teste dr. ecologic

7/25/2019 Teste Dr. Ecologic

http://slidepdf.com/reader/full/teste-dr-ecologic 1/32

Test nr.1Subiectul I: Dreptul de beneficiere asupra resurselor naturale.1. Definiţi noţiunea dreptului de beneficiere asupra resurselor naturale.In literatura de specialitate se considera ca D de beneficiere asupra resurselor naturale reprezintainstitute juridic-ecologic specific care cuprinde o totalitate de norme juridice omogene cereglementeaza raporturile dintre organelle puterii de stat si persona fizica si juridical in legatura

cu atribuirea, licentierea, autorizarea exploatarii resurselor naturale si retragerea acestora inconditiile prevazute de lege. D de beneficiere acel D subiectiv a persoanei fizice sau juridice prinintermediul caruia acestia isi satisfac necesitatile vitale si economice de profit in urma exploatariiresurselor naturale. D de beneficiere asupra resurselor naturale se examineaza in cadrul stiinteide drept ecologic ca fiind un raport juridic complex ce apare intre organle puterii de stat si

persoana fizica si juridica in legatura cu : atribuirea in folosinta a resurselor naturale, eliberareaautorizatiei si licentei pt exploatarea cantativa si calitativa a resurselor naturale, retragerearesurselor naturale in legatura cu expirarea termenului de folosire sau in legatura cu incalcarealegislatiei ecologice.

2. Clasificaţi şi determinaţi tipurile şi formele dreptului de beneficiere asupra resurselor

naturale.In conformitate cu legislatia ecologica in vigoare exista 2 tipuri de beneficiere asupra resurselor naturale :1. beneficierea generala- acel tip de beneficiere care da posibilitatea persoanei fizice de a folosiin scopuri personale in depenedenta de necesitatile vitale a fiecarui individ in parte2. beneficiere speciala- acel tip de beneficiere prin intermediul caruia persona fizca si juridicalexploateaza cantitativ si calitativ resursele naturale in scopuri economice de profit, contribuind inasa fel si influentind economia nationala a RIn dependenta de perioada de exploatare a resurselor naturale, beneficiere poate fi exercitata subciteva forme:1. pe o perioada scurta- pina la 1 an de zile,2. pe o perioada determinata- perioada este nemijlocit determinata de legislatia ecologica!. pe o perioada nedeterminata.In dependenta de destinatia si scopul in care sint exploatate resursele naturale :1. primara comuna2.secundara separata

3. Dezvoltaţi temeiurile juridice de încetare a dreptului de beneficiere."e considera temeiuri juridice de aparitie si incetare a D de beneficiere asupra resurselor naturale- fapte juridice si evenimente care dau nastere, modifica sau sting raporturile dintreorganele puterii de stat si beneficiarii resurselor naturale in legatura cu exploatarea resurselor

naturale."e consideraca temeirile juridice a D de beneficiere asupra resurselor naturale :1. Decesul persoanei fizice# desfiintarea persoanei juridice2. expirarea termenului din autorizatie $legislatia ecologica prevede urmatoarele tipuri de

autorizatie: de degajare a substantelor nocive in atmosfera% de folosire speciala a apei%autorizatie silvica & masa lemnoasa- taieri principale'# licenta $exista citeva tipuri delicenta: pt cercetarea solului, pt exploatarea zacamintelor minerale utile, pt imbutiliereaapei minerale, de vinatoare, bilet silvic pt produsele nelemnoase ale padurii pina la 1an'

!. expirarea termenului contractului $legislatia R prevede 2 categorii de (ontracte catemei si acte ce confirma D de beneficiere asupra resurselor naturale: (ontractul dearenda in agricultura si (ontractul de arenda in silvicultura. )t personale juridice

legislatia ecologica prevede drept temei si act ce confirma D de beneficiere asupraresurselor naturale : (ontractul de concesiune'.*. nerespectarea conditiilor (ontractului



+. nerespectarea conditiilor dein autorizatie# licenta $ex. s-a depasit volumul de exploatare azacamintelor minerale utile# s-a incalcat regulamentul cu privire la vinatoare'

. otarirea de sistare privind exploatarea resurselor naturale in temeiul art.2 a / 0egii cu privire la protectia mediului inconjurator in cazurile de nerespectare a legislatieiecologice care prevede : Inspectorul principal de stat al mediului i inspectorii principalizonali ai mediului, iar 3n absen4a lor adjunc4ii lor au dreptul: a' de a sista din propria

ini4iativ5# la propunerea autorit54ilor administra4iei publice locale orice activitate, dac5aceasta contravine legisla4iei cu privire la protec4ia mediului% b' de a 3nainta preten4ii persoanleor fizice i juridice, inclusiv str5ine, pentru repararea prejudiciilor cauzatemediului ca rezultat al polu5rii lui i folosirii nera4ionale a resurselor naturale% c' de acere de la organele de resort pedepsirea disciplinar5 a persoanelor de dicizie care nu auasigurat respectarea legisla4iei cu privire la protec4ia mediului, 3nf5ptuirea ac4iunilor de

protec4ie a lui i folosire ra4ional5 a resurselor naturale% d' de a examina materialele$dosarele' despre 3nc5lcarea legisla4iei cu privire la protec4ia mediului i de a lua deciziiconform legisla4iei 3n vigoare. Directorul general al Departamentului cu acordulcolegiului are dreptul de a sista sau anula dipozi4iile inspectorului principal de stat almediului. Inspectorul principal de stat al mediului are dreptul de a sista sau anula

dipozi4iile inspectorului principal zonal al mediului.. otarirea I6 $inspectorul ecologic de stat inainteaza in I6 o cerere cu privire la incalcarea

activitatii de exploatare resurselor naturale in legatura cu cauzarea de daune mediuluinatural

Subiectul II Dreptul funciar ca ramură de drept1. Definiţi noţiunea dreptului funciar ca ramură de drept.In literatura de specialitate exista citeva opinii in ceea ce priveste D funciar ca ramura de D.7rofeev, spune ca D funciar reprezinta totalitatea 86 care reglementeaza raporturile dintreorganele puterii de stat si detinatorii de terenuri cu privire la exercitarea D de proprietate, defolosinta, administrarea si gestionarea fondului funciar, precum si apararea D si intereselor legitime ale detinatorilor de terenuri. (rasov, D funciar reprezinta o ramaura de D complexa carecuprinde totalitatea 86 ce reglementeaza raporturile cu privire la atribuirea, retragerea, protectiasi folosirea rationala a terenurilor ce formeaza fondul funciar. 9stfel, D funciar reprezintaramura de D independenta, dar complexa dupa natura ei ce cuprinde o totalitate de 86 carereglementeaza raporturile dintre detinatorii de terenuri in procesul de folosire a terenurilor ceconstituie fondul funciar a R . Fondul funciar este constituit din citeva categorii de terenuricare dupa destinatia lor principala $criteriul economic' se clasifica :1. terenuri cu destinatie agricola %2. terenuri din intravilanul localitatilor %!. terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicatiilor, si cu alta destinatie speciala %

*. terenuri destinate ocrotirii sanatatii, naturii, monumentelor istorice, monumente ale naturii$arii protejate de stat', spatiilor verzi din intravilanul localitatilor +. terenuri din fondul silvic $fondul forestier'. terenuri din fondul apelor . terenuri din fondul de rezerva

2. Determinaţi obiectul de relementare a dreptului funciar.!biectul de relementare a D funciar reprezinta categorie specifica de relatii sociale care suntreglementate de 86 funciare :1. raporturi cu privire la atribuirea terenurilor :a) art.11. Atribuirea sectoarelor de teren din intravilan pentru case, anexe gospodăreti i

grădini: 9utorit54ile administra4iei publice locale atribuie cet54enilor terenuri f5r5 plat5,eliber3ndu-le titluri de proprietate: 1. trec 3n proprietatea cet54enilor sectoarele de teren ocupatede case, anexe gospod5reti i gr5dini care li s-au atribuit 3n conformitate cu legisla4ia% !.atribuie



familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului p3n5 la epuizarea acesteia pentru construc4ia caselor de locuit, anexelor gospod5reti i gr5dini: 3n orae - de la ,* p3n5 la, ectare, 3n localit54i rurale - p3n5 la ,12 ectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor deteren se stabilesc de c5tre autorit54ile administra4iei publice locale% ". trec $3n limita normelor deurbanism, iar dac5 aceasta nu este posibil, reieind din suprafa4a real5 a terenului ce deserveteconstruc4iile' terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu

constituie blocuri, 3n proprietatea comun5 3n diviziune a proprietarilor apartamentelor, propor4ional suprafe4ei privatizate de fiecare. 9tribuirea repetat5 3n proprietate privat5 a terenurilor cet54enilor 3n scopurile indicate 3n alineatul 1 al prezentului articol, seefectueaz5 contra plat5 prin v3nzare la licita4ie, organizat5 de autoritatea administra4iei publicelocale. )re4ul ini4ial de v3nzare a terenului nu va fi mai mic dec3t pre4ul normativ al p5m3ntuluicalculat 3n baza tarifelor stabilite de legisla4ia 3n vigoare. "e admite atribuirea repetat5,f5r5 plat5, a terenurilor, 3n scopurile prev5zute 3n alineatul 1 al prezentului articol, cet54enilor ac5ror proprietate funciar5 a fost distrus5 3n rezultatul calamit54ilor naturale.b) art.1!.Atribuirea #n proprietate privată a cotelor de teren ec$ivalent: (omisiile funciare,stabilesc terenurile care r5m3n 3n proprietate public5 3n otarele unit54ii administrativ-teritoriale:1. rezerv5 p3n5 la cinci la sut5 din terenurile cu destina4ie agricol5 pentru necesit54ile dezvolt5rii

sociale a localit54ii% !.rezerv5 suprafe4e corespunz5toare pentru a fi folosite ca p5uni obteti.Diferen4a dintre suprafa4a total5 a unit54ii administrativ-teritoriale i suprafa4a terenurilor repartizate 3n proprietate public5 constituie fondul de privatizare. (omisiile funciare stabilesccota de teren ecivalent care se atribuie 3n proprietate privat5: 1.membrilor de colozuri,salaria4ilor din sovozuri i din sec4iile de producere ale colegiilor agricole $zootenice' sau dinalte 3ntreprinderi agricole, inclusiv pensionarilor din aceste unit54i economice% !. salaria4ilor dinorganiza4ii i 3ntreprinderi care locuiesc 3n localit54i rurale i execut5 nemijlocit lucr5ri deconstruc4ie i exploatare a sistemelor de ameliorare, restabilire i 3mbun5t54ire a terenurilor isporire a fertilit54ii solurilor 3n localitatea respectiv5, inclusiv pensionarilor din aceste unit54ieconomice% ". persoanelor care locuiesc 3n localit54i rurale care au fost transferate din3ntreprinderi agricole 3n organiza4ii de construc4ie i transport coloznice i intergospod5reti,inclusiv pensionarilor din aceste unit54i economice% %. salaria4ilor din 3ntreprinderile zooteniceintergospod5reti, inclusiv pensionarilor din aceste unit54i economice. "alaria4ilor i

pensionarilor din 3ntreprinderile zootenice intergospod5reti, care nu dispun de terenuriagricole supuse privatiz5rii, cota de teren ecivalent li se atribuie la locul de trai% &. persoanelor care de4in func4ii elective sau 3i satisfac serviciul militar 3n termen i care p3n5 la aceasta aulucrat la 3ntreprinderi agricole% '. persoanelor care au lucrat anterior la 3ntreprinderileagricole din localitatea respectiv5: b5rba4ii - 2+ de ani, femeile - 2 de ani% (. veteranilor celuide-al doilea r5zboi mondial, fotilor ostai-interna4ionaliti, familiilor persoanelor care i-au

pierdut via4a ca urmare a particip5rii la ac4iunile de lupt5 pentru ap5rarea integrit54ii teritoriale ia independen4ei Republicii oldova, care locuiesc 3n localit54i rurale - la locul de trai%

. persoanelor supuse represiunilor politice i reabilitate ulterior, care locuiesc 3n localit54i rurale -la locul de trai% *. persoanelor care au adus p5m3nt 3n gospod5riile colective, dar nu lucreaz5 3nele. )3n5 la + la sut5 din cota de teren ecivalent calculat5 pe unitatea administrativ-teritorial5respectiv5 se atribuie: 1. persoanelor indicate la subalineatele 1-+ ale alineatului * din prezentularticol care au lucrat 3n 3ntreprinderi industriale i 3n alte unit54i cu profil neagricol i au ovecime 3n munc5 3n agricultur5 mai mic5 de + ani% !. persoanelor domiciliate 3n localit54i ruralecare au fost angajate 3n sfera social5 av3nd o vecime 3n munc5 de 2+ de ani b5rba4ii i 2 de anifemeile care au pierdut capacitatea de munc5 3n specialitate din motive de v3rst5 sau de s5n5tate,dac5 nici un membru al familiei nu a primit cota de teren ecivalent% ". salaria4ilor din sec4iilede 3nv545m3nt ale colegiilor agricole $zootenice', inclusiv pensionarilor din aceste unit54ieconomice. 9utentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren ecivalent se face 3n

baza ot5r3rii autorit54ilor administra4iei publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirm5acest drept.



c) art. 1". Atribuirea #n natură +pe loc) a cotelor de teren ec$ivalent : 9mplasarea terenurilor care se atribuie 3n calitate de cote de teren ecivalent va fi determinat5 de prim5ria satului$comunei' sau oraului f5r5 cererea titularului cotei de teren ecivalent 3n baza proiectului deorganizare a teritoriului, elaborat de o 3ntreprindere de stat sau privat5 care dispune de licen4arespectiv5. )roiectul de organizare a teritoriului se aprob5 de prim5ria satului $comunei' sauoraului la propunerea comisiei funciare. 0a elaborarea proiectului de organizare a teritoriului se

va 4ine cont de listele grupurilor de proprietari ai cotelor de teren ecivalent, aprobate de prim5ria satului $comunei' sau oraului, i de consecutivitatea atribuirii terenurilor 3n otarelec3mpurilor. 0a cererea proprietarului cotei de teren ecivalent, 3n cadrul elabor5rii proiectului deorganizare a teritoriului, prim5ria satului $comunei' sau oraului poate decide atribuirea 3n natur5$pe loc' a cotei de teren ecivalent i gr5dinii $gr5dinilor' din extravilan 3ntr-un singur teren.(ota de teren ecivalent ce se atribuie 3n natur5 $pe loc' 3n conformitate cu proiectul deorganizare a teritoriului poate fi divizat5, 3n func4ie de situa4ie, 3n cel mult ! terenuri $terenarabil, vie i livad5'. )rim5ria, 3n baza propunerii comisiei funciare i 4in3nd cont de dorin4a

proprietarilor cotelor de teren ecivalent, va lua o decizie de atribuire a terenurilor cu un num5r egal de grade-ectare sau a terenurilor cu suprafa4a egal5 f5r5 a lua 3n considerare bonitateasolului sau a terenurilor cu suprafa4a egal5, dar lu3nd 3n considerare bonitatea medie a solului

c3mpului respectiv. )rim5ria satului $comunei' sau oraului elibereaz5 titlul de autentificare adreptului de4in5torului de teren pentru fiecare teren, 3nregistreaz5 proprietarii terenurilor 3nregistrul cadastral al de4in5torilor de terenuri i, la cererea de4in5torului de teren, stabileteotarele terenului 3n natur5 $pe loc'.d) art. 1&. Atribuirea terenurilor pentru alte necesităi dec#t cele agricole sau silvice:;ntreprinderilor, institu4iilor, organiza4iilor de stat i municipale li se atribuie 3n folosin45 terenuri

proprietate public5 a statului, respectiv a unit54ilor administrativ-teritoriale, pentru desf5urareaactivit54ii lor. )entru construc4ia obiectivelor industriale, comunale, de locuin4e, c5ilor ferate iautostr5zilor, liniilor de transport electric, conductelor magistrale, precum i pentru alte necesit54idec3t cele agricole sau silvice, se atribuie terenuri cu bonitate sc5zut5, precum i terenurine3mp5durite. )rocedura de atribuire a terenurilor pentru alte necesit54i dec3t cele agricole sausilvice se stabilete printr-un regulament cu privire la modul de atribuire i de modificare adestina4iei terenurilor, aprobat de <uvern.2. raporturi cu privire la retragerea terenurilor : art.!&. -odul de retragere a terenurilor dindreptul de posesiune i de beneficiere : ;n cazul c3nd de4in5torul cu titlu de posesiune sau defolosin45 nu utilizeaz5 terenul 3n scopul 3n care i s-a atribuit, autoritatea administra4iei publicelocale respectiv5, la cererea proprietarului, va dispune aplicarea sanc4iunilor contraven4ionale

prev5zute de lege i 3l va soma 3n scris, stabilind termenul, s5-i 3ndeplineasc5 obliga4iile. ;ncazul 3n care de4in5torul nu-i 3ndeplinete obliga4iile 3n termenul stabilit $nu mai mare de doiani' el va pierde dreptul de posesiune sau de folosin45 a terenului prin decizia instan4ei

judec5toreti la cererea proprietarului funciar . ;n cazul stingerii dreptului de posesiune sau de

folosin45 funciar5 autoritatea administra4iei publice locale respectiv5, cu participarea p5r4ilor interesate, adopt5 o ot5r3re privitoare la eliberarea de compensa4ie de4in5torilor pentruceltuielile legate de ameliorarea terenurilor sau de repararea de c5tre acetia a daunelor

pricinuite de ei prin folosirea lor nera4ional5.!. raporturi cu privire la folosirea terenurilor *. raporturi cu privire la protectia terenurilor +. raporturi cu privire la scimbarea destinatiei terenurilor :a) art. (1. Sc$imbarea destinaiei terenurilor agricole: "cimbarea destina4iei terenurilor agricole se efectueaz5 prin ot5r3re de <uvern, cu excep4ia cazurilor prev5zute la alin.2, la

propunerea consiliilor unit54ilor administrativ-teritoriale de nivelul 3nt3i sau, respectiv, de nivelulal doilea, 3n temeiul cererii proprietarului i cu acordul organelor pentru protec4ia mediului

