Teste grila - Pneumologie

1. CS Abcesul pulmonar primitiv în marea majoritate de cazuri (80-90%) este provocat de:

A. Fungi

B. Bacterii anaerobe

C. Virusi

D. Clamidii

E. Protozoare

2. CS În septicemii infectia pulmonara se produce pe cale hematogena si patogenetic este o pneumonie:

A. Primara

B. Nosocomiala

C. Prin aspiratie

D. Metastatica

E. Comunitara

3. CS Fumatul de tutun actioneaza asupra structurilor pulmonare p 131j99b rovocând urmatoarele, cu exceptia:

A. Stimularea secretiei bronsice de mucus

B. Inhibarea miscarii cililor bronsici si activarii macrofagelor alveolare

C. Acumularea macrofagelor si neutrofilelor în jurul cailor aeriene distale

D. Stimularea receptorilor de iritatie din submucoasa bronsiilor

E. Stimularea beta2-adrenoreceptorilor

4. CS Indicele Tiffeneau este:

A. VEMS (Volumul expirator maxim în 1 secunda) + CV (Capacitatea vitala) +100

B. VEMS +100

C. VEMS/CV x100

D. CV/VEMS x 100

E. VEMS + CV - 100

5. CS Simptomul principal în emfizemul pulmonar este:

A. Tusea uscata

B. Dispneea

C. Junghiul toracic

D. Tusea cu sputa

E. Tusea paroxistica

6. CS Semnele cardiovasculare ale bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa sunt cele ce urmeaza, cu exceptia:

A. Tahicardie, alte aritmii cardiace

B. Hipertensiune arteriala pulmonara la pacient nehipertensiv

C. Puls paradoxal

D. Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului drept

E. Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului stâng

7. CS Efecte secundare importante ale simpaticomimeticelor sunt cele mentionate, cu exceptia:

A. Hipopotasemie

B. Aritmii cardiace

C. Tahifilaxie

D. Bronhoconstrictie paradoxala

E. Hiponatremie

8. CS Medicatia de prima treapta în BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) tinde sa fie:

A. Medicatia simpatomimetica

B. Medicatia anticolinergica

C. Glicozizii cardiaci

D. Corticoterapia

E. Corticoterapie + simpaticomimetice

9. CS Preparatul cu actiune anticolinergica, folosit în tratamentul BPCO (bronhopneumopatiei cronice obstructive) este:

A. Ipratropium bromid (Atrovent)

B. Teofilina

C. Digoxina

D. Panangina

E. Fenoterol (Berotec)

10. CS Frisonul solemn este mai frecvent întâlnit în:

A. Pneumonia virala

B. Pneumonia pneumococica

C. Bronhopneumonie

D. Tuberculoza pulmonara

E. Pleurezie purulenta

11. CS Pneumonia provocata de Mycoplasma cu evolutie grava necesita tratament timp de 10-14 zile cu:

A. Co-trimoxazol

B. Amoxicilina

C. Rimantadina

D. Eritromicina

E. Penicillina

12. CS Sindromul Mendelson este o:

A. Atelectazie pulmonara

B. Pneumonie bacteriana

C. Pneumonie secundara

D. Pneumonie acida

E. Pneumonita alergica

13. CS Metoda de electie pentru diagnosticul bronsectaziilor este:

A. Radiografia toracica standard

B. Peak-flow metria

C. Scintigrafia radioizotopica pulmonara

D. Bronhografia

E. Spirografia

14. CS Examenul de sputa la pacientii cu astm bronsic evidentiaza elemente caracteristice, cu exceptia:

A. Eozinofile

B. Cristale Charcot-Layden

C. Trombocite

D. Corpi Creola

E. Spirale Curshmann

15. CS Indicele Tiffeneau releva:

A. Capacitatea vitala

B. Permeabilitatea bronsica

C. Volumul rezidual

D. Fluxul expirator de vârf

E. Capacitatea reziduala functionala

16. CS La formarea unui transsudat contribuie urmatoarele, cu exceptia:

A. Hipertensiunea venoasa sistemica

B. Cresterea presiunii osmotice a plasmei

C. Hipertensiunea venoasa pulmonara

D. Afectarea drenajului limfatic pleural

E. Reducerea presiunii osmotice a plasmei

17. CS La schimburile normale de O2 si CO2 pulmonare contribuie, cu exceptia:

A. Ventilatia alveolara

B. Perfuzia capilara

C. Difuziunea alveolo-capilara

D. Controlul neuro-umoral al respiratiei

E. Trombocitemia

18. CS Volumul de gaz care ramâne în plamâni la sfârsitul unei expiratii maxime reprezinta:

A. Volumul rezidual

B. Spatiul mort

C. Capacitatea vitala

D. Capacitatea expiratorie

E. Volumul expirator de rezerva

19. CS Volumul de aer ramas în canalele aeriene la sfârsitul inspiratiei reprezinta:

A. Volumul rezidual

B. Volumul expirator de rezerva

C. Spatiul mort

D. Capacitatea inspiratorie

E. Volumul inspirator de rezerva

20. CS Volumul de gaz mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie în stare de repaus reprezinta:

A. Capacitatea vitala

B. Volumul curent

C. Capacitatea pulmonara totala

D. Capacitatea reziduala functionala

E. Curbele de flux-volum

21. CS Capacitatea pulmonara totala este volumul de gaz:

A. Eliminat din plamâni într-o expiratie maxima nefortata care urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat în timp

