Download - Teste Grila Bazele Economiei Rezolvate
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA Brasov
1. Ideea unei balante comerciale externe dezechilibrate este specifica curentului:
a. Mercantilist
2. Concepia potrivit creia comerul este principala activitate economica aparine curentului:a. Mercantilist
3. Ideea potrivit careia pretul de vanzare al unui produs este dat de pretul de cost, este specifica curentului:
c. Clasic
4. Concepia potrivit creia progresul tehnic este surs de bogie, aparine curentului:
c. Clasic
5. Problema alocarii resurselor pe baza principiului utilitatii marginale, apartine curentului:
d. Marginalist
6. Curentul economic care aduce n prim plan calculul matematic, la baza calculelor economice, este:
d. Marginalist
7. Concepia potrivit creia industria este mai productiva ca agricultura aparine curentului:
c. Clasic
8. Teoria privind liberalismul nengrdit al comerului, aparine curentului:c. Clasic
9. Conceptia activitatii economice n zone inchise, apartine curentului:
b. Fiziocrat
10. Concepia potrivit creia agricultura este principala activitate economic aparine curentului:
b. Fiziocrat
11. Curentul care aduce n prim plan valorificarea terenurilor prin rent este:
b. Fiziocrat
12. Conceptul potrivit cruia consumul este influenat direct de nivelul venitului disponibil, aparine curentului:
d. Keynesist
13. Conceptul potrivit cruia dobnda este determinat de raportul dintre cererea i oferta de moned, aparine curentului:
c. Keynesist
14. Dezvoltarea tehnicilor comparative de evaluare economic aparine perioadei:
d. Moderne
15. Consolidarea teoriilor economice la nivel macroeconomic sau chiar microeconomic, de grup este specifica perioadei: d. Moderne
16. Curentul care aduce n prim plan problema externalitilor negative ale dezvoltrii economice este:
a. Mercantilist
b. Clasic
c. Marginalist
d. Modern
17. Nevoile umane nu sunt:
c. Rare
18. Nevoile umane sunt:
a. Limitate n capacitate de consum
19. Consecinte ale legii raritatii in economie sunt:
c. Eficientizarea proceselor de productie si economisirea resurselor
20. Costul de oportunitate reprezinta un principiu conform caruia:
a. Oamenii decid in functie de oportunitatea afacerii21. Frontiera posibilitatilor de productie este o metode de evaluare a:
b.Capacitatii de productie
22. Consecinte ale legii raritatii in economie sunt:
c. a si b
23. Prin resurse economice se intelege:
b.resurse naturale, umane, informationale
24. Resursele economice sunt:
a. Rare
25. Capitalul, ca factor de productie se prezinta sub forma:
a. Tehnic si valoric
26. Capitalul tehnic se prezinta sub forma:
b.Fix si circulant
27. Capitalul tehnic cuprinde:
a. Numerarul din cont28. Capitalul tehnic nu include:
a. Terenurile
29. Capitalul valoric include:
a. Titlurile de valoare
30. Capitalul fixse consum:
c.Nu se consum
31. Legea randamentelor neproportionale a lui TURGOT se refera la:
c.frontiera posibilitatilor de productie
32. Rezultatul combinarii factorilor de productie se apreciaza prin:
d.Productivitate
33. Este considerat factor natural de producie:
c.Apa din hidrocentrale
34. Capitalul, ca factor de producie al unei ntreprinderi, reprezint:
b.Aportul acionarilor la constituirea societii
35. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt:
a. cheltuielile care se modifica functie de volumul productiei
36. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt:
a. Cheltuielile cu iluminatul ntreprinderii37. Sunt costuri variabile ale ntreprinderii:
b.Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor de transport
38. Costurile fixe ale unei ntreprinderi sunt:
a. Cheltuielile cu materiile prime
39. Sunt costuri fixe ale ntreprinderii:
a. Cheltuielile cu achiziionarea materialelor consumabile40. Costurile fixe ale ntreprinderii sunt:
a. Cheltuieli independente de volumul produciei
41. Costul marginal este expresia:
c.Sporului de cheltuieli la creterea produciei42. Avionul, proprietate a firmei, aflat la dispozitia directorului este, din punct de vedere economic:
a. Capital fix
43. Aportul in bani la capitalul social este, din punct de vedere economic:
b.Capital circulant
44. Optimul produciei este determinat de:
d.Nivelul maxim al produciei
45. Optimul producatorului presupune:
c.Obtinerea maximului de eficienta cu costuri minime
46. Metoda pragului de rentabilitate permite:
d.determinarea volumului optim de productie