3nconjur5tor. "cimbarea destina4iei terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilit54iinaturale mai mic de *, 3n cazul trecerii acestora 3n fondul silvic, se efectueaz5 prin decizia



consiliilor unit54ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, la propunerea consiliilor unit54ilor administrativ-teritoriale de nivelul 3nt3i, 3n temeiul cererii proprietarului. b) art. (!. Sc$imbarea destinaiei terenurilor de calitate superioară: "cimbarea destina4ieiterenurilor silvice de calitate superioar5, a terenurilor ocupate de parcuri na4ionale, rezerva4ii,monumente, ansambluri areologice i istorice este interzis5.c) art.(". Sc$imbarea modului de folosină a terenurilor agricole: "cimbarea modului de

folosin45 a terenurilor agricole - terenuri arabile, livezi, vii, p5uni, f3ne4e, sere, a suprafe4elor pecare se afl5 construc4ii i instala4ii agrozootenice, drumuri de exploatare agricol5 - se poateface cu acordul proprietarului funciar. =recerea terenurilor arabile 3ntr-o alt5 folosin45 agricol5,

precum i construirea de noi drumuri care servesc activit54ile agricole se vor putea face numaicu autorizarea autorit54ilor administra4iei publice locale. (asarea viilor i livezilor se face cuautorizarea autorit54ilor administra4iei publice locale 3n modul stabilit de <uvern.In literatura juridica de specialitate se mentioneaza ca obiectul de relementare a D funciar ilconstituie si formeaza alte categorii de raporturi, care sint considerate complexe dupa natura lor :1. raporturi cu privire la administrarea si gestionarea terenurilor 2. raporturi cu privire la exercitarea D de proprietate asupra terenurilor funciare!. raporturi cu privire la exercitarea D de beneficiere funciara

*. raporturi ce reies din incalcarea legislatiei funciare

3. Formulaţi criteriile de corelaţie a dreptului funciar cu alte ramuri de drept "drept civil#drept ecoloic şi drept administrativ$.>iind o parte componenta a sistemului national de D, D funciar se afla in strinsa legatura cu alteramuri de D :

1. D funciar- D (onstitutional- normele constitutionale privesc proprietatea, economia de piata, diversitatea formelor de gospodarire si apararea D si intereselor proprietarilor constituie baza legislativa a D funciar %

2. D funciar- D 9dministrativ- administrarea de stat a fondului funciar, raspundereaadministrative a persoanelor vinovate de incalcarea legislatiei funciare %

!. D funciar- D (ivil- raporturi de proprietate, D patrimoniale, apararea juridica a D funciar $v-c a pamintului, arenda terenurilor...' %

*. D funciar- D ecologic- fara folosirea pamintului este imposibila folosirea celorlalteobiecte si resurse naturale %

+. D funciar- D fiscal- impozitul fiscal, plata pt folosirea resurselor fondului funciar %. D funciar- D penal- stabileste raspunderea penala pt incalcarea legislatiei funciare %. D funciar- D procesual civil# penal- litigiile aparute intre organelle puterii de stat si

persoanele fizice# juridice sunt solutionate in cf cu prevederile procedurii civile# penale.

Test nr.!

Subiectul I: Dreptul de proprietate asupra resurselor natural1. Descrieţi elementele dreptului de proprietate asupra resurselor naturale.In literatura juridica de specialitate, D de proprietate asupra resurselor anturale se examineazasub citeva aspecte :1. in sens obiectiv, D de proprietate asupra resurselor naturale reprezinta institut complex juridicce cuprinde totalitatea de 86 care reglementeaza raporturile dintre subiecti in legatura cu posesia,folosirea si dispunerea resurselor naturale.2. in sens subiectiv, D de proprietate asupra resurselor naturale reprezinta un D real subiectiv ceapartine unei# mai multor persoane prin intermediul caruia isi poate exercita D de posesie,folosinta si de dispunere asupra resurselor naturale.De asemenea, se considera ca D de proprietate asupra resurselor naturale urmeaza a fi studiat in

calitate de R6 complex, raport ce apare intre subiecti privind aparitia si incetarea raporturilor de proprietate, posesie, folosinta si dispunerea resurselor naturale.



(ontinutul D de proprietate asupra resurselor naturale reprezinta totalitatea atributiilor proprietarului privind posesia, folosirea si dispunerea.D de posesie- imputernicirea proprietarului prin intermediul caruia resursele naturale suntstapinite nu numai in fapt, dar si in drept, ceea ce urmeaza a fi demonstrat printr-un 96.D de folosinta- imputernicirea proprietarului prin intermediul caruia resursele naturale suntexploatate de catre acesta atit din p.d.v. cantitativ, cit si din p.d.v. calitativ in scopuri personale#

economice de profit. 0egislatia ecologica stabileste insa citeva impedimente in exercitarea D defolosinta asupra resurselor naturale : folosirea resurselor naturale trebuie sa fie exercitata instricta cf cu destinatia lor % sa corespunda scopului de folosire a resurselor naturale % sa fierationala % sa fie in complex.D de dispunere- imputernicirea proprietarului prin intermediul caruia acesta poate otari soarta

juridica a resurselor naturale prin intermediul 96, dar in conditiile prevazute de legislatiaecologica poate scimba regimul juridic de protectie si folosire a unor resurse naturale.

2. Determinaţi particularităţile dreptului de proprietate asupra resurselor naturale.0egislatia ecologica in vigoare, in vederea exercitarii D de proprietate a resurselor naturale,

prevede anumite particularitati %

1. indiferent de tipul si forma de proprietate asupra resurselor naturale, toate categoriile deresurse naturale privind volumul, amplasamentul, suprafata, caracteristica lor sunt obligati deinregistrat in cadastrele resurselor naturale %2. indiferent de tipul si forma de proprietate toate tendintele negative de degradare a resurselor naturale sunt obligatoriu de inregistrat in monitoringul ecologic integrat %!. indiferent de tipul si forma de proprietate, toate categoriile de resurse naturale sunt supuse inmod obligatoriu controlului ecologic de stat $cel putin o data pe an'

3. &ecomandaţi temeiurile juridice de apariţie şi stinere a dreptului de proprietate asupraresurselor naturale.'emeiurile juridice se considera fapte juridice si evenimente care dau nastere, modifica si stingraporturile ce apar intre subiecti in legatura cu posesia, folosirea si dispunerea resurselor naturale.

(e considera ca temeiuri juriidce de aparitie a D de proprietate asupra resurselor naturale %1. 98 continutul caruia determina procedura de aparitie si exercitare a D de proprietate. (a

98 sa constituie temei trebuie sa fie elaborate, adoptate, sanctionate de organele puteriide stat si publicate in onitorul ?ficial %

2. 9 9dministrativ- individual translativ de proprietate asupra resurselor naturale- trebuie sacorespunda citorva conditii : sa fie adoptate de organul legislativ local % sa fie respectataforma si procedura de adoptare, contrasemnat si inregistrat %

!. (ontractul translativ de proprietate asupra resurselor naturale- trebuie sa corespunda

conditiilor de fond si de forma : obiectul licit, consimtamintul, forma scrisa, autentificatnotarial si inregistrat in cadastrele resurselor naturale %*. otarirea I6, care trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii juridice : intemeiata, legala,

definitiva si irevocabila %+. mostenirea $legala# testamentara'

'emeiurile juridice de incetare a D de proprietate asupra resurselor naturale %1. decesul proprietarului $persoana fizica'2. desfiintarea $persoana juridica'!. epuizarea resurselor naturale*. calamitatile naturale+. 96(ivile $(ontractul si otarirea I6'



Subiectul II aporturile i normele /uridice funciare.1. )dentificaţi obiectele raporturilor funciare.9rt.2#1 al (odului >unciar stabileste: obiecte ale rela4iilor funciare s3nt: sectoarele de teren#cotele de teren şi drepturile asupra lor. Sectoarele de teren se caracterizeaz5 prin suprafa45,amplasament, otare, au statut juridic i alte caracteristici, specificate 3n documenta4ia3nregistr5rii de stat a dreptului asupra p5m3ntului. "ectoarele de teren i obiectele aferente

acestora $solul, bazinele de ap5 3ncise, p5durile, planta4iile multianuale, cl5dirile, construc4iile,edificiile etc.', str5mutarea c5rora este imposibil5 f5r5 a cauza pierderi directe destina4iei lor,constituie bunuri imobile. "ectoarele de teren pot fi divizibile i indivizibile. "e consider5divizibile sectoarele de teren care pot fi 3mp5r4ite 3n por4iuni f5r5 a le scimba destina4ia, f5r5 a3nc5lca normele antiincendiare, sanitare, ecologice, agrotenice i urbanistice, fiecare por4iuneform3nd dup5 divizare un teren de sine st5t5tor. ;n cazurile prev5zute de lege sectorul de teren

poate fi considerat indivizibil. Cotele de teren ale sectorului de teren aflat 3n folosin45 comun5de asemenea constituie obiecte ale rela4iilor funciare. (otele de teren au expresie cantitativ5 idescriere, cuprinz3nd indica4ii privind destina4ia i categoria de folosin45. (otele de teren 3nnatur5 nu se delimiteaz5.

2. Clasificaţi raporturile şi normele juridico funciare &aporturile juridice funciare reprezinta categorie aparte de raporturi sociale ce suntreglementate de 86 funciare, raporturi care apar intre organele puterii de stat si persoana fizica#

juridica in legatura cu masurile de protectie si ameliorare a terenurilor si in procesul de folosire,dispunere, gestionarea terenurilor.1. raporturi cu privire la atribuirea terenurilor :a) art.11. Atribuirea sectoarelor de teren din intravilan pentru case, anexe gospodăreti igrădini: 9utorit54ile administra4iei publice locale atribuie cet54enilor terenuri f5r5 plat5,eliber3ndu-le titluri de proprietate: 1. trec 3n proprietatea cet54enilor sectoarele de teren ocupatede case, anexe gospod5reti i gr5dini care li s-au atribuit 3n conformitate cu legisla4ia% !.atribuiefamiliilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului p3n5 la epuizarea acesteia

pentru construc4ia caselor de locuit, anexelor gospod5reti i gr5dini: 3n orae - de la ,* p3n5 la, ectare, 3n localit54i rurale - p3n5 la ,12 ectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor deteren se stabilesc de c5tre autorit54ile administra4iei publice locale% ". trec $3n limita normelor deurbanism, iar dac5 aceasta nu este posibil, reieind din suprafa4a real5 a terenului ce deserveteconstruc4iile' terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nuconstituie blocuri, 3n proprietatea comun5 3n diviziune a proprietarilor apartamentelor, propor4ional suprafe4ei privatizate de fiecare. 9tribuirea repetat5 3n proprietate

privat5 a terenurilor cet54enilor 3n scopurile indicate 3n alineatul 1 al prezentului articol, seefectueaz5 contra plat5 prin v3nzare la licita4ie, organizat5 de autoritatea administra4iei publicelocale. )re4ul ini4ial de v3nzare a terenului nu va fi mai mic dec3t pre4ul normativ al p5m3ntului

calculat 3n baza tarifelor stabilite de legisla4ia 3n vigoare. "e admite atribuirea repetat5,f5r5 plat5, a terenurilor, 3n scopurile prev5zute 3n alineatul 1 al prezentului articol, cet54enilor ac5ror proprietate funciar5 a fost distrus5 3n rezultatul calamit54ilor naturale.b) art.1!.Atribuirea #n proprietate privată a cotelor de teren ec$ivalent: (omisiile funciare,stabilesc terenurile care r5m3n 3n proprietate public5 3n otarele unit54ii administrativ-teritoriale:1. rezerv5 p3n5 la cinci la sut5 din terenurile cu destina4ie agricol5 pentru necesit54ile dezvolt5riisociale a localit54ii% !.rezerv5 suprafe4e corespunz5toare pentru a fi folosite ca p5uni obteti.Diferen4a dintre suprafa4a total5 a unit54ii administrativ-teritoriale i suprafa4a terenurilor repartizate 3n proprietate public5 constituie fondul de privatizare. (omisiile funciare stabilesccota de teren ecivalent care se atribuie 3n proprietate privat5: 1.membrilor de colozuri,salaria4ilor din sovozuri i din sec4iile de producere ale colegiilor agricole $zootenice' sau din

alte 3ntreprinderi agricole, inclusiv pensionarilor din aceste unit54i economice% !. salaria4ilor dinorganiza4ii i 3ntreprinderi care locuiesc 3n localit54i rurale i execut5 nemijlocit lucr5ri deconstruc4ie i exploatare a sistemelor de ameliorare, restabilire i 3mbun5t54ire a terenurilor i



sporire a fertilit54ii solurilor 3n localitatea respectiv5, inclusiv pensionarilor din aceste unit54ieconomice% ". persoanelor care locuiesc 3n localit54i rurale care au fost transferate din3ntreprinderi agricole 3n organiza4ii de construc4ie i transport coloznice i intergospod5reti,inclusiv pensionarilor din aceste unit54i economice% %. salaria4ilor din 3ntreprinderile zooteniceintergospod5reti, inclusiv pensionarilor din aceste unit54i economice. "alaria4ilor i

pensionarilor din 3ntreprinderile zootenice intergospod5reti, care nu dispun de terenuri

agricole supuse privatiz5rii, cota de teren ecivalent li se atribuie la locul de trai% &. persoanelor care de4in func4ii elective sau 3i satisfac serviciul militar 3n termen i care p3n5 la aceasta aulucrat la 3ntreprinderi agricole% '. persoanelor care au lucrat anterior la 3ntreprinderileagricole din localitatea respectiv5: b5rba4ii - 2+ de ani, femeile - 2 de ani% (. veteranilor celuide-al doilea r5zboi mondial, fotilor ostai-interna4ionaliti, familiilor persoanelor care i-au

pierdut via4a ca urmare a particip5rii la ac4iunile de lupt5 pentru ap5rarea integrit54ii teritoriale ia independen4ei Republicii oldova, care locuiesc 3n localit54i rurale - la locul de trai%. persoanelor supuse represiunilor politice i reabilitate ulterior, care locuiesc 3n localit54i rurale -la locul de trai% *. persoanelor care au adus p5m3nt 3n gospod5riile colective, dar nu lucreaz5 3nele. )3n5 la + la sut5 din cota de teren ecivalent calculat5 pe unitatea administrativ-teritorial5respectiv5 se atribuie: 1. persoanelor indicate la subalineatele 1-+ ale alineatului * din prezentul

articol care au lucrat 3n 3ntreprinderi industriale i 3n alte unit54i cu profil neagricol i au ovecime 3n munc5 3n agricultur5 mai mic5 de + ani% !. persoanelor domiciliate 3n localit54i ruralecare au fost angajate 3n sfera social5 av3nd o vecime 3n munc5 de 2+ de ani b5rba4ii i 2 de anifemeile care au pierdut capacitatea de munc5 3n specialitate din motive de v3rst5 sau de s5n5tate,dac5 nici un membru al familiei nu a primit cota de teren ecivalent% ". salaria4ilor din sec4iilede 3nv545m3nt ale colegiilor agricole $zootenice', inclusiv pensionarilor din aceste unit54ieconomice. 9utentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren ecivalent se face 3n

baza ot5r3rii autorit54ilor administra4iei publice locale prin eliberarea unui titlu ce confirm5acest drept.c) art. 1". Atribuirea #n natură +pe loc) a cotelor de teren ec$ivalent : 9mplasarea terenurilor care se atribuie 3n calitate de cote de teren ecivalent va fi determinat5 de prim5ria satului$comunei' sau oraului f5r5 cererea titularului cotei de teren ecivalent 3n baza proiectului deorganizare a teritoriului, elaborat de o 3ntreprindere de stat sau privat5 care dispune de licen4arespectiv5. )roiectul de organizare a teritoriului se aprob5 de prim5ria satului $comunei' sauoraului la propunerea comisiei funciare. 0a elaborarea proiectului de organizare a teritoriului seva 4ine cont de listele grupurilor de proprietari ai cotelor de teren ecivalent, aprobate de

prim5ria satului $comunei' sau oraului, i de consecutivitatea atribuirii terenurilor 3n otarelec3mpurilor. 0a cererea proprietarului cotei de teren ecivalent, 3n cadrul elabor5rii proiectului deorganizare a teritoriului, prim5ria satului $comunei' sau oraului poate decide atribuirea 3n natur5$pe loc' a cotei de teren ecivalent i gr5dinii $gr5dinilor' din extravilan 3ntr-un singur teren.(ota de teren ecivalent ce se atribuie 3n natur5 $pe loc' 3n conformitate cu proiectul de

organizare a teritoriului poate fi divizat5, 3n func4ie de situa4ie, 3n cel mult ! terenuri $terenarabil, vie i livad5'. )rim5ria, 3n baza propunerii comisiei funciare i 4in3nd cont de dorin4a proprietarilor cotelor de teren ecivalent, va lua o decizie de atribuire a terenurilor cu un num5r egal de grade-ectare sau a terenurilor cu suprafa4a egal5 f5r5 a lua 3n considerare bonitateasolului sau a terenurilor cu suprafa4a egal5, dar lu3nd 3n considerare bonitatea medie a soluluic3mpului respectiv. )rim5ria satului $comunei' sau oraului elibereaz5 titlul de autentificare adreptului de4in5torului de teren pentru fiecare teren, 3nregistreaz5 proprietarii terenurilor 3nregistrul cadastral al de4in5torilor de terenuri i, la cererea de4in5torului de teren, stabileteotarele terenului 3n natur5 $pe loc'.d) art. 1&. Atribuirea terenurilor pentru alte necesităi dec#t cele agricole sau silvice:;ntreprinderilor, institu4iilor, organiza4iilor de stat i municipale li se atribuie 3n folosin45 terenuri

proprietate public5 a statului, respectiv a unit54ilor administrativ-teritoriale, pentru desf5urareaactivit54ii lor. )entru construc4ia obiectivelor industriale, comunale, de locuin4e, c5ilor ferate iautostr5zilor, liniilor de transport electric, conductelor magistrale, precum i pentru alte necesit54i



dec3t cele agricole sau silvice, se atribuie terenuri cu bonitate sc5zut5, precum i terenurine3mp5durite. )rocedura de atribuire a terenurilor pentru alte necesit54i dec3t cele agricole sausilvice se stabilete printr-un regulament cu privire la modul de atribuire i de modificare adestina4iei terenurilor, aprobat de <uvern.2. raporturi cu privire la retragerea terenurilor : art.!&. -odul de retragere a terenurilor dindreptul de posesiune i de beneficiere : ;n cazul c3nd de4in5torul cu titlu de posesiune sau de

folosin45 nu utilizeaz5 terenul 3n scopul 3n care i s-a atribuit, autoritatea administra4iei publicelocale respectiv5, la cererea proprietarului, va dispune aplicarea sanc4iunilor contraven4ionale prev5zute de lege i 3l va soma 3n scris, stabilind termenul, s5-i 3ndeplineasc5 obliga4iile. ;ncazul 3n care de4in5torul nu-i 3ndeplinete obliga4iile 3n termenul stabilit $nu mai mare de doiani' el va pierde dreptul de posesiune sau de folosin45 a terenului prin decizia instan4ei

judec5toreti la cererea proprietarului funciar . ;n cazul stingerii dreptului de posesiune sau defolosin45 funciar5 autoritatea administra4iei publice locale respectiv5, cu participarea p5r4ilor interesate, adopt5 o ot5r3re privitoare la eliberarea de compensa4ie de4in5torilor pentruceltuielile legate de ameliorarea terenurilor sau de repararea de c5tre acetia a daunelor

pricinuite de ei prin folosirea lor nera4ional5.!. raporturi cu privire la folosirea terenurilor

