STELIAN TANASE

ELENA VUULIE

DINASTIA

I

tfr

CT]PRINS

CAROL r............... ................. S

CAPITOLUL INfil - DesciIecatuI...........................................7

CAPITOLUL DOI - Crizadinastici..... .............14

CAPITOLUL TREI - Crizaorientali...................;...... ............24

CAPITOLUL PATRU - Coroana de O1eI...............................35

CAPITOLUL CINCI - Afaceri de familie..............................45

CAPITOLUL $ASE - Rominia Felix...................................... 54

CAPITOLUT $APTE - Consiliu de Coroani........................ 6 1

CAPITOLUL UNU - Urcarea pe tron........ .......75

CAPITOLUL DOI - Marele Rizboi ..................78

CAPITOLUL TREI - O poveste de iubire.............................. 87

CAPITOLUL PATRU - focuri interzise ............94

CAPITOLUL CINCI - Rominia Mare....,............................ 1 00

CAPITOLUL $ASE - Glorie qi amlriciuni.......................... 1 10

CAPITOLUL $APTE - Sfirgitul unui mare rege.................118

FERDTNAND I ........... .........73CAPITOLUL INTII - Urcarea pe tron ................................... 75

CAPITOLUL DOI - Marele Ri2boi......... ..........78

CAPITOLUL TREI - O poveste de iubire...........,..................87

CAPITOLUL PATRU - |ocuri interzise ............94

CAPITOLUL CINCI - Rominia Mare................................. 100

2t9

STELIAN TANASE. ELENA VIJULIE

CAPITOLUL $ASE - Glorie qi amiriciune ......................... 1 10

CAPITOLUL $APTE - Sfirqitul unui mare rege .................118

CAPITOLUL INTII - Restaurafia.........................................125

CAPITOLUL DOI - Omul providen$al ........131

CAPITOLUL TREI - Nori negri deasupra Europei............137

CAPITOLUL PATRU - Dictatura regali.............................. 150

CAPITOLUL CINCI - SffrEit de domnie.. ......162

MII{AI I............... ...............171

CAPITOLUL iNTiI -Din nou re9e....................................... 173

CAPITOLUL DOI - Stalingrad gi dup[............................... 180

CAPITOLUL TREI - Yalta sint eu ...................188

CAPITOLUT PATRU - Abdicarea ...................202

CAPITOLUL CINCI - Un exil flri speran1e.......................2L4

Bibliografie generali "........2L7

220

cAPrToLuL ixrirDesc5lecatul

Conservatorii gi liberalii deopotrivihotirisc sI il detronezepe Alexandru Ioan Cuza. Motivul mandatul siu se apropia de

sfirgit gi exista pericolul ca Puterile garante si cearl desfacerea

Unirii din 1859. Ne amintim cL decizia Franfei, Rusiei,

Turciei, Angliei, Austriei era ci Unirea trebuia inftptuiti cudoi domni gi doui capitale. Numai manevrele iscusite ale

politicienilor romini au adus pe tron aceeagi persoand in JaraRomdneasci gi in Moldova: colonelul Alexandru Ioan Cuza.

Odati cu incheierea mandatului siu in 1866, nu se qtia ce

atitudine vor lua Puterile garante.

Ideeaunui domn striin, rud[ cumarile monarhii europene,

circula mai demult, inciL de pe wemea Divanurilor ad-hoc.Sosise momentul si fie folositi pentru consolidarea tiniruluistat romAn. Detronarea lui Cuza din noaptea de 10/11

februarie 1866 a avut drept acest lucru1. Pentru a fi siguricI lucrurile se vor petrece a$a cum au convenit complotigtii,Ion C. Britianu pleacl inci din noiembrie 1865 incognitoin Occident (la Paris) ca si oblin6 sprijinul impiratului

' Eleodor Focqeneanr,Istoria Constitulionald a Romd.niei 1859 - 1991,8uc.,Ed. Humanitas, 1992, p. 19

STELIAN IANESB . ELENA VIJULIE.