47. Metoda pragului de rentabilitate se utilizeaz pentru:d.Evaluarea gradului de risc al afacerii
48. Cererea de produse este determinat de:
c.Preul de vnzare al produselor
49. Legea general a cererii specific :
d.Legtura dintre cererea i oferta de produse
50. Cererea de produse nu este influenat de:
c.Modificarea legislaiei privind accesul pe pia al produselor
51. Paradoxul Giffen, ca exceptie de la legea generala a cererii, se explica prin:
a. efectul scderii venitului
52. Factorul care nu modifica cererea de produse pe piata este:
b. Concurenta producatorilor
53. Factorul care nu influeneaz direct ofeta pentru un produs pe pia este:
d.nivelul impozitului pe profit
54. Factorul care influeneaz direct cererea pentru un produs pe pia este:
c.puterea de cumprare a consumatorilor
55. Produsele superioare au, de regula, un Kecp:
c.Supraunitar
56. Produsele ncadrate n paradoxul Giffen au un Kecp:
a. Subunitar
57. Oferta de produse nu este influenat direct de:
d.Preul produselor de substituie
58. Conform legii generale a ofertei:
a. Oferta evolueaz n acelai sens cu preul produselor
59. Coeficientul elasticitatii ofertei fata de prt msoara:
b.variatia cererii si ofertei functie de prt
60. ntreprinderile mari, cu grad ridicat de specializare au de regul un Keop:
a. Subunitar
61. Factorul care nu modifica oferta de produse pe piata este:
c.Preferinta consumatorului
62. Conform teoriei clasice, preul de vnzare al produselor pe pia este determinat de:
b.Preul cererii de produse
63. Conform teoriilor neo- clasice, preul de vnzare al produselor pe pia este determinat de:
c.Utilitatea marginal a produselor
64. Conform teoriilor moderne, preul de vnzare al produselor pe pia nu este determinat de:
a. Raritatea produselor
b. Preul cererii
c. Utilitatea marginal a produselor
d. Costul de producie
65. Preurile exprimate prin raportare la preuri etalon se numesc:
d.Preuri mixte
66. Preurile exprimate prin negocierea cererii cu oferta de produse se numesc:
b.Preuri libere
67. Preurile impuse de autoritatea administrativ a pieei se numesc:
a. Preuri relative
68. Preurile cu o component sub control administrativ se numesc:
c.Preuri controlate
69. Sunt considerate msuri de intervenie direct a statului n formarea preurilor:
b.Blocarea preului unor produse
70. Sunt considerate msuri de intervenie direct a statului n formarea preurilor:
d.Stabilirea de preuri minime de vnzare la unele produse
71. Sunt considerate msuri de intervenie indirect a statului n formarea preurilor:
d.Subvenile acordate productorilor
72. Interventia statului asupra preturilor nu este necesara pentru:
d.Cresterea productivitatii muncii73. In teoria marginala, pretul unui produs este determinat de:
b.Utilitatea marginala a produsului
74. O piata tip oligopolist se caracterizeaza prin:
c.putini ofertanti si multi cumparatori
75. O piata tip oligopson se caracterizeaza prin:
c.multi ofertanti si putini cumparatori
76. O piata tip oligopol bilateral se caracterizeaza prin:
b.putini ofertanti si cumparatori
77. Piata timbrelor este de tipul:
d.monopol
78. Cartelul este o structura organizatorica specifica pietelor de tip:
79. b.oligopol
80. n viziunea lui Adam Smith, piaa cu concuren pur i perfect ndeplinete condiiile
a. Diversitate produse81. Piata cu concurenta pura si perfecta presupune:
b.Omogenitatea produselor
82. Diagrama panzei de paianjen este un model teoretic de explicare a:
a. Aparitiei dezechilibrului cerere-oferta
83. Pe piaa cu concuren pur i perfect, echilibrul poate fi:
a. Stabil
84. Conditia Kecp>Keop determina pe o piata dezechilibrata:
a. Dezechilibru stabil
85. Oferta de munca a unei piete este data de :
a. populatia disponibila
86. In acceptiune internationala, prin populatie activa a unei tari, se intelege:
d.totalitatea persoanelor apte de munca
87. In acceptiune internationala, prin populatie disponibila a unei tari, se intelege:
a. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de munca
88. Oferta de munca este influentata direct de:
c.Utilitatea muncii in viata individului
89. Oferta de munca este influentata direct de:
a. Marimea salariului
90. Cererea de munca este influentata direct de:
a. Ponderea costurilor salariale in costul total al societati
91. Cererea de munca este influentata direct de:
a. Utilitatea muncii in viata individului
92. Atipicitatea curbei ofertei de munca peste un anumit nivel al salariului se explica prin:
a. Efectul de venit
93. Conform BIM, somerul este persoana care:
c.nu munceste, este apt de munca , cauta un loc de munca si este dispus sa inceapa munca in 15 zile
a. Situatia peroanelor care nu lucreaza ca urmare a utilitatii reduse a muncii, este cunoscuta sub numele de :
b. omaj natural
94. Situatia in care, intr-o intreprindere, exista excedent de munca salariata fata de necesar, remunerata inferior, este numita:
d.somaj ascuns
95. Situatia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurarii profesiei, este numita:
b.somaj structural
96. Situatia in care somajul se datoreaza stocurilor nevandute de produse se numeste:
a. somaj tehnic
97. Compensatiile acordate persoanelor disponibilizate sunt recunoscute ca:
b.Latura pasiva a ajutorului de somaj
98. Automatizarea proceselor de productie genereaza:
c.omaj tehnologic
99. Reducerea temporar a activitii la o ntreprindere ca urmare a lipsei cererii pentru produsele sale, conduce la:
b.omaj tranzitoriu
100. Cursurile gratuite de recalificare pentru omeri sunt recunoscute ca:
a. Latura activa a ajutorului de somaj
101. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la:
c.nu influenteaza somajul
102. Sporirea preturilor la bunurile de lux contribuie la:
d.descurajeaza munca
103. Reprezinta tendine mondiale pe piaa muncii:
a. Scderea mobilitii ofertei
b. Restrngerea pieei n zone economice bogate
c. Offshoring-ul i outsourching-ul
d. Scderea ofertei
104. Masa monetara a unei tari, reprezinta:
c.totalitatea disponibilitatilor banesti si instrumentelor banesti aflate in circulatie
105. Este o atributiune specifica bancilor centrale:
d.Creditarea bancilor comerciale
106. Mecanismul de multiplicare monetara este modul de majorare al masei monetare prin intermediul:
b.Bancilor comerciale
107. Pe piaa monetar, populaia depuntoare are calitatea de:
b.Debitor
108. Nu este un factor al cererii de moneda:
d.Nivelul ratei valutare de schimb109. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile centrale se numeste:
b.Scont
110. Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile comerciale se numeste:
b.Scont
111. Nu este un instrument de politica monetara al bancilor centrale:
b.Manevrarea masei monetare
112. Nu este o masura de politica a banilor ieftini a bancilor centrale:
d.Reducerea volumului de investitii publice
113. Nu este o masura de politica a banilor scumpi a bancilor centrale:
a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale
114. Capacitatea de achitare a datoriilor la termen se muneste:
b.Lichiditate
115. Inflatia este:
a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piata
116. Inflatia prin moneda este rodul:
c.Suplimentarii masei monetare
117. Inflatia prin cerere este rodul:
a. Cresterii cererii de bunuri pe piata
118. Inflatia prin costuri este rodul:
b.Cresterii costurilor de fabricatie
119. Indicatorul preturilor de consum IPC masoara:
c.inflatia
120. Stagflatia este caracterizata prin:
b.Inflatie rapida si crestere zero
121. Conceptul de crestere inflationista se refera la:
c.scadere PIB si crestere IPC
122. Conceptul de crestere neinflationista se refera la:
d.crestere PIB dar mai mica dect a IPC
123. Este considerat un efect benefic al inflatiei reduse:
c.Reducerea stocurilor
124. Este considerat un efect negativ al inflatiei mari:
a. Cresterea preturilor
125. Majorarea pensilor poate genera inflaie de tipul:
d.nu influeneaz inflaia
126. Masura guvernului de majorare a salarilor la personalul bugetar, poate genera inflaie de tipul:
a. prin moned
127. Reducerea dobanzilor la credite poate genera inflaie de tipul:
a. prin moned
128. Specific operatiunii de creditare este:
a. Dobanda
129. Garantia prin titluri de valoare lasate la creditor se numeste:
a. garantie ipotecara
130. Garantia prin active lasate la creditor se numeste:
c.garantie lombarda
131. Un credit acordat pe o perioada de 5 ani este un credit pe termen:
b.Mediu
132. Nu este un principiu de creditare bancara:
d.Prudenta
133. Strategia a la hausse cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):
b.Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt
c.Credite pe termen cat mai lung
134. Strategia a la baisse cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):
a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung
d.Credite pe termen cat mai scurt