*. raporturi cu privire la protectia terenurilor +. raporturi cu privire la scimbarea destinatiei terenurilor :a) art. (1. Sc$imbarea destinaiei terenurilor agricole: "cimbarea destina4iei terenurilor agricole se efectueaz5 prin ot5r3re de <uvern, cu excep4ia cazurilor prev5zute la alin.2, la

propunerea consiliilor unit54ilor administrativ-teritoriale de nivelul 3nt3i sau, respectiv, de nivelulal doilea, 3n temeiul cererii proprietarului i cu acordul organelor pentru protec4ia mediului3nconjur5tor. "cimbarea destina4iei terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilit54iinaturale mai mic de *, 3n cazul trecerii acestora 3n fondul silvic, se efectueaz5 prin deciziaconsiliilor unit54ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, la propunerea consiliilor unit54ilor administrativ-teritoriale de nivelul 3nt3i, 3n temeiul cererii proprietarului. b) art. (!. Sc$imbarea destinaiei terenurilor de calitate superioară: "cimbarea destina4ieiterenurilor silvice de calitate superioar5, a terenurilor ocupate de parcuri na4ionale, rezerva4ii,monumente, ansambluri areologice i istorice este interzis5.c) art.(". Sc$imbarea modului de folosină a terenurilor agricole: "cimbarea modului defolosin45 a terenurilor agricole - terenuri arabile, livezi, vii, p5uni, f3ne4e, sere, a suprafe4elor pecare se afl5 construc4ii i instala4ii agrozootenice, drumuri de exploatare agricol5 - se poateface cu acordul proprietarului funciar. =recerea terenurilor arabile 3ntr-o alt5 folosin45 agricol5,

precum i construirea de noi drumuri care servesc activit54ile agricole se vor putea face numaicu autorizarea autorit54ilor administra4iei publice locale. (asarea viilor i livezilor se face cuautorizarea autorit54ilor administra4iei publice locale 3n modul stabilit de <uvern.In literatura juridica de specialitate se mentioneaza ca obiectul de relementare a D funciar il

constituie si formeaza alte categorii de raporturi, care sint considerate complexe dupa natura lor :1. raporturi cu privire la administrarea si gestionarea terenurilor 2. raporturi cu privire la exercitarea D de proprietate asupra terenurilor funciare!. raporturi cu privire la exercitarea D de beneficiere funciara*. raporturi ce reies din incalcarea legislatiei funciare

*ormele +uridice funciare reprezinta acele reguli de conduita elaborate, adoptate si sanctionatede catre organele puterii de stat care au ca sarcina reglementarea raporturilor care apar intreorganele puterii de stat si persoana fizica# juridica in legatura cu masurile de protectie siameliorare a terenurilor si in procesul de folosire, dispunere, gestionarea terenurilor. 86 funciare

pot fi clasificate :1. 86 funciare imperative- 8 care interzic# determina o conduita stricta a participantilor la

raporturi funciare %2. 86 funciare dispozitive- 8 care determina participntii la raporturi funciare sa-si aleaga de sinestatator conduita, dindu-le o alternative %



!. 86 funciare materiale- 8 care determina volumul drepturilor si obligatiilor participantilor laraporturile funciare %*. 86 funciare procesuale- 8 care determina procedura de realizare a drepturilor si obligatiilor

participantilor la raporturile funciare %+. 86 funciare notiuni- 8 care caracterizeaza un lucru, un obiect din fondul funciar %. 86 principii- 8 care determina ideile de baza in vederea folosirii calitative si cantitative a

resurselor din fondul funciar %. 86 tenice- 8 care determina actiunile, masurile si procedurile privind protectia tuturor resurselor fondului funciar.

3. &ecomandaţi temeiurile juridice specifice apariţiei# modificării şi stinerii raporturilor juridice funciare.=emeiuri juridice specifice aparitiei, modificarii si stingerii R6 funciare reprezinta fapte juridce sievenimente care dau nastere, modifica si sting raporturile juridice care apar intre organele puteriide stat si persoana fizica# juridica in legatura cu masurile de protectie si ameliorare a terenurilor si in procesul de folosire, dispunere, gestionarea terenurilor.'emeiurile juridice de aparitie a raporturilor funciare:

1. 982. otarirea <uvernului!. Decizia (onsiliului local*. (ontractul+. @otarirea I6. ostenirea $legala# testamentara'. 9 de privatizare

'emeiurile juridice de stinere a raporturilor funciare %1. decesul persoanei fizice2. desfiintarea persoanei juridice!. calamitatile naturale*. otarirea I6

Test nr. "Subiectul I: egimul /uridic al 0ondului Ariilor aturale 2rote/ate de Stat1. Definiţi noţiunea şi componenţa Fondului ,riilor *aturale -rotejate de (tat.

,rie naturală protejată - spa4iu natural, delimitat geografic, cu elemente naturale reprezentativei rare, desemnat i reglementat 3n scopul conserv5rii i protec4iei tuturor factorilor de mediudin limitele lui.Fondul ariilor naturale protejate de stat include obiectele i complexele naturale cu valoare

primordial5 incontestabil5 pentru conservarea biodiversit54ii i abitatelor naturale, pentru

studierea proceselor naturale, restabilirea ecilibrului ecologic i pentru educa4ia ecologic5 a popula4iei. Datele ini4iale despre acest fond s3nt utilizate la elaborarea planurilor de amenajare ateritoriului.Fondul ariilor protejate constă din următoarele cateorii de obiecte şi complee naturale%1) delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii:

a' rezerva4ie tiin4ific5% b' parc na4ional% c' monument al naturii% d' rezerva4ie natural5% e' rezerva4ie peisajer5 $de peisaj geografic'% f' rezerva4ie de resurse%

g' arie cu management multifunc4ional%2) care nu ţin de clasificarea Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii:

a' gr5din5 dendrologic5%



b' monument de aritectur5 peisajer5% c' gr5din5 zoologic5.3) stabilite prin alte reglementri internaţionale:

a' rezerva4ie a biosferei $)rogramul A87"(?'% b' zon5 umed5 de importan45 interna4ional5 $(onven4ia Ramsar'.Bona umed5 de importan45 interna4ional5, precum i p5r4ile ei componente, poate avea, 3n acelai

timp, statutul uneia dintre categoriile stipulate 3n alin.$1' sau poate include 3n componen4a saunul sau mai multe obiecte din aceste categorii. a' gr5din5 dendrologic5% b' monument de aritectur5 peisager5% c' gr5din5 zoologic5.

2. Comparaţi reimul juridic al &ezervaţiilor /tiinţifice cu reimul juridic al 0onumentelor *aturii. &ezervaţie ştiinţifică - spa4iu biogeografic terestru i#sau acvatic de importan45 na4ional5 custatut de institu4ie de cercet5ri tiin4ifice, destinat men4inerii intacte a obiectelor icomplexelor naturale, conserv5rii biodiversit54ii, elabor5rii bazelor tiin4ifice de protec4ie a

mediului. Rezerva4ia tiin4ific5 are ca obiectiv prioritar protec4ia mediului, efectuarea decercet5ri tiin4ifice, educarea i instruirea ecologic5 a popula4iei. $098)'. 7a are statut deinstitu4ie de cercet5ri tiin4ifice i se subordoneaz5 inisterului ediului. &ezervaţiaştiinţifică are următoarele sarcini% a' conservarea biodiversit54ii i men4inerea complexului s5unatural 3n afara impactului antropic% b' conservarea sta4iunilor terestre i a abitatelor acvatice$biotopurilor terestre i acvatice'% c' efectuarea de cercet5ri tiin4ifice% d' aplicarea realiz5rilor tiin4ei din domeniul ariilor naturale protejate i realizarea programelor ecologice% e' 4inereaanalelor naturii% f' efectuarea monitoringului ecologic% g' colaborarea 3n domeniul ariilor naturale protejate cu organisme i institu4ii de specialitate din 4ar5 i din str5in5tate %'popularizarea cunotin4elor privind protec4ia mediului% i' preg5tirea cadrelor tiin4ifice i aspecialitilor 3n domeniul ocrotirii naturii, 3n special 3n cel al ariilor naturale protejate. $098)'

n rezervaţia ştiinţifică, excep4ie f5c3nd zonele cu protec4ie integral5, sînt permise: a' lucr5rilede regenerare i reconstruc4ie ecologic5% b' derularea m5surilor de ap5rare contra incendiilor%c'efectuarea m5surilor de profilaxie veterinar5 i sanitar5% d' reglarea selectiv5 a num5rului deanimale pentru men4inerea ecilibrului ecologic% e' p5unatul i str3ngerea f3nului de c5tresalaria4ii rezerva4iei% f' t5ierile de igien5, de 3ngrijire i de regenerare a p5durilor% g' construc4iade locuin4e de serviciu pentru personalul tiin4ific al rezerva4iei% ' alte activit54i ce nu contravinsarcinilor rezerva4iei, aprobate de consiliul ei tiin4ific i coordonate cu inisterul ediului.

n rezervaţia ştiinţifică sînt interzise activităţile ce pot conduce la derelarea evoluţiei fireşti a proceselor naturale# în special% a' lucr5rile de instalare a re4elelor de termoficare, liniilor detransport electric, lucr5rile idroameliorative i de alt5 natur5, care conduc la deteriorarea

ecilibrului ecologic% b' explorarea i extragerea resurselor naturale, cu excep4ia celor deimportan45 na4ional5 $petrol, gaze naturale' cu condi4ia respect5rii cerin4elor speciale de protec4iea mediului 3nconjur5tor stabilite de c5tre autoritatea central5 abilitat5 cu gestiunea resurselor naturale i cu protec4ia mediului 3nconjur5tor% c' administrarea de 3ngr55minte minerale,ierbicide, pesticide i de alte substan4e cimice nocive% d' deplasarea veiculelor pe c5ile terestrei acvatice altele dec3t cele de uz comun i parcarea lor 3n locuri neamenajate 3n astfel descopuri% e' p5unatul, v3natul, pescuitul sau cositul neautorizat, precum i distrugerea cuiburilor,vizuinelor, ascunziurilor, muuroaielor i altor s5lae de animale% f' colectarea speciilor de

plante i animale 3n stare vie i prelucrat5, precum i a unor p5r4i ale acestora, cu excep4iacolect5rii lor 3n scopuri tiin4ifice i, dup5 caz, muzeistice% g' recoltarea plantelor medicinale,florilor, fructelor, pomuoarelor, ciupercilor, stufului, papurei, v5t5marea arborilor% ' t5ierile

rase % i' introducerea unor noi specii de plante i animale% j' arderea pajitilor, a stufului i a papurei, aprinderea rugurilor, orice form5 de odin5 a popula4iei% C' aflarea persoanelor str5ine,cu excep4ia lucr5torilor tiin4ifici din alte institu4ii i a reprezentan4ilor organiza4iilor



neguvernamentale care au permis. $098)' ;n rezerva4ia tiin4ific5 se creeaz5 zon5 cu protec4ieintegral5 unde se efectueaz5 numai cercet5ri tiin4ifice. 9ceast5 zon5 cuprinde cel pu4in 2 dinteritoriul rezerva4iei. 7a poate fi situat5 pe unul sau pe c3teva sectoare din aria rezerva4iei, 3ndependen45 de suprafa4a sa i de tipurile ecosistemelor. 9mplasamentul i suprafa4a zonei cu

protec4ie integral5 se stabilesc de consiliul tiin4ific al rezerva4iei i se aprob5 de autoritateacentral5 pentru mediu i de 9cademia de Etiin4e a oldovei. $098)' "tatul de func4ii al

rezerva4iei tiin4ifice se aprob5 de autoritatea central5 pentru mediu i de 9cademia de Etiin4e aoldovei. $098)' . &ezervaţiile ştiinţifice din &0% 1.(odru. Raionul "tr5eni. 2.Iagorl3c.Raionul Dub5sari. !.)rutul de 6os. Raionul Fulc5neti. *.)laiul >agului. Raionul Angeni.+.)5durea Domneasc5. Raioanele <lodeni i >5leti.

0onument al naturii obiect unic al naturii av3nd o deosebit5 valoare ecologic5, tiin4ific5,cultural5, istoric5 i estetic5. onumentele naturii se clasific5 3n: a' geologice i paleontologice:

peteri, grote, denuda4ii, st3nci, r3pe, recife, falii, cariere, p3lnii carstice, alte obiecte unice saureprezentative din punct de vedere geologic, descoperiri paleontologice% b' idrologice: lacuri,alte bazine acvatice, izvoare, r3uri, albii veci i alte obiecte unice sau reprezentative din punctde vedere idrologic% c' zoologice: arii luate sub protec4ie 3n scopul conserv5rii abitatelor unicesau tipice ale speciilor de animale rare, precum i a unor specii de animale rare sau periclitate

d'botanice: teritorii luate sub protec4ie 3n scopul conserv5rii abitatelor unice sau tipice alespeciilor de plante endemice, relicte, comunit54i ale lor, precum i a unor specii de plante rare sau

periclitate, a arborilor seculari% e' mixte % f' specii de plante i animale rare. $098)' 0onumentele naturii se află în estiunea autorit54ilor administra4iei publice centrale sau locale. Deţinătorul terenului declarat monument al naturii este obliat : a' s5 asigure respectarearegimului de protec4ie al monumentului naturii% b' s5 instaleze la otarele monumentului naturii

borne, panouri de avertisment, indicatoare, itinerare turistice pedestre i s5 asigure integritatealor % c' s5 3ngr5deasc5 zonele de protec4ie ale arborilor seculari i ale monumentelor idrologice %d' s5 amelioreze condi4iile de trai ale animalelor, aplic3nd metode biotenice adecvate. $098)';n perimetrul monumentului naturii se efectueaz5 cercet5ri tiin4ifice.

3.Dezvoltaţi cazurile de aplicare a măsurilor de constrnere cu caracter penal#contravenţional şi civil pentru nerespectarea leislaţiei privind reimul juridic al Fondului

,riilor *aturale -rotejate de (tat .;nc5lcarea 098) atrage r5spundere civil5, administrativ5 sau penal5.

(e consideră contravenţii# dac5 nu constituie, potrivit legii, infrac4iuni, următoarele fapte%a' folosirea ariilor naturale protejate 3n alte scopuri dec3t 3n cele prev5zute de 098)%

b' organizarea f5r5 expertiz5 ecologic5 a activit54ii economice 3n ariile naturale protejate, precumi 3n zonele lor de protec4ie% c' deteriorarea sau distrugerea ariilor naturale protejate%d' nelicidarea urm5rilor ecologice ale avariilor, catastrofelor i ale altor fenomene distructive%e' introducerea de plante i animale str5ine zonei respective, care polueaz5 fondul genetic

autoton% f' 3nc5lcarea regulilor de export al plantelor i animalelor luate sub protec4ia statului%g' executarea neautorizat5 a oric5rei lucr5ri de amenajare i construc4ie% ' deversarea deeurilor industriale i menajere 3n ape sau pe terenuri, depozitarea lor 3n ariile naturale protejate i 3nzonele lor de protec4ie% i' folosirea peste normele admise a cimicalelor 3n zonele de protec4ie%

j' recoltarea neautorizat5 a fructelor i pomuoarelor de p5dure, a ciupercilor, plantelor medicinale, semin4elor i a organismelor acvatice% C' str5mutarea nesanc4ionat5 a otarelor ariilor naturale protejate% l' deteriorarea, tergerea sau ridicarea bornelor de otar, geodezice sautopografice, a panourilor de avertizare sau a indicatoarelor% m' intrarea persoanelor neautorizate,cu sau f5r5 autoveicule, 3n zonele cu protec4ie integral5% n' camparea 3n zonele interzise%o' p5unatul 3n zonele interzise% p' organizarea i desf5urarea neautorizat5 de activit54ieconomice, de turism i agrement% r' fotografierea sau filmarea 3n scopuri comerciale f5r5

acitarea de taxe.Repara4ia prejudiciilor cauzate obiectelor i complexelor din fondul ariilor protejate seefectueaz5 benevol sau prin ot5r3re judec5toreasc5. ;n caz de dezacord cu decizia



reprezentantului autorit54ii pentru mediu, persoana fizic5 sau juridic5 este 3n drept s5 o atace 3nordinea contenciosului administrativ. De4in5torii de terenuri din fondul ariilor protejate nu poart5r5spundere pentru pagubele pricinuite agen4ilor economici de animalele s5lbatice.

Subiectul II egimul /uridic al terenurilor cu destinaie agricolă1. Determinaţi noţiunea şi componenţa terenurilor cu destinaţie aricolă.

