreg neamul romanesc.

Nici nu se putea altfel. Un om de sange imparatesc, caRegele Ferdinand, mai presus de o datorie de nastere ca om,trebuia sa pue o datorie de onoare ca Domn : El jurase peConstitufie sa domneasca poporul roman si in timp de pace siin timp de razboiu. 51 nu putea fi sperjur.

Regele Ferdinand inaintea datoriei de sange fata de pa-rintii si. stramosii Sal, a pus datoria catre propriul sau sange,catre copiii SAL cari erau Romani.

Regele Ferdinand a dovedit, si El, ca ,,din momentul canda pus piciorul pe pamantul Romaniei, a devenit Roman", iaratunci cand ceasul mare a sunat pentru noi, s'a aratat a fi celdintai fiu al Patriei noastre. Decretand mobilizarea si declarandrazboiu Austro-Ungariei, El nu pregeta a lua Comanda suprema armatei, trimitand-o grabnic peste Carpali, acolo unde nechema sangele lui Mihai Viteazul si interesele superioare alerarii si ale neamului nostru.

NY REMUR1 DE V1TREOIE A SOARTE1

Dupa primele bucurii ale izbanzilor noastre in Ardeal, venipe neasteptate infrangerea de la Turtucaia, prin tradarea Bulga-rilor cari trecura de partea dusmanilor nostri, dupa care au urmattoate suferintele si jalea unei retrager1 nenorocite.

Secerati de uneltele si masinele de razboiu indracite aledusmanilor si de boalele molipsitoare, starnite de lips& de saracie,de vreme rea si de thate mizeriile ce se abatura furios asupranoastra, ne-am inghesuit ostile, steagurile si thate instituliilenoastre in Moldova.

Atunci s'au pus insa, in lumina cea mare stralucitele insusirisufletesti ale Suveranilor nostri. Acei care stiura sa savarseascafaple marl in timpuri bune de pace, aratand iubire si grija pentru

www.dacoromanica.ro

DINASTIA REGALA SI POPORUL ROMAN 1.7

popor, tiura 1 in limp de razboiu sa-i poarte aceia iubire igrija, 0 sa faca toate jertfele pentru alinarea suferinjelor lui,acolo unde aceste suferinje se aratau mai cumplite. Si n'a ramascoliior de jara in Moldova, care sa nu fi fost cutreerat de Rege,de Regina, de Prinjii 0 de Prinjesele romfine, pentru a da osta-ilor i locuitorilor chinuiji de rani, de boale, de mizeriile locale0 ale pribegiei, tot ceeace omenete se poate da : bani, all-mente, haine, ingrijire, mangaere, Incurajare.

Iar cu exemplele Lor de vitejie, stapanire de sine, rabdare0 indurare a incercarilor soartei, Regele, Regina, Prinjii i Prin-jesele noastre, au jinut treaz la datorie sufletul 0 gandul popo-rului roman, ajutandu-1 sa biruie pana la sfarit ovaelile firetiale celor mai de restrite imprejurari.

CUM NE POVESTE$TE M. SA REGINA MARIA DESPREMARILE NENOROCIRI CE EA ALINA INAPOIA FRONTULUI

Intr'o carte publicata la Iai, in 1918, cu titlul Odnauri0 lcoane din vremea rzboiului", M. Sa Regina Maria, caredeosebit de Inaltele Sale daruri sufleteti, este i o stralucitascriitoare, ne povestete urmatoarele :

Pe un ger grozav din iarna anului 1917 plecasem cu unadin fetele mete ca sa-mi fac cursa zilnica. Automobilul eraincarcat cu provizii pentru saraci (zahar, pesmeji, ligari i altele).Duceam cu mine i cama0 de flanela, manu0 de lana, ciorapii multe caciuli. Cerul era Intunecat i ameninjator, vantul netaia 0 ne plesnea fejele, iar ochii de abia puteam sa-i deschi-dem. Plecam totdeaunea cu mainele pline i to1u0 alinam aade pujin mizeria pe care o intalniam la tot pasul ; cad,

Nenorocirea era prea mare 0 navalise de o data pe toateuile".

