UNIVERSITATEA TRANSILVANIA Brasov

1. Ideea unei balante comerciale externe dezechilibrate este specifica curentului:

a. Mercantilist

2. Concepia potrivit creia comerul este principala activitate economica aparine curentului:a. Mercantilist

3. Ideea potrivit careia pretul de vanzare al unui produs este dat de pretul de cost, este specifica curentului:

c. Clasic

4. Concepia potrivit creia progresul tehnic este surs de bogie, aparine curentului:

c. Clasic

5. Problema alocarii resurselor pe baza principiului utilitatii marginale, apartine curentului:

d. Marginalist

6. Curentul economic care aduce n prim plan calculul matematic, la baza calculelor economice, este:

d. Marginalist

7. Concepia potrivit creia industria este mai productiva ca agricultura aparine curentului:

c. Clasic

8. Teoria privind liberalismul nengrdit al comerului, aparine curentului:c. Clasic

9. Conceptia activitatii economice n zone inchise, apartine curentului:

b. Fiziocrat

10. Concepia potrivit creia agricultura este principala activitate economic aparine curentului:

b. Fiziocrat

11. Curentul care aduce n prim plan valorificarea terenurilor prin rent este:

b. Fiziocrat

12. Conceptul potrivit cruia consumul este influenat direct de nivelul venitului disponibil, aparine curentului:

d. Keynesist

13. Conceptul potrivit cruia dobnda este determinat de raportul dintre cererea i oferta de moned, aparine curentului:

c. Keynesist

14. Dezvoltarea tehnicilor comparative de evaluare economic aparine perioadei:

d. Moderne

15. Consolidarea teoriilor economice la nivel macroeconomic sau chiar microeconomic, de grup este specifica perioadei: d. Moderne

16. Curentul care aduce n prim plan problema externalitilor negative ale dezvoltrii economice este:

a. Mercantilist

b. Clasic

c. Marginalist

d. Modern

17. Nevoile umane nu sunt:

c. Rare

18. Nevoile umane sunt:

a. Limitate n capacitate de consum

19. Consecinte ale legii raritatii in economie sunt:

c. Eficientizarea proceselor de productie si economisirea resurselor

20. Costul de oportunitate reprezinta un principiu conform caruia:

a. Oamenii decid in functie de oportunitatea afacerii21. Frontiera posibilitatilor de productie este o metode de evaluare a:

b.Capacitatii de productie

22. Consecinte ale legii raritatii in economie sunt:

c. a si b

23. Prin resurse economice se intelege:

b.resurse naturale, umane, informationale

24. Resursele economice sunt:

a. Rare

25. Capitalul, ca factor de productie se prezinta sub forma:

a. Tehnic si valoric

26. Capitalul tehnic se prezinta sub forma:

b.Fix si circulant

27. Capitalul tehnic cuprinde:

a. Numerarul din cont28. Capitalul tehnic nu include:

a. Terenurile

29. Capitalul valoric include:

a. Titlurile de valoare

30. Capitalul fixse consum:

c.Nu se consum

31. Legea randamentelor neproportionale a lui TURGOT se refera la:

c.frontiera posibilitatilor de productie

32. Rezultatul combinarii factorilor de productie se apreciaza prin:

d.Productivitate

33. Este considerat factor natural de producie:

c.Apa din hidrocentrale

34. Capitalul, ca factor de producie al unei ntreprinderi, reprezint:

b.Aportul acionarilor la constituirea societii

35. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt:

a. cheltuielile care se modifica functie de volumul productiei

36. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt:

a. Cheltuielile cu iluminatul ntreprinderii37. Sunt costuri variabile ale ntreprinderii:

b.Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor de transport

38. Costurile fixe ale unei ntreprinderi sunt:

a. Cheltuielile cu materiile prime

39. Sunt costuri fixe ale ntreprinderii:

a. Cheltuielile cu achiziionarea materialelor consumabile40. Costurile fixe ale ntreprinderii sunt:

a. Cheltuieli independente de volumul produciei

41. Costul marginal este expresia:

c.Sporului de cheltuieli la creterea produciei42. Avionul, proprietate a firmei, aflat la dispozitia directorului este, din punct de vedere economic:

a. Capital fix

43. Aportul in bani la capitalul social este, din punct de vedere economic:

b.Capital circulant

44. Optimul produciei este determinat de:

d.Nivelul maxim al produciei

45. Optimul producatorului presupune:

c.Obtinerea maximului de eficienta cu costuri minime

46. Metoda pragului de rentabilitate permite:

d.determinarea volumului optim de productie

47. Metoda pragului de rentabilitate se utilizeaz pentru:d.Evaluarea gradului de risc al afacerii

48. Cererea de produse este determinat de:

c.Preul de vnzare al produselor

49. Legea general a cererii specific :

d.Legtura dintre cererea i oferta de produse

50. Cererea de produse nu este influenat de:

c.Modificarea legislaiei privind accesul pe pia al produselor

51. Paradoxul Giffen, ca exceptie de la legea generala a cererii, se explica prin:

a. efectul scderii venitului

52. Factorul care nu modifica cererea de produse pe piata este:

b. Concurenta producatorilor

53. Factorul care nu influeneaz direct ofeta pentru un produs pe pia este:

d.nivelul impozitului pe profit

54. Factorul care influeneaz direct cererea pentru un produs pe pia este:

c.puterea de cumprare a consumatorilor

55. Produsele superioare au, de regula, un Kecp:

c.Supraunitar

56. Produsele ncadrate n paradoxul Giffen au un Kecp:

a. Subunitar

57. Oferta de produse nu este influenat direct de:

d.Preul produselor de substituie

58. Conform legii generale a ofertei:

a. Oferta evolueaz n acelai sens cu preul produselor

59. Coeficientul elasticitatii ofertei fata de prt msoara:

b.variatia cererii si ofertei functie de prt

60. ntreprinderile mari, cu grad ridicat de specializare au de regul un Keop:

a. Subunitar

61. Factorul care nu modifica oferta de produse pe piata este:

c.Preferinta consumatorului

62. Conform teoriei clasice, preul de vnzare al produselor pe pia este determinat de:

b.Preul cererii de produse

63. Conform teoriilor neo- clasice, preul de vnzare al produselor pe pia este determinat de:

c.Utilitatea marginal a produselor

64. Conform teoriilor moderne, preul de vnzare al produselor pe pia nu este determinat de:

a. Raritatea produselor

b. Preul cererii

c. Utilitatea marginal a produselor

d. Costul de producie

65. Preurile exprimate prin raportare la preuri etalon se numesc:

d.Preuri mixte

66. Preurile exprimate prin negocierea cererii cu oferta de produse se numesc:

b.Preuri libere

67. Preurile impuse de autoritatea administrativ a pieei se numesc:

a. Preuri relative

68. Preurile cu o component sub control administrativ se numesc:

c.Preuri controlate

69. Sunt considerate msuri de intervenie direct a statului n formarea preurilor:

b.Blocarea preului unor produse

70. Sunt considerate msuri de intervenie direct a statului n formarea preurilor:

d.Stabilirea de preuri minime de vnzare la unele produse

71. Sunt considerate msuri de intervenie indirect a statului n formarea preurilor:

d.Subvenile acordate productorilor

72. Interventia statului asupra preturilor nu este necesara pentru:

d.Cresterea productivitatii muncii73. In teoria marginala, pretul unui produs este determinat de:

b.Utilitatea marginala a produsului

74. O piata tip oligopolist se caracterizeaza prin:

c.putini ofertanti si multi cumparatori

75. O piata tip oligopson se caracterizeaza prin:

c.multi ofertanti si putini cumparatori

76. O piata tip oligopol bilateral se caracterizeaza prin:

b.putini ofertanti si cumparatori

77. Piata timbrelor este de tipul:

d.monopol

78. Cartelul este o structura organizatorica specifica pietelor de tip:

79. b.oligopol

80. n viziunea lui Adam Smith, piaa cu concuren pur i perfect ndeplinete condiiile

a. Diversitate produse81. Piata cu concurenta pura si perfecta presupune:

b.Omogenitatea produselor

82. Diagrama panzei de paianjen este un model teoretic de explicare a:

a. Aparitiei dezechilibrului cerere-oferta

83. Pe piaa cu concuren pur i perfect, echilibrul poate fi:

a. Stabil

84. Conditia Kecp>Keop determina pe o piata dezechilibrata:

a. Dezechilibru stabil

85. Oferta de munca a unei piete este data de :

a. populatia disponibila

86. In acceptiune internationala, prin populatie activa a unei tari, se intelege:

d.totalitatea persoanelor apte de munca

87. In acceptiune internationala, prin populatie disponibila a unei tari, se intelege:

a. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de munca

88. Oferta de munca este influentata direct de:

c.Utilitatea muncii in viata individului

89. Oferta de munca este influentata direct de:

a. Marimea salariului

90. Cererea de munca este influentata direct de:

a. Ponderea costurilor salariale in costul total al societati

91. Cererea de munca este influentata direct de:

a. Utilitatea muncii in viata individului

92. Atipicitatea curbei ofertei de munca peste un anumit nivel al salariului se explica prin:

a. Efectul de venit

93. Conform BIM, somerul este persoana care:

c.nu munceste, este apt de munca , cauta un loc de munca si este dispus sa inceapa munca in 15 zile

a. Situatia peroanelor care nu lucreaza ca urmare a utilitatii reduse a muncii, este cunoscuta sub numele de :

b. omaj natural

94. Situatia in care, intr-o intreprindere, exista excedent de munca salariata fata de necesar, remunerata inferior, este numita:

d.somaj ascuns

95. Situatia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurarii profesiei, este numita:

b.somaj structural

96. Situatia in care somajul se datoreaza stocurilor nevandute de produse se numeste:

a. somaj tehnic

97. Compensatiile acordate persoanelor disponibilizate sunt recunoscute ca:

b.Latura pasiva a ajutorului de somaj

98. Automatizarea proceselor de productie genereaza:

c.omaj tehnologic

99. Reducerea temporar a activitii la o ntreprindere ca urmare a lipsei cererii pentru produsele sale, conduce la:

b.omaj tranzitoriu

100. Cursurile gratuite de recalificare pentru omeri sunt recunoscute ca:

a. Latura activa a ajutorului de somaj

101. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la:

c.nu influenteaza somajul

102. Sporirea preturilor la bunurile de lux contribuie la:

d.descurajeaza munca

103. Reprezinta tendine mondiale pe piaa muncii:

a. Scderea mobilitii ofertei

b. Restrngerea pieei n zone economice bogate

c. Offshoring-ul i outsourching-ul

d. Scderea ofertei

104. Masa monetara a unei tari, reprezinta:

c.totalitatea disponibilitatilor banesti si instrumentelor banesti aflate in circulatie

105. Este o atributiune specifica bancilor centrale:

d.Creditarea bancilor comerciale

106. Mecanismul de multiplicare monetara este modul de majorare al masei monetare prin intermediul:

b.Bancilor comerciale

107. Pe piaa monetar, populaia depuntoare are calitatea de:

b.Debitor

108. Nu este un factor al cererii de moneda:

d.Nivelul ratei valutare de schimb109. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile centrale se numeste:

b.Scont

110. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile comerciale se numeste:

b.Scont

111. Nu este un instrument de politica monetara al bancilor centrale:

b.Manevrarea masei monetare

112. Nu este o masura de politica a banilor ieftini a bancilor centrale:

d.Reducerea volumului de investitii publice

113. Nu este o masura de politica a banilor scumpi a bancilor centrale:

a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale

114. Capacitatea de achitare a datoriilor la termen se muneste:

b.Lichiditate

115. Inflatia este:

a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piata

116. Inflatia prin moneda este rodul:

c.Suplimentarii masei monetare

117. Inflatia prin cerere este rodul:

a. Cresterii cererii de bunuri pe piata

118. Inflatia prin costuri este rodul:

b.Cresterii costurilor de fabricatie

119. Indicatorul preturilor de consum IPC masoara:

c.inflatia

120. Stagflatia este caracterizata prin:

b.Inflatie rapida si crestere zero

121. Conceptul de crestere inflationista se refera la:

c.scadere PIB si crestere IPC

122. Conceptul de crestere neinflationista se refera la:

d.crestere PIB dar mai mica dect a IPC

123. Este considerat un efect benefic al inflatiei reduse:

c.Reducerea stocurilor

124. Este considerat un efect negativ al inflatiei mari:

a. Cresterea preturilor

125. Majorarea pensilor poate genera inflaie de tipul:

d.nu influeneaz inflaia

126. Masura guvernului de majorare a salarilor la personalul bugetar, poate genera inflaie de tipul:

a. prin moned

127. Reducerea dobanzilor la credite poate genera inflaie de tipul:

a. prin moned

128. Specific operatiunii de creditare este:

a. Dobanda

129. Garantia prin titluri de valoare lasate la creditor se numeste:

a. garantie ipotecara

130. Garantia prin active lasate la creditor se numeste:

c.garantie lombarda

131. Un credit acordat pe o perioada de 5 ani este un credit pe termen:

b.Mediu

132. Nu este un principiu de creditare bancara:

d.Prudenta

133. Strategia a la hausse cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):

b.Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt

c.Credite pe termen cat mai lung

134. Strategia a la baisse cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):

a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung

d.Credite pe termen cat mai scurt

135. Pe piata de capital, investitorul este exponentul:

c.a si b

136. Pe piata de capital, emitentul este exponentul:

b.Ofertei de capital

137. Pe piata de capital, intermediarul este exponentul:

138. c.a si b

139. Beneficiul investitorilor strategici pe piaa de capital se numete:

d.dividend

140. Nu este o trasatura specifica pietelor de capital:c.Pozitia riscului exclusiv la cumparator

141. Actiunile sunt titluri de valoare:

a. Primare

142. Prima de emisiune a actiunilor reprezinta:

c.Sporul de pret la prima vanzare

143. Actiunile ordinare confera detinatorilor:

c.a si b

144. Actiunile preferentiale confera detinatorilor:

b.Drept de dividend

145. Obligatiunile confera detinatorilor:

d.Dobanda anticipata

146. Obligatiunile sunt titluri de valoare:

a. Primare

147. Obligatiunile sunt:

c.instrumente de creditare pe termen lung

148. Drepturile de subscriere sunt titluri de valoare:

a. Primare

149. Contractele sunt titluri de valoare:

c.Derivate

150. Tranzactiile pe indici sunt titluri de valoare:

d.Sintetice

151. Sunt fractiuni de capital sociala. Actiunile

152. Sunt instrumente de credit pe termen lung

b.Obligatiunile

153. Permit actionarilor vechi exercitarea dreptului de preemtiune

c. Drepturile de subscriere

154. Sunt titluri ce ofera facilitati la cumpararea de actiuni:

c. Warante

155. Au durata nelimitata de valabilitate:

a. Actiunile

156. Piata OTC este considerata:

b. Piata secundara de capital

157. Bursele fac parte din:

b. Piata secundara de capital

158. Emitentii efectueaza tranzactii pe:

d.Nu fac tranzactii pe piata de capital

159. Investitorii efectueaza tranzactii pe:

b.Piata secundara de capital

160. Intermediarii efectueaza tranzactii pe:

c.a si b

161. Investitorul care detine peste 51% din portofoliul de actiuni al unei societati deschise este considerat:c.Investitor strategic

162. Investitorul care detine actiuni cu scopul investirii avantajoase a capitalului disponibil este considerat:

a. Investitor de portofoliu

163. Investitorul care urmareste obtinerea de venituri din variatiile de pret ale titlurilor tranzactionate este considerat:

b.Investitor speculativ

164. Beneficiul investitorilor strategici pe piaa de capital se numete:

d.dividend

165. Prin deschiderea unei societati private pe actiuni se intelege:d.Transformarea unei SRL intr-o societate pe actiuni

166. Nu este un avantaj al deschiderii unei societati pe actiuni:

d.Cresterea beneficiului actionarilor

167. Nu este un dezavantaj al deschiderii unei societati pe actiuni:

a. Sporirea numarului de actionari

b. Pierderea controlului afacerii de catre actionarii fondatori

168. Este specific burselor:

d.Negociabilitatea tranzactiilor

169. Este specific pietelor OTC:

b.Tranzactionarea inclusiv a actiunilor unor societati mai mici

170. Nu este o componenta a cererii agregate:d.Cererea de forta de munca

171. Exportul net de capital reprezinta:

b.Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat (exporturi de produse)