In literatura juridica de specialitate nu exista o notiune unica in ceea ce priveste terenurile cudestinatie agricola. Insa, legislatia funciara a R determina ca terenurile cu destinatie aricolaterenuri care sunt declarate bune pt agricultura in baza materialelor cadastrului funciar, acelecategorii de terenuri de terenuri bonitatea caruia permite cresterea produselor agricole in conditiinaturale.Din componenta terenurilor cu dsetinatie agricola fac parte terenuri cu plantatii multianuale,terenuri arabile, pasuni si finite, inclusive imasurile, pepenierile si alte categorii de terenuri. Dincategoriile altor terenuri cu destinatie agricola fac parte: ripele, bolovanisurile si alte terenurinecultivabile. De asemenea, din fondul agricol fac parte : terenuri atribuite pt indeletniciri simestesuguri populare, terenuri atribuite pt gradini si loturi pt legumiculturi, inclusiv terenuriintovarasirilor pomicole.

2. Comparaţi reimul juridic a terenurilor cu destinaţie aricolă cu reimul juridic al terenurilor din intravilanul localităţilor.

,tribuirea terenurilor cu destinaţie aricolă % =erenurile s3nt declarate bune pentru agricultur5 pe baza materialelor cadastrului funciar. =erenurile cu destina4ie agricol5 se repartizeaz5 pentruorganizarea produc4iei agricole i agroindustriale: cet54enilor Republicii oldova%3ntreprinderilor, organiza4iilor i asocia4iilor agricole i agroindustriale de stat i cooperatiste%institu4iilor de cercet5ri tiin4ifice, didactice i altor institu4ii agricole, colilor tenice

profesionale i colilor de cultur5 general5 s5teti% 3ntreprinderilor agricole mixte. -ăstrareadreptului asupra terenului % Dreptul 3ntreprinderilor, institu4iilor i organiza4iilor agricole iagroindustriale de stat i cooperatiste asupra terenului se p5streaz5 3n cazul intr5rii lor 3ncomponen4a asocia4iilor i combinatelor agroindustriale, agrofirmelor i altor forma4iuni i laieirea din componen4a acestora. ,tribuirea terenurilor pentru îndeletniciri şi meşteşuuri

populare % =erenurile pentru 3ndeletniciri i meteuguri populare se atribuie cet54enilor deautorit54ile administra4iei publice locale 3n condi4ii contractuale. 5rimea, condi4iile atribuirii ifolosirii terenurilor indicate se stabilesc de c5tre autorit54ile administra4iei publice locale, lu3ndu-se 3n considerare condi4iile concrete. 4rădini şi loturi pentru leumicultură % =erenurileatribuite 3n proprietate ca loturi de l3ng5 cas5, 3n conformitate cu legisla4ia, amplasate 3nextravilanul satului $comunei' sau oraului, se consider5 gr5dini. "cimbarea destina4ieiterenurilor ocupate de gr5dini se efectueaz5 3n conformitate cu legisla4ia. (et54enilor care nu auterenuri pentru gr5dini li se pot atribui loturi pentru legumicultur5. 0oturile pentru legumicultur5

se distribuie cet54enilor 3n folosin45 provizorie de c5tre autorit54ile administra4iei publice localedin terenurile de rezerv5. )e aceste loturi se interzice s5 se construiasc5 cl5diri capitale i s5 secultive plante multianuale. ;n caz de necesitate, se pot face construc4ii provizorii de folosin45

personal5 pentru p5strarea inventarului legumicol i pentru alte scopuri gospod5reti. 0astingerea dreptului de beneficiere asupra terenului, beneficiarii demoleaz5 construc4iile

provizorii pe contul propriu. 5rimea lotului o stabilesc autorit54ile administra4iei publice locale3n dependen45 de condi4iile concrete. ntovărăşirile pomicole % ;ntov5r5irile pomicoleformate anterior continu5 s5 posede terenurile atribuite lor conform legisla4iei 3n vigoare. 9cesteterenuri se afl5 3n administrarea autorit54ilor administra4iei publice locale respective. =erenurileapar4in3nd 3ntov5r5irilor pomicole se afl5 3n otarele extravilanului localit54ilor pe contul c5roraau fost create. embrii 3ntov5r5irilor pomicole beneficiaz5 de loturile repartizate lor din terenul

atribuit 3ntov5r5irii. "tatutul juridic al 3ntov5r5irilor pomicole, drepturile i obliga4iilemembrilor acestora s3nt stabilite de <uvern. Repartizarea de mai departea terenurilor pentru 3ntov5r5iri pomicole este interzis5. ,rendarea terenurilor % ;n condi4ii de



arend5 terenurile se atribuie persoanelor fizice i juridice din Republica oldova, din alte state, precum i organiza4iilor i asocia4iilor interna4ionale. )ersoanele care dau 3n arend5 terenuri proprietate de stat s3nt <uvernul i utorit54ile administra4iei publice locale 3n limita competen4eilor. )ersoanele care dau 3n arend5 terenuri proprietate privat5 s3nt proprietarii titulari aiterenurilor respective. (ondi4iile de arend5 se stabilesc de comun acord 3ntre persoanele caredau 3n arend5 i arendai 3n contractul de arend5. "e admite transmiterea terenurilor 3n condi4ii de

subarend5 3n cazul 3n care aceasta este prev5zut5 3n contractul autentificat. Rela4iile de arend5s3nt reglementate de (odul >unciar, de 0egea cu privire la arend5 i de alte acte legislative.'erenurile din intravilan. =erenurile din intravilan se afl5 3n administrarea autorit54ilor administra4iei publice locale, iar din municipii - 3n proprietate municipal5. (tabilirea

perimetrului localităţii. )erimetru al localit54ii este otarul intravilanului $teritoriului ei' care 3ldesparte de extravilan. )erimetrul respectiv al localit54ii se stabilete prin reglementarearegimului propriet54ii funciare 3n conformitate cu planul general i pe baza argument5rii tenico-economice a dezvolt5rii oraului i satului $comunei'. )erimetrul oraelor se stabilete i semodific5 de c5tre <uvern. )erimetrul celorlalte localit54i se stabilete i se modific5 deautorit54ile administra4iei publice locale. Includerea terenurilor 3n perimetrul oraului nu implic5suspendarea dreptului asupra terenurilor aflate 3n posesiune sau 3n folosin45. Retragerea acestor

terenuri se face 3n modul stabilit de (odul funciar i de alte acte legislative . Componenţaterenurilor oraşelor şi satelor "comunelor$. Din componen4a terenurilor oraelor i satelor $comunelor' fac parte: terenurile pe care s3nt amplasate construc4ii i alte amenaj5ri% terenurile deuz public% terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian, prin conducte, pentruliniile de telecomunica4ii, de transport electric, pentru exploat5ri miniere i pentru alte industrii%terenurile 3mp5durite% terenurile cu destina4ie agricol5 i alte terenuri. Folosirea terenurilor oraşelor şi satelor "comunelor$ =oate terenurile oraelor i satelor $comunelor' se folosesc 3nconformitate cu planurile lor de sistematizare i cu planurile de organizare economico-funciar5 aintravilanului localit54ilor. )lanurile de sistematizare ale oraelor i satelor $comunelor'determin5 direc4iile principale ale folosirii terenurilor din intravilan pentru construirea caselor, aobiectelor industriale i de alt5 natur5, pentru amplasarea i amenajarea locurilor de agrement,iar planurile de organizare economico-funciar5 a intravilanului determin5 direc4iile principale alefolosirii terenurilor care nu s3nt destinate construc4iilor i a celor care r5m3n temporar neocupatede construc4ii. 'erenurile destinate construcţiilor urbane şi rurale. =erenurile destinateconstruc4iilor urbane i rurale cuprind terenurile pe care s3nt amplasate construc4iile iamenaj5rile i cele pe care urmeaz5 s5 fie construite case, cl5diri de menire social-cultural5,industrial5 i cu alte destina4ii. 9ceste terenuri se atribuie 3ntreprinderilor, institu4iilor iorganiza4iilor pentru zidirea i exploatarea construc4iilor industriale a caselor, a cl5dirilor demenire social-cultural5, a altor construc4ii i amenaj5ri, precum i cet54enilor pentru construc4iaindividual5 de locuin4e. "uprafa4a terenurilor i condi4iile folosirii lor 3n scopurile men4ionate sestabilesc conform normelor i documenta4iei tenice de proiectare. )e terenurile atribuite se

interzice 3nceperea lucr5rilor de construc4ie p3n5 la permisiunea dat5 de c5tre organele dearitectur5 i urbanistic5. 'erenurile de uz public din oraşe şi sate "comune$ =erenuri de uz public din orae i sate $comune' s3nt terenurile folosite pentru c5ile de comunica4ie $pie4e, str5zi, pasaje, drumuri i altele asemenea', pentru necesit54ile social-culturale ale popula4iei$gr5dini publice, parcuri, lacuri, plaje, bulevarde, scuaruri', pentru cimitire i alte necesit54i alegospod5riei comunale. )e terenurile de uz public se permite amplasarea construc4iilor iamenaj5rilor capitale 3n conformitate cu destina4ia special5 a acestor terenuri, precum i aconstruc4iilor i amenaj5rilor provizorii uoare $gerete, ciocuri', f5r5 ca aceasta s5 fie 3ndetrimentul terenurilor de uz public. 'erenurile pentru transporturile rutier# feroviar# naval#aerian# prin conducte# pentru liniile de telecomunicaţii şi transport electric# pentrueploatările miniere şi pentru alte industrii. =erenuri pentru transporturile rutier, feroviar, naval,

aerian, prin conducte, pentru liniile de telecomunica4ii i transport electric, pentru exploat5rileminiere i pentru alte industrii s3nt terenurile atribuite 3ntreprinderilor, institu4iilor iorganiza4iilor respective pentru realizarea func4iilor lor. 9mplasarea construc4iilor i amenaj5rilor



pe aceste terenuri, precum i lucr5rile de amenajare, le efectueaz5 beneficiarii funciari prinot5r3rea autorit54ilor administra4iei publice locale respective. )unerea la dispozi4ia3ntreprinderilor, institu4iilor i organiza4iilor a suprafe4elor pentru exploatarea industrial5 az5c5mintelor se face dup5 demarcarea arterei miniere. 'erenurile împădurite ale oraşelor şi satelor "comunelor$ =erenurile 3mp5durite ale oraelor i satelor $comunelor' servescamelior5rii mediului 3nconjur5tor, organiz5rii odinei, nevoilor de cultur5, ap5r5rii teritoriului

localit54ilor 3mpotriva eroziunii cauzate de ap5 i de v3nt. 'erenurile cu destinaţie aricolă şi alte terenuri ale oraşelor şi satelor "comunelor$. =erenurile cu destina4ie agricol5 3n ora i sat$comun5' s3nt terenurile arabile, planta4iile multianuale, f3ne4ele, imaurile, pepinierele i alteleasemenea. =erenurile agricole pot fi atribuite 3n folosin4a 3ntreprinderilor, institu4iilor,organiza4iilor agricole, precum i cet54enilor pentru agricultur5, legumicultur5, p5uni i f3ne4Din alte terenuri fac parte r3pele, ravenele, bolov5niurile i alte terenuri necultivabile.

,menajarea teritoriilor oraşelor şi comunelor "satelor$. 9utorit54ile administra4iei publicelocale execut5 complexul necesar de lucr5ri pentru amenajarea i 3nverzirea teritoriilor oraelor i satelor $comunelor'. ;ntreprinderile, institu4iile, organiza4iile i cet54enii s3nt datori, 3nconformitate cu regulile aprobate de autorit54ile administra4iei publice locale, s5 p5streze

planta4iile verzi, s5 4in5 teritoriile, atribuite lor, 3ntr-o ordine conform cerin4elor sanitare i de

protec4ie contra incendiilor.

3. -ropuneţi metode leale de scoatere a terenurilor aricole din circuitul aricol. (c5imbarea destinatiei aricole reprezinta activitate executiva si de dispunere a organelor 9)care are ca scop trecerea unui teren cu destinatie agricola intr-o alta destinatie, scimbarearegimului juridic. "cimbarea destinatiei agricole poate fi efectuata doar in conditiile prevazutede legislatia funciara si ecologica : pt scopuri in constructie % pt extragerea zacamintelor mineraleutile % pt folosirea lor in fondul forestier % folosirea lor ca terenuri cu destinatie speciala %folosirea lor in fondul apelor. "cimbarea destinatiei terenurilor agricole se efectueaza : 1.scimbarea terenurilor agricole cu gradul de evaluare a bonitatii pina la p. doar prin otarirea<uvernului % 2. exceptie G in cazul in care bonitatea solului este mai mica de *p. si terenulagricol este transferat in regim juridic al terenului din fondul forestier, destinatia se scimba in

baza cererii proprietarului, cu acordul 9)0 nivel I, cu si prin Decizia (onsiliului organelor 9)0nivel II % !. scimbarea destinatiei agricole de calitate superioara este interzisa, dar este posibilaretragerea temporara a acestora din circuitul agricol pt necesitati publice cu obligatiadetinatorilor de terenuri de a-l reintoarce in circuitul agricol.

Test nr.%Subiectul I: Dreptul ecologic 3 ca ramură de drept1. Definiţi noţiunea dreptului ecoloic ca ramură de drept.In literature juridical de specialitate exista 2opinii controversate in ceea ce priveste denumirea

acestei ramuri de D. autorii romani considera ca ar fi potrivit H d mediului, iar autorii rusi HDecologic. Istoria aparitie acestei ramuri de D este una anevoioasa, dat fiin faptul ca in aniiJ-J la institul de invatamint se predau 2 discipline : protectia juridica a naturii si D de

beneficiere a resurselor naturale. )e parcursul evolutiei acestor discipline juridice s-a ajuns laconcluzia ca ambele disciplini ar trebui sa fie comasate, deoarece au acelasi obiect de studiu/ protectia si folosirea resurselor naturale . pt prima data notiunea de Decologic a fost publicata1KLL la / (artea oldoveneasca editura / anualul D ecologic . in literatura juridica despecialitate sunt mai multe opinii in ceea ce priveste ramura D ecologic. 9utorii autotoni ).Bamfir si I. =rofimov considera ca D mediului- reprezinta ramura de D de sine statatoare carecuprinde o totalitate de 86 care reglementeaza realtii dintre persoane fizice# juridice in legaturacu protectia, folosirea, conservarea si dezvoltarea factorilo biotici, abiotici si antropici. 7. 0upan,

D mediului reprezinta ramura de D care inmanunceaza o totalitate de 8 omogene cereglementeaza raporturi cu protectia mediului. 9utorul rus 7rofeev, D ecologic reprezinta ototalitate de 86 care reglementeaza raporturile dintre societate si natura, precum si relatii ce apar



in legatura cu protectia D si intereselor economice ale cetatenilor. D ecoloic reprezinta ototalitate de 86 care reglementeaza raporturile dintre organele puterii de stat si persoanele fizice#

juridice in legatura cu protectia mediului natural si folosirea rationala a resurselor naturale.

2. Determinaţi cercul de raporturi juridice ecoloice. (tabiliţi cercul subiecţilor# obiectelor şi conţinutul raporturilor juridice ecoloice.

&aporturile juridice ecoloice reprezinta o categorie aparte de raporturi sociale ce suntreglementate de 86 ecologice, raporturi ce apar intre organele puterii de stat si persoana fizica# juridica in legatura cu masurile de protectie a mediului natural si in procesul de exploatare aresurselor naturale.Raporturile juridice ecologice se impart in urmatoarele categorii :1. raporturi cu privire la protectia mediului natural- totalitatea de actiuni de ordin organizatoric,economic, juridic care au ca scop prevenirea factorilor de poluare %2. raporturi cu privire la folosirea rationala a resurselor naturale- exploatarea cantitativa sicalitativa a resurselor naturale in baza de licenta# autorizatie de mediu %!. raporturi cu privire la conservarea factorilor din mediu natural- totalitatea masurilor siactiunilor privind pastrarea calitatilor naturale ale resurselor si mentinerea acestora in scopul

determinarii unui ecilibru ecologic adecvat %*. raporturi cu privire la dezvoltarea factorilor de mediu natural $regenerarea resurselor naturale'-actiuni si masuri cu privire la regenerarea resurselor naturale.In literatura juridica de specialitate, exista opinii cf caruia mai exista citeva categorii de raporturicare fac obiect de reglementare. =rebuie de mentionat faptul ca aceste categorii de raporturi sintstudiate si de alte ramuri de D : raporturi ce apar in legatura cu exercitarea D de proprietateasupra resurselor naturale % raporturi ce apar in legatura cu administrarea si gestionareafondurilor de resursele naturale % raporturi ce apar in legatura cu incalcarea legislatiei ecologicein urma carui fapt poate surveni raspunderea penala, civila, contraventionala, disciplinara.(a si toate celelalte categorii de R6, R6 ecologice sunt constituite din ! elemente :1. obiectul R6 ecologice- actiunea# inactiunea participantilor la R6 ecologice# conduita lor.?bectele raporturilor ecologice : resursele naturale, obiectele naturii, ariile protejate de stat.2. subiectii R6 ecologice : statul R % 9)0 $primarii, consulii' % personele fizice $cet. R,cet.straini si apatrizii' % persoanele juridice $capital strain, capital autoton' % organizatiile non-guvernamentale.!. continutul R6 ecologice- totalitatea D si ? ecologice a subiectilor. Folumul D si ? subiectilor

participanti la raporturile ecologice depind de 2 conditii juridice : de statutul juridic a subiectuluisi de regimul juridic a resurselor naturale.

3. Formulaţi şi arumentaţi criteriile de corelaţiei dreptului ecoloic cu alte ramuri de drept."drept constituţional# drept civil# drept administrativ etc$

D ecologic fiind o ramura de D de sine statatoare in sistemul D R, totusi are o legatura si cualte ramuri de D.1. D (onstitutional- (R determina prin 86 bazele constitutionale ale asigurarii si garantarii Dla un mediu sanatos si ecilibrat, la mediu ecologic $art.!'. totodata, (R determina obligatiacetatenilor de a proteja mediu si a respecta 0egislatia ecologica. "tatul mentine puterea de a-siexercita D de putere asupra resurselor naturale $art.12', mecanismul de realizare a acestor D si? sunt cele prevazute in 0egislatia ecologica a R2. D 9dministrativ- 86 administrative asigura D organelor de competenta generala si speciala,inclusiv statutul acestora, modul de formare si de executare, iar legislatia ecologica stabilesteimputernicirile acestora specifice in domeniul protectiei mediului si folosirii resurselor naturale.De asemenea, legislatia administrativa stabileste care fapte pt incalcarea legislatiei ecologice sunt

considerate contraventii ecologice.



