teste bac

Piaţa financiară

463. Acţiunea se deosebeşte de obligaţiune prin aceea că:

a) prima se tranzacţionează pe piaţa financiară, iar a doua nu;

b) obligaţiunea aduce un venit fix, iar acţiunea unul variabil;

c) acţiunea aduce un venit fix, iar obligaţiunea unul variabil;

d) poate fi vândută altei persoane; e) nu poate fi înstrăinată.

464. Obligaţiunea:

a) oferă deţinătorului dreptul de proprietate asupra unei părţi din patrimoniul firmei;

b) are o valoare fixă în timp; c) reprezintă un împrumut pe termen lung; d) nu poate fi decât nominativă, deoarece la emitere este

înscris numele cumpărătorului; e) aduce un venit din ce în ce mai mic pe măsură ce se

apropie scadenţa. 465. Dividendul:

a) este un venit variabil; b) este aferent acţiunilor şi obligaţiunilor ; c) este acordat doar pentru acele acţiuni care se

tranzacţionează pe pieţele financiare; d) depinde de mărimea firmei. e) valoarea sa poate fi stabilită doar de manager.

466. Cuponul adus de o obligaţiune: a) are o valoare variabilă; b) se află în relaţie inversă cu valoarea de piaţă a

obligaţiunii; c) depinde de tranzacţiile de pe piaţa financiară; d) este scăzut din valoarea obligaţiunii atunci când aceasta

este răscumpărată; e) este un venit fix.

467. Bursa de valori:

a) este piaţa financiară primară; b) reprezintă locul în care deţinătorii stabilesc cursul

titlurilor; c) este locul în care se realizează operaţiuni de plăţi ale

dividendelor; d) este o piaţă financiară secundară; e) nu admite şi desfăşurarea de operaţiuni cu caracter pur

speculativ. 468. Dacă rata dobânzii creşte, atunci:

a) cursul obligaţiunilor scade; b) creşte cursul acţiunilor; c) rata dobânzii nu influenţează cursul titlurilor; d) cursul acţiunilor scade, iar al obligaţiunilor creşte; e) cursul obligaţiunilor creşte, iar al acţiunilor creşte.

469. Cuponul unei obligaţiuni este de 750 lei. Dacă rata dobânzii

este de 8%, atunci valoarea obligaţiunii pe piaţă este de: a) 6000; b) 60; c) 815,9; d) 2442,5; e) 9375.

470. La începutul anului 2003 un agent economic cumpără 100 acţiuni la un curs de 25000 lei/acţiune. La începutul anului 2004, el primeşte dividend în valoare de 300 lei /acţiune şi apoi vinde acţiunea la un curs de 24800 lei /acţiune. În urma acestei speculaţii, agentul economic: a) câştigă 20000 lei; b) pierde 10000 lei; c) câştigă 10000 lei; d) pierde 20000 lei; e) câştigă 30000 lei.

471. Un agent economic deţine un capital de 100 milioane lei. El

deschide un cont la o societate de investiţii financiare şi dă ordin de cumpărare a 10000 acţiuni la cursul de 10000 lei /acţiune. După o lună, agentul economic dă ordin de vânzare a celor 10000 acţiuni la cursul de 12000 lei/acţiune. În condiţiile în care rata medie a dobânzii la efectuarea de depozite bancare este de 30% pe an, putem afirma că plasamentul financiar al agentului economic este: a) avantajos; b) dezavantajos; c) neutru; d) este întotdeauna mai puţin riscant decât efectuarea unui

depozit bancar; e) este întodeauna la fel de riscant ca efectuarea unui

depozit bancar. 472. Un agent economic cumpără o obligaţiune la valoarea

nominală de 5 milioane lei. După 1 an, agentul economic încasează cuponul în valoare de 1 milion lei şi vinde obligaţiunea la un curs de 4 milioane lei. În urma acestei tranzacţii, agentul economic: a) câştigă 1 milion lei; b) pierde 1 milion lei; c) nici nu câştigă, nici nu pierde; d) pierde 2 milioane lei; e) câştigă 2 milioane lei.