Napoleon al III-lea in ideea unui principe striin pe tronul de

la Bucureqti. Complotul pentru detronarea lui Cuza era deja

urzit la acea dati. La detronarea lui Cuza, ln noaptea 10/11 fe-

bruarie, o Locotenenfl Domneasci ii ia locul gi il proclami pe

contele Filip de Flandra drept domn. O siptimini mai tirziu,Filip de Flandra refuzi oferta.

Lucrurile se complici. Principatele Unite trec prin clipe

dificile. Daci Franla, Anglia, Italia sustin pistrarea unirii din1859, Rusia, Austria gi Turcia refszd.Ion C. Brltianu, plecat

din {ari, se gindegte la un alt principe, de data asta german,

Carol de Hohenzollern-sigmarlngen, inrudit atit cu regele

Prusiei, cit 9i cu impiratul Fran{ei. In ziua in care Filip de

Flandra trimite refuzul siu la Bucuregti, de Vinerea Patimilor,

Ion C. Britianu se afli deja la Dtisseldorf.Ion C. Britianu cere audienfi la principele Carol Anton de

Hohenzollern-Sigmaringen, guvernator militar al provincieiRinului gi Westfaliei. ii explici de ce a venit. La 31 martie,

dimineala, intr-o audien[i care fine trei ore, BriLtianu, lnnumele Locotenenlei Domnegti gi cu avizul lmpiratuluiNapoleon al III-lea, spune ci doreEte si-l propuni poporuluiromin ca domn pe al doilea fiu al principelui. Britianunu se agteapti si il intilneasci gi pe cel ciruia i se oferea

coroana. Din fericire, Carol se afla la Diisseldorf, intr-un scurt

concediu, venit pentru siptlmina mare a Paqtelui (catolic).

Normal, ar fi trebuit si se afle la Berlin, unde servea ca

locotenent al Regimentului 2 gardi. Mai ales, sPune prinlul,cd ne pregdtim de rdzboi. Austria gi Prusia erau in pragul unuiconflict armat. In aceeaqi zi,la ora Ease, Britianu il revede

pentru doui ceasuri pe prinf. Ii ofere coroana Principatelor

Unite. Carol, un tlnflr de 27 de ani (Britianu are atunci 45,

niscut in 1821), nu refuzi propunerea, dar cere si se consulte

mai lntii cu regele Prusiei, Wilhelm, geful Casei Hohenzollern.

Carol pleaci la Berlin, iar aici discuti cu regele Wilhelm gi

cancelarul Bismark. Este avansat cipitan al Regimentului 2

Carol I

gardi. Ion C. Britianu pleaci la Paris si negocieze la Curtea

impiratului Napoleon. Tot la Paris se desfrgoari in acel

timp conferinfa Puterilor garante ln legituri cu situa[ia dinPrincipate. Dezbinarea dintre puterile euroPene a salvat

atunci situa{ia Unirii.Locotenenfa Domneasci hotirigte si organizeze w

plebiscit care si arate clar voinla fnrii. La 8 aprilie, rezultatulplebiscitului, la care se prezinti cetifenii cu drept de vot, este:

685 969 voturi pentru qi 224 impotrivi. Cinci milioane de

romini se pronunli astfel pentru Carol, domn al Principatelor

romine. Conferinfa de la Paris continui si recomande

desfacerea Unirii gi alegerea a doi domni piminteni. Regele

Prusiei se pregitegte de rizboi cu Austria gi nu wea sicontrarieze Rusia, deci nu se pronunfi favorabil. Dar Carol,

dupi o intrevedere cu cancelarul Bismark, s-a decis s[ accepte.

Politicienii romini se folosesc de tactica faptului implinit.Cum au ficut gi in 1859, ca ocazia Unirii. De altfel, acelaqi

lucru sugereazi gi Bismark. Berlinul nu poate sprijini pe faf[aducerea unui Hohenzollern pe tronul de la Bucuregti, dar ar

accepta situafia.daci ea s-ar produce. Totul depinde acum de

hotirirea prinfului Carol. Conferinfa de la Paris se blocheazi

Ei risci si compromiti Unirea prin prelungirea provizoratului.