!. D )enal- legea penala determina intr-un capitol aparte / i-ni ecologice insa pt calificareaconcreta a unor >), 86) fac trimiteri la 0egislatia ecologica speciala, cum ar fi / codul silvic ,/ 0 privind ariile protejate ale statului , / 0 cu privire la regnul animal , / codul funcia .*. D (ivil- 86( stabilesc si desemneaza statutul persoanei fizice# juridice, iar legislatia ecologicastabileste criterii dupa care subiectilor li se stabilesc calitatea de beneficiar si urmeaza saexploateze resursele naturale. 86( stabilesc D de proprietate si alte D reale asupra unor bunuri

imobile, inclusiv asupra unor categorii de resurse naturale. ecanismul de realizare a D de proprietate asupra resurselor naturale este stabilit de legislatia ecologica $ex. art. din / (odul"ilvic prevede : / padurile in R, folosite in interes public, fac obiectul exclusiv al proprietatii

publice. (f 0 ele pot fi date in gestiune# in folosinta. )roprietatea private asupra padurilor seadmite in cazul plantarii acestora, in conditiile 0, pe terenurile aflate in proprietate private. D de

proprietate asupra terenurilor din fondul forestier se exercita in cf cu 0'+. D )rocesual (ivil- 0)( determina circumstantele exceptionale in cazurile solutionarii litigiilor din domeniul protectiei mediului. 0)( stabileste competenta si D subiectilor la judecarea

pricinilor din domeniul protectiei mediului.

Subiectul II 2rincipiile dreptului funciar

1. Determinaţi principiile dreptului funciar."e considera ca principiile D funciar reflecta si constituie in esenta sa totalitatea ideilor de bazafundamentale ce sunt determinate in dispozitiile 86 care asigura si promoveaza politica indomeniul protectiei si ameliorarii terenurilor si folosirii rationale a lor.

-rincipiile D funciar %1. folosirea rationala a terenurilor 2. folosirea terenurilor cf destinatiei!. diversitatea si egalitatea juridica a tipurilor si formelor de proprietate asupra pamintului %*. circuitul terenului ca obiect de dispunere %+. folosirea rationala a pamintului %. administrarea de stat a fondului funciar %. raspunderea juridica pentru incalcarea legii funciare %L. gospodarirea sinestatatoare conform destinatiei lor%K. egalitatea subiectilor privind folosirea pamintului.

2. Comparaţi principiul folosirii raţionale a terenurilor cu principiul folosirii terenurilor conform destinaţiei.

-rincipiul folosirii rationale a terenurilor reprezinta folosirea calitativa si cantitativa aterenurilor, astfel incit sa nu aduca daune stratului fertile al solului%

-rincipiul folosirii terenurilor cf destinatiei reprezinta folosirea terenului cf destinatiei sale,stabilite si atribuite in cf cu legislatia funciara...

3. ,rumentaţi aplicarea practică a principiului circulaţiei libere a terenurilor.)iata imobiliara funciara este un instrument, dar si o garantie de realizare a drepturilor constitutionale ale cetatenilor si persoanelor juridice asupra terenurilor de pamint. 9ctualmentein R loturile de teren sunt recunoscute ca bunuri imobile si se dezvolta piata imobiliarafunciara, realizindu-se circulatia terenurilor. =ermenul circulatie juridica a bunurilor are 2acceptiuni :1. stricto sensu & constituirea, transferul si dobindirea dreptului de proprietate, a altor drepturireale si accesorii %2. lato sensu & constituirea, modificarea, transferul si stingerea oricaror drepturi subiective realesi de creanta asupra unui bun.

(irculatia terenurilor & reprezinta totalitatea tranzactiilor funciare cu loturile de teren sau cota parte din teren ecivalent. 0ibera circulatie aterenurilor & este acea regula de drept potrivit careiaterenurile aflate in circuitul civil pot fi instrainate sau#si dobindite liber prin modurile prevazute



de lege. )ina in anul 1KK1 terenurile erau scoase din circuitul civil. 0a etapa actuala circulatia juridical a terenurilor este reglementata de catre (odul (ivil, (odul funciar, 0egea privind pretulnormativ si vinzarea-cumpararea pamintului. (irculatia juridica a terenurilor se realizeaza prindiferite modalitati de dobindire a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale asupraterenurilor. 9cestea sunt :1. otarirea judecatoreasca % - legea % - contractul translativ sau constitutiv de drepturi reale

asupra terenurilor% - succesiune.2. (odul funciar stipuleaza ca terenurile dobindite in proprietate private se pot transmite prinmostenire. Instrainarea prin acte juridice intre vii se admite doar in stricta conformitate cu legea."e interzice instrainarea terenurilor cu privire la titlul carora exista litigii in instanta

judecatoreasca, pe toata durata solutionarii acestui litigiu.=erenurile din extravilan pot fi instrainate, indiferent de suprafata pe care o au, prin acte juridiceintre vii.

Test nr.&Subiectul I: egimul /uridic de folosire a Apelor1. Definiţi obiectivul acvatic ca obiect al raportului juridic de folosire.

/ (odul 9pelor al R prevede expres drept obiectiv acvatic o concentratie de apa la suprafatain formele reliefului terenului# in subsol, care are granite, volum si caracteristici de regim alapelor.astfel, obiectivul acvatic natural# artificial $apa, terenul aflat sub apa, fisiile riverane de

protectie, constructiile idrotenice' este obiectiv acvatic unic si indivizibil si se inregistreaza inmodul stabilit de 0egislatie. >ondul apelor include toate obiectivele acvatice naturale siartificiale de pe teritoriul R.2. Determinaţi specificul folosirii apelor şi ordinea de atribuire a lor în folosinţă.=erenuri ale fondului apelor s3nt terenurile aflate sub ape - albiile cursurilor de ap5, cuvetelelacurilor, iazurilor, rezervoarelor de ap5 - mlatinile, terenurile pe care s3nt amplasate construc4iiidrotenice i alte amenaj5ri ale serviciului apelor, precum i terenurile repartizate pentruf3iile de deviere $de pe maluri' a r3urilor, a bazinelor de ap5, canalelor magistrale intergospod5reti i a colectoarelor. =erenurile fondului apelor sefolosesc pentru construc4ia i exploatarea instala4iilor ce asigur5 satisfacerea necesit54ilor de ap5

potabil5, tenic5, curativ5, a altor necesit54i ale popula4iei, ale serviciului apelor, ale agriculturii,industriei, gospod5riei piscicole, energeticii, transportului, precum i altor nevoi ale statului isociet54ii. odul de folosire a terenurilor din fondul apelor este stabilit de / (odul apelor alR . =erenuri ale fondului apelor s3nt terenurile aflate sub ape $albiile cursurilor de ap5,cuvetele lacurilor, iazurilor, lacurilor de acumulare', mlatinile, terenurile pe care s3nt amplasateconstruc4ii idrotenice i alte amenaj5ri ale serviciului apelor, precum i terenurile repartizate

pentru f3iile riverane de protec4ie a apelor r3urilor, bazinelor de ap5, canalelor magistraleintergospod5reti i colectoarelor. 9tribuirea anumitor terenuri la terenurile fondului apelor i

determinarea otarelor lor se efectueaz5 3n conformitate cu legisla4ia funciar5. Dreptul de proprietate asupra terenurilor fondului apelor este stabilit de (odul civil, codul apelor i de alteacte legislative. ;n proprietatea public5 a statului se afl5: a' obiectivele acvatice de suprafa45situate pe teritoriul a dou5 sau mai multor raioane% b' apele subterane% c' obiectivele acvaticesituate pe teritoriul unui raion, destinate satisfacerii necesit54ilor ap5r5rii, sistemului energetic,domeniului transporturilor, obiectivelor de telecomunica4ii, serviciului meteorologic i altor sisteme de stat% d' obiectivele acvatice de frontier5% e' obiectivele acvatice declarate ca ariinaturale protejate de stat% f' obiectivele acvatice parte a sta4iunilor balneare de importan45na4ional5. ;n proprietatea public5 a unit54ilor administrativ-teritoriale se afl5 obiectivele acvaticecare s3nt situate integral 3n limitele unit54ii administrativ-teritoriale respective i care nu s3ntatribuite 3n proprietatea public5 a statului i nici nu constituie obiect al propriet54ii private a

persoanelor juridice sau fizice. ;n cazul construc4iei de obiective acvatice, 3n condi4iile legii, peterenurile proprietate privat5 a persoanelor juridice sau fizice, acestea devin obiecte ale propriet54ii private, cu excep4ia apei care se atribuie 3n folosin45 conform legisla4iei 3n vigoare.



)roprietate privat5 a persoanelor juridice sau fizice pot fi obiectivele acvatice separate $3ncise', precum i obiectivele acvatice care s3nt amplasate pe p3raie i nu au o leg5tur5 idraulic5 cu alteobiective acvatice de suprafa45. )roprietarii vor utiliza obiectivele acvatice 3n strict5 concordan45cu condi4iile generale de folosire a obiectivelor acvatice, stabilite de legisla4ia 3n vigoare.Reglementarea rela4iilor din domeniul apelor cuprinde: a' proprietatea, folosirea i dispunerea defondul apelor% b' stabilirea modului de folosire a apelor, protec4ia apelor 3mpotriva polu5rii,

impurific5rii i epuiz5rii, prevenirea i licidarea efectului distructiv al apelor% c' planificaream5surilor privind folosirea i protec4ia apelor, prevenirea i licidarea efectului lor distructiv% d'aprobarea scemelor de folosire complex5 i de protec4ie a apelor, a balan4elor de gospod5rire aapelor% e' exercitarea controlului de stat asupra folosirii i protec4iei apelor% f' reglementareaaltor cestiuni ce vizeaz5 rela4iile din domeniul apelor. >olosirea obiectivelor acvatice $aresurselor de ap5' i dispunerea de acestea, dac5 ating interesele altor state, se realizeaz5 3n bazaacordurilor interstatale. )oate fi beneficiar de folosin45 a apei orice persoan5 juridic5 i fizic5,indiferent de forma de proprietate. ;n scopul asigur5rii securit54ii statului, ocrotirii s5n5t54ii

popula4iei, mediului 3nconjur5tor, valorilor istorico-culturale, folosirea obiectivelor acvatice poate fi limitat5, interzis5 par4ial sau total 3n modul stabilit de legisla4ia 3n vigoare. )rotec4ia juridic5 a drepturilor $3nc5lcate sau contestate' de folosin45 a obiectivului acvatic se exercit5 de

instan4ele de judecat5 competente, 3n conformitate cu legisla4ia 3n vigoare. 9pa ca resurs5natural5 este proprietate public5 exclusiv5 i poate fi atribuit5 doar 3n folosin45, 3n modul stabilitde legisla4ia 3n vigoare. >olosin4a apei se clasific5 3n func4ie de: a' scopul folosirii apei% b'

parametrii obiectivelor acvatice% c' condi4iile tenice de folosire a apei% d' condi4iile de atribuire3n folosin4a a obiectivelor acvatice% e' caracterul folosirii apei% f' metodele de folosire aobiectivelor acvatice% g' ac4iunea folosirii apei asupra obiectivelor acvatice. ?biectivele acvaticese atribuie 3n folosin45, cu condi4ia respect5rii dispozi4iilor legii i a cerin4elor autoriza4iei defolosin45 a apei, pentru satisfacerea necesit54ii de ap5 potabil5 i menajer5 al popula4iei, 3nscopuri curative, de asanare, pentru satisfacerea necesit54ilor agricole, industriale,idroenergetice, de transport, piscicole i altor necesit54i de stat, publice, sociale.?biectivele acvatice pot fi atribuite 3n folosin4a pentru unul sau c3teva scopuri. ;n func4ie decondi4iile tenice de folosire a apei se disting: folosin4a general5 a apei, realizat5 f5r5 aplicareaunor instala4ii i $sau' dizpozitive tenice, care afecteaz5 starea apelor, i folosin4a special5 aapei, realizat5 cu aplicarea unor atare instala4ii i $sau' dispozitive tenice. ?biectivele acvaticese atribuie 3n folosin45 3n primul r3nd 3n scopul satisfacerii necesit54ii de ap5 potabil5 imenajar5 a popula4iei. >olosin4a special5 a apei se realizeaz5 3n baza autoriza4iei eliberate dec5tre autorit54ile pentru mediu, 3n coordonare cu organele de stat pentru gestionarea fonduluiapelor, autorit54ile pentru idrogeoligie, autorit54ile pentru supravegerea minier5 $3n cazulfolosirii apelor minerale i apei potabile subterane pentru 3mbuteliere' autorit54ile pentrusupravegere sanitar5 de stat, autorit54ile pentru protec4ia rezervelor piscicole, precum i cu alteorgane interesate. 9utoriza4ia pentru folosin4a special5 a apei se elibereaz5 pentru urm5toarele

moduri de folosin45: a' captarea apelor de suprafa45 i#sau subterane pentru alimentarea cu ap5 3nscopuri potabile, menajere, tenologice i pentru irigare % b' evacuarea#deversarea apelor dup5utilizare $ape reziduale, ape din desec5ri ori drenaje, ape meteorice, ape de min5 sau dez5c5m3nt' 3n receptori naturali $cursuri de ap5, lacuri' sau prin injectare 3n subsol. 8u estenecesar5 autoriza4ia pentru folosin4a special5 a apei 3n cazurile: a' evacu5rii#devers5rii apelor reziduale 3n sistemele de canalizare ale altor de4in5tori% b' folosin4ei apei din sistemelecentralizate de aprovizionare cu ap5% c' folosin4ei apei f5r5 aplicarea instala4iilor i#saudispozitivelor tenice% d' folosin4ei apelor freatice $p3nza de ap5 care se afl5 pe primul stratimpermeabil de la suprafa4a solului'. 9utoriza4ia pentru folosin4a special5 a apei se elibereaz5 dec5tre Inspectoratul 7cologic de "tat sau de c5tre subdiviziunile teritoriale ale acestuia lasolicitarea persoanelor fizice i juridice, 3n baza cererii depuse, dup5 darea 3n exploatare a

instala4iilor i#sau dispozitivelor tenice, precum i periodic dup5 expirarea termenului anterior de folosin45 special5 a apei. 0a cererea de autorizare a folosin4ei speciale a apei se anexeaz5,dup5 caz: a' normativul devers5rilor limitat admisibile, 3n cazul devers5rilor de ape uzate 3n



obiectivul acvatic% b' planul de m5suri pentru protec4ia resurselor acvatice% c' actul de inspectarea situa4iei ecologice 3n domeniul protec4iei apelor i de gospod5rire a lor% d' proiectul zonelor sanitare de protec4ie a surselor de ap5% e' informa4ia privind dotarea cu utilaj de protec4ie a

petelui. )3n5 la depunerea cererii de autorizare, condi4iile de folosin45 a apei se coordoneaz5,dup5 caz, cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor, cu autorit54ile pentruidrogeologie, autorit54ile pentru supravegere sanitar5 de stat, autorit54ile de protec4ie a

rezervelor piscicole, precum i cu alte autorit54i interesate: a' autoritatea administra4iei publicecentrale pentru supravegerea minier5, 3n cazul folosin4ei apelor subterane% b' autorit54ileveterinare de stat, 3n cazul folosin4ei apei pentru necesit54ile sectoarelor zootenic i piscicol% c'autorit54ile pentru supravegerea sanitar-veterinar5 de stat, 3n cazul folosin4ei apelor reziduale

pentru irigarea terenurilor agricole. (oordonarea condi4iilor de folosin45 a apei se efectueaz5 dec5tre toate autorit54ile gratuit i 3n termen de cel mult ! zile lucr5toare. (ererea de autorizare afolosin4ei speciale a apei se examineaz5 3n termen de cel mult 1 zile lucr5toare. 9utoriza4ia

pentru folosin4a special5 a apei se elibereaz5 gratuit pentru un termen de ! ani. >olosin4ageneral5 a apei se realizeaz5 f5r5 autoriza4ie. >olosin4a general5 a apei impune respectareanecondi4ionat5 a cerin4elor autorit54ilor pentru supravegerea sanitar5 de stat, autorit54ilor pentru

protec4ia rezervelor piscicole, instan4elor ce reglementeaz5 naviga4ia, precum i a regulilor

privind ocrotirea pe ap5 a vie4ii oamenilor, folosirea ra4ional5 i protec4ia apelor. ;n scopulocrotirii vie4ii i s5n5t54ii oamenilor i 3n alte scopuri, autorit54ile administra4iei publice localestabilesc locurile unde se interzice sc5ldatul, plimbatul cu barca, captarea apei 3n scopuri potabilei menajere pentru necesit54ile popula4iei, ad5patul animalelor preconiz3nd i alte condi4ii defolosin45 general5 a obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul localit54ii respective. )ropunerilereferitoare la condi4iile de folosin45 general5 a apei s3nt 3naintate de autorit54ile pentru mediu,organele de stat pentru gestionarea fondului apelor, autorit54ile pentru supravegerea sanitar5 destat, precum i de alte organe interesate. 9utorit54ile administra4iei publice locale s3nt obligate s5fac5 publice condi4iile de folosin45 general5 a apei ce le-au stabilit. ;n cadrul obiectivelor acvatice, atribuite 3n folosin45 separat5, folosin4a general5 a apei este autorizat5 de beneficiarul

primar de folosin45 a apei 3n baza condi4iilor, pe care acesta le stabilete, iar 3n caz de necesitate poate fi interzis5.