135. Pe piata de capital, investitorul este exponentul:
c.a si b
136. Pe piata de capital, emitentul este exponentul:
b.Ofertei de capital
137. Pe piata de capital, intermediarul este exponentul:
138. c.a si b
139. Beneficiul investitorilor strategici pe piaa de capital se numete:
d.dividend
140. Nu este o trasatura specifica pietelor de capital:c.Pozitia riscului exclusiv la cumparator
141. Actiunile sunt titluri de valoare:
a. Primare
142. Prima de emisiune a actiunilor reprezinta:
c.Sporul de pret la prima vanzare
143. Actiunile ordinare confera detinatorilor:
c.a si b
144. Actiunile preferentiale confera detinatorilor:
b.Drept de dividend
145. Obligatiunile confera detinatorilor:
d.Dobanda anticipata
146. Obligatiunile sunt titluri de valoare:
a. Primare
147. Obligatiunile sunt:
c.instrumente de creditare pe termen lung
148. Drepturile de subscriere sunt titluri de valoare:
a. Primare
149. Contractele sunt titluri de valoare:
c.Derivate
150. Tranzactiile pe indici sunt titluri de valoare:
d.Sintetice
151. Sunt fractiuni de capital sociala. Actiunile
152. Sunt instrumente de credit pe termen lung
b.Obligatiunile
153. Permit actionarilor vechi exercitarea dreptului de preemtiune
c. Drepturile de subscriere
154. Sunt titluri ce ofera facilitati la cumpararea de actiuni:
c. Warante
155. Au durata nelimitata de valabilitate:
a. Actiunile
156. Piata OTC este considerata:
b. Piata secundara de capital
157. Bursele fac parte din:
b. Piata secundara de capital
158. Emitentii efectueaza tranzactii pe:
d.Nu fac tranzactii pe piata de capital
159. Investitorii efectueaza tranzactii pe:
b.Piata secundara de capital
160. Intermediarii efectueaza tranzactii pe:
c.a si b
161. Investitorul care detine peste 51% din portofoliul de actiuni al unei societati deschise este considerat:c.Investitor strategic
162. Investitorul care detine actiuni cu scopul investirii avantajoase a capitalului disponibil este considerat:
a. Investitor de portofoliu
163. Investitorul care urmareste obtinerea de venituri din variatiile de pret ale titlurilor tranzactionate este considerat:
b.Investitor speculativ
164. Beneficiul investitorilor strategici pe piaa de capital se numete:
d.dividend
165. Prin deschiderea unei societati private pe actiuni se intelege:d.Transformarea unei SRL intr-o societate pe actiuni
166. Nu este un avantaj al deschiderii unei societati pe actiuni:
d.Cresterea beneficiului actionarilor
167. Nu este un dezavantaj al deschiderii unei societati pe actiuni:
a. Sporirea numarului de actionari
b. Pierderea controlului afacerii de catre actionarii fondatori
168. Este specific burselor:
d.Negociabilitatea tranzactiilor
169. Este specific pietelor OTC:
b.Tranzactionarea inclusiv a actiunilor unor societati mai mici
170. Nu este o componenta a cererii agregate:d.Cererea de forta de munca
171. Exportul net de capital reprezinta:
b.Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat (exporturi de produse)
172. Starea de dezechilibru a cererii agregate inflationiste se caracterizeaza prin:
a. Deficit bugetar
173. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:d.Stimularea consumului174. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:
b.Stimulente pentru cresterea productiei175. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
c.Economiile
176. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
b.Impozitele si taxele
177. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
d.Importurile
178. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
b.Exporturile
179. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
c.Investitiile
180. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
d. Cheltuielile publice
181. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de pia:
b. Exportul de for de munc excedentar
182. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de pia:
d.Conservarea resurselor proprii
183. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de pia:
a. Valorificarea superioar a resurselor interne proprii
184. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de pia:
d.Valorificarea superioar a resurselor interne proprii
185. Realizrile brute ale companiilor romneti n exteriorul rii sunt incluse n indicatorul:
c.PNB
186. Realizrile brute ale companiilor romneti pe teritoriul rii noastre sunt incluse n indicatorul:
a. PIB
187. Realizrile nete ale companiilor romneti n exteriorul rii sunt incluse n indicatorul:
d.PNN188. Realizrile nete ale companiilor romneti sunt incluse n indicatorul:
b.PIN189. Realizrile brute ale companiilor strine pe teritoriul rii noastre sunt incluse n indicatorul:
c.PNB
190. Realizrile nete ale companiilor strine pe teritoriul rii noastre sunt incluse n indicatorul:
d.PNN
191. Atributul naional al indicatorilor macroeconomici (PNB, PNN, VN) indic deducerea din valorile brute a:
192. d.Valorii importurilor realizate
193. Atributul intern al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se refer la:
d.Nivelul de integrare intern al produselor
194. Economia Romniei se caracterizeaz prin urmtoarele relaii ntre indicatori macroeconomici (dou rspunsuri corecte):
b.PIB>PNB
195. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indic o pia intern cu:
b.Exces de oferta
196. Absorbia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indic o pia intern cu:
a. Exces de cerere
197. Consumul reprezint:
a. Cheltuieli ale gospodriilor
198. Economiile reprezint:
d.Pri ale venitului, necheltuite
199. Investiiile reprezint:
b.Cheltuieli ale firmelor
200. Ipoteza venitului absolut arat un nivel de consum dependent de:
c.Nivelul venitului disponibil
201. Conform teoriei venitului absolut:
c.Consumul crete mai lent dect venitul disponibil
202. Conform teoriei venitului absolut, nclinaia marginal spre consum:
d.Scade pe msura creterii venitului disponibil
203. Cererea agregat este mai mic dect oferta agregat n perioadele de:
a. Criz
204. Cererea agregat este mai mare dect oferta agregat n perioadele de:
b.Avnt
205. Cererea agregat este echilibrat de oferta agregat n perioadele de:
c.Boom
206. Cererea agregat este n scdere n perioadele de:
a. Depresiune
207. Ciclurile economice determinate de decizii economice i politice sunt de regul:
a. ntmpltoare
208. Ciclurile economice determinate de variaia stocurilor i a inflaiei sunt de regul:
b.Scurte
209. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producie sunt de regul:
d.Lungi
210. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al investiiilor sunt de regul:
c .Medii
211. Nu este un factor de cretere economic:
c.Creterea randamentului factorilor de producie
212. Este un factor de dezvoltare economic:
b.mbuntirea infrastructurii economice
213. Situaia n care o ar realizeaz cele mai multe produse n condiii superioare celorlalte ri se numete:
a. Avantaj absolut
214. Situaia n care o ar realizeaz un produs n condiii superioare altei ri se numete:
a. Avantaj absolut
215. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determin nivelul exporturilor de cel al:
a. Importurilor
216. Nu este factor determinant n relaiile internaionale:
b.Orientarea politic a conducerii
217. Nu este factor determinant n relaiile internaionale:
b.Nivelul de concuren economic
218. Nu este factor determinant n relaiile internaionale:
c.Situaia de criz economic internaional
219. Nu este un principiu de eficientizare a relatiilor internationale:
a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor
220. Conform P.F. Drucker, nu este o tendinta in economia mondiala:c.Diminuarea rolului capitalului uman221. Este o consecinta a tendintelor actuale in economia mondiala:
c.Cresterea mobilitatii fortei de munca
222. Este considerata tendinta actuala in comertul international:
c.Specializarea pe cateva domenii a comertului international
223. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:
a. Eficienta superioara a exportului de stiinta fata de cel de produse 224. Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate barierele economice dintre state dar se pastreaza restrictiile nationale fata de statele ne-membre, poarta denumirea de:
c.Piata comuna
225. Gradul de integrare europeana in care se utilizeaza un sistem comun de taxe in raport cu statele ne-membre, poarta denumirea de:
b.Uniune vamala
226. Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a fortei de munca si a capitalurilor intre statele membre, poarta denumirea de:
a. Zona a liberului schimb
227. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele membre, poarta denumirea de:
d.Uniune economica
Seminar
228. Scaderea venitului mediu al consumatorilor de la 2000 u.m. la 1500 u.m. este urmata de o scadere a cererii pentru un bun economic de la 10 buci la 8 buci. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de venit sunt adevrate?