In aceste cateva randuri ale Reginei noastre se oglindeteo mica parte din sforjarile pe care Ea 1 Augustele Sale fiice,Le-au facut in tot timpul razboiului, infruntand 0 asprimea vremiii pericolele boalelor molipsitoare din spitalele, unde ingrijiaude bolnavi, numai ca sa ajute poporul. Principesa Elisabeta erasa-i piarda chiar viaja, imbolnavindu-se gray de icter (galbinare)care bantuia atunci cu furie i pe front i inapoia frontului.

Dar, mana 'n mfina, suflet langa suflet, Intreaga FamilieRegala i noi poporul roman, am luptat impreuna i am simlitimpreuna durerea tuturor nenorocirilor 0 a umilinjelor cu carisoarta ne incerca, pentru ca tot Impreuna sa gustam bucuria imandria ca am putut fi tali in faja dezastrului (prapadului),biruind asupra noastra i la urma i asupra dumanifor notri.

www.dacoromanica.ro

18 DINASTIA REGALA $1 POPORUL ROMAN

Iar atunci cand ne gaseam in preajma armistitiului, sfetniciiM. S. Regelui devenind ingrijorati de soarta Dinastiei Regalesi crezand intelept sa puna pe Suverani si pe Augustii Lor fiisi fiice la adapost de primejdiile situatiei de pe front (care laacea data fusese rupt de inamic din cauza tradarii Rusilor, cariau fraternizat cu dusmanul si au fugit de pe pozitiile lor, svarlindarmele) pregatira cateva trenuri de evacuare a Curtii Regale,de la Iasi in un alt loc mai sigur. M. Sa Regele a multumit deaceasta grija, dar a respins hofarit propunerea de-a pleca dintar& de-a parasi armata si de-a rasa poporul in voia soartei.

Mai presus de viata Lor, Suveranii nostri au pus dragosteapentru popor. In loc sa plece din fata primejdiei, ca sa-si pimapersoana Lor in siguranta, Ei au preferat sa ramana in Moldova,in mijlocul poporului, pentru a imparti cu el, 'Ana la ultimapicatura, otrava infrangerii pe care vitregia soartei ne-o harazisepe nedrept. Ei au cerut ca in ultimul metru de pamant ce-arramane Tarii, in acel disperat triunghiul morlii", daca soartarea ne-ar mai chinui Inca, sa aiba dreptul a-si ingropa si Eicopii, infasurati in panza ultimului drapel, sacrificat pe mor-mantul Lor, de vitejesc martiriu.

Mai presus insa de hotarirea Lor pentru aceasta supremajertfa, ce-ar fi stat gata s'o faca pentru noi, gandul Lor de-aramane intre noi era pornit si din puternica Lor credinfd cdsoarta reirii noastre avea set- se schimbe negresit In bine si ceila sfdrsit biruinla va fi tot de partea noastrd.

Au ramas deci pe loc. Frontul s'a incheiat prin vitejiaostasilor nostri. Iar contra primejdiei dusmane, singura pavazapretuita de Ei a stat sufletul si bratul romanesc.

M. SA REGINA SI ALIATII NOSTRIla plecarea lor din IASI

In cartea GANDURI $1 ICOANE" din vremea razboiului,M. Sa Regina, pomenind de plecarea de la Iasi a aliatilor nostri,francezi, englezi si italieni, cari in vederea tratativelor noastre depace cu inamicii tratative cari ne-au fost impuse de impreju-rad, au trebuit sa ne paraseasca, ne descrie acele imprejurariastfel :

In ziva aceia trista, cand cu inimile insangerate aliatiinostri ne-au parasit, svarliti dintr'o tara chinuita pe care voiaus'o apere Inca oamenii hotarati, luandu-si ramas bun, s'au uitatdrept in ochii mei si mi-au spus : Credem In Tine. Nu veisoveli. Te pdreisim pentru cd asa a holdrdt soarta. Tu estiflamura fnfiptei de noi In panidntul acesta apeirat de noi i'mpreundcu Tine. Rdmdi neclintitd, fii tare. Ne vom retntoarce".