3. ,rumentaţi cazurile de aplicarea măsurilor de constrnere cu caracter penal#contravenţional şi civil pentru nerespectarea leislaţiei apelor.=ranzac4iile prin care, 3ntr-o form5 direct5 sau indirect5, se 3ncalc5 dreptul propriet54ii de statasupra apelor s3nt considerate nule. )ersoanele, culpabile de comiterea tranzac4iilor, precum ide: a' ocuparea nelegitim5 a obiectivelor acvatice sau folosirea nelegitim5 a apelor% b' captareaapei cu 3nc5lcarea regimului stabilit de folosin45% c' poluarea i impurificarea apelor% d' darea 3nexploatare a unor 3ntreprinderi, obiective comunale i altor obiective neutilate cu construc4iile iinstala4iile corespunz5toare pentru prevenirea polu5rii i impurific5rii apelor sau a efectelor lor

distructive% e' folosirea nera4ional5, lipsit5 de spirit gospod5resc, a apei% f' 3nc5lcarearegimului de protec4ie a apelor la bazinele de recep4ie, care provoac5 impurificarea lor,eroziunea solului i alte fenomene periculoase% g' executarea neautorizat5 a lucr5rilor idrotenice i a altor lucr5ri care afecteaz5 starea apelor% ' deteriorarea construc4iilor iinstala4iilor idrotenice, de gospod5rire i de protec4ie a apelor, inclusiv a re4elelor iinstala4iilor sistemelor de alimentare cu ap5 potabil5% i' 3nc5lcarea regulilor de exploatare aconstruc4iilor i instala4iilor de gospod5rire a apelor% j' 3nc5lcarea regulilor de 4inere a eviden4ei

primare a folosin4ei de ap5, s3nt pasibile de r5spundere civil5, administrativ5 sau penal5 3nconformitate cu legisla4ia 3n vigoare.9stfel, raspunderea contraventionala este prevazuta de art.1K-11* (contraventional, care

prevede sanctiuni pt urmatoarele contraventii:

1.;nc5lcarea regimului de protec4ie a apelor av3nd drept urmare poluarea acestora, eroziuneasolurilor i alte fenomene d5un5toare



!. Darea 3n exploatare a 3ntreprinderilor, a imobilelor comunale i de alt5 natur5 f5r5 construc4iilei instala4iile care s5 previn5 impurificarea i infectarea apelor sau influen4a lor d5un5toare!. "p5larea veiculelor, utilajelor i ambalajelor 3n apele naturale, 3n preajma lor i 3n alte locurineautorizate%. 8erespectarea dimensiunilor i regimului de protec4ie a zonelor de protec4ie a apelor r3urilor i

bazinelor de ap5 i a f3iilor riverane de protec4ie a apelor

&. 8erespectarea limitelor i regimului de protec4ie a perdelelor forestiere de protec4ie a apelor'. 8e3ndeplinirea de c5tre c5pitan sau de c5tre al4i membri ai personalului de comand5 al uneinave a obliga4iilor prev5zute de legisla4ie privind 3nregistrarea 3n actele de bord a opera4iunilor cu substan4e nocive pentru oameni i pentru resursele vii ale m5rii ori cu amestecuri ce con4inastfel de substan4e peste normele stabilite, introducerea 3n actele de bord a unor men4iuni falsereferitor la astfel de opera4iuni sau refuzul nelegitim de a prezenta actele persoanelor cu func4iede r5spundere(. (aptarea i folosirea apei cu 3nc5lcarea limitelor stabilite, folosirea apei potabile 3n scopuritenice. >olosirea obiectivelor acvatice f5r5 autoriza4ia de folosin45 special5, f5r5 titlul de stat defolosin45 separat5

*. 8erespectarea regulilor i instruc4iunilor privind exploatarea construc4iilor, instala4iilor iaparatelor de m5surat idrotenice, de gospod5rire i de protec4ie a apelor14. Deteriorarea construc4iilor i instala4iilor idrotenice, de gospod5rire i de protec4ie a apelor,inclusiv a re4elelor i instala4iilor sistemelor de alimentare cu ap5 potabil5,11. 9plicarea neautorizat5 a pesticidelor i 3ngr55mintelor pe f3ii cu o l54ime de ! de metri dela mucia taluzului riveran al albiei1!. (onstruc4ia i amplasarea, 3n zona de protec4ie a apelor, a depozitelor de 3ngr55minte i

pesticide, a obiectivelor pentru prepararea solu4iilor cimice, a depozitelor de produse petroliere,a sta4iilor de alimentare cu combustibil, a colectoarelor de ape reziduale de la fermele icomplexele zootenice, a punctelor de deservire tenic5 i de sp5lare a tenicii i veiculelor,repartizarea de terenuri, 3ntr-o astfel de zon5, pentru depozitarea deeurilor de orice provenien45,construc4ia neautorizat5 de instala4ii de canalizare, de colectoare i de instala4ii de epurare aapelor reziduale1". Desf5urarea neautorizat5 a lucr5rilor de astupare a luncilor i bra4elor uscate ale r3urilor, alucr5rilor de regularizare a cursurilor r3urilor, de extragere a substan4elor utile, a materialelor deconstruc4ie i de instalare a comunica4iilor 3n zona de protec4ie a apelor 1%. )relucrarea terenurilor, organizarea taberelor pentru animale i p5s5ri, amenajareacampingurilor i a taberelor de corturi 3n limitele f3iilor riverane de protec4ie a apelor 1&. Deversarea, 3n apele de suprafa45, 3n canalele de irigare i de desecare, a apelor uzateneepurate, a celor poluate termic i cu substan4e radioactive, a apelor contaminate cu germeni

patogeni i cu parazi4i, a produselor sau reziduurilor petroliere i a altor poluan4i

1'. Desf5urarea activit54ii economice de c5tre 3ntreprinderi cu impact asupra mediului f5r5dispozitive de 4inere a eviden4ei cantitative i calitative a consumului i a evacu5rilor de ape, precum i de prevenire a polu5rii apelor sau a efectelor lor distructive 1(. ;nc5lcarea regulilor de protec4ie a resurselor piscicole1. ;nc5lcarea regulilor de pescuit, cu excep4ia pescuitului 3n obiectivele acvatice aflate 3ngestiune privat5, dac5 fapta nu constituie infrac4iune,1*. =ransportarea, comercializarea produselor pescuitului i altor organisme acvatice f5r5documentele necesare stabilite de legisla4ie!4. )escuitul cu utilizarea curentului electric, a explozivilor, a substan4elor otr5vitoare, narcoticesau reactive de orice fel.?biectul nemijlocit- totalitatea relatiilor sociale care asigura protectia si folosirea rationala a

apelor, a resurselor piscicole. ?biectul material- apele, resursele piscicole. 0atura obiectiva-actiunu# inactiuni contraventionale ce se exprima prin :incalcarea regimului de protectie a apelor,incalcarea regulilor de folosire si protectie a apelor. 0atura subiectiva- i-tie# i-ta ca forma a



vinovatiei. "ubiect- persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii contraventiei a atinsvirsta de 1L ani, persoana juridica. "anctiuni- amenda, munca neremunerata in folosulcomunitatii, iar pt persoane juridice si cu privarea de D de a desfasura o anumita activitate.(odul penal prevede raspunderea penala,in art.22K pt / poluarea apei si art.2!*/ indeletnicirea ilegala cu pescuitul, vinatul sau cu alte exploatari ale apelor . ?biectulnemijlocit- relatiile sociale ce atenteaza la conditiile normale de folosire a apelor, relatii sociale

privitoare la sanatatea publica prin mentinerea igienei, puritatii si securitatii surselor si a retelelor de apa, ca folosirea lor sa fie posibila fara nici o primejdie pt sanatatea oamenilor, animalelor si plantelor. ?biectul material- sursele# resursele de apa asupra caruia se rasfringe activitatea ilicitaa subiectului. 0atura obiectiva- actiuni de infectare# alta impurificare a apelor de suprafata#subterane cu ape uzate# cu alte deseuri ale intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor industriale, agricole, comunale si de alta natura. )rin inactiune care se exprima prin neluarea demasuri in vederea protejarii locurilor de purificare a apei. (omponenta de i-ne este materiala,considerindu-se consumata la momentul survenirii consecintelor : cauzarea daunelor in proportiiconsiderabile regnului animal# vegetal, resurselor piscicole, silviculturii, agriculturii# sanatatii

populatiei# provocarea decesului persoanei. 0atura subiectiva este exprimata prin ambele formeale vinovatiei, i-tie indirecta fata de consecintele, i-ta fata de decesul persoanei. "ubiect al i-nii

este persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii i-nii a atins virsta de 1ani, persoana juridica. In cazul in care s-a cauzat un prejudiciu prin poluarea apelor, persoana fizica# juridicaesteobligata sa-l repare in modul prevazut de 0. Recuperarea prejudiciului in cazul poluariiapelor se face benevol# in baza otaririi I6 in corespundere cu taxele aprobate si metodologia decalculare a cuantumului platii pt prejudiciul cauzat, iar in lipsa acestuia in marimea celtuielilor suportate de facto pt restabilirea starii apelor, luindu-se in considerare calculul pierderilor suportate. 0itigiile privind folosin4a apei dintre beneficiarii de folosin45 a apei din Republicaoldova se solu4ioneaz5 de c5tre instan4ele de judecat5, 3n conformitate cu legisla4ia 3n vigoare.0itigiile dintre beneficiarii de folosin45 a apei din Republica oldova i din alte state privindfolosirea apei se solu4ioneaz5 de c5tre o comisie, format5 pe baz5 de paritate din reprezentan4i aiRepublicii oldova i ai statelor 3n cauz5. 0itigiile din domreniul protectiei apelor cu caracter nepatrimonial se solutioneaza de catre Inspectoratul 7cologic de "tat, deciziile carora pot fiatacate la inisterul ediului. 0itigiile cu caracter patrimonial se solutioneaza de catre I6. Incazul in care persoana juridica# agentul economic, de pe teritoriul R au cauzat un prejudiciuapelor, si ca consecinta a avut de suferit statele vecine, atunci litigiu se solutioneaza in bazaacordurilor internationale la care R este parte.

Subiectul II 2rotecia /uridică a terenurilor.1. Determinaţi măsurile de protecţie şi ameliorarea terenurilor.)t asigurarea protectiei juridice si ameliorarea terenurilor presupune folosirea rationala si

protectia terenurilor. >olosirea rationala a terenurilor poate fi asigurata din punct de vedere

juridic prin intermediul unui complex de masuri legale adecvate: stimularea folosirii terenurilor cf scopului de catre toti proprietarii si beneficiarii funciari% inlaturarea cauzelor si conditiilor ceau condus la folosirea irationala a terenurilor% instituirea unor organe speciale de control abilitate,care ar putea interveni ori de cite vor fi depistate cazuri de folosire irationala a terenurilor.)rotectia se face pe baza calificarii in complex a terenurilor drept formatiuni $ecosisteme'naturale complexe, tinindu-se cont de particularitatile lor zonale $regionale' de caracterulfolosirii lor in scopul : preintimpinarii degradarii si distrugerii terenurilor, a altor consecintenefavorabile ale activitatii economice % preintimpinarii retragerii terenurilor din circuitul agricolin scopuri neagricole % imbunatatirii si restabilirii terenurilor supuse degradarii# distrugerii %inlaturarii cauzelor ce duc la reducerea calitatii terenurilor % crearii unui mecanism de evidenta sicontrol asupra starii ecologice a terenurilor, asigurarii detinatorilor cu normative ecologice

privind regimurile de folosire optima a terenurilor. ? parte componenta indispensabila acomplexului de masuri de protectie a terenurilor o constituie regenerarea resurselor funciare, care



din punct de vedere practic presupune : ameliorarea terenurilor % recultivarea terenurilor deteriorate % realizarea masurilor de combatere a eroziunii % conservarea suprafetelor degradate.

2. Comparaţi măsurile de protecţie a terenurilor metoda cantitativă cu cea calitativă. -rotectia cantitativa totalitatea masurilor juridice cemate sa asigure folosirea intemeiata,efectiva si rationala a terenurilor ca mijloc principal de productie si baza spatiala, tinindu-se cont

de prioritatea folosintelor funciare si interactiunea favorabila intre terenuri si alte resursenaturale. )rotectia cantitativa presupune impiedicarea scoaterii terenurilor din circuitul agricol,stabilirea obligatiei detinatorilor de terenuri de a le exploata si de a le folosi potrivit destinatieilor. ijloacele de protectie cantitativa presupune : obligatia de a folosi toate terenurile agricolecomponente ale fondului funciar pt productia agricola % cerinta de arespecta principiul prioritatiila folosirea terenurilor in scopuri agricole fata de cele neagricole % cerinta imperativa de aautoriza orice scimbare a destinatiei terenurilor % obligatia de a respecta regulile privitoare lascoaterea terenurilor din circuitul agricol % indatorirea de a reintroduce in circuitul agricolterenurile ce pot fi valorificate pt productia agricola.

-rotectia calitativa asigurarea protectiei contra poluarii, eroziunii si ameliorarea solului. 9cestemasuri cf (> : organizarea rationala a teritoriului % protectia terenurilor contra eroziunilor

cauzate de ape si de vint, subinundarii, imlastinirii, uscarii excesive % protectia terenurilor contra poluarii cu deseuri industriale, cu substante cimice, biologice si radioactive, produse petroliere,cu gunoi menajer si de productie, cu ape de scurgere, precum si altor procese de ruinare %decopertarea stratului fertil al solului in procesul efectuarii lucrarilor de constructie, ameliorativesi a altor lucrari legate de deteriorarea solului % ameliorarea terenurilor $amenajari de imbunatatirifunciare' % conservarea terenurilor degradate % protectia ecologica a terenurilor.

3. Dezvoltaţi procedura de ameliorare a terenurilor deradate prin împădurire)rocedura de ameliorare a terenurilor degradate prin impadurire reprezinta la etapa actuala unadin masurile importante pt protectia terenurilor degradate, precum si conservarea lor sirestabilirea calitatii lor. )rin lucrarile de ameliorare a terenurilor degradate se asiguraimbunatatirea lor, protectia calitatii si cantitatii terenurilor.

Test nr.'Subiectul I: 2olitica statului epublica -oldova #n domeniul proteciei mediului

1. Definiţi funcţiile ecoloice a statului şi dreptului.>unctia ecologica- totalitatea masurilor effectuate de catre stat in vederea protectiei mediuluiinconjurator.Rolul principal in promovarea si realizarea protectiei mediului ii revine organului specializat inacest domeniu Hinisterul ediului. =otalitatea functiilor institutiilor de mediu specializate

poate fi divizata in 2 grupe:Functii enerale% programarea si prognosticarea protectiei mediului% organizarea siadministrarea protectiei mediului% coordonarea activitatii ministerelor si a departamentelor indomeniul protectiei mediului si utilizarii mediului si a resurselor lui% efectuarea controluluiecologic de stat% intretinerea relatiilor externe- pregatirea propunerilor in domeniul cooperariiinternationale, coordonarea activitatii ministerelor privind realizarea conventiilor ecologiceinternationale.Functii speciale% organizarea elaborarii cadastrului resurselor naturale- crearea sistemuluiinformational in domeniu% autorizarea folosirii resurselor naturale si poluarii mediului% aplicareamasurile de constringere in cazurile incalcarii legislatiei ecologice% efectuarea expertizeiecologice de stat si a evaluarii impactului asupra mediului inconjurator% propaganda ecologica,

educatia si instruirea ecologica a populatiei si a organelor de resort% crearea sistemelor informationale privind folosirea resurselor naturale si situatia ecologica, elaborarea rapoartelor nationale% efectuarea monitoringului ecologic% crearea si administrarea fondului ariilor protejate%



elaborarea normativelor si standartelor ecologice% administrarea investigatiilor stiintifice indomeniu.2. Determinaţi principiile dreptului ecoloic.Dreptul ecologic are urmatoarele pricipii:1. protectia mediului% 2.protectia de prioritate a sanatatii si bunastarii populatiei% !. aparareafactorilor naturali ai mediului inconjurator % *. participarea populatiei la protectia si ameliorarea

mediului inconjurator % +. interzicerea poluarii % . / poluatorul plateste

3. Dezvoltaţi conţinutul principiului 6poluatorul plăteşte7 )rincipiul / poluatorul plateste - persoana fizica# juridica care desfasoara activitati ce produc

poluare, fara sa ia in prealabil masurile ce se impun pt evitarea# diminuarea acesteia pina lalimitele admisibile prevazute de 0, va suporta celtuielile materiale. 8eefectuarea la timp aceltuielilor pt protectia mediului atrage dupa sine pagube mari, care trebuie acoperite de

poluatori.

Subiectul II Dreptul de proprietate asupra terenurilor1. )dentificaţi cateoriile de terenuri proprietate publică.

)roprietatea publica asupra terenurilor poate fi : de interes national : proprietate publica astatului % de interes local : proprietate publica a A9=. 'erenurile propritate publica a statului sunt % 1. institutiile de cercetari stiintifice ale Institutului Anitatilor 9griculturii si "ilvic % 2.terenuri din fondul silvic propritetate publica a "tatului% !.terenuri din fondul apelor proprietate

publica a statului, inclusiv terenurile obiectivelor acvatice % *. terenuri destinate transportului % +.terenuri declarate arii naturale protejate de stat, terenuri statiunilor balneare de imporatntanationala % . terenuri aferente cladirilor in care isi desfasoara activitatea ministerele# 9)( siinstitutiile subordonate lor % . terenuri ocupate de drumuri nationale, caile ferate, zonelor de

protectie % L. terenuri ocupate de conducte nationale si internationale de gaze naturale % K.terenuri destinate ocrotirii naturii, de valoare istorico-culturala % 1. terenuri destinate necesitatiide aparare, trupelor de graniceri, 9I, s.a. categorii de terenuri ce sunt utilizate pt asigurareasecuritatii statului . 'erenuri proprietate publica a 8,' % 1. terenuri aferente cladirilor in care isidesfasoara activitatea primarul, institutiile publice de interes local, institutii de educatie siinvatamint % 2. terenuri impadurite proprietate publica a A9=, fisiile forestiere % !. terenuridestinate zonelor de protectie a apelor si zonelor sanitare % *. terenuri aferentelor de meniresocio-culturala a proprietatii publica a 9)0 % +. terenuri ocupate de parcuri, scuaruri, gradini

publice % . terenuri destinate transportului rutier, feroviar, naval, aerian, prin conducte, liniilor de telecomunicatii, de transport cu energie electrica, de exploatare miniera proprietate publica aA9= % . terenuri zonelor verzi % L. terenuri ocupate de obiective acvatice artificiale propiretate

publica a 9)0.