B. Continut în plamâni la sfârsitul unei expiratii maxime

C. Eliminat din plamâni într-o expiratie completa si fortata care urmeaza unei inspiratii maxime

D. Cantitatea totala de aer inspirat sau volumul total de aer expirat în decurs de un minut, în conditii de ventilatie spontana si repaus muscular

E. Continut în plamâni la sfârsitul unei inspiratii maxime

22. CS Capacitatea vitala este volumul de gaz:

A. Mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie în stare de repaus

B. Eliminat din plamâni într-o expiratie maxima nefortata care urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat în timp

C. Continut în plamâni la sfârsitul unei inspiratii maxime

D. Care poate fi inspirat plecând de la sfârsitul unei expiratii de repaus

E. Eliminat din plamâni în prima secunda a unei expiratii complete si fortate

23. CS Indicele Tiffeneau reprezinta raportul dintre:

A. Capacitatea vitala si capacitatea pulmonara totala

B. Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea pulmonara totala

C. Volumul expirator maxim pe secunda si volumul curent

D. Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea vitala

E. Capacitatea inspiratorie si capacitatea vitala

24. CS Ce tip de dereglare a ventilatiei pulmonare este în urmatorii indici spirografici: capacitatea vitala este normala; volumul expirator maxim pe secunda este scazut; indicele Tiffeneau este scazut.

A. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a restrictiei

B. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a obstructiei

C. Ventilatia pulmonara este normala

D. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip restrictiv

E. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip obstructiv

25. CS În ce situatie fiziopatologica nu se va instala hipoxemia?

A. Perfuzia < ventilatia alveolara

B. Perfuzia > ventilatia alveolara

C. Difuziunea alveolo-capilara a gazelor este diminuata

D. Ventilatie moderat diminuata + debit cardiac marit

E. În sunt anatomic venos-arterial marit

26. CS Faciesul cianotic nu este caracteristic pentru:

A. Bronsita cronica obstructiva

B. Insuficienta respiratorie cronica

C. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip A

D. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip B

E. Cordul pulmonar cronic

27. CS Limita inferioara a plamânului poate fi ridicata în:

A. Acces de astm bronsic

B. Fibroza pulmonara

C. Emfizem pulmonar

D. Bronsita cronica obstructiva

E. Bronsiolita

28. CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare în:

A. Emfizem pulmonar în stadiu avansat

B. Emfizem compensator

C. Pneumotorax

D. Caverne mari si medii

E. Fibrotorax

29. CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare în:

A. Emfizem pulmonar esential în stadiu avansat

B. Emfizem pulmonar secundar în stadiu avansat

C. BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) de tip A în stadiu avansat

D. Emfizem compensator

E. Fibrotorax

30. CS În pneumotorax, cauza obisnuita de reducere marcata a oxihemoglobinei este:

A. Pozitia orizontala a pacientului

B. Reducerea procentului de oxigen în aerul atmosferic

C. Efectul agentului anestezic

D. Reflexa, datorita interventiei chirurgicale

E. Circulatia sângelui prin plamânul colabat

31. CS În emfizemul pulmonar avansat:

A. Diafragmul este coborât dar se misca bine în timpul inspirului

B. Diafragmul este coborât si se misca slab în timpul inspirului

C. Pozitia diafragmului este normala si el se misca normal în timpul inspirului

D. Respiratia este predominant diafragmatica

E. Diafragmul este înalt si se misca slab în timpul respiratiei

32. CS La pacientul emfizematos cronic oxigenoterapia poate sa:

A. Reduca frecventa respiratorie

B. Creasca frecventa respiratorie

C. Lase neschimbata frecventa respiratorie

D. Faca pacientul cianotic

E. Faca pacientul dispneic

33. CS Oxigenoterapia nu este atât de eficace în hipoxia anemica cât în hipoxia hipoxica, întrucât:

A. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) în sângele arterial este normala

B. Ţesuturile nu sunt capabile sa utilizeze oxigenul suplimentar

C. Gradientul arterio-venos este normal

D. Oxigenul solvit fizic este peste normal

E. Tipul de circulatie sanguina este anormal

34. CS Administrarea de oxigen nu va ameliora desaturarea cauzata de:

A. Hipoventilatie

B. sunturile arterio-venoase pulmonare

C. Blocul alveolo-capilar

D. Emfizem

E. Astm bronsic

35. CS Spasmul bronsiolar se manifesta prin:

A. Inspir normal si expir scurt

B. Inspir prelungit

C. Inspir prelungit si expir prelungit, greoi

D. Inspir scurt si expir prelungit, greoi

E. Expir si inspir reduse

36. CS În ce situatii doza teofilinei nu trebuie micsorata:

A. În insuficienta cardiaca congestiva

B. În pneumonie

C. În boli hepatice

D. La fumatori

E. În toate cazurile

37. CS Acidul cromoglicic (Intal):

A. Este eficient în starea de rau astmatic

B. Este eficient în criza de astm bronsic

C. Se foloseste pentru profilaxia acutizarii astmului bronsic

D. Se foloseste în cure de durata mica din cauza riscului de dezvoltare a dependentei fata de preparat

E. Este un corticosteroid

38. CS Hipoxemia în astmul bronsic este cauzata de:

A. Deteriorarea difuziunii alveolo-capilare (bloc alveolo-capilar)

B. Deteriorarea raportului ventilatie-perfuzie

C. Diminuarea circulatiei sanguine în circuitul mic

D. Dezvoltarea suntului anatomic arterio-venos

E. Toate mecanismele enumerate

39. CS Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic usor (Treapta I) sunt:

A. Beta2-agonistii inhalatori

B. Anticolinergicele inhalatorii

C. Teofilina retard

D. Corticosteroizii inhalatori

E. Corticosteroizii per os

40. CS Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacitatii respiratiei este:

A. Volumul curent

B. Minut-volumul

C. Frecventa respiratorie

D. Masurarea spatiului mort

E. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) si a bioxidului de carbon (PaCO2) în sângele arterial