473. Pe piaţa financiară secundară, cererea de acţiuni creşte mai

mult decât oferta de acţiuni. În condiţii de echilibru pe piaţa acţiunii, cursul şi cantitatea de acţiuni tranzacţionată: a) scade şi respectiv, creşte; b) cresc; c) scad; d) creşte şi respectiv, scade; e) scade şi respectiv, rămâne constantă.

474. Pe piaţa financiară secundară, cererea de acţiuni creşte în

aceeaşi proporţie cu oferta de acţiuni. În condiţii de echilibru pe piaţa acţiunii, cursul şi cantitatea de acţiuni tranzacţionată: a) cresc; b) scade şi respectiv, creşte; c) scade şi respectiv, rămâne constantă; d) scad; e) rămâne constant şi respectiv, creşte.

475. Randamentul unei acţiuni se calculează potrivit formulei:

a) (Cupon / Cursul acţiunii) x 100; b) (Cursul acţiunii / Cupon) x 100; c) (Dividend / Cursul acţiunii) x 100; d) (Cursul acţiunii / Rata dobânzii) x 100; e) (Cursul acţiunii / Dividend) x 100.

476. Pe piaţa financiară secundară:

a) se vând titluri noi emise; b) se cumpără titluri noi emise; c) se vând titluri noi emise şi se cumpără titluri emise

anterior; d) se vând titluri emise anterior şi se cumpără titluri noi

emise; e) se vând şi se cumpără titluri emise anterior.

477. Cursul titlurilor pe piaţa financiară secundară se află într-o

relaţie inversă cu : a) rata inflaţiei; b) situaţia economico-financiară a firmei emitente; c) conjunctura internă şi internaţională; d) rata dobânzii pe piaţa monetară; e) previziunile privind evoluţia firmei emitente.

478. Bursa de valori nu poate asigura:

a) transformarea capitalului bănesc în capital real; b) transformarea capitalului real în capital bănesc; c) transferarea capitalurilor dintr-o întreprindere în alta sau

dintr-o ţară în alta; d) modalitatea de preluare a pachetului acţiunilor de control

în cadrul unei întreprinderi; e) vânzarea şi cumpărarea de titluri noi emise.

479. Cursul unei acţiuni înregistrează în prezent o creştere de

100 um, iar valoarea sa anterioară a fost de 1000 um. În prezent randamentul acţiunii creşte cu 30% faţă de perioada anterioară. Dividendele aduse de această acţiune înregistrează : a) o creştere cu 40%; b) o scădere cu 30%; c) o creştere cu 43%; d) o scădere cu 43%; e) o creştere de1,4 ori.

480. Un individ cumpără o acţiune de 1000 u.m. şi o vinde patru luni mai târziu la 1300 u.m.. In timpul acestei perioade el câştigă 200 u.m. sub formă de dividende. Randamentul total obţinut de acel individ a fost de : a) 12%; b) 14%; c) 16%; d) 18%; e) 50%.

481. Titlurile de valoare pot fi revândute numai:

a) pe piaţa primară; b) la un curs egal cu valoare nominală; c) la un curs mai mic decât valoarea nominală; d) la un curs mai mare decât valoarea nominală; e) pe piaţa financiar secundară.

482. Bursa de valori este:

a) piată de monopol; b) un barometru extrem de sensibil al stării economiei; c) piaţă financiară primară; d) piaţă pe care se tranzacţionează titluri de valoare şi

bunuri; e) piaţă pe care au loc operaţii de finanţare şi refinanţare.

483. Deţinătorul unei acţiuni încasează la sfârşitul anului

dividende, reprezentând de fapt: a) salariul social; b) salariul colectiv; c) un procent din profitul admis; d) un procent din profitul brut; e) un procent din impozitul pe profit.

484. Care din următoarele este un drept patrimonial ce revine deţinătorului de acţiuni într-o societate comercială? a) dreptul de a fi informat în legătură cu situaţia financiară

a firmei; b) dreptul de a vota în cadrul adunării generale a

acţionarilor; c) dreptul de a alege consiliul de administraţie al societăţii; d) dreptul de a obţine o cotă parte din capitalul firmei la

lichidarea acesteia; e) dreptul de a participa la gestiunea firmei.