2. Determinaţi particularităţile conţinutului dreptului de proprietate asupra terenurilor. -articularitatile continutului D de proprietate Funciara totalitatea imputernicirilor proprietarului in vederea realizari D de posesie, folosire si dispunere asupra terenurilor. D de posesie ca element al Dde proprietate imputernicirea proprietarului funciar prin intermediulcaruia se stapineste in fapt si in drept o cota# un sector de teren. D de posesie funciara urmeaza afi dovedit prin 96. D de folosinta ca element al Dde proprietate imputernicirea proprietaruluifunciar prin intermediul caruia se exploateaza din p.d.v. calitativ si cantitativ un sector# o cota deteren. 0 funciara stabileste un sir de impedimente in vederea exercitarii D de folosinta funciara,cum ar fi art21 (> : /De4in5torii de terenuri nu au dreptul la folosin4a lor, inclusiv 3n condi4ii dearend5, p3n5 c3nd prim5ria, 3n cazul atribuirii de c5tre aceasta a terenurilor proprietate public5

a unit54ilor administrativ-teritoriale, sau 9gen4ia de "tat Rela4ii >unciare i (adastru, 3n cazulatribuirii de c5tre stat a terenurilor proprietate public5 a statului, nu va stabili otarele terenurilor 3n natur5 $pe loc' . D de dispunere ca element al Dde proprietateimputernicirea proprietarului



prin intermediul caruia proprietarul funciar poate otari soarta juridica a unui sector# cota deteren,prin intermediul 96, dar poate si scimba regimul juridic al cotei# sectorului de teren doar in conditiile prevazute de 0>, care determina un impediment i exercitarea D de dispunerefunciara prevazuta in art.22 (> : / "e interzice atribuirea 3n folosin45 $inclusiv provizorie' aterenurilor 3n alte scopuri dec3t cele agricole i silvice 3ntreprinderilor, institu4iilor iorganiza4iilor care nu au reparat prejudiciile i pierderile de produc4ie agricol5, legate de

terenurile repartizate anterior, sau care nu i-au 3ndeplinit obliga4iile c5tre de4in5tori privindfolosirea conform destina4iei a terenurilor, anterior productive i degradate ulterior din vinaacestor 3ntreprinderi, institu4ii i organiza4ii

3. Dezvoltaţi procedura de eproprierea pentru cauză de utilitate publică.(f / 0 exproprierii pt cauza de utilitate publia , prin expropriere se 3n4elege transferul de

bunuri i de drepturi patrimoniale din proprietate privat5 3n proprietate public5, transferulc5tre stat de bunuri proprietate public5 ce apar4in unei unit54i administrativ-teritoriale sau, dup5caz, cedarea c5tre stat sau c5tre o unitate administrativ-teritorial5 a drepturilor patrimoniale 3nscopul efectu5rii de lucr5ri pentru cauz5 de utilitate public5 de interes na4ional sau deinteres local, 3n condi4iile prev5zute de lege, dup5 o dreapt5 i prealabil5 desp5gubire. "e

consider5 de utilitate public5 lucr5rile privind: a'prospec4iunile i explor5rile geologice% b'extrac4ia i prelucrarea substan4elor minerale utile% c'instala4iile pentru producerea de energieelectric5% d'c5ile de comunica4ii i cl5dirile aferente lor, trasarea, alinierea i l5rgireastr5zilor% e'sistemele de telecomunica4ii, de termoficare i de canalizare, de alimentare cu energieelectric5, cu ap5 i cu gaze% f'instala4iile pentru protec4ia mediului% g'indiguirile i regulariz5rilede r3uri, lacurile de acumul5ri pentru surse de ap5 i atenuarea viiturilor% 'sta4iileidrometeorologice, seismice i sistemele de avertizare i de prevenire a fenomenelor naturale

periculoase i de avertizare a popula4iei% i'combaterea eroziunii de ad3ncime, sistemele deirigare i desecare% j'terenurile necesare construc4iei de locuin4e din fondul de stat, edificiilor de3nv545m3nt, s5n5tate, cultur5, sport, de protec4ie i asisten45 social5 i altor obiectivesociale care fac parte din proprietatea public5, precum i construc4iei de sedii pentruadministra4ia public5, pentru autorit54ile judec5toreti, ambasadele, consulatele,reprezentan4ele 45rilor str5ine i organismelor interna4ionale% C'terenurile pt organizareagr5dinilor publice i cimitirelor, pentru acumularea i 3nmorm3ntarea deeurilor%l'reconstruc4ia centrelor urbane, zonelor locative i industriale, a ansamblurilor aritectoniceexistente, conform planurilor urbanistice ale localit54ii aprobate, 3n condi4iile legii, de consiliullocal%m'salvarea, protejarea i punerea 3n valoare a monumentelor, ansamblurilor i siturilor istorice, precum i a parcurilor na4ionale, rezerva4iilor naturale i a monumentelor naturii% n'

prevenirea dezastrelor naturale: cutremure, inunda4ii, alunec5ri i pr5buiri de terenuri, altefenomene naturale periculoase% o' ap5rarea 45rii, ordinea public5 i securitatea na4ional5% p'salvarea i protejarea valorilor cultural-artistice i istorice de o importan45 excep4ional5

pentru sentimentele na4ionale ale poporului, precum i a celor care atest5 statalitatea 45rii% M'salvarea, protejarea i asigurarea reproducerii speciilor de plante, de animale, tuturor reprezentan4ilor naturii vii, aflate pe cale de dispari4ie. Atilitatea public5 se declar5 pentru lucr5ride interes na4ional sau de interes local."3nt de utilitate public5 de interes na4ional lucr5rile carer5spund obiectivelor i interesului 3ntregii societ54i sau ale majorit54ii ei. "3nt de utilitate

public5 de interes local lucr5rile care r5spund obiectivelor i interesului unei localit54i, aleunui grup de localit54i din cadrul unei unit54i administrativ-teritoriale. Declararea utilit54ii

publice se face numai dup5 efectuarea unei cercet5ri prealabile i numai 3n cazul 3n care exist5toate condi4iile pentru expropriere, prev5zute de lege. (ercetarea prealabil5 pentru lucr5rile deinteres na4ional se face de c5tre comisii formate de <uvern din reprezentantuladministra4iei publice centrale coordonatoare a domeniului de activitate pentru care

se realizeaz5 lucrarea de utilitate public5, din reprezentantul inisterului ediului,(onstruc4iilor i Dezvolt5rii =eritoriului, din reprezentantul inisterului >inan4elor, dinreprezentantul inisterului 7conomiei, precum i din preedintele raionului i primarul



localit54ii 3n a c5rei raz5 teritorial5 se desf5oar5 lucrarea de utilitate public5. )entrulucr5rile de interes local, inclusiv de interes comun, cercetarea prealabil5 se face de c5trecomisii numite de consiliile unit54ilor administrativ-teritoriale respective, alc5tuite dinreprezentan4ii autorit54ii administrative locale care gestioneaz5 domeniul de activitate

pentru care se realizeaz5 lucrarea de utilitate public5, ai administra4iei publice locale cecoordoneaz5 domeniul financiar-bugetar, din reprezentan4ii consiliilor respective. (ercetarea

prealabil5 va stabili existen4a elementelor justificative ale interesului na4ional saulocal, premiselor economico-sociale, ecologice sau de alt5 natur5 ale necesit54ii lucr5rilor,3ncadr5rii lor 3n planurile de urbanism i de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.(ercetarea prealabil5 se va face conform procedurilor stabilite prin regulament aprobat de<uvern. Rezultatul cercet5rii va fi consemnat 3ntr-un proces-verbal ce se va 3nainta organelor care au numit comisia. Dup5 declararea utilit54ii publice, expropriatorul va executaac4iunile de 3naintare a propunerii de expropriere 3n termen de 1 zile de la publicarea actului dedeclarare a utilit54ii publice. )roprietarul obiectului exproprierii este informat 3n scrisdespre propunerea de expropriere de c5tre organul care face aceast5 propunere i este 3n drepts5-i dea consim45m3ntul pentru o compensare imediat5 i ecitabil5. )ropunereade expropriere va con4ine notificarea adresat5 persoanelor fizice i juridice titulare de

drepturi reale asupra obiectului exproprierii, oferta de desp5gubire, modalitatea transferuluide bunuri i de drepturi patrimoniale sau, dup5 caz, modalitatea de cedare a drepturilor

patrimoniale. ;n cazul exproprierii de locuin45 sau teren, proprietarului i se va propune 3n proprietate o alt5 locuin45 sau un alt teren. Dac5 costul locuin4ei propuse sau al terenului propus este mai mic dec3t cel al locuin4ei expropriate sau al terenului expropriat,expropriatorul va pl5ti diferen4a dintre costul locuin4ei expropriate sau al terenului expropriati cel al locuin4ei propuse sau al terenului propus. Dup5 primirea notific5rii, proprietarul ititularii de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii s3nt obliga4i s5 ia m5surile deconservare a acestui obiect. 7xpropriatul poate face 3nt3mpinare 3mpotriva propunerii deexpropriere. ;nt3mpinarea este actul prin care expropriatul 3nainteaz5 exigen4ele proprii

privind condi4iile exproprierii. 7a se depune, 3n termen de *+ de zile de la primirea notific5rii,la organul care a f5cut propunerea de expropriere. ?rganul care a f5cut propunerea deexpropriere va 3nregistra 3nt3mpinarea i va consemna propunerea de desp5gubire i alte

preten4ii ale proprietarului sau ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectuluiexproprierii.;nt3mpin5rile vor fi solu4ionate 3n termen de ! de zile de c5tre o comisieconstituit5 prin ot5r3re a <uvernului pentru lucr5rile de interes na4ional i prin decizie aconsiliului local pentru lucr5rile de interes local sau prin decizie a consiliilor locale respective

pentru lucr5rile de interes comun. (omisia va fi alc5tuit5 din ! specialiti din domeniul deactivitate 3n care se execut5 lucrarea de utilitate public5. 9cetia aleg, prin vot direct isecret, un preedinte care va organiza activitatea comisiei.;n cazul 3n care se faceexproprierea imobilelor sau a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor, 3n componen4a

comisiei vor fi inclui i ! proprietari de imobile alei prin tragere la sor4i sau prin vot dinnum5rul proprietarilor de imobile din municipiul, oraul sau satul 3n care s3nt situate imobilele propuse exproprierii. 8u pot face parte din comisie proprietarii i titularii de alte drepturi realeasupra obiectelor exproprierii, rudele i afinii lor p3n5 la al patrulea grad inclusiv,

persoanele care de4in func4ii 3n administra4ia public5 central5 sau local5 i care auinteres 3n executarea lucr5rilor, i nici membrii comisiei care a efectuat cercetarea

prealabil5.Decizia comisiei se ia prin vot secret.(omisia analizeaz5 documentele prezentate,ascult3nd pe cei interesa4i, i totodat5 poate cere informa4ii i date suplimentare, lasolicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. )ropunerea deexpropriere, preten4iile proprietarilor i ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectuluiexproprierii, precum i sus4inerile acestora se vor depune 3n scris, consemn3ndu-se 3n proces-

verbal de preedintele comisiei i de secretar. ;n urma deliber5rii, comisia adopt5 o deciziemotivat5. (omisia va consemna 3n decizie, dup5 caz, acordul dintre p5r4i, sub semn5turaacestora. Decizia comisiei se comunic5 p5r4ilor 3n termen de + zile de la



adoptare i va servi drept temei pentru determinarea cuantumului desp5gubirii, care 3n niciun caz nu poate fi mai mic dec3t cel stabilit 3n propunerea de expropriere.)ersoanele interesate pot conveni at3t asupra modalit54ii de transfer al propriet54ii, de cedarea dreptului patrimonial, c3t i asupra cuantumului desp5gubirii i formei ei, curespectarea dispozi4iilor legale privind condi4iile de fond, de form5 i de publicitate, f5r5 ase declana procedura de expropriere. 9cordul dintre p5r4i 3n acest caz va fi autentificat

notarial, celtuielile aferente fiind suportate de expropriator. ;n cazul 3ncare p5r4ile nu ajung la un acord asupra exproprierii, exproprierea pentru cauz5 deutilitate public5 nu poate fi f5cut5 dec3t prin ot5r3re judec5toreasc5 cu dreapt5 i prealabil5desp5gubire.)entru cazurile de expropriere 3n scopul asigur5rii ap5r5rii 45rii, ordinii publicei securit54ii na4ionale, procedurile de expropriere se fac 3n regim secret ca s5 nu se

divulge informa4iile i, 3n felul acesta, s5 nu se aduc5 prejudicii poten4ialului de ap5rareal 45rii, ordinii publice i securit54ii na4ionale.7xpropriatorul este 3n drept s5 renun4e laexpropriere, inclusiv 3n cazul ot5r3rii definitive a instan4ei de judecat5 privitoare ladesp5gubire dac5 aceasta din urm5 nu s-a efectuat. 7xpropriatul, 3n acest caz, are dreptul s5cear5 desp5gubirea prejudiciului cauzat. ;n termen de 1 zile de la data la careinstan4a de judecat5 notific5 expropriatului examinarea cazului de expropriere, acesta este

obligat s5 informeze expropriatorul i instan4a de judecat5 despre titularii de alte drepturireale asupra obiectului exproprierii. ;n caz contrar, expropriatul va r5m3ne r5spunz5tor cu indemnizare fa45 de titulari.=er4ii, interesa4i 3n procesul exproprierii, trebuie s5-ideclare crean4ele. ;n caz contrar, de crean4ele lor nu se va 4ine cont la stabilirea cuantumuluidesp5gubirii. ;n caz de litigiu asupra cuantumului desp5gubirii, instan4a de judecat5 va instituio comisie de exper4i la care pot participa c3te un reprezentant al expropriatorului i alexpropriatului.Desp5gubirea se compune din valoarea real5 a imobilelor sau adrepturilor patrimoniale supuse exproprierii i din daunele cauzate proprietarului sautitularilor de alte drepturi reale. 0a calcularea cuantumului desp5gubirii, comisia de exper4i iinstan4a de judecat5 vor 4ine cont de pre4ul la care se v3nd imobilele i drepturile de acelai fel3n teritoriul respectiv, la data 3ntocmirii actului de expertiz5, precum i de

prejudiciile aduse proprietarului sau, dup5 caz, titularilor de alte drepturi reale, lu3nd 3nconsiderare i dovezile prezentate de acetia. 7xper4ii vor determina desp5gubirile ce se cuvin

proprietarului, separat de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale. ;n cazulexproprierii de teren, cuantumul desp5gubirii nu trebuie s5 fie mai mic dec3t pre4ul normativstabilit 3n baza tarifelor prev5zute de legisla4ie. )lata desp5gubirilor se va face 3n modulconvenit 3ntre p5r4i. ;n lipsa unui acord 3ntre ele, instan4a de judecat5 va ot5r3 depunerea demijloace pe contul bancar al expropriatului, stabilind i termenul de plat5, care nu va dep5i !zile de la data r5m3nerii definitive a ot5r3rii judec5toreti. )unerea 3n posesiune asupraterenurilor cultivate se va face numai dup5 ce recolta a fost str3ns5, cu excep4ia cazului3n care 3n valoarea desp5gubirii a fost cuprins5 i valoarea recoltei nestr3nse.;n

situa4ia 3n care exist5 creditori privilegia4i sau al4i creditori stabili4i prin ot5r3re judec5toreasc5, acetia vor fi pl5ti4i din drepturile cuvenite cu titlu de desp5gubire. (uantumuldesp5gubirii pentru fiecare creditor va fi stabilit de c5tre instan4a de judecat5. =axa de stat iceltuielile aferente examin5rii cazului de expropriere se suport5 de c5tre expropriator 3nmodul stabilit de legisla4ie. Dac5 lucr5rile pentru care s-a f5cut exproprierea nu s-au realizat,iar expropriatorul dorete 3nstr5inarea imobilului sau, dup5 caz, cedarea drepturilor asupraimobilului, expropriatul, fost titular de drepturi, are dreptul prioritar de a-l cump5ra la un pre4negociabil ce nu poate fi mai mare dec3t desp5gubirea actualizat5. ;n acest scop,expropriatorul se va adresa 3n scris fostului proprietar, oferindu-i pentru r5spuns un termen de! de zile. Dac5 obiectul expropriat este oferit spre 3nciriere 3nainte de utilizare la destina4ia

pentru care a fost expropriat, expropriatul are dreptul prioritar de a-l 3nciria, 3n condi4iile legii.

Dac5 bunurile imobile expropriate sau drepturile asupra acestora nu au fost utilizate 3n termende un an la destina4ia pentru care au fost expropriate, respectiv lucr5rile nuau fost 3ncepute, fotii proprietari pot s5 cear5 retrocedarea lor, dac5 nu s-a f5cut o nou5



declara4ie de utilitate public5. (ererea de retrocedare se va adresa instan4ei de judecat5, care,verific3nd temeiurile acesteia, va putea dispune retrocedarea.)re4ul imobilului retrocedat seva stabili ca i 3n cazul exproprierii i nu poate fi mai mare dec3t desp5gubirea actualizat5.

7xpropriatul poate re4ine obiectul exproprierii p3n5 la data primirii desp5gubirii ce i secuvine i va efectua celtuielile necesare p3n5 se va asigura folosirea obiectului la destina4ie. (uderogare de la procedurile men4ionate 3n prezenta lege, 3n caz de urgen45, de asediu i de

r5zboi, exproprierea se face 3n mod expres conform procedurilor stabilite de legisla4ie. ;n cazde executare imediat5 a unor lucr5ri ce 4in de ap5rarea 45rii, ordinea public5 i securitateana4ional5 i 3n caz de calamit54i naturale, expropriatorul poate intra 3n posesiuneaobiectului exproprierii nemijlocit dup5 ce a pl5tit desp5gubirea. ;n cazul 3n care nu estede acord cu suma desp5gubirii, expropriatul poate intenta o ac4iune 3n instan45 de

judecat5, conform procedurii prev5zute.

Test nr. (Subiectul I: egimul /uridic de folosire a fondului forestier1. Definiţi noţiunea de pădurea ca obiect de utilizare şi protecţie şi identificaţi componenţa

fondului forestier.