172. Starea de dezechilibru a cererii agregate inflationiste se caracterizeaza prin:

a. Deficit bugetar

173. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:d.Stimularea consumului174. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:

b.Stimulente pentru cresterea productiei175. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:

c.Economiile

176. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:

b.Impozitele si taxele

177. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:

d.Importurile

178. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:

b.Exporturile

179. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:

c.Investitiile

180. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:

d. Cheltuielile publice

181. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de pia:

b. Exportul de for de munc excedentar

182. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de pia:

d.Conservarea resurselor proprii

183. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de pia:

a. Valorificarea superioar a resurselor interne proprii

184. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de pia:

d.Valorificarea superioar a resurselor interne proprii

185. Realizrile brute ale companiilor romneti n exteriorul rii sunt incluse n indicatorul:

c.PNB

186. Realizrile brute ale companiilor romneti pe teritoriul rii noastre sunt incluse n indicatorul:

a. PIB

187. Realizrile nete ale companiilor romneti n exteriorul rii sunt incluse n indicatorul:

d.PNN188. Realizrile nete ale companiilor romneti sunt incluse n indicatorul:

b.PIN189. Realizrile brute ale companiilor strine pe teritoriul rii noastre sunt incluse n indicatorul:

c.PNB

190. Realizrile nete ale companiilor strine pe teritoriul rii noastre sunt incluse n indicatorul:

d.PNN

191. Atributul naional al indicatorilor macroeconomici (PNB, PNN, VN) indic deducerea din valorile brute a:

192. d.Valorii importurilor realizate

193. Atributul intern al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se refer la:

d.Nivelul de integrare intern al produselor

194. Economia Romniei se caracterizeaz prin urmtoarele relaii ntre indicatori macroeconomici (dou rspunsuri corecte):

b.PIB>PNB

195. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indic o pia intern cu:

b.Exces de oferta

196. Absorbia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indic o pia intern cu:

a. Exces de cerere

197. Consumul reprezint:

a. Cheltuieli ale gospodriilor

198. Economiile reprezint:

d.Pri ale venitului, necheltuite

199. Investiiile reprezint:

b.Cheltuieli ale firmelor

200. Ipoteza venitului absolut arat un nivel de consum dependent de:

c.Nivelul venitului disponibil

201. Conform teoriei venitului absolut:

c.Consumul crete mai lent dect venitul disponibil

202. Conform teoriei venitului absolut, nclinaia marginal spre consum:

d.Scade pe msura creterii venitului disponibil

203. Cererea agregat este mai mic dect oferta agregat n perioadele de:

a. Criz

204. Cererea agregat este mai mare dect oferta agregat n perioadele de:

b.Avnt

205. Cererea agregat este echilibrat de oferta agregat n perioadele de:

c.Boom

206. Cererea agregat este n scdere n perioadele de:

a. Depresiune

207. Ciclurile economice determinate de decizii economice i politice sunt de regul:

a. ntmpltoare

208. Ciclurile economice determinate de variaia stocurilor i a inflaiei sunt de regul:

b.Scurte

209. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producie sunt de regul:

d.Lungi

210. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al investiiilor sunt de regul:

c .Medii

211. Nu este un factor de cretere economic:

c.Creterea randamentului factorilor de producie

212. Este un factor de dezvoltare economic:

b.mbuntirea infrastructurii economice

213. Situaia n care o ar realizeaz cele mai multe produse n condiii superioare celorlalte ri se numete:

a. Avantaj absolut

214. Situaia n care o ar realizeaz un produs n condiii superioare altei ri se numete:

a. Avantaj absolut

215. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determin nivelul exporturilor de cel al:

a. Importurilor

216. Nu este factor determinant n relaiile internaionale:

b.Orientarea politic a conducerii

217. Nu este factor determinant n relaiile internaionale:

b.Nivelul de concuren economic

218. Nu este factor determinant n relaiile internaionale:

c.Situaia de criz economic internaional

219. Nu este un principiu de eficientizare a relatiilor internationale:

a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor

220. Conform P.F. Drucker, nu este o tendinta in economia mondiala:c.Diminuarea rolului capitalului uman221. Este o consecinta a tendintelor actuale in economia mondiala:

c.Cresterea mobilitatii fortei de munca

222. Este considerata tendinta actuala in comertul international:

c.Specializarea pe cateva domenii a comertului international

223. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:

a. Eficienta superioara a exportului de stiinta fata de cel de produse 224. Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate barierele economice dintre state dar se pastreaza restrictiile nationale fata de statele ne-membre, poarta denumirea de:

c.Piata comuna

225. Gradul de integrare europeana in care se utilizeaza un sistem comun de taxe in raport cu statele ne-membre, poarta denumirea de:

b.Uniune vamala

226. Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a fortei de munca si a capitalurilor intre statele membre, poarta denumirea de:

a. Zona a liberului schimb

227. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele membre, poarta denumirea de:

d.Uniune economica

Seminar

228. Scaderea venitului mediu al consumatorilor de la 2000 u.m. la 1500 u.m. este urmata de o scadere a cererii pentru un bun economic de la 10 buci la 8 buci. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de venit sunt adevrate?