www.dacoromanica.ro

M. S. REGINA MARIA PE FRONT 1916-1918

-

www.dacoromanica.ro

DINASTIA REGALA SI POPORUL ROMAN 21

Regina Maria, flind prin nastere din neamul domnesc alAngliei, a sustinut din primele zile ale izbucnirii marelui fazboicauza aliatilor nostri si a pus tot sufletul ca noi sg intram inrgzboiu alturi de Anglia, Franta si Italia ; dar Ea n'a stgruit laaceasta numai pentru ca noi eram frati de acelasi s'ange cu Fran-cezii si Italienii, iar M. Sa rudg de-aproape cu Regele Angliei ;ci pentrucg acele trei marl puteri intraserg in razboiu ca sa aperedrepturile tuturor popoarelor 0 pentrucg numai aa ne puteamimplini dorinfele noastre de liberare a frafilor de sub steipdniristreiine, adica naiuinfa noastrei de intregire a neamului.

Si a a 0 fost. In scurtg vreme, de partea Serbiei, Frantei,Angliei, Italiei si Belgiei, cu care ne-am unit noi, au mers Rusiasi Inca vre-o 40 de state mari si mici din toatg lumea, printrecari si Statele Unite, cea mai mare Welt din America. Pe candde partea Germaniei n'a mai trecut nici o tar& afarg de celede la inceput : Austro-Ungaria si Turcia, la care s'a aliiturat pefuris si Bulgaria.

Cu drept temeiu dar Ministrii si Comandantii militari su-periori ai aliatilor nostri, plecand din Moldova spre Wile lor,s'au adresat M. S. Reginei la Iasi si I-au spus :

Credem fn tine. Nu vei oval".Ei stiau ea' Regina noastra, pe cat este de frumoasg, de

priceputg si iubita de toatg lumea, pe atat este de energicg sistgruitoare in credintele si sentimentele Sale. Ei stiau cg reizboiulpentru Intregirea neamului era nu numai al Romaniei si al Re-gelui, dar si al Reginei, in sufletul cgreia trgiau sufletele noastreale tuturor.

5i aliatii n'au gresil socotind-o ntare" i cerandu-I saramang neclintiki". Caci tare a fost si neclintita a rgmas, pangla sfarsit.

SUVERANH NOSTRI INFRUNTA BIRUITOR UMILINTAAlgturi de M. Sa Regele, Regina nu s'a lgsat biruit nici

de ambitii si nici de prejudecati (eresuri) nechibzuite si pripite.Au primit si Regele si Regina hotgrirea vremelnicg a soartei,cu cea mai pilduitoare stgpanire de sine si au indurat ca nistemartini vitrega situatie umilitoare a tocmelei si a incheerei trata-tului de pace, cu inamicii, la Buftea.

Rupand din trupul Tarii, inamicii sfasiau sufletul Suvera-nilor nostri. Au plans de durere 0 Regele si Regina si Printiisi Printesele ; dar au rgmas cu Totii la posturile Lor, pentru afine necontenit aprins farul speranfelor noastre intr'o schimbarein bine a soartei, schimbare ce avea 56' vino, dup'd convin-gerea Lor, negreOt nerntdrziat.i

www.dacoromanica.ro

22 DINASTIA REGALA SI POPORUL ROMAN

In Cartea GANDURI *I ICOANE" M. Sa Regina nedestainue0e dureroasele stari sufleteti prin care a trecut, cands'a inchelat pacea de la Buftea, in modul urmator :

In ceasul celei mai mari umilinle am crezut cd nu maiera nici un loc pentru mine in /am aceasta pe care o iubiam ;cd n'a0 fi putut Indura lovitura groaznith a soartei; cd n'a0fi putut suporta pacea.