-adure element al landsaftului geografic, o unitate functionala a biosferei, compusa dincomunitatea vegetatiei forestiere, care predomina arborii si arbustii, regnul animal si diferitemicroorganisme, toate aceste parti componente sunt interdependente si actioneaza asupraabitatului lor. "int considerate drept paduri terenurile acoperite cu vegetatie forestiera pe osuprafata de .2+a. padurile, terenurile destinate impaduririi, terenurile afectate gospodarieisilvice, precum si terenuri neproductive, incluse in amenajamentele silvice# in cadastrul funciar ca paduri si# plantatii forestiere, constituie fondul forestier. >ondul forestier cuprinde toate

padurile indiferent de tipul d eproprietate si forma de gospodarire.

2. Determinaţi formele# subiecţii# obiectele şi conţinutul dreptului de folosinţă a fondului forestier.In scopul folosirii cit mai rationale si complexe a fondului forestier si a produselor padurii in 0silvica sunt prevazute o categorie aparte de 86 care stabilesc atit posibilitatea gestionarii, cit si

posibilittaea exploatarii nemijlocite a produselor padurii. =ermenul de D de beneficiere asuprafondului forestier este examinat sub 2aspecte : 1. obiectiv- totalitatea 86 care reglementeazarelatii ce apar intre detinatorii silvici in procesul de exploatare a produselor padurii si a fonduluiforestier % 2.subiectiv- totalitatea atributiilor si imputernicirilor detinatorilor silvici. 0 silvica aR delimiteaza 2 notiuni de gestiune si de beneficiere silvica, de aceea (" prevede expres in :art.2K :<estionarii de terenuri din fondul forestier au dreptul: a's5 foloseasc5fondul forestier i s5 desf5oare alte activit54i de gospod5rire a fondului forestier% b's5construiasc5 drumuri, depozite silvice, blocuri locative i administrative pentru p5strarea i

prelucrarea primar5 a materiei prime, precum i alte obiecte necesare pentrugospod5rirea i folosirea terenurilor din fondul forestier%c's5 repartizeze terenurile din fondul forestier 3ntreprinderilor, institu4iilor,organiza4iilor i cet54enilor pentru folosire i alt5 asemenea activitate de gospod5rire, cuacordarea autoriza4iei de exploatare sau a biletului silvic. <estionarii de terenuri din fondulforestier s3nt obliga4i: a's5 asigure regenerarea, paza, protec4ia, ameliorarea st5rii sanitare a

p5durilor, 3ngrijirea i sporirea productivit54ii lor, conservarea i ameliorarea diversit54ii biologice forestiere, sporirea fertilit54ii solurilor forestiere, organizarea folosirii i 4inereaeviden4ei p5durilor, s5 3ndeplineasc5 alte obliga4iuni 3n vederea gospod5ririi fondului forestier%

b's5 foloseasc5 ra4ional produsele p5durii% c's5 execute lucr5rile prinmetode care ar asigura p5strarea func4iilor de protec4ie a p5durilor, precum i condi4iile

optime pentru regenerarea arboreturilor, creterea plantelor medicinale, alimentare i tenice %si in art.! : Neneficiarii silvici au dreptul: a's5 primeasc5 3n folosin45 terenuri din fondulforestier pentru recoltarea produselor p5durii, precum i pentru cositul f3nului, p5unatul



vitelor pe anumite sectoare i pentru alte folosin4e silvice% b'3n conformitate cu legisla4ia, s5construiasc5 drumuri, blocuri de produc4ie i administrative, s5 amenajeze platforme pentrustivuirea produc4iei silvice, locuri de parcare a autoveiculelor, altor mijloace de transport.Neneficiarii silvici s3nt obliga4i: a's5 foloseasc5 ra4ional parcetele, care le-au fost puse ladispozi4ie pentru recoltarea masei lemnoase, f3ne4ele, alte terenuri silvice% b's5 nu admit5

pierderea masei lemnoase recoltate% c's5 cure4e parcetele de resturile de exploatare, iar

terenurile deteriorate 3n procesul exploat5rii s5 fie aduse 3ntr-o stare bun5 pentru folosireconform destina4iei% d's5 acite la termen plata pentru folosirea terenurilor din fondulforestier% e's5 execute lucr5rile prin metode care nu afecteaz5 starea i regenerarea p5durilor,

precum i starea bazinelor acvatice i a altor obiecte naturale% f's5 respecte regulile de ap5rare3mpotriva incendiilor, s5 ia m5suri de ap5rare 3mpotriva incendiilor 3n locurile de executare alucr5rilor, iar 3n cazul apari4iei incendiilor de p5dure, s5 le sting5 3n cel mai scurt timp% g's53ndeplineasc5 alte cerin4e 3n conformitate cu regulamentele de folosire a fondului forestier.=emeiurile juridice pt folosirea fondului forestier : ( arenda % autorizatia silvica % biletul silvic.9ceste 96 ce confirma D de benificiere asupra fondului forestier se elibereaza pt urmatoarelecategorii de lucrari : pt recoltatrea masei lemnoase % pt recoltarea produselor lemnoase auxiliare %

pt folosirea silvice accesorii % pt folosirea terenurilor din fomdul forestier % pt necesitatile

cinegetice si de recreiere % pt folosirea terenurilor din fondul forestier in scopuri de cercetraistiintifice. ?biectele D de beneficiere asupra fondului forestier : padurile % terenurile destinateimpaduririi % terenuri neproductive incluse in amenajamentele silvice % produsele padurii :

produsele lemnoase $principale- cerezulta din taieri principale si de regenerare a padurilor care inesenta constituie masa lemnoasa % secundare- ce reiese din taieri de ingrijire a arborilor % produsece reies din taieri de igiena % auxiliare' % nelemnoase $regnul animal, pescuitul, produseleatribuite la cele nelemnoase- accesorii' % serviciile legate de folosirea padurilor % activitatea derealizare a functiilor de protectie a padurilor. In calitate de subiecti ai D de beneficiere asuprafondului forestier : persoane fizice- cet. R, cet.straini si apatrizii % persoane juridice- cu capitalnational, mixt si strain % asociatiile obstesti $vinatorii si pescarii' % organizatii religioase.

3. ,rumentaţi cazurile de aplicare a măsurilor de constrnere cu caracter penal#contravenţional şi civil pentru nerespectarea leislaţiei silvice.Anul din mecanismele de protectie a fondului forestier este si institutul raspunderii juridice careurmeaza a fi utilizat nu doar in cazul incalcarii 0", dar si pt prevenirea si combatereacontraventiilor silvice. Contraventiile silvice! totalitatea faptelor prevazute de 0" savirsite cuvinovatie, care atenteza la raporturi ce asigura protectia, folosirea rationala, retragerea si pazafondului forestier. (f prevederilo (", pt incalcarea 0" sunt trase la raspundere persoanele fizice#

juridice pt urmatoarele categorii de contraventii silvice :taierea ilicita si vatamarea arborilor pinala gradul de incetare a cresterii lor % vatamarea ilicita a arborilor si arbustilor care nu intrerupecresterea lor $1#! din circumferinta' % nimicirea si vatamarea padurilor ca rezultatal incendierii#

folosirii neglijente a focului % incalcarea regulilor de aparare impotriva incendiilor si regulilor sanitare in paduri % distrugerea si vatamarea culturilor silvice de ptrovenienta si regenerarenaturala % distrugerea si vatamarea butasilor din pepenierile si plantatii silvice % incalcareamodului stabilit de taiere, colectare si transport al masei lemnoase % incalcarea termenului derestituire a terenurilor din fondul forestier# neonorarea obligatiilor de aducere a terenurilor instare utila de folosire % distrugerea# deteriorarea finetilor si pasunilor de pe terenurile din fondulforestier. (f prevederilor (" pt incalcarea 0" poate surveni raspunderea contraventionala, penalasi civila. (f (contraventional pt incalcarea 0" pot fi aplicate sanctiuni pt urmatoarele categoriide fapte ilicite $art.122-1!' : taierea ilegala# vatamarea arborilor si arbustilor % distrugerea sivatamarea culturilor silvice provenite prin regenerarea naturii % distrugerea si vatamarea

butasilor, puietilor din pepeniere si plantatii silvice % distrugerea# deteriorarea intentionata a

finetilor, pasunilor, a drumurilor de pe terenurile din fondul forestier % incalcarea regulilor defolosire a produselor fondului forestier % incalcarea 98 privind protectia fondului cinegetic %amplasarea neautorizata a stupilor pe terenurile fondului forestier de stat % darea in exploatare a



obiectivelor de productie fara instalatii de pevenire a impactului negativ asupra padurilor. "aspunderea penala pt incalcarea 0" este prevazuta de art.2!1, 2!2(). 9rt.2!1 prevederaspunderea penala pt taierea ilegala a vegetatiei forestiere. ?biectul nemijlocit- totalitatea derelatii care asigura protectia, folosirea, regenerarea si paza fondului forestier si a ariilor naturale

protejate de stat. ?biectul material- vegetatia forestiera din ariile naturale protejate de stat.0atura obiectiva- actiunea criminala care atenteaza la ordinea de D silvic ce se manifesta prin

taierea ilegala a arborilor si arbustilor din fondul forestier# fondul ariilor naturale protejate destat. =aierea ilegala : defrisarea arborilor si arbustilor fara autorizatie silvica % taierea arborilor siarbustilor care nu sunt indicati in autorizatia silvica % taierea arborilor si arbustilor in bazaautorizatiei silvice, dar fara acordul si coordonarea acestor taieri cu organele de protectie amediului. )t calificarea corecta o importanta deosebita il are locul savirsirii faptei ca semnobligatoriu al laturii obiective : fondul forestier# fondul ariilor naturale protejate de stat. 0aturasubiectiva- i-tia ca forma a vinovatiei. "ubiect general- persoana fizica responsabila care lamomentul savirsirii i-nii a atins 1ani. "ubiect special- persoana fizica responsabila de paza si

protectia vegetatiei forestiere. 7ste o i-ne materiala- din momentul defrisarii ilegale. I-nea seconsidera consumata indiferent de marimea pagubei daca a fost savirsita de persoanaresponsabila de paza si protectia vegetatiei forestiere. 9 II- a categorie de i-ne prevazuta in ()

/distrugerea# deteriorarea masivelor forestiere . obiectul nemijlocit- totalitatea relatiilor ceasigura protectia masivelor forestiere. ?biectul material- arborii si arbustii din massiveleforestiere# fondului forestier. 0atura obiectiva- actiuni criminale ce tin de distrugerea#deteriorarea in proportii mari a masivelor forestiere ca urmare a folosirii imprudente a focului# aunor surse de pericol sporit. 9ctiunea prevazuta la alin.2 se caracterizeaza prin distrugerea#deteriorarea i-ta in proportii mari a masivelor forestiere prin incendiere. 0atura subiectiva- $1'-i-ta ca forma a vinovatiei % $2'- i-tie ca forma a vinovatiei. "ubiectul- persoana fizica responsabilacare la momentul savirsirii i-nii a atins virsta de 1ani. (omponenta de i-ne materiala seconsidera consumata din momentul deteriorarii# distrugerii. "aspunderea civila# cf art.L2 (",litigiile patrimoniale ce reies din relatii silvice, se solutioneaza in exclusivitatede catre I6competenta. In asemenea caz este vb despre Raspunderea civila delictuala pt incalcarea 0". (f art.L! (", tranzactia de v-c, donatie, gaj, tranzactii dintre detinatorii de terenuri din fondulforestier care sunt inceiate cu incalcarea 0 sunt declarate nule de catre I6, in asemenea caz estevb despre Raspunderea civila contractuala. In cazul in care prin savirsirea prin savirsirea unor actiuni ilicite au fost cauzate prejudiciu fondului forestier, inclusiv vegetatiei forestiere din afarafondului forestier, cuantumul despagubirilor se va stabili si se va calcula in baza anexelor 1-1(". 0" delimiteaza subiectii care urmeaza sa recupereze pierderile productiei silvice care au fostcauzate de scoaterea terenurilor din circuitul silvic precum si pt folosirea contrar destinatiei aterenurilor din fondul forestier : beneficiarii silvici, gestionarii silvici $asociatia vinatorilor si

pescarilor'. (> a R stabileste prevederi imperative in ceea ce priveste repararea# recuperarea prejudiciilor silvice.

Subiectul II Administrarea de Stat i gestionarea fondului funciar. egimul /uridic alterenurilor cu destinaie agricolă1. Definiţi noţiunea administrării de stat şi estionării fondului funciar# şi identificaţi funcţiileoranelor administrării publice în domeniul nominalizat.9dministrarea de stat si gestionarea fondului funciar & activitate organizatorico-executiva aorganelor puterii statului care au ca scop si sarcina atribuirii si retragerii terenurilor, protectia siameliorarea acestora, inclusiv exercitarea controlului in vederea supravegerii respectarii 0> decatre detinatorii de terenuri. In cf cu 0> sunt determinate urmatoarele f-tii ale administrarii de

stat in domeniul protectiei si folosirii rationale a terenurilor: elaborarea, adoptarea si sanctionare98>% atribuirea, retribuirea si retragerea terenurilor% inregistrarea de stat a terenurilor si a Dasupra lor% intocmirea cadastrului funciar si a monitoringului funciar% reglementarea regimului



proprietatii funciare in scopul protectiei, folosirii eficiente si rationale a terenurilor% scimbareadestinatiei terenurilo% scimbarea modului de folosire a terenurilor% scoaterea temporara dincircuitul agricol si silvic a trenurilor% exercitarea controlului de stat in vederea protectiecantitative si calitative a terenurilor% supravegerea respectarii 0>% calcularea prejudiciuluicauzat resurselor funciare% intocmirea )-F constatator si atragerea persoanelor vinovate laraspundere.

2. Clasificaţi terenurile aricole ce formează fondul arar.=erenurile cu destinatie agricola- terenuri care sunt declarate bune pt agricultura in bazamaterialelor cadastrului funciar. 9cele categorii de ternuri bonitatea carora permite cresterea

produselor agrare in conditii naturale. Din componenta terenurilor cu destinatie agricola fac parteterenuri cu plantatii multianuale, arabile, pasuni si finete, inclusiv imasurile, pepenierile s.acategorii de terenuri. Din alte categorii de terenuri fac parte ripele, bolovanisurile, s.a terenurinecultivabile. De asemenea, din fondul agrar fac parte terenuri : terenuri atribuite pt indeletnicirisi mestesuguri populare, terenuri atrbuite pt gradini si loturi pt legumiculturi, inclusiv terenuriintovarasirilor pomicole. Dupa calitatile naturale ale terenurilor cu destinatie agricola acestea seclasifica in 2grupe : 1.terenuri de calitate superioara- terenuri cu o bonitate de peste p, terenuri

irigate, loturi experimentale, terenuri institutiilor de cercetari stiintifice si de invatamint, terenurisituate pe cumpana apelor si pe versantele cu panta de pina la !grade % 2.terenuri altele decitacestea- a' din categoria terenurilor irigate fac parte : t potivite pt agricultura pe care se aflaretelel de irigare permanente# provizorii % t institutiilor de invatamint- acele categorii de t caresunt atribuit pt cercetari stiintifice si pt alte categorii de lucrari $pepenieri# seminte'.

3. &ecomandaţi metode şi proceduri privind scoaterea terenurilor aricole din circuitul aricol."cimbarea destinatiei t agricole- activitate executiva si de dispunere a organelor 9) care are cascop trecerea unui t cu destinatie agricola intr-o alta destinatie, scimbarea regimului juridic."cimbarea destinatiei agricole se efectueza doar in conditiile prevazute de 0 : pt scopuri deconstructie, pt extragerea zacamintelor minerale utile, pt folosirea lor in fondul forestier ,folosirea lor ca terenuri cu destinatie speciala folosirea lor in fondul apelor. "cimbareadestina4iei terenurilor agricole se efectueaz5 prin ot5r3re de <uvern, la propunerea consiliilor unit54ilor administrativ-teritoriale de nivelul 3nt3i sau, respectiv, de nivelul al doilea, 3n temeiulcererii proprietarului i cu acordul organelor pentru protec4ia mediului 3nconjur5tor. "cimbareadestina4iei terenurilor agricole cu gradul de evaluare a fertilit54ii naturale mai mic de *, 3n cazultrecerii acestora 3n fondul silvic, se efectueaz5 prin decizia consiliilor unit54ilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, la propunerea consiliilor unit54ilor administrativ-teritoriale denivelul 3nt3i, 3n temeiul cererii proprietarului. "cimbarea destina4iei terenurilor silvice de calitatesuperioar5, a terenurilor ocupate de parcuri na4ionale, rezerva4ii, monumente, ansambluri

areologice i istorice este interzis5. "cimbarea modului de folosin45 a terenurilor agricole -terenuri arabile, livezi, vii, p5uni, f3ne4e, sere, a suprafe4elor pe care se afl5 construc4ii iinstala4ii agrozootenice, drumuri de exploatare agricol5 - se poate face cu acordul proprietaruluifunciar. =recerea terenurilor arabile 3ntr-o alt5 folosin45 agricol5, precum i construirea de noidrumuri care servesc activit54ile agricole se vor putea face numai cu autorizarea autorit54ilor administra4iei publice locale. (asarea viilor i livezilor se face cu autorizarea autorit54ilor administra4iei publice locale 3n modul stabilit de <uvern. Retragerea temporar5 a unor terenuridin circuitul agricol sau silvic pentru executarea unor lucr5ri de prospec4iuni geologice, deinstalare a unor linii de telecomunica4ii, de transport electric sau conducte de gaz, apeducte ialte instala4ii similare se aprob5 de autorit54ile administra4iei publice locale cu acordulde4in5torilor de terenuri. ;n caz de necesitate a licid5rii urm5rilor avariilor i a execut5rii

lucr5rilor de urgen45 pentru 3ntre4inerea obiectivelor, ocuparea terenurilor respective se face cuacordul de4in5torilor de terenuri, iar 3n caz dac5 acetia refuz5 - cu autoriza4ia autorit54ilor administra4iei publice locale. ;n toate cazurile de4in5torii de terenuri au dreptul la desp5gubiri.



?rganele i unit54ile care beneficiaz5 retragerea temporar5 din circuitul agricol sau silvic a unor terenuri s3nt obligate s5 ia m5surile necesare ca aceste terenuri s5 fie re3ncadrate 3n circuitulagricol i silvic la expirarea termenului aprobat.

teste dr. ecologic

Documents