Ion C. Britianu, insofit de Ion Biliceanu, agentul nostru

diplomatic la Paris, se afli la Dtisseldorf. Ei ii prezinti luiCarol hotirirea rominilor de a sfida Puterile garante ostile.

Cei doi emisari afld decizia principelui Carol - el acceptipropunerea - gi hotirisc si porneasci spre Bucuregti.

Patru zile mai tirziu, principele Carol pleaci in cel mai

mare secret spre Rominia. E o zi ploioasi. La 10.00 iEi ia adiode la rude. Schimbi uniforma militari cu haine civile. Traseul

cu trenul il duce la Bonn. Dimineali ajunge, prin Meinz gi

Darmstadt, la Freiburg. Pulin dupi prlnz ajunge in Elve{ia,

la Ziirich. Vremea e tot proast6. Ploui torenfial gi e frig.Carol cilltoregte incognito, ferindu-se si nu fie recunoscut.

g"

STELIAN TANESN. ELENA VIJULIE

Rezultatul plebiscitului li este deja cunoscut. Scrisorile gi

mesajele de felicitare care sosesc risci siL avertizeze insiautoriti{ile austriece. Bagajele lui Carol au fost curifate de

monogramele care ar fi deconspirat vamegilor gi poliligtiloradevirata identitate a prinlului. La Zirich i se elibereaziun pa$aport pe numele Karl Hettingen, negustor ce merge

la Odesa. Cilitoria cu trenul continui, prin Augsburg,Miinchen. Pentru a nu da de blnuit, Carol sti lntr-un vagon

clasa a doua, separat de insofitori. La Salzburg, unde se afligranifa dintre Bavaria gi Austria, are loc controlul bagajelor gi

documentelor. Trenul, dup[ o cilitorie de noapte, sosegte la

Viena dimineali. Gara e plini de trupe. Rnzboiul este iminent.Daci cineva l-ar deconspira, Carol ar fi flcut prizonier pentruci este ofi1er prusac. Ar putea fi chiar mai r[u, daci ar fi luat

drept spion. Traverseazi Viena intr-o birji, pentru a prindelegitura de Pesta din alti gar[. Pericolul de a fi recunoscuteste mare.

Trenul opreqte Ia Bratislava (Pressburg) gi aici gara e plinide trupe. La Pesta trenul ajunge Ia ora cinci dupi-arriazi.DupI inci o cilitorie de noapte, in zori, trenul intri lngara din Timigoara, pe atunci un ora$ austriac. Ca peste tot,peroanele sint pline de militari. La ora noui, trenul ajunge

la Baziag, ultima garia acestei periculoase cilitorii. Carol a

cllitorit la clasa a doua, in civil, cu ochelari fumurii pe nas,

ascuns in spatele unui ziar pentru a nu fi recunoscut. Dincauza transporturilor de trupe, trebuie si agtepte un vaporcare il va duce mai departe pe Dunire. Cursele regulate au

fost rechizilionate de armati. Agteptarea se prelungegte douizie. in Principate nu existi cii ferate gi trenuri. Este primulcontact cu noua lui [ari. Pini atunci locuieqte intr-un hotelmic Ai mizer. Are doui zile timp si scrie scrisori, si se plimbepe malul Dunirii, si vadi micul orag. Dar mai ales si iqi punigindurile in ordine.

10

Carol I

in memoriile sale, Carol lqi amintegte cele doui zl.Je pe-trecute in agteptarea vaporului de la Belgrad. ,,Seara, intreaga

societate cini in odaia care servea de restaurant gi unde se

adunari func[ionarii din Baziag, incepind si discute politici.Se vorbi Ei despre alegerea prinfului Carol de Hohenzollernla tronul RomAniei qi mulli se exprimari in chip foarte pufinplicut despre acest eveniment <Noul prin{ va ajunge tot atitde imposibil ca gi Cuzu. <N-o si treaci mult gi o s6-l goneasci