a. Kecv < 0;

229. Un hotel are intr-o luna urmatoarele costuri de exploatare:

francisa licenta turism 500 um

materii prime 2000 um

salarii angajati permanenti 10.000 um

salarii angajati sezonieri 4000 um

utilitati 1000 um

Costurile fixe lunare ale intreprinderii sunt:

a. 17500

2.1 Un hotel are intr-o luna 1500 de cazari si urmatoarele costuri de exploatare:

francisa licenta turism 1500 um

materii prime 20000 um

salarii angajati permanenti 15000 um

utilitati curente 10000 um

Costurile variabile unitare sunt:

a. 31230. Pe o pia cerea i oferta sunt date de ecuaiile:

P = 30 - Qc;

P = Qo +10

Pretul de echilibru al pietei este:

c.20

231. Preul pieei pentru un bun economic este de 200 um /buc. Costul fix total este de 3000 um, iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 150 um. Volumul produciei la care profitul este zero, este:

c.Qcr = 60 buci

232. Pretul de vanzare al unui produs este 20 iar cereerea pietei este in acea perioada de 1500 buc. In conditiile in care oferta intreprinderii variaza conform functiei Qo = 500 + 50P, care va fi perspectiva pe termen scurt de evolutie a pretului de vanzare.

d.Ramane constant233. Un individ contracteaz un credit de 10000 $ pe 5 ani pentru care va restitui la scaden 16105 $. Rata anual a dobnzii a fost:

a. 12%

234. Costul mediu pentru execuia a 3 buc este 15 um i costul total pentru 2 bucti a fost de 20 um.

Costul marginal pentru execuia a 3 buc este in aceste condiii:

a. 55

b. 25

c. 15

d. 10

235. Preul unui bun economic alimentar a evoluat de la 1000 u.m. la 1500 u.m. corespunztor acestei creteri de pre a avut loc o reducere a cererii pentru bunul respective de la 500 buci la 400 buci. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de pre sunt adevrate

b.Kecp < 1;

236. Dac n anul anterior cererea a fost de 1000 buci iar preurile actuale au sczut cu 5%, coeficientul elasticitii cererii fa de pre (Kecp) fiind 2, valoarea cererii la momentul actual este:

a. Qc = 1200 buc.;

237. Pe o pia in echilibru cererea este data de ecuatia:

P = 30-Qc; La pretul pietei de 10 RON, cantitatea de produse ofertate de producatori este:

c.20

238. Costurile fixe ale unei societi cmerciale sunt de 300.000u.m. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 60 u.m Din vnzarea bunurilor economice s-a ncasat suma de 1.000.000 u.m., din care 100.000 u.m. profit. Cantitatea de bunuri produse i vndute a fost:

a. Q = 1.000 buc;

b. Q = 2.000 buc;

c. Q = 1.100 buc.

239. Dobnda pentru un credit de 1000 UM, pe o perioad de 2 ani, pltit anual la sfritul fiecarei perioade odat cu rambursarea unei transe egale de credit, cu o rata a dobanzii de 10%, este :

a. 100 UM

240. Pentru un bune economic alimentar, creterea venitului de la 10000 um la 15000 um, antreneaz o cretere a cererii de la 10 bucati la 12 buci. Care din valorile Kecv sunt adevrate?

d.Kecv>1241. Pe o pia cerea i oferta sunt date de ecuaiile:

P = 40 - 2Qc; P = Qo +10; Pretul de echilibru al pietei este:

b.10

242. Costul total pentru execuia a 4 buc este 25 UM i costul total pentru 2 bucti a fost de 15 UM. Costul marginal este:

a. 5 UM

243. Care este valoarea capitalului final al unui credit de 10.000 um pe 5 ani, cu o rat anual a dobnzii de 10%, dac anual se plateste doar dobnda, urmnd ca la sfritul perioadei s se restituie creditul integral?

c.15.000 um

244. Un individ contracteaz un credit de 10.000 $ pe 2 ani pentru care va restitui la scaden 13.225 $. Rata anual a dobnzii a fost:

a. 12%

b. 10%

c. 15%

d. 20%

245. Costul marginal pentru execuia a 3 buc n loc de 2 buc este 15 UM i costul total pentru 2 bucti a fost de 40 UM.

Costul total pentru execuia a 3 buc este in aceste condiii:

b.25 u.m.