41. CS Care din urmatoarele nu determina hipoxie hipoxica:

A. Altitudinea mare

B. Intoxicatia cu CO

C. Edemul pulmonar

D. Emfizemul

E. Presiunea partiala a oxigenului în aer = 60 mm Hg

42. CS Cianoza este produsa în mod obisnuit de toate, exceptând:

A. Amestecul cu sânge venos a sângelui arterial

B. Methemoglobinemie

C. sunt anatomic arterio-venos în plamâni

D. Tetralogia Fallot

E. Otravirea cu monoxid de carbon (CO)

43. CS Respiratia Cheyne-Stokes se caracterizeaza prin:

A. Inspir scurt - expir prelungit

B. Inspir prelungit - expir scurt

C. Faze alternate de apnee si hiperpnee

D. Eupnee

E. Apnee

44. CS Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt adevarate:

A. În cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologiei

B. În cursul unei infectii respiratorii simptomatologia ramâne nealterata

C. Supravietuirea este de lunga durata

D. Nu au vreo modificare a capacitatii de munca

E. VEMS>50%

45. CS Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala pulmonara cronica obstructiva:

A. Granulomul noncazeificant

B. Hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii mici

C. Fibroza peribronsica

D. Hipertrofia musculaturii netede în caile respiratorii mici

E. Celulele inflamatorii în mucoasa si submucoasa cailor respiratorii mici

46. CS Care dintre manifestarile de mai jos nu este caracteristica pentru bronsita cronica:

A. Distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale

B. Secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic

C. Tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv

D. Hipertrofia glandelor producatoare de mucus

E. Sputa muco-purulenta, persistenta sau recurenta în absenta unui proces supurativ localizat (bronsiectazia)

47. CS Care dintre factorii etiologici implicati în patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai important:

A. Predispozitia genetica

B. Poluarea aerului

C. Fumatul

D. Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice

E. Factorii infectiosi

48. CS În BPCO (bronhopneumopatia cronica obstructiva) oxigenoterapia se indica la pacienti cu PO2 de:

A. < 55 mmHg

B. 55 - 60 mmHg

C. 60 - 65 mmHg

D. 65 - 70 mmHg

E. 70 mmHg

49. CS Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin:

A. Sputa mucopurulenta persistenta sau recurenta

B. Sputa perlata

C. Sputa mucoasa

D. Hemoptizie

E. Wheezing precoce

50. CS În patogenia bronsitei cronice a fost cel mai bine demonstrata implicarea:

A. Deficitului de ceruloplasmina

B. Fumatului

C. Poluarii aerului cu amoniac

D. Poluarii aerului cu dioxid de azot (NO2)

E. Poluarii aerului cu pulberi silicogeni

51. CS Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:

A. Anaerobi din cavitatea bucala

B. Bacili enterici aerobi Gram negativi

C. Mycoplasma pneumoniae

D. Mycobacterium tuberculozis

E. Staphylococcus aureus

52. CS Indicati testul ce permite stabilirea astmului bronsic:

A. Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene

B. Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni

C. Demonstrarea eozinofiliei in sânge

D. Demonstrarea eozinofiliei in sputa

E. Demonstrarea cresterii IgE serice

53. CS La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor respiratori accesorii si prezenta pulsului paradoxal semnifica:

A. Obstructia severa a cailor respiratorii

B. Un tablou obisnuit întâlnit în criza de astm bronsic

C. Pneumonia

D. Embolia pulmonara

E. Asocierea infectiei

54. CS Empiemul reprezinta un revarsat pleural:

A. De tip transsudat

B. Bogat în limfa

C. Intens purulent

D. Predominant cu limfocite

E. Predominant cu eozinofile

55. CS Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergici, utilizate în tratamentul astmului bronsic, este:

A. Inhalatorie

B. Intravenoasa

C. Intramusculara

D. Subcutanata

E. Orala

56. CS Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului (efectelor):

A. De inhibare a degranularii mastocitelor

B. Bronhodilatator

C. Antiinfectios

D. Expectorant

E. Mucolitic

57. CS În astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electiune este reprezentat de:

A. Administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie

B. Administrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii

C. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie

D. Administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor

E. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala

58. CS Cromoglicatul disodic actioneaza prin:

A. Reducerea inflamatiei cailor aeriene

B. Efect anticolinergic

C. Stimularea receptorilor beta-adrenergici

D. Inhibitia degranularii mastocitelor

E. Inhibitia fosfodiesterazei

59. CS Care dintre urmatorii factori nu se recunosc în etiologia bronhopneumopatiei cronice obstructive:

A. Fumatul

B. Factorii genetici

C. Alcoolismul

D. Infectiile bronsice

E. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici

60. CS Cel mai important în profilaxia bronhopneumopatiei cronice obstructive este evitarea:

A. Expunerii la frig

B. Expunerii sporadice la noxe profesionale

C. Spatiilor aglomerate

D. Fumatului

E. Virozelor respiratorii

61. CM Bronsita cronica simpla realizeaza urmatoarele:

A. Celule inflamatorii în mucoasa si submucoasa bronsiilor mari

B. Edem în peretele bronsic

C. Hipertrofia stratului muscular al bronsiilor

D. Fibroza peribronsica

E. Obstructie progresiva a bronsiilor

62. CM Bronsita cronica obstructiva este marcata de:

A. Obstructia permanenta a cailor aeriene mici

B. Mucus filant produs de celulele caliciforme

C. Inflamarea cronica a cailor aeriene mici

D. Infiltrat inflamator interstitial

E. Alveolita exsudativa

63. CM Bronhopneumopatia cronica obstructiva se caracterizeaza anatomic prin:

A. Leziuni de bronsita cronica

B. Emfizem pulmonar centrolobular

C. Leziuni obstructive cronice, ireversibile în caile respiratorii mici

D. Atrofia musculara în bronsiile mari

E. În spatiul alveolar se gasesc fibrina, neutrofile, eritrocite

64. CM Fenomene auscultative în emfizemul pulmonar sunt:

A. Expir semnificativ prelungit

B. Raluri bronsice rare

C. Diminuarea murmurului vezicular

D. Suflu tubar

E. Frotatii pleurale

65. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include:

A. Istoric de bronsita

B. Istoric de dispnee

C. Torace normal cu raluri bronsice

D. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat

E. Hipoventilatie

66. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include urmatoarele:

A. Istoric de dispnee

B. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat

C. Percutor- sonoritate normala

D. Raluri bronsice frecvente

E. Hematocrit <55%

67. CM Tipul bronsitic al Bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include:

A. Hematocrit > 60%

B. PaO2 mult scazuta (sub 50-60 mm Hg)

C. Hipercapnie (PCO2 > 60-65 mm Hg)

D. Normo sau hipocapnie

E. Ventilatie crescuta

68. CM Tipul bronsitic al bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include urmatoarele:

A. Dispnee

B. Episoade frecvente de insuficienta cardiaca dreapta

C. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat

D. Percutor sunet submat

E. Cianoza de tip central cu extremitati calde

69. CM Corticoterapia este indicata pacientilor cu bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPCO) când:

A. Raspunsul este nesatisfacator la administrarea bronhodilatatoarelor

B. Obstructia bronsica este severa

C. Insuficienta respiratorie este severa

D. Insuficienta cardiaca este severa

E. Hipoxemia si hipercapnia sunt severe

70. CM Mecanismele secretorii de aparare pulmonara sunt:

A. Lisosimul

B. Imunoglobulinele (secretorii A si serice)

C. Bariera epiteliala

D. Interferonul

E. Monocitele

71. CM Etiologia bronsitei cronice include:

A. Fumatul

B. Poluarea atmosferica

C. Infectiile bronsice

D. Factorii genetici

E. Expunerea profesionala la praf

72. CM Endotoxinele bacteriene actioneaza nociv prin:

A. Activarea complementului

B. Inactivarea factorului Hageman

C. Coagulare locala

D. Eliberarea interleukinei-1

E. Inactivarea prostaglandinelor si chininelor

73. CM Pneumonia comunitara poate fi determinata de:

A. Streptococcus pneumoniae

B. Klebsiella pneumoniae

C. Stafilococcus pneumoniae

D. Virusuri si micoplasme

E. Mycobacterium tuberculosis

74. CM În mecanismul dilatarii ireversibile a bronsiilor (bronsiectaziei) joaca rolul principal:

A. Scaderea rezistentei la deformare a peretelui bronsic datorita leziunilor inflamatorii

B. Malformatia congenitala a sistemului de sustinere parieto- bronsic

C. Tractiunea centrifuga scazuta, aplicata peretelui bronsic de fenomenele lezionale.

D. Tractiunea centrifuga crescuta, aplicata peretelui bronsic.

E. Cresterea rezistentei la deformare a peretelui bronsic

75. CM Astmul bronsic este caracterizat prin:

A. Inflamatia cailor respiratorii

B. Obstructia complet sau incomplet reversibila

C. Hiperreactivitatea cailor aeriene la diversi stimuli

D. Boala granulomatoasa cu localizari multiple

E. Adenopatia hilara bilaterala

76. CM În lumenul bronsic al astmaticilor se gasesc dopuri sau cilindri bronsici formati din:

A. Glicoproteide

B. Eritrocite

C. Celule inflamatorii

D. Celule epiteliale descuamate

E. Granulom epitelioid

77. CM Examenul radiologic toracic în criza severa de astm bronsic releva:

A. Hiperinflatie pulmonara

B. Diafragm aplatizat

C. Hipertransparenta câmpurilor pulmonare

D. Largirea spatiului retrosternal

E. Metastaze septice

78. CM Mecanismul de actiune al beta2-agonistilor include:

A. Relaxarea fibrelor bronsice si încetarea bronhospasmului

B. Modularea eliberarii de mediatori din mastocite si bazofile

C. Inhibarea eliberarii de acetilcolina din nervii colinergici

D. Cresterea clearans-ului mucociliar

E. Bradicardie

79. CM Metabolismul gazos pulmonar în accesul sever de astm bronsic este profund modificat si consta din:

A. Hipoxemie

B. Hipocapnie

C. Alcaloza respiratorie

D. Hipercapnie

E. Acidoza respiratorie

80. CM Modificarile gazelor sanguine în starea de rau astmatic include:

A. Hipoxemie

B. Hipercapnie

C. Acidoza metabolica

D. Alcaloza metabolica

E. Hipocapnie

81. CM Glucoza în lichidul pleural este scazuta în:

A. Pleurezia parapneumonica

B. Pleurezia tuberculoasa

C. Pleurezia neoplazica

D. Pleurezia postembolica

E. Sindromul Dressler

82. CM Revarsatele pleurale franc-hemoragice sugereaza o etiologie:

A. Neoplazica

B. Postembolica

C. Traumatica

D. Parapneumonica

E. Boli de colagen

83. CM O proportie de limfocite mai mare de 50% în lichidul pleural sugereaza diagnosticul de:

A. Pleurezie tuberculoasa

B. Pleurezie maligna

C. Pleurezie virala

D. Pleurezie cardiaca

E. Pleurezie uremica

84. CM Tratamentul pleureziei parapneumonice include:

A. Antibioterapie corespunzatoare etiologiei

B. Antitusive si analgezice

C. Antiinflamatoare nesteroidiene

D. Evacuarea lichidului la necesitate

E. Chimioterapia sistemica

85. CM Pneumotoraxul spontan secundar este o complicatie a:

A. Bronhopneumopatiei cronice obstructive

B. Tuberculozei

C. Mucoviscidozei

D. Pneumoniei necrotice

E. Bronshiectazei

86. CM Fiziopatologia sindromului de detresa respiratorie include urmatoarele:

A. Scaderea brutala a compliantei pulmonare

B. Sindrom restrictiv sever

C. sunt intrapulmonar dreapta-stânga

D. Cresterea compliantei pulmonare sau sindrom obstructiv sever

E. Hipertensiune arteriala pulmonara cu o presiune de umplere atriala stânga normala.

87. CM Care din urmatorii indici reprezinta volume si capacitati pulmonare (reprezinta valori anatomice respiratorii):

A. Spatiul mort

B. Volumul expirator maxim pe secunda

C. Volumul rezidual

D. Capacitatea pulmonara totala

E. Volumul rezidual functional

88. CM Care din urmatorii indici reprezinta debite (sau constante dinamice) pulmonare:

A. Capacitatea vitala

B. Capacitatea vitala fortata

C. Volumul expirator maxim pe secunda

D. Volumul rezidual

E. Debitul expirator maxim instantaneu de vârf

89. CM Valoarea capacitatii vitale pulmonare si a volumului expirator maxim pe secunda variaza fiziologic în dependenta de:

A. Masa corporala

B. Vârsta

C. Sex

D. Talie (înaltimea subiectului)

E. Anotimp

90. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la faciesul poliglobulic, este corecta:

A. Faciesul poliglobulic reprezinta coloratie rosie a fetei cu cianoza intensa

B. Pentru faciesul poliglobulic este caracteristica hiperemie conjunctivala

C. Se instaleaza în insuficienta respiratorie cronica

D. Se instaleaza în cord pulmonar cronic

E. Se instaleaza în emfizem pulmonar esential

91. CM Toracele emfizematos prezinta:

A. Diametrul anteroposterior marit

B. Diametrul anteroposterior micsorat

C. Unghiul epigastric obtuz

D. Unghiul epigastric ascutit

E. Coastele orizontalizate

92. CM Toracele astenic se caracterizeaza prin:

A. Aspect plat ca si cum ar fi în expir

B. Unghiul xifoidian obtuz

C. Unghiul xifoidian ascutit

D. Coatele verticalizate

E. Spatiile intercostale reduse

93. CM Transmiterea diminuata a vibratiilor vocale se observa în:

A. Torace astenic

B. Pleurezie

C. Torace rahitic

D. Torace senil

E. Pneumotorax

94. CM Transmiterea vibratiilor vocale se accentueaza în:

A. Astm bronsic în criza

B. Pneumonie

C. Emfizem pulmonar

D. Torace senil

E. Simfize pleurale bilaterale

95. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate ronflante, este corecta:

A. Se produc în bronhiile de calibru mic

B. Se produc în bronhiile de calibru mare si trahee

C. Au tonalitate joasa

D. Au tonalitate înalta

E. Se percep în ambele faze ale respiratiei

96. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate sibilante, este corecta:

A. Se produc în bronhiile de calibru mic si bronhiole

B. Se produc în bronhiile de calibru mare si trahee

C. Au tonalitate ascutita

D. Au tonalitate joasa

E. Se percep în ambele faze ale respiratiei

97. CM Un pacient cu carcinom pulmonar de lob superior stâng poate avea:

A. Sindrom Horner stâng

B. Paralizie de diafragm stâng

C. Paralizie de coarda vocala stânga

D. Scaderea frecventei miscarilor respiratorii

E. Sindrom bronhospastic

98. CM Cele mai precise si informative metode de diagnostic al tromboembolismului pulmonar sunt:

A. Ecocardiografia

B. Angiografia arterei pulmonare

C. Electrocardiografia

D. Radiografia pulmonara

E. Scintigrafia pulmonara de perfuzie

99. CM Rezultatele de laborator care indica necesitatea oxigenoterapiei includ:

A. Saturatia sângelui arterial (SaO2) = 98 %

B. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) în sângele arterial < 55 mm Hg