a. Kecv < 0;
229. Un hotel are intr-o luna urmatoarele costuri de exploatare:
francisa licenta turism 500 um
materii prime 2000 um
salarii angajati permanenti 10.000 um
salarii angajati sezonieri 4000 um
utilitati 1000 um
Costurile fixe lunare ale intreprinderii sunt:
a. 17500
2.1 Un hotel are intr-o luna 1500 de cazari si urmatoarele costuri de exploatare:
francisa licenta turism 1500 um
materii prime 20000 um
salarii angajati permanenti 15000 um
utilitati curente 10000 um
Costurile variabile unitare sunt:
a. 31230. Pe o pia cerea i oferta sunt date de ecuaiile:
P = 30 - Qc;
P = Qo +10
Pretul de echilibru al pietei este:
c.20
231. Preul pieei pentru un bun economic este de 200 um /buc. Costul fix total este de 3000 um, iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 150 um. Volumul produciei la care profitul este zero, este:
c.Qcr = 60 buci
232. Pretul de vanzare al unui produs este 20 iar cereerea pietei este in acea perioada de 1500 buc. In conditiile in care oferta intreprinderii variaza conform functiei Qo = 500 + 50P, care va fi perspectiva pe termen scurt de evolutie a pretului de vanzare.
d.Ramane constant233. Un individ contracteaz un credit de 10000 $ pe 5 ani pentru care va restitui la scaden 16105 $. Rata anual a dobnzii a fost:
a. 12%
234. Costul mediu pentru execuia a 3 buc este 15 um i costul total pentru 2 bucti a fost de 20 um.
Costul marginal pentru execuia a 3 buc este in aceste condiii:
a. 55
b. 25
c. 15
d. 10
235. Preul unui bun economic alimentar a evoluat de la 1000 u.m. la 1500 u.m. corespunztor acestei creteri de pre a avut loc o reducere a cererii pentru bunul respective de la 500 buci la 400 buci. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de pre sunt adevrate
b.Kecp < 1;
236. Dac n anul anterior cererea a fost de 1000 buci iar preurile actuale au sczut cu 5%, coeficientul elasticitii cererii fa de pre (Kecp) fiind 2, valoarea cererii la momentul actual este:
a. Qc = 1200 buc.;
237. Pe o pia in echilibru cererea este data de ecuatia:
P = 30-Qc; La pretul pietei de 10 RON, cantitatea de produse ofertate de producatori este:
c.20
238. Costurile fixe ale unei societi cmerciale sunt de 300.000u.m. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 60 u.m Din vnzarea bunurilor economice s-a ncasat suma de 1.000.000 u.m., din care 100.000 u.m. profit. Cantitatea de bunuri produse i vndute a fost:
a. Q = 1.000 buc;
b. Q = 2.000 buc;
c. Q = 1.100 buc.
239. Dobnda pentru un credit de 1000 UM, pe o perioad de 2 ani, pltit anual la sfritul fiecarei perioade odat cu rambursarea unei transe egale de credit, cu o rata a dobanzii de 10%, este :
a. 100 UM
240. Pentru un bune economic alimentar, creterea venitului de la 10000 um la 15000 um, antreneaz o cretere a cererii de la 10 bucati la 12 buci. Care din valorile Kecv sunt adevrate?
d.Kecv>1241. Pe o pia cerea i oferta sunt date de ecuaiile:
P = 40 - 2Qc; P = Qo +10; Pretul de echilibru al pietei este:
b.10
242. Costul total pentru execuia a 4 buc este 25 UM i costul total pentru 2 bucti a fost de 15 UM. Costul marginal este:
a. 5 UM
243. Care este valoarea capitalului final al unui credit de 10.000 um pe 5 ani, cu o rat anual a dobnzii de 10%, dac anual se plateste doar dobnda, urmnd ca la sfritul perioadei s se restituie creditul integral?
c.15.000 um
244. Un individ contracteaz un credit de 10.000 $ pe 2 ani pentru care va restitui la scaden 13.225 $. Rata anual a dobnzii a fost:
a. 12%
b. 10%
c. 15%
d. 20%
245. Costul marginal pentru execuia a 3 buc n loc de 2 buc este 15 UM i costul total pentru 2 bucti a fost de 40 UM.
Costul total pentru execuia a 3 buc este in aceste condiii:
b.25 u.m.