246. Dac Kecv = 5 i venitul scade cu 10% fa de perioada anterioar, modificarea cererii este:

c.Q1 = 0,2 Q0

247. O cretere a venitului de la 10.000 u.m. la 15.000 u.m. antreneaz o evoluie a cererii pentru un bun economic de la 10 buci la 8 buci. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de venit sunt adevrate?

b.Kecv < 0;

248. Dobnda pentru un credit de 10.000 lei, pe o perioad de 2 ani, pltit integral la sfritul perioadei odat cu rambursarea creditului, calculata cu o rata a dobanzii de 10%, este :

a. 1000 u.m.249. Se efectueaz un depozit bancar la termen, pentru trei ani, n sum de 100.000 u.m., cu o rat anul a dobnzii de 20%. Mrimea depozitului peste cei trei ani va fi:

a. 170.800 u.m.;

b. 171.900 u.m.;

c. 172.800 u.m.

250. Preul unui bun economic alimentar a evoluat de la 1.000 u.m. la 1.200 u.m. corespunztor acestei creteri de pre a avut loc o reducere a cererii pentru bunul respective de la 500 buci la 400 buci. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de pre sunt adevrate:

a. Kecp > 1;

b. Kecp < 1;

c. Kecp = 1.

251. Care este valoarea Kecv pentru un produs dac, n urma creterii veniturilor medii cu 10%, cererea a crescut cu 30%:

a. 30

b. 3

c. 1

d. 0,3

252. Costul total pentru execuia a 4 buc este 50 UM i costul total pentru 2 bucti este de 40 UM.

Costul marginal este in aceste condiii:

a. 5 UM

253. Costurile fixe ale unei societi cmerciale sunt de 30.000 u.m. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 60 u.m Din vnzarea bunurilor economice s-a ncasat suma de 100.000 u.m., din care 10.000 u.m. profit. Cantitatea de bunuri produse i vndute a fost:

a. Q = 1.000 buc;

b. Q = 2.000 buc;

c. Q = 1.100 buc.

254. Dobnda pentru un credit de 1000 UM, pe o perioad de 2 ani, cu o rata de 10%, pltit integral la sfritul perioadei odat cu rambursarea creditului, este :

a. 100 UM

255. Preul pieei pentru un bun economic este de 200 um /buc. Costurile fixe ale producatorului sunt 3000 um, iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 150 um. Care este volumul produciei la care profitul este 1000 um ?

a. Qcr = 70 buci

b. Qcr = 65 buci

c. Qcr = 60 buci

d. Qcr = 80 buci.

256. Un ntreprinztor vinde bunurile sale la un pre unitar de 150 um /buc. Pentru fabricarea acestora are cheltuieli fixe n valoare de 8000 um, i costuri variabile unitare de 50 um. n aceste condiii, cantitatea de produse fabricate i vndute, pentru care ntreprinztorul obine un profit total de 1000 um, este:

a. Q = 60 buci

b. Q = 70 buci

c. Q = 80 buci

d. Q = 90 buci.

257. Pe o piaa unui produs cerea i oferta se echilibreaza la pretul de 20 lei si cererea variaza conform relatiei P = 50 Qc, care este oferta producatorilor (Qo) la acest pret?

d.30

258. Costurile fixe ale unei societi comerciale sunt de 300.000 u.m. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 500 u.m. Din vnzarea bunurilor economice s-a ncasat suma de 900.000 u.m., din care 200.000 u.m. profit. Cantitatea de bunuri produse i vndute a fost:

a. Q = 2.000 buc;

b. Q = 1.000 buc;

c. Q = 800 buc

d. Q = 400 buc

259. Cererea i oferta pentru un bun economic funcie de pre, variaz astfel:

Pre109876

Qc20406080100

Qo1401201008060

n aceste condiii, preul de echilibru este:

a. Pe = 9 um

b. Pe = 8 um

c. Pe = 6 um

d. Pe = 7 um

CADRU DIDACTIC

dr. ing. ec. BOIAN NICOLAE