Insd m'arn gdndit ca a2' fi o nevrednicd .0 o dezertoare,dacd (1, pdrsi poporul meu tocmai in zilele cdnd are nevoiemai multd de ajutorul meu".

Atunci mi-am dat seamd th durerea personald in aseme-nea vremuri nu inseamnd nirnic".

Dar thate loviturile acelea ale soartei, Suveranii no4tri lecredeau numai vremelnice.

lea in adevar ce raspunde M. Sa Regina la scrisoareaunui suflet curat de osta erou, ajuns insa la culmea ingrijorarii :

Crede, cu aceea0 tdrie ca 0 mine, In cauza noastrd;crede 0 gdnde0e-te la ziva de bucurie cdnd nu corn mai avea nicio Indoiald, cdnd vom sta iard0 ALATURI DE BIRUITORI".

Crede, cad precum e sigur co" soarele rdsare In fiecarezi, 42.a sunt sigurd c zina noastra va veal".

Au fost statornici, au fost neclintiti Suveranii no0.1 in cre-dinta Lor, pentru dreptatea noastra. S'au bizuit in puterea luiDumnezeu i Dumnezeu nu I-a uitat. Dumnezeu I-a ajutat, I-arasplatit.

STEAUA ROMANIEI N'A APUSSOARTA SE SCHIMBA IN BINE PENTRU NOI

Tocmai cand inamicii se credeau mai tari i ne amenintauea au sa ne lase numai ochii ca sa avenz cu ce pldnge";tocmai cand Ungurii, Bulgarii i Turcii se wzau mai obraznici mai murdar, ea sa ne suga, sa ne prade i sa ne batjoco-

reasca; tocmai atunci roata norocului lor s'a oprit de odata isoarta razboiului i-a schimbat mersul. Aliatii notri incep s'abirue pe toate fronturile. i biruintele lor sunt w de stra-nice, iar puterile inamicilor w de sleite, incat tot ceeaceGermanii, Austro-Ungurii, Turcii i Bulgarii c4tigasera in patruani de zile, se prabuea, se naruia acum cu tiurinja, ca in po-veti. Aliatii notri biruitori, inaintand ea fulgerul din thate par-tile, strang pe dumani inteun cerc de foc naprasnic.

Ma s'a facut ca in scurta vreme ne-am pomenit cu Ge-neralul Berthelot al Fracezilor, care luptase alaturi cu noi laSiret i care plecase de la Iai spre rsdrit, peste Prut *iNistru (ca sa se &lea in Franta prin Rusia, Siberia (Asia) i

www.dacoromanica.ro

A. S R. Principe leNICOLAE

Nascut 5/18 VIII 1E03Elev ofiter in marina

militara engleza.

M. S. ReginaELISABETAa GrecieiNascuta

la 29 IX st.v. 1894

A. S. Regala PrincipesaILEANA

Nascuta 23 XII st. v. 1938.

M. S. ReginaMARIOARAa Jugo-Slaviei

Nascuta27 XII st.v. 1899

-

A

449:1.

www.dacoromanica.ro

DINASTIA REGALA $1 POPORUL ROMAN 25

peste Ocean) ca reintra in Romania peste Dunare, pe la Oiurgiu,adicd pe la Ce se intamplase ? Oeneralul Ber-thelot, pujin dupa ce-a ajuns in Franja, a primit comanda uneiarmate aliate de la Salonic. Acolo, pe frontul din peninsula Bal-canica, izbutind a rasturna pe dusmani, a inaintat spre Dunare

dupa ce a balut, a dezarmat si a desfiinjat ostile nemjesti,turcesti i bulgaresti din calea lui, a reintrat in Romania ca sanimiceasc j forjele dusmane de aici. Numai Ca nemili nuI-au prea asteptat ; au fugit, mancand parnantul. Astfel, aliajii,in frunte cu Oeneralul Berthelot, s'au jinut de cuvantul datReginei noastre la Iasi, cand I-au zis : Ne vom retntoarce".