romdnii Ei pe acestalr", gi altele asemenea. Unul citi intr-ogazetd ci turcii ar fi nivilit qi ci s-ar fi dat citeva lupte. Carolascultd toate acestea Dumnezeu gtie cu ce ginduri. Vaporulmult agteptat, in sfirqit, trase la chei. Sosi pe neagteptate de

la Pesta, cu trenul, venit de la Paris, gi Ion C. Britianu. Cei

doi vor cdl[tori pe acelagi vapor spre fari. Principele s-a

instalat, ca de obicei, la clasa a doua. Aici, ,,intre saci gi lini de

bagaje", ii scrie o scrisoare impiratului Franz Josef, la Viena,

asigurindu-l ci doregte relafii prietenegti. Tocmai iegea de pe

teritoriul imperiului habsburgic. La Orgova, vaporul ajunge

dupi trei ore Ei jumitate lungi de cllitorie prin mireiul peisaj

al Porlilor de Fier. in aceeagi zi soseEte la Turnu Severin. E

Duminica Rusaliilor.lPrinful Carol ii spune cipitanului ci e negustor gi merge

la Odesa, dar coboari si se plimbe citeva minute. Abia dupice pasagerul de la clasa a doua face cifiva pagi, comandantulvasului inlelege pe cine transportase: ,,Pe Dumnezeul meudaci ista nu a fost prinpl de Hohenzollern!" Prefectului,nedumerit de insofitorul siu, Ion C. Britianu ii spune:

,,Saluti-l pe Domnitorul Romdniei!" Mu$imea curioasipriveqte. E duminici dupi-amiazi, lumea a iegit la plimbare

fdri si blnuiasci ce se intimpli. Ion C. Britianu telegrafiaz|la Bucuregti ci au ajuns cu bine. De teama unei expediliiturcegti la nord de Dunire - la Rusciuk erau masate trupe sub

I Memoriile Regelui Carol I al Romhniel De un martor ocular,vol. l, Buc.,Ed. Machiavelli, 199 4, p. 25

l1

STELIAN rANeSg. ELENA VIIULIE

comanda lui Omer Paga -, se cere prudenfi. Constantinopolulnu agreeazl ideea unui prinf striin pe tronul de la Bucuregti.Turcii doresc desfacerea Unirii. Pericolele nu s-au sfirgit.intr-un pogtalion tras de opt cai, prinful Carol pornegte spre

capitala noii sale Fri. E deja opt seara. Spre patru dimineafaau ajuns la fiu. La ora gase sint la Craiova, unde il aqteaptipopulalia. Carol rispunde aclamaliilor cu o scurti alocufiunedin clteva cuvinte. Se formeazi un cortegiu, cu dorobanfi gi

trisuri ale oriqenilor. Populafia entuziasti arunci flori. Pe o

vreme frurhoasi, cortegiul ajunge la Slatina. Carol trece Oltulcu podul plutitor. Mu[imi pe ambele maluri aclam6. Inaintede inserat, Carol este primit de locuitorii Pitegtiului. [irani,tirgovefi, militari, arcuri de triumf ridicate de autoritifi.De la BucureEti au venit Ion Ghica, ministrul de Externe, gi

generalul Golescu, membru al Locotenenfei Domnegti. Maitlrziu vine gi Dimitrie Sturdza.

Carol lnnopteazil la Golegti. Primul decret care i se dila semnat este grafierea mitropolitului Moldovei, CalinicMiclescu, care condusese dupi detronarea lui Cuza o miqcareseparatistl in Moldova. A doua zi dimineafi la ora opt, cor-tegiul pleaci spre Bucuregti. Ultima zi a cilitoriei atinge

traseul Gieqti-Titu-Bucuregti. O escorti cilare il insofegte. La

Ciocinegti, pe moEia boierului Dimitrie Ghica, domnitorulCarol schimbl finuta de cilltorie cu una oficiali, imbracifracul pentru a-gi face intrarea in Bucuregti. Pe la doui post-meridian se vid turlele Bucuregtiului. Solemnitatea are

loc la Blneasa, in apropierea castelului neterminat al luiBibescu. Primarul Dimitrie Britianu, fratele lui Ion C.