246. Dac Kecv = 5 i venitul scade cu 10% fa de perioada anterioar, modificarea cererii este:
c.Q1 = 0,2 Q0
247. O cretere a venitului de la 10.000 u.m. la 15.000 u.m. antreneaz o evoluie a cererii pentru un bun economic de la 10 buci la 8 buci. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de venit sunt adevrate?
b.Kecv < 0;
248. Dobnda pentru un credit de 10.000 lei, pe o perioad de 2 ani, pltit integral la sfritul perioadei odat cu rambursarea creditului, calculata cu o rata a dobanzii de 10%, este :
a. 1000 u.m.249. Se efectueaz un depozit bancar la termen, pentru trei ani, n sum de 100.000 u.m., cu o rat anul a dobnzii de 20%. Mrimea depozitului peste cei trei ani va fi:
a. 170.800 u.m.;
b. 171.900 u.m.;
c. 172.800 u.m.
250. Preul unui bun economic alimentar a evoluat de la 1.000 u.m. la 1.200 u.m. corespunztor acestei creteri de pre a avut loc o reducere a cererii pentru bunul respective de la 500 buci la 400 buci. Care din valorile coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de pre sunt adevrate:
a. Kecp > 1;
b. Kecp < 1;
c. Kecp = 1.
251. Care este valoarea Kecv pentru un produs dac, n urma creterii veniturilor medii cu 10%, cererea a crescut cu 30%:
a. 30
b. 3
c. 1
d. 0,3
252. Costul total pentru execuia a 4 buc este 50 UM i costul total pentru 2 bucti este de 40 UM.
Costul marginal este in aceste condiii:
a. 5 UM
253. Costurile fixe ale unei societi cmerciale sunt de 30.000 u.m. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 60 u.m Din vnzarea bunurilor economice s-a ncasat suma de 100.000 u.m., din care 10.000 u.m. profit. Cantitatea de bunuri produse i vndute a fost:
a. Q = 1.000 buc;
b. Q = 2.000 buc;
c. Q = 1.100 buc.
254. Dobnda pentru un credit de 1000 UM, pe o perioad de 2 ani, cu o rata de 10%, pltit integral la sfritul perioadei odat cu rambursarea creditului, este :
a. 100 UM
255. Preul pieei pentru un bun economic este de 200 um /buc. Costurile fixe ale producatorului sunt 3000 um, iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 150 um. Care este volumul produciei la care profitul este 1000 um ?
a. Qcr = 70 buci
b. Qcr = 65 buci
c. Qcr = 60 buci
d. Qcr = 80 buci.
256. Un ntreprinztor vinde bunurile sale la un pre unitar de 150 um /buc. Pentru fabricarea acestora are cheltuieli fixe n valoare de 8000 um, i costuri variabile unitare de 50 um. n aceste condiii, cantitatea de produse fabricate i vndute, pentru care ntreprinztorul obine un profit total de 1000 um, este:
a. Q = 60 buci
b. Q = 70 buci
c. Q = 80 buci
d. Q = 90 buci.
257. Pe o piaa unui produs cerea i oferta se echilibreaza la pretul de 20 lei si cererea variaza conform relatiei P = 50 Qc, care este oferta producatorilor (Qo) la acest pret?
d.30
258. Costurile fixe ale unei societi comerciale sunt de 300.000 u.m. Costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 500 u.m. Din vnzarea bunurilor economice s-a ncasat suma de 900.000 u.m., din care 200.000 u.m. profit. Cantitatea de bunuri produse i vndute a fost:
a. Q = 2.000 buc;
b. Q = 1.000 buc;
c. Q = 800 buc
d. Q = 400 buc
259. Cererea i oferta pentru un bun economic funcie de pre, variaz astfel:
Pre109876
Qc20406080100
Qo1401201008060
n aceste condiii, preul de echilibru este:
a. Pe = 9 um
b. Pe = 8 um
c. Pe = 6 um
d. Pe = 7 um
CADRU DIDACTIC
dr. ing. ec. BOIAN NICOLAE