Pe viteazul general Berthelot, noi 1-am facut cetdfeanromdn I-am fnproprietdrit tn Ardeal. Asa se cinstesc eroii!

ALATURI IAR DE BIRUITORIDe tratatul de pace de la Buftea s'a ales praful i cenusa,

cum praful i cenusa s'a ales si de puterea ingamfajilor nostridusmani. Dumnezeu nu, rabdat pada la sfarsit sa frangadreptatea i libertatea popoarelor cu masinariile lor. Ceeacepregateau ei altora, Dumnezeu le-a intors lor, ca pedeapsa. Sipedeapsa a fost cu atat mai grea, cu cat ei s'au prabusit maide sus.

Si a venit iarasi vremea sei stain aleituri de biruitori" cuma prevazut Regina noastra.

Am mobilizat din nou i, cu arma in mana, am infaptuitatunci ceeace incepusem i ceeace drept era sa incaptuim dela inceput, unindu-ne cu Ardealul, Bucovina si Basarabia. Astfel,intregindu-ne neamul, cu sprijinul aliajilor nostri, am facut Ro-mania Mare".

S'a dus faima in toata lumea despre purtarea mareaja aSuveranilor nostri in razboiu, iar marii nostri aliaji, la incheereaOa generale, cand ne-au repus in toate drepturile noastre, auavut in vedere i buna credinja, faja de ei, a Regelui si Re-ginei noastre.

c) DUPA RAZBOIUInaljarea Romaniei, care putu intinde falnic steagurile sale

liberatoare de la Nistru la Tisa, a ridicat la inaljimea dorinjelorimplinite i sufletul marilor nostri Suverani.

Dar, desi ajunsi pe aceasta treapta inalta a gloriei, RegeleFerdinand si Regina Maria, cari aveau acuma in sprijinul Lorputerea hoiaritoare a aliajilor invingatori, n'au uitat ca adevei-

miazd-zi.

0

i-at.

si

www.dacoromanica.ro

26 DINASTIA REGALA SI POPORUL ROMAN

rata putere a Tronului .1 a Dinastiei Lor, mai mull decalacolo de unde Le venea atunci, era acolo unde se pastra mai demult i unde trebuia sa ramana totdeauna, era in dragosieapoporului roman.

Ascultand de indemnul inimei Sale i ramanand statorniccuvantului dat ostailor jarani, cari pe front se aratasera vrednicide Suveranii lor, Regele da taranilor proprietate de pamant, iartuturor cetatenilor dreptul de vot.

raranilor cari luasera parte in razboiu, Regele bun i dreptle-a dat ceeace era al lor : pameintul Pith, parnantul pe care-Iaparase, pentru care se jertfise i pe care-1 sporise.

Tuturor supuilor Sal, earl n'au ovait in credinla i sta-tornicie pentru cauza politica cea mai sfanta i cea mai marea neamului nostru romanesc, Regele le-a dat dreptul politic devot (votul obtesc), ridicandu-i i pentru timp de pace la inaltademnitate de partai direcji la treburile i soarta Statului, dupa*cum fuseseea i in razboiu.

Si cuvantul Regelui s'a implinit.De aceea, cu drept cuvant, poporul numete pe Regele

Ferdinand Regele Tranilor", iar pe Regina Maria MamaPoporului".

www.dacoromanica.ro

A. L. L. R. R. PRINCIPELE CAROL i PRINCIPESA ELENAMOSTENITORII TRONULUI

CU FIUL LOR PliINCIPELE MIIIAI

A. S. R. PRINCIPELE CAROL nascut la Sinaia in 3 (15) Octombric 1893, a fost inscris inarmata romana ca sublocotenent, la Bat. 1 Vanatori la 3 (16) Octombrie 1909, dupa absol-virea Seca lei de fii de Militari Iasi si a Scoalei de CFiteri Bucuresti. A trecut treptat toategradele erarhice si este acurn General, cap al Bat. 1 Vanatori, Comandant al Trupelor deMonte, Inspector general al Marine! si al Aeronauticei. S'a casatorit la 10 Martic 1921la Atena, cu Principesa ELENA a Grecei.A. S. R. PRINCIPESA ELENA, nasal,. la 20 Aprilic st. v. 1896, este cap al Regimentului9 Rosiori.A S. R. PRINCIPELE MIHAI s'a nascut In Bucuresti la 25 Octombrie st. v. 1921.