Britianu, il intimpini pe noul domn. Sint 30 000 de oameniadunali la Bineasa. Semn bun, incepe ploaia. Prima dupi treiluni de secetl. Carol impreuni cu generalul Golescu gi IonGhica, intr-o trisuri cu gase cai, pornesc spre ora$. Este urmatde multe oficialit{i civile gi militare. Un regiment de ulanimerge in frunte. Convoiul o ia pe $oseaua Kiseleff, apoi pe

t2

Carol I

Podul Mogo$oaiei, unde casele sint decorate cu flori Ei covoare.

E nevoie de un ceas 9i jumitate pentru a traversa oragul piniIa Dealul Mitropoliei. Se aud salve de tun, urale, clopoteleoragului bitind. Mitropolitul Nifon, in veqminte de aur,inconjurat de preofi in odnjdii str[lucitoare, il intimpini. Carolsiruti Biblia. in biserici se afli minigtri, alte oficialitifi. AreIoc un Te Deum. Apoi cortegiul trece in Camera Deputa[ilor,aflati chiar lingi Mitropolie. Pregedintele Camerei, Costache

Epureanu, il intimpini. Tlibunele sint pline de lume careaclami neintrerupt. Colonelul Nicolae Haralamb, membrual Locotenenfei Domnegti, citegte formula jurimintului: ,,Jura pdzi legile Romdniei; de a menfine drepturile sale Eiintegritatea teritoriului". Carol spune pe romA.negte ,,)ur".Apoi fine un scurt discurs.

Dupi incheierea ceremoniei, convoiul traverseazi oragulin sens invers, spre Palat, fosta Casi Golescu, unde fusesegizduit gi Alexandru Ioan Cuza. Aici se aduni membriiguvernului provizoriu. La ora gase, are loc un prinz pentruoficialitili. Seara, domnitorul Carol face o scurti plimbareprin centrul oragului. La ora 22.00, Locotenenfa gi Guvernulse string la Palat pentru a-gi oferi demisiile gi a permitedomnitorului si formeze primul guvern. Incepe o noui epoc6.

13

CAPITOLUL DOI

Criza dinasticl

in 1866, la 10 mai, Carol era un tinir de 27 de ani abia

implinili. Se niscuse in 1839, Ia 20 aprilie. Pirinlii sii: prinlulKarl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen gi fosephina de

Baden. Era al doilea fiu, dupi primul niscut al familiei,Leopold, cu patru ani mai mare. Dupi Carol s-au niscutAnton, in 1841, Frederich Eugen in 1843 gi Marie Luise in1845. Chiar in anul in care devine domn al Principatelor

Unite, 1866, in familie se petrece o tragedie. Anton este ri-nit grav in lupta dintre austrieci qi prusaci de la K6niggritzgi moare. Avea}S de ani.

Prinful a sosit incognito la Bucuregti. Aducerea sa pe

tron a fost rodul unei manevre indriznele, derulati in mare

secret. Firele complotului duc la impiratul Napoleon al III-leaal Franfei gi la Otto von Bismark, cancelarul Prusiei. Dareste pus la cale la Bucuregti de politicieni ca Ion C. Britianu,C.A. Rosetti,liberali, gi Lascir Catargiu, conservator. Firegte,

inrudirea domnitorului cu familii monarhice din Europa a

fost un argument calre a cintirit greu. Marea intrebare era:

vor recunoagte Puterile garante Unirea? Austria gi Rusia

se consideri ingelate gi nu sint de acord. Ele cer revenirea

la situalia din 1859 - doui capitale, doi domnitori, nu un

t4

Carol I

singur domnitor gi pe deasupra Si principe strein. Turciamaseazi trupe la sudul Dunirii. Situafia e critici. Noul regimare nevoie si se lntireasci pe plan intern. Dupi doui luni,textul noii Constitufii este gata. Carol urci din nou DealulMitropoliei gi depune jurimintul. A fost una dintre cele

mai democratice Constitufii din Europa. Principatele Unitedevin o monarhie constitufionali. Libertatea presei gi a viefiipolitice era garantati.

