U

gi4ile d dre am copllarit

!.

Introducere.....

Al Doilea gi aI Treilea RS,zboi Punic..... jI

Dinastia Almohazilor

Dina"stia Almoravizilor ...........

Dina"stia Marinizilor

Creqtinismul in Africa ...........

Glosar.

REspunsuri

R5scoala mercenarilor............ ..........Ie

Perioada romane........... ........Ir

Regatul vandal .........L4

R5aboiul impotriva vandalilor .......I0

Prefectura pretorian5, din Africa....... ......... 16

Exarhatul din Africa. ........... 1?

Califatul Uma56rad........... ..... Ig

:.................. 5

i................... 6

.............. .....7

:.................. 9

.............. .22

.23

..24

:in::, .:!:1::

,!ir :..,.;.

.''!l ;::;: "-','i'. ...: :.. :.1.:,::

'.::aa'ei', -;!-' :.:;; ':;:, ;:;:"1.Lr; ;:r ._t :f: . -- .1. a'l

r':.. .J: r:: L ,"-. -:. ''.-: ..'.: ,:aa

;rei,,t:i'":fl {i. ''r nd,TIuci

c"fJF

iE-T'rle& rr=-Ci-ezi"mb& Ltm effireS"ilce Cre euita-ari ry1 reilgll d1verSe,^'-ty-!a.!,',:,*t"6+-+

'rr6pi6frC #3 m6gne3t6g,ge if-f:"pefii" TSbOfla Affigii atfeLr L-.r1"!-.r i,,.i="rl-. L'(s U.1. tl

,b

r5,d,E utlnl am&mea irr eue erfr:-.{,c e&r* a,u a,var"b noc pe p6m&ntuJ &,oesLtttei-]fi"t1i:1en il. F,ox:'es*ee, m-oe,str& "inecpe fiu f,orrffiE"rea Imperiu-Lut Kushdtn 3.:crioeda, hTcolftieuJ"u,i,. t:-r hoahe e,cesfiea, inflLienqelc ct":"}fuuril€gipf,en€ al,l juteafu ul" rs} iir:"pox'&en6 im dezvolt,s,rea f,lmpurle ahf:-j cfi," xu'[6re!1a e arbaglnet ry1 e, popsrulu.f s5,u 61-a $H,sit tu: nere d,e

ve,ze ir:. lsteri"a, At'ri"cif.

-Tllu pu,uenm furc*e rn"e,i d"epe,rhe fErB s, ffiIenqierla trupt'ele prlru e€urts &

tr-ce-ulfu comti"menfrul" nr:,cep&,md eu invazi"iie birnpurii ale E$tptului.,Afrtea ,g-&, tomfrurat,ah eu CI serie d.e eueerirj. aLe romanilor,pspoe,rclos, iel"axniee gl a.!"e cu-r'CIpeniior" In prezenb, eon'h1fl"em;r-:.L esfu€

puhex'n"1* gl rcu l"sbcrrb, d"afleribE, 't reeututui, s6,t-e diflell.

.,ir)l

f'"4 .1 . : 1 1,,1.... . i. i. I .: : I :

ri .i ; li '::: ,' 't: j : : : :

ll

!

- ', {:

t

ii

-.:;

,e

acestui:,i Kush.ruriiJq

Ioc de

lare atului,

:rtul este

B$effif' II$l:::epem aceastS, c5,l5,torie in istoria Africii cu t5r6,mul aurului,l.':iia. cunoscutS, gi sub d.enumirea d.e Regatul Kush. Aceasta a:: s-- ;Iia dintre primele civilizalii originare din valea fluviutuil" ". -a ccnfluenta dintre Nilul A-tbastru, Nilul AJb qi r6,ul Atbara.F,= 3 a: :i Kush este cunoscut in prezen t caRepublica Sud.an.l:::::ie }<ushi,tilor sunt inc5, vizibile in anumite locuri din Sud.an::-:- :uine sau vestigii. Cu toate c5, anumite urme ale moqtenirii-:: r.-l:ost deja descoperite, mai r5,m6,n multe a1tele de dezv5luit.Poporul Kush

: :>: se comportau foarte apropiat de:.,::.. intbracamintea, bijuteriiie, palatele-,. .. :au1ui gi corabiile semanau cu cele

- >, i'eqinelor din Egipt. Via{a de zi cu: .. : de rAnd se petrecea la {ara, unde: "t :: crqanizatA in comunita{i agricole

.-.r'.,eau intpreuna ca o echipa. Existau. - - .-,-. srabilite pentru festivitafi gi pentru

U Poporul Kush ocup2ndu se de agriculturA

Origineo Ei declinul

Originea Regatului Kush poate fl urmaritain trecut pAna in l\eolitic, atunci cand s-auformat civilizaliile de-a lungul Nilului. Princregterea gi dezvoltarea acestor societalia inceput formarea unor imperii mai mariin jurul anului 3800 i.Hr. Un astfel demare imperiu a fost Regatul Kush care gi-alasat puternic amprenta asupra culturiiAfricii antice. Regatul a decazutin primulsau in al doilea secol d.Hr., dupa ce a fostimplicat in razboaie cu Egiptul roman.

T>pr r.v{.rn,,+{Din anul 1OOO i.Iln p6,n5,

t

aproximativ in anul IOOOd. Hr., fierul era foarteimportant $i a fost'folositpentru arme gi unelte.Aceastd perioadS, estecunoscutS, in istorie ca,epoca fieru-lui".

FS CAnd au cucerit egiptenii o.