www.dacoromanica.ro

DIINASTIA RE-PALA $I POPORUL ROMAN

PARTEA H-a

PENTRU CE POPORUL ROMANTREBUE SA FIE DINASTIC

Iv,

LEGAMANT SFANT DE TOVARASIE CREATOARECele aratate, pe scurt mai sus (in partea intaia) dovedesc

cii prisosinja pentru ce poporul roman a fost i este dinastic.Faptele amintite pe scurt, (de1 numai o prea mica parte din

ele,) spun inde:itul c iubirea noastra, a cetajenilor acestei Tari,pentru Dinastia Regala Romana, este un act de omenie.

De la Regele Ferdinand i de la Regina Maria ne-a venitne vine numai binele, numai sprijinul i indemnul, pe thate

caile, in toate imprejurarile i in tot felul.De la Regele Ferdinand i de la Regina Maria, coborttori

din cele mai stralucite neamuri domnitoare, a caror datine devirtute le cunoa0e o lume intreaga, au plecat cele mai frumoasepilde de cinste, de bunatate, de mita i de cea mai hied con-*Iiinfa a datoriei.

Suveranii notri nu cunosc partinirea i nici nedreptatea.In faja Lor, noi toji suntem deopotriva i cu egala indreptajire.

hare Dinastia Regala i Poporul Roman, trecutul a lasatprezentului pentru pregatirea viitorului, cel mai sfant legeimantde toveir4ie creatoare a temeliilor de progres, pentru misiuneacivilizatoare a neamului nostru In lume.

V.

PAMANTUL 7ARII ESTE SI PENTRUDINAST1E UN PAMAN7 SACRU

Pamantul Romaniei este acela pe care s'a nascut i in carezac (la Cotroceni) osemintele Principesei Maria (fiica Regelui

pi

www.dacoromanica.ro

30 DINASTIA REGALA SI POPORUL ROMAN

Carol si a Reginei Elisabeta). Este Patria in care s'a reinfiat,pentru care a muncit, pe care a marit-o si a inaltat-o, n carea murit si in pamantul careia (la Curtea de Arges) s'au ingropatRegele Carol 1.-iu, supranumit Cel Mare" i Regina Elisabeta.

Pentru Dinastia Regald a noastra, pamantul Romaniei esteacela pe care s'au nascut A. A. L. L, Regale Principii Carol siNicolae si Principesele Elisabeta, Maria si Realm si pe care avazut lumina si a prins suflarea vielii micul principe Mihai, fiulPrincipilor Mostenitori, Carol si Elena ; este pamantul pe cares'a nascut si in care a fost ingropat (la Cotroceni) micutulPrincipe Mircea, fiul Regelui Ferdinand si al Reginei Maria,doborit de o board grea, sub bombardamentul aeroplanelordusmane.

Pentru Dinastia Regal& cuprinsul Romaniei Mari este acelain care Suveranii nostri si Augustii Lor copii, au suferit si auplans cu poporul, in vremea de restriste ; si in care Ei s'aubucurat si se bucura, in timp de liniste si de izbanda, deopo-triva cu poporul.

Pentru pdmeintul Romdniei intregite fi Dinastia noastrdRegald tsi are partea Sa de trudd, de sbucium, de merit i dedrept sacru.

De aceia am fost si suntem dinastici.

VI.

DINASTIA NOASTRA REGALA ESTE GARANTIALINWEI, A LIBERTATILOR $1 A DEMOCRATIEI

Dinastia Regard' a noastra n'a fost si nu poate fi motiv deintrigi si dusmanie, de turburari adanci, de persecutiuni, devarsari de sange si framantari nenorocite, cari impart poporulin tabere de favoriti si de asupriti, de vanduti, de tradatori, deagitatori, de usurpatori si de victime ale tuturor ambitiosilor saunedreptatitilor pentru Domnie.