C. Presiunea partiala a bioxidului de carbon (PaCO2) în sângele arterial = 70 mm Hg

D. Volumul expirator maxim pe secunda = 70 %

E. Capacitatea vitala = 70 %

100. CM Dereglarea permeabilitatii bronhiilor în criza de astm bronsic este cauzata de:

A. Edemul mucoasei

B. Spasmul bronsic

C. Hipersecretia de mucus vâscos

D. Dischinezia hipotonica a bronhiilor

E. Diminuarea elasticitatii plamânilor

101. CM Criza astmatica determina:

A. Scaderea volumului expirator maxim pe secunda

B. Cresterea volumului rezidual

C. Cresterea compliantei pulmonare

D. Cresterea capacitatii vitale

E. Cresterea debitului ventilator maxim pe secunda

102. CM Valoarea debitului expirator de vârf (apreciat prin peakflow-metrie):

A. La persoanele sanatoase poate varia pe parcursul a 24 ore pâna la 10%

B. La persoanele sanatoase este constanta

C. La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore pâna la 10%

D. La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore peste la 15%

E. Variaza proportional cu severitatea astmului bronsic

103. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat (Treapta II) sunt:

A. Teofilina retard

B. Corticosteroizii inhalatori

C. Corticosteroizii per os

D. Beta2-agonistii inhalatori

E. Corticosteroizii parenteral

104. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat, necontrolat de treapta II (Treapta III) sunt:

A. Teofilina retard

B. Corticosteroizii inhalatori

C. Corticosteroizii per os

D. Beta2-agonistii inhalatori

E. Antibioticele

105. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic sever (Treapta IV) sunt:

A. Teofilina retard si/sau Beta2-agonistii inhalatori

B. Corticosteroizii inhalatori

C. Corticosteroizii per os

D. Antibioticele

E. Acidul cromoglicic (Intal) sau Nedocromilul

106. CM Opacitatile percepute prin examenul radiologic al plamânilor pot fi cauzate de:

A. Absenta aerului din alveole

B. Lichid in alveole

C. Fibrozari si calcificari;

D. Chiste aerice

E. Corpi straini radioopaci

107. CM Aratati 3 indici care sunt cei mai informativi pentru aprecierea exsudatului (în revarsatul pleural):

A. Reactia Rivalt este pozitiva

B. Concentratia proteinei în lichidul pleural > 25 g/l

C. Raportul proteine pleurale/proteine serice > 0,5

D. Raportul lacticdehidrogenaza (LDH) pleurala/LDH serica > sau = 0,6

E. Lacticdehidrogenaza pleurala (LDH) > 2/3 din limita superioara a valorii normale a LDH serice

108. CM Ce elemente continute în sputa sunt caracteristice pentru supuratiile pulmonare:

A. Macrofage cu hemosiderina

B. Fibrele elastice

C. Eozinofilele

D. Cristalele de acizi grasi

E. Cristalele de colesterol

109. CM Ce elemente continute în sputa sunt caracteristice pentru astmul bronsic:

A. Cristalele de hematoidina

B. Spiralele Curchman

C. Cristalele Charcot-Leiden

D. Cristalele de colesterol

E. Eozinofilele

110. CM Respiratia Kussmaul se caracterizeaza prin:

A. Ritm neregulat

B. Ritm regulat cu amplitudine mare

C. Inspir amplu, profund si zgomotos, urmat de o pauza scurta

D. Expiratie sacadata urmata de o pauza scurta

E. Ritm neregulat cu amplitudine mica

111. CM Respiratia Biot se caracterizeaza prin:

A. Ritm regulat

B. Ritm neregulat

C. Alternarea perioadelor variate apneice cu 4-5 respiratii de amplitudine diferita

D. Respiratii de amplitudine foarte mare

E. Respiratii de amplitudine diferita

112. CM Fumatul îndelungat altereaza:

A. Miscarea cililor

B. Functia macrofagelor alveolare

C. Bronhoplegia

D. Eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelor

E. Activarea eozinofilelor

113. CM Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei, în stadiu avansat se caracterizeaza prin:

A. PaCO2 > 60 mm Hg

B. Hematocrit = 35-45%

C. PaO2 < 50-60 mm Hg

D. Hematocrit > 60 %

E. Nici una dintre ele

114. CM Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului sunt:

A. Tusea instalata înaintea debutului dispneei

B. Sputa redusa, mucoida

C. Tusea instalata dupa debutul dispneei

D. Sputa abundenta, purulenta

E. Frecventa crescuta a cordului pulmonar

115. CM Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt:

A. Tahipneea

B. Bradipneea

C. Hipersonoritatea pulmonara

D. Expirul relativ prelungit

E. Galopul presistolic accentuat în timpul inspirului

116. CM Cele mai frecvente bacterii patogene implicate în infectiile respiratorii la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt:

A. Haemophilus influenzae

B. Streptococul beta-hemolitic

C. Stretococcus pneumoniae

D. Pseudomonas aeruginosa

E. Branhamella catarrhalis

117. CM Oxigenoterapia de durata la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva este recomandata în urmatoarele situatii:

A. Hipoxemie persistenta si severa (PaO2 < 55 mm Hg)

B. Anemie

C. Hipoxemie persistenta si severa (SaO2 < 80 %)

D. Insuficienta cardiaca dreapta severa

E. Hipocapnie (PaСO2 < 35 mm Hg)

118. CM Emfizemul pulmonar se defineste ca:

A. Afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic

B. Distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale

C. Afectiune în care se distrug septurile alveolare

D. Distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale

E. Afectiune în care se pastreaza septurile alveolare

119. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei sunt adevarate:

A. Percutia toracelui arata sonoritate normala sau hipersonoritate

B. Pacientul este de obicei supraponderal

C. PCO2 este cronic scazut

D. Volumul rezidual este scazut

E. Debitele maximale respiratorii sunt mici

120. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate:

A. Dispneea este severa

B. Radiografia toracica arata un cord marit

C. Hematocritul este < 55 %

D. Hipertensiunea pulmonara este moderata

E. Episoadele de acutizare a bolii sunt mai frecvente

121. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominarea bronsitei, când obstructia bronhiilor este severa, clinic se manifesta prin:

A. Dispnee la efort

B. Hipercapnie

C. Cord pulmonar

D. Hemoptizie

E. Bronhoree fetida

122. CM Urmatoarele bronhodilatatoare se utilizeaza în terapia bronsitei cronice obstructive:

A. Bromura de ipratropium

B. Aminofilina

C. Atropina

D. Efedrina

E. Terbutalina

123. CM În bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii patogene:

A. Streptococcus pneumoniae

B. Haemophilus influenzae

C. Staphilococcus aureus

D. Branhamella catarrhalis

E. Pseudomonas aeruginosa

124. CM Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:

A. Tuse cu expectoratie groasa, filanta

B. Depistarea în sputa a spiralelor Curshman

C. Depistarea în sputa a eozinofilelor si cristalelor Charcot-Leyden

D. Scadere a tensiunii arteriale

E. Bradicardie

125. CM Glucocorticoizii se folosesc în tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:

A. Bronhodilatator

B. De a reduce inflamatia cailor aeriene

C. Benefic în suferintele acute, când obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente

D. Bronhoconstrictor

E. Antitusiv

126. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO), tip bronsitic (B), evolutie severa, se caracterizeaza prin:

A. Hematocrit peste 55-60 %

B. Normocapnie

C. Rare infectii bronsice

D. Sputa abundenta purulenta

E. Dispnee

127. CM Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de acutizarea bolii pulmonare cronice obstructive (BPCO) sunt:

A. Haemophylus influenzae

B. Streprococcus haemolyticus grupa B

C. Streptococcus pneumoniae

D. Branhamella catarrhalis

E. Staphilococcus aureus

128. CM În tratamentul bronhodilatator în boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) se utilizeaza:

A. Simpatomimetice

B. Derivati de teofilina

C. Anticolinergice

D. Mucolitice

E. Oxigenoterapie prelungita

129. CM La examinarea radiologica a plamânilor în boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominanta emfizemului se constata:

A. Diafragme coborâte, aplatizate

B. Silueta cardiaca larga, marita

C. Atenuare periferica a desenului bronho-vascular

D. Hipotransparenta retrosternala

E. Largirea mediastinului superior

130. CM Pentru pneumonia datorata pneumococilor susceptibili, antibioticele de electiune sunt:

A. Penicilina

B. Metronidazolul

C. Ampicilina

D. Trimetoprim-sulfametoxazolul

E. Vancomicina

131. CM Sindromul clinic din pneumonia crupoasa are urmatoarele caracteristici:

A. Este generat de Streptococus pneumoniae

B. Matitatea are topografie precisa

C. Debutul este gradat

D. Predomina simptomele extrapulmonare

E. Durerea este de tip pleural

132. CM Pentru eliminarea secretiilor din arborele traheobronsic se pot folosi urmatoarele metode:

A. Sonde de aspiratie

B. Fortarea pacientului sa tuseasca

C. Bronhodilatatoare beta-adrenergice

D. Administrarea de glucocorticoizi

E. Drenaj postural si percutia toracelui

133. CM Selectati antibioticele de electiune în suspiciunea de pneumonie pneumococica:

A. Trimetoprim - sulfametoxazol

B. Penicilina

C. Ampicilina

D. Fluorochinolone

E. Metronidazol

134. CM Cauze infectioase de formare a cavitatii pulmonare sunt.

A. Pseudomonas aeruginosa

B. Staphylococcus aureus

C. Germeni anaerobi

D. Haemophilus influenzae

E. Granulomatoza Wegener

135. CM Printre simptomele caracteristice crizei de astm, se numara:

A. Dispnee paroxistica respiratorie

B. Junghi toracic

C. Wheezing

D. Puls paradoxal

E. Hemoptizie

136. CM Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade acute de astm, pot fi reprezentati de:

A. Alergeni

B. Infectii

C. Factori profesionali

D. Medicamente - aspirina

E. Medicamente - digoxina

137. CM Diagnosticul diferential al astmului bronsic presupune excluderea urmatoarelor entitati:

A. Insuficienta ventriculara stânga acuta

B. Obstructia cailor aeriene superioare prin tumori

C. Edemul laringian

D. Embolia pulmonara recurenta

E. Pneumonia

138. CM Glucocorticoizii sunt indicati în terapia astmului bronsic în urmatoarele situatii:

A. La orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatorii

B. În criza de astm usoara

C. În criza de astm severa

D. În astmul bronsic cu crize frecvente

E. În criza de astm bronsic usoara care evolueaza concomitent cu pneumonie

139. CM Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromolynul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se folosesc în tratamentul astmului bronsic pentru ca:

A. Influenteaza tonusul cailor aeriene

B. Inhiba degranularea mastocitelor

C. Împiedica eliberarea mediatorilor chimici ai inflamatiei

D. Îmbunatatesc functia pulmonara

E. Maresc reactivitatea cailor aeriene distale

140. CM Severitatea obstructiei în astmul bronsic este indicata de:

A. Wheezing

B. Bradicardie

C. Disparitia murmurului vezicular

D. Prezenta murmurului vezicular

E. Puls paradoxal

141. CM Cele mai eficace mijloace de tratament în astmul bronsic sunt reprezentate de:

A. Eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic

B. Medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsice

C. Medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia

D. Antibiotice

E. Antitusive

142. CM Simptomele persistente de astm bronsic sever pot fi tratate cu:

A. ß2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune

B. Teofilina retard

C. Corticosteroizi inhalatorii sau orali

D. Diuretice

E. Propranolol

143. CM Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:

A. Pene

B. Fanerele animalelor

C. Praf cu paraziti

D. Fungi si alte antigene din mediul înconjurator

E. Oxigen

144. CM Simptomele astmului bronsic constau în:

A. Dispnee

B. Tuse

C. Wheezing

D. Tahicardie

E. Tensiune arteriala crescuta

145. CM Sindromul Pickwick consta în:

A. Obezitate

B. Somnolenta diurna

C. Leucocitoza

D. Insuficienta cardiaca dreapta

E. Hipertensiune pulmonara

146. CM Mecanismul de aspiratie al pneumoniilor apare mai frecvent si este mai sever la:

A. Alcoolici

B. Pacientii supusi anesteziei generale

C. Cardiaci

D. Pacientii cu accident vascular cerebral

E. Pacientii cu tulburari de deglutitie

147. CM Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul de detresa respiratorie a adultului sunt adevarate:

A. Este o insuficienta respiratorie cronica

B. Este o insuficienta respiratorie acuta

C. Se dezvolta în consecinta obstructiei bronsice cronice

D. E caracterizata prin hipoxemie

E. Reprezinta un edem pulmonar produs prin cresterea permeabilitatii capilare

148. CM Revarsatul pleural de tip exsudat poate fi cauzat de:

A. Infectii virale

B. Insuficienta cardiaca congestiva

C. Neoplazii maligne

D. Pneumonii bacteriene

E. Sindromul nefrotic

149. CM Chilotoraxul este produs de:

A. Tromboza de vena cava inferioara

B. Traumatisme

C. Tumori mediastinale

D. Expunere la asbest

E. Insuficienta cardiaca stânga

150. CM Modificarile patologice care pot apare în bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt:

A. Hipertrofia glandelor mucoase

B. Infiltrat inflamator în mucoasa si submucoasa

C. Edem în peretele bronsic

D. Bronhodilatate cronica

E. Hipertrofia musculaturii netede bronsice

Pneumologie

1. B

2. D

3. E

4. C

5. B

6. E

7. E

8. B

9. A

10. B

11. D

12. D

13. D

14. C

15. B

16. B

17. E

18. A

19. C

20. B

21. E

22. B

23. D

24. E

25. A

26. C

27. B

28. E

29. E

30. E

31. B

32. A

33. A

34. B

35. D

36. D

37. C

38. B

39. A

40. E

41. B

42. E

43. C

44. A

45. A

46. A

47. C

48. A

49. A

50. B

51. C

52. A

53. A

54. C

55. A

56. A

57. A

58. D

59. C

60. D

61. A,B,C,D

62. A,B,C

63. A,B,C

64. A,B,C

65. B,D

66. A,B,E

67. A,B,C

68. A,B,E

69. A,B,C,E

70. A,B,D

71. A,B,C,E

72. A,C,D

73. A,B,C,D

74. A,B,C

75. A,B,C

76. A, C,D

77. A,B,C,D

78. A,B,C,D

79. A,D,E

80. A,B,C

81. A,B,C

82. A,B,C

83. A,B,C

84. A,B,C,D

85. A,B,C,D

86. A,B,C,E

87. A,C,D,E

88. B,C,E

89. B,C,D

90. A,B,C,D

91. A,C,E

92. A,C,D,E

93. B,E

94. B,D

95. B,C,E

96. A,C,E

97. A,B,C

98. B,E

99. B,C

100. A,B,C

101. A,B

102. A,D,E

103. B,D

104. A,B,D

105. A,B,C

106. A,B,C,E

107. C,D,E

108. B,D,E

109. B,C,E

110. B,C,D

111. B,C,E

112. A,B,D

113. A,C,D

114. B,C

115. A,C,D,E

116. A,C,E

117. A,C,D

118. C,D

119. A,B,E

120. A,C,D

121. A,B,C

122. A,B,E

123. A,B,D

124. A,B,C

125. B,C

126. A,D,E

127. A,C,D

128. A,B,C

129. A,C

130. A,C

131. A,B,E

132. A,B,C,E

133. B,C

134. A,B,C

135. A,C,D

136. A,B,C,D

137. A,B,C,D

138. A,C,D

139. B,C

140. A,C,E

141. A,B,C

142. A,B,C

143. A,B,C,D

144. A,B,C

145. A,B,D,E

146. A,B,D,E

147. B,D,E

148. A,C,D

149. B,C

150. A,B,C,E