Politica faptului implinit a jucat gi de data asta un rol.RomAnii gi-au conferit o Constitulie frri si consulte Puterilegarante. Agen[ii diplomatici romini duc negocieri intense laParis, Londra, Viena, Sankt Petersburg qi Berlin.

Pe aceasti hilrti, capitala Imperiului otoman e un punctfierbinte. Sultanul infelegea si igi exercite suzeranitatea invechile condilii, indiferent de schimbarea care se produsese laBucuregti. Domnitorul Carol hotirigte sI meargi la Istanbul.In octombrie 1866 el face prima sa cilitorie ca domnitor alPricipatelor Unite dincolo de granile. Drumul a inceput cutrisura pini la Giurgiu, apoi cu un vas pe Dunire gi a continutcu trenul, gi iar cu trisura, pini la Varna. De aici Carol Ei suitasa se imbarci pe un iaht trimis de sultan, drumul continuipe Marea Neagri pini la Istanbul, unde ajunge la 12 oc-tombrie. Este gizduit in Palatul Beyilerbeyi de pe firmulllosforului. La Istanbul este primit de doui ori de sultanulAbdul Aziz Ei se intilneEte cu minigtrii, cu gefii misiunilordiplomatice. Bosforul gi oragul aflat intre Orient gi Occidentl-au impresionat. $ederea la Istanbul a atenuat o partedin tensiuni. Apartenenfa lui Carol la o famile monarhicicuropeani qi tactul siu in relaliile cu oficialii otomani au datroz.ultate. Carol este recunoscut ca domn ereditar. Cilitorian durat doui siptimini, intre 9 gi 21 octombrie, gi a fostun succes diplomatic. La intoarcere Carol nota c[ ,yizita a

costat 20 000 de galbeni (24 000 de franci)'i deoarece prinful

15

STELIAN TANEST. ELENA VIJULIE

a trebuit si faci demnitarilor daruri prefioase gi si impartipretutindeni - la orice vizitd - bacaiguri insemnate...

lntors la Bucuregti, domnitorul este preocupat de linigteasupuEilor sii, intr-o fari cu o viafi politici agitati. Guvernele

se succed, crizeLe la fel, minigtrii demisioneazl'ugor. Cele

doui grupiri - liberali gi conservatoare - sint abia la inceput.Primul guvern, instalat chiar la l0 mai 1866, dirijat de Lascdr

Catargiu, se destrami repede. ii urmeazd altele cu aceeagi

soarti. in primii cinci ani de domnie au existat cinci guverne,

iar parlamentul a fost dizolvat de gase ori.

Constitulia lui Carol I

Constitu$a adoptatd la 29 iunie/ 1.1 iulie 1866 a

reprezentat o adeviratd declaralie de independenld.

Jara se numea inci oficial ,,Principatele Dunirene ale

Moldaviei gi Valahiei"Cu toate acestea, Constitutia lui Carol I insistd asu-

pra pdstririi Unirii de la 1.859 gi exdude orice referireadt la inalta Poartd, cit qi la Puterile Garante. in primularticol al legii fundamentale se stipuleazd:,,PrincipateleUnite Rom6ne constitue un singur Stat indivizibil, sub

denumirea RomAnia". Iar in capitolul II, art.82-8& cele

care reglementeazd, succesiunea la troru nu exist6 niciotrimitere la vreo instanli din afara firii. Constituliaspecifica foarte limpede cd,,puterile constitulionale ale

Domnului sint ereditare, in linie cobodtoare directd qi

legitimi" de la Carol I de Hohenzollem gi ci, in lipsa. de ;,coboritori in linie blrbiteasci", se va apela la

rudele domnitorului. Era menlionatd gi situalia in care

nici familia de la Sigmaringen n-ar fi putut oferi unmoqtenitor. in acest caz tronul era declarat vacant, iar

t6