Din potriva, aceste sbuciumari politice, care s'au produssi se mai produc si astazi aiurea si care inainte vreme au avutloc,din nenorociresi la noi, tocmai Dinastia actuala le-a curmatcu desavarsire. De cand ne earmuete aceasta Dinastie, Taranoastra a scapat de plaga schimbarilor dese a Sefului Sta-tului, de care am suferit ingrozitor in trecut, grin schimbarileDomnitorilor nostri ; si de plaga aceasta sufera Inca atatea stateastazi, fie monarhil, fie republici, ce n'au asezare temeinica.

www.dacoromanica.ro

DINAST1A REGALA $1 POPORUL ROMAN 31

Cu aceasta Dinastie am inceput a propasi si propasimvazand cu ochii.

Pentru desvoltarea mai departe a Statului si neamului ro-manesc pe temelii 0 mai largi democratice, potrivit cerintelorvremii, Regele si Dinastia noastra Regala nu sunt si nu pot fi opedica. Din potriva, ei vor fi cea mai puternIca si mai sigma ga-rantie de infaptuire a noilor desvoltari democratice.

Regele domneste, nu guverneaza. Regele care domneste,nu poate grei nici odata. El vegheaza ca acei cari guverneazasa nu faca greseli ; iar cand gresesc, ii schimba.

VII.

POPORUL ROMAN TREBUE SA FIE DINASTICPENTRU INTERESE DE PROPRIE EXISTENTA

Poporul roman iubeste Dinastia Regala din adancul sufle-tului sail cu cel mai curat sentimentalism, dar si din Intelep-dune i cu acel instinct de conservare (simt de po'strare), cucare a trecut teafar prin incercarile soartei, prin turbureala vre-murilor si prin zguduirile razboiului, fara ali sminti temeliile,cum au patit multi din vecinii nostri, unii ajungand chiar ladestrarnarea tarilor lor, la mina.

Ne iubim si ne respectam Dinastia Regala, pentruca neiubim si ne respectam trecutul, jertfele inaintasilor nostri si pa-mantul pe care ei ni 1-au lasat ca sa traim si sa-1 pastrampentru urmasii nostri ; pentru ca. sfintim memoria strabunilor,stramosilor si parintilor nostri, si pentruca le respectam cu evla-vie mormintele si nu putem necinsti pomenirea lor, stricandaceeace ei au intocmit pentru noi si pentru urmasii nostri.

VIII.

DINASTIA REGALA ..1. POPORUL ROMAN IN VIITOR

Drumurile pentru viitor ale Dinastiei Regale Romane siacelea ale Statului si neamului romanesc sunt aceleasi, secontop es c.

Ne iubim Dinastia noastra Regala, pentruca ne iubim copiiinostri si nu voim sa le primejduim viitorul, alergand dupa orice naluca si dupa momelile vanturatorilor de -lard si ale turbu-ratorilor de ordine, de lege si de infratire a poporului.

www.dacoromanica.ro

32 DINASTIA REGALA I POPORUL ROMAN

Dinastia Regalei este pavaza care ne apeir de revolufiesi de prapdul ce ne pandeste cu ()chi de Para' i catre carene imping capetele necumpanite si uneltele uluite sau vandutedusmanilor

Ne iubim Dinastia, pentrucet ne iubim Patria i pentrusuntem oameni cu mintea intreaga. lubirn si Dom iubi pe RegeleFerdinand, pe Regina Maria si pe Lor, cat corn fi curninlisi vom voi sa fitn si sa reimeinem Romani.

TAALdi

copiii

www.dacoromanica.ro

TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICECONVORBIRI LITERARE" S. A.

STR. CAMPINEANU 17BUCURESTI

1924

0-

S.+

www.dacoromanica.ro