'/ | Regatul Kush? :ooo0aa6ooa&o**oecaC

Relo!iile comerciole

[' ,.].-: de sosirea negustorilor greci, kushiliic ,: reau de Nil pentru a face comer!. Sosireai .,-rf in toata regiunea s-a dovedit a fi una '....i pentru kushili deoarece acum puteau[, - --omer[ direct cu acegtia. Au construitp .,-.r'i la Marea Rogie prin care faceau comer{: . ..:i'. aur qi marfuri exotice, cum ar fl esenle- : -,:lum 5i flldeq.

f: lnfluenlele egiptene

in anul 1520 i.Hr., egiptenii au cucerit RegatulKush. Cu toate ca poporul Kush gi-a cagtigatindependenfa la jumatatea secolului, culturaegipteanA gi-a lasat addnc amprenta asupraculturii Kush. Piramidele, tumulii. veneraieaaceloragi zei sunt doar cdteva exemple aleinfluenlei egiptene asupra poporului Kush.Amestecul intre cele doua culturi a devenit gimai puternic atunci cAnd kushilii au cuceritEgiptul in anul 727 i.Hr. qi au intemeiat a XXV-aDinastie a Egiptului.

dFt€

CunoscutE, ca ,,oragul Regino Elisso (Dido)

strdlucitor", Carta$inaera un stat mic, agezatlange ceea ce esteasH,zi oragul Tunis. Afost fondat in anul BL4i.Hr. de c6tre fenicieniidin Tir. Cartaginacontrola o mare partedin Medit erana centralS,gi vestic5,, incluzO,nd

BerberiiConform surselor romane, oraqul Cartagina a fost fondatAO8qtiatde Regina Elissa. Elissa a fost o prinlesa feniciana. nupaManCCUIce solul i-a fost ucis cle fratele ei, Regele Pygmalion din Tir 3, TUniStElissa a fost exilatd. In timpul exilului, ea a fondat oragulyiet*i nfCartagina

UunboRdzbooiele punice

rl," W:.:flCartagina gi Roma au fost implicate in mai multe lupte."

pentru pamAntul din Sicilia gi Sardinia, insule de lAnga.'- ;, :u (

Italia. Aceste lupte au fost cunoscute sub numele d€;,* , -rgrilRazboaiele Punice. Primul Razboi Punic a avut loc intre;-::-.:;i1u

f:. -

perli ale Africii de Nord, anii 264-241 i.Hr. pentru Sicilia, cind romanii i-au infrQg[a:: : i.-:'afirFran,La, Spania, Corsica, pe cartaginezi de trei ori in bataliile pe ma

Sardinia, Sieilia de vest Al Doilea Razboi Punic a avut loc intre

gi multe insule de micidimensiuni. Cu toate

anii 218-201 i.Hr., cdnd romanii l-auinfrAnt pe marele general Hannibal, degiacesta avea o armata mai nu

acestea, in jurul anului In ultimul ruzboi punic care

I5O i.Hr., Roma a atacatCartagina qi a cucerit-o.

avut loc in anul 150 i.Hr.,romanii au distrusoragul Cartagina.

aaaa

(, Cartagina, oragul stralucitor

*ry#vi

Cine a fondat oragulCartagina?

Oomenii Ei

7 ./al,

orogul

Cartaginezii exploatau argintult CeeO' co: 1€,perrnltea sa cumperemateriale pentru a produce nave de,luptagi,alte oiiecte legate dedomeniul maritim. Popula(ia Se hranea:cn hine, curmale,pdine gi carne de oaie gi vitd, Casele, eiau aonstruite rdin'caramidagi lemn. Hannibal a fost cel mai faimos cartaginez, care aproapeca a reugit sa opreasca invazia puternicului,Irnpeiiu,Roman,,Afost, insd, infrant la final.

b

!r:.:. >a trUf,.:;.:-. obiSrs;a >. Sa S

:::ltlll SUn

rS:e:ia mU::al:i arabi

:ai ele ple c(tl,rc. Zana ifnaioritateaindependen!

fost fonda

L sunt cei mai vechi locuitori cunoscuti ai Africii de Nord.trS,iau in zone extinse incepO,nd de pe coasta vesticd a

finisiei qi p0,n5,Ia oazeLe Satrarei centrale. Unii dintre berberite.tuiau in regiunile deqertice ale Sa,trarei gi in Mun,tii Atlas.

vorbeau mai multemulte lupt datorita diverselor grupuri

ule de lanr numele

cu care au convie[uit

nrt loc intr

biana. Duhhon din lbndat or

l-au ln

ui p6,n5, La oaza siwa din Egipt, de la extremitatea nordic5

lungul timpului. in modinzitor, limba berbera areimativ 300 de dialecte (, Berber

legate care formeazaa familia lingvistica

iatica. Limba araba a avutinfluen[a foarte mare asupra

ii berberilor. Documentelereprezinta o raritateberberi.

aaaaaaaaaaaoaaaaa

I Cine au fost berberii? :oaoaaaaaaaaaaoooo

gi culturo

ii locuiau in general in zone rurale gicasele construite din argila gi pietre. Cu

e acestea, colibele $i corturile erau facuteblana de caprd. Majoritatea berberilor. in mod tradilional, pastori gi

tori de vite. Unii dintre ei traiau dinla morile de faina, allii sculptau in

, se ocupau de olarit sau faceau bijuterii.obignuiau sa faca treburile casnice, sa

gi sa se ocupe de olarit. in mare parte,ii sunt musulmani; cu toate acestea, ei

pectd multe obiceiuri tradi[ionale. Deseori,

tdat oragul?

atii arabi gi berberi obignuiau sa jefuiascavele pe coasta mediteraneand a Africii de

. Zona a fost colonie franceza mult timp,itatea farilor din regiune oblindndu-gindenla in anii '60 ai secolului trecut.