485. Care din următoarele afirmaţii este corectă cu privire la

piaţa financiară? a) piaţa financiară primară este intermediată de bănci; b) piaţa financiară secundară este intermediată numai de

bănci; c) piaţa financiară secundară funcţionează numai în

economiile de piaţă dezvoltate; d) piaţa financiară primară creează situaţii dezavantajoase

pentru emitenţi faţă de piaţa financiară secundară; e) piaţa financiară secundară se caracterizează prin

existenţa unui preţ ferm al acţiunilor, spre deosebire de piaţa financiară primară.

486. În cadrul operaţiunilor la termen, una din următoarele

afirmaţii este falsă: a) vânzătorul este un speculator „bear”; b) cumpărătorul este un speculator „bull”; c) strategia „à la baisse” înseamnă miza pe reducerea

preţului titlului de valoare; d) strategia „à la hausse” este întotdeauna în avantajul

cumpărătorului; e) ambii participanţi pot să câştige.

487. Dobândirea pachetului acţiunilor de control la o societate comercială are loc prin: a) ofertă publică de cumpărare; b) ofertă publică de vânzare; c) ofertă publică de negociere; d) constituirea unui depozit bancar; e) obţinerea unui împrumut bancar.

488. Tranzacţiile la bursa de valori sunt, în general, speculative,

deoarece: a) cumpărătorii câştigă în detrimentul vânzătorilor; b) vânzătorii câştigă în detrimentul cumpărătorilor; c) una din părţile tranzacţiei câştigă în detrimentul

celeilalte; d) cursul titlurilor are o tendinţă de creştere; e) cursul titlurilor are o tendinţă de scădere.

489. Acţiunile sunt:

a) emise de administraţia publică centrală pentru finanţarea deficitului bugetului de stat;

b) emise de administraţiile publice locale pentru finanţarea deficitelor bugetelor locale;

c) titluri de credit; d) titluri de proprietate; e) instrumente ale politicii monetare.

490. Între drepturile pe care le conferă acţiunea posesorului

acesteia nu se include: a) dreptul de a participa la adunarea generală a

acţionarilor; b) dreptul de vot în adunarea generală; c) dreptul de a primi dividende; d) dreptul de a încasa dobânzi; e) dreptul de a obţine o parte din capitalul societăţii în

cazul în care aceasta este lichidată.

491. Care dintre afirmaţiile următoare este falsă? a) acţiunea este un titlu de proprietate, în timp ca

obligaţiunea este un titlu de credit. b) venitul acţiunii este dividendul, în timp ce venitul

obligaţiunii este cuponul. c) acţiunea aduce un venit fix, în timp ce venitul

obligaţiunii este variabil. d) gradul de risc este mai ridicat pentru acţiuni decât

pentru obligaţiuni. e) acţiunea există atât timp cât societatea respectivă

funcţionează, în timp ce existenţa obligaţiunii este limitată la termenul de scadenţă.

492. Dacă o societate comercială emite acţiuni noi, atunci:

a) datoriile societăţii comerciale cresc; b) datoriile societăţii comerciale se reduc; c) capitalul social creşte; d) capitalul social se reduce; e) disponibilităţile băneşti ale societăţii comerciale se

reduc. 493. Dacă o societate comercială emite obligaţiuni noi, atunci:

a) datoriile societăţii comerciale cresc; b) datoriile societăţii comerciale se reduc; c) capitalul social creşte; d) capitalul social se reduce; e) disponibilităţile băneşti ale societăţii comerciale se reduc.

494. Pentru o societate comercială, posesorul unei obligaţiuni

emise de către aceasta este: a) debitor; b) creditor; c) proprietar; d) acţionar; e) asociat.

495. Dacă o persoană cumpără o obligaţiune din economiile proprii, atunci: a) datoriile sale cresc; b) datoriile sale se reduc; c) activele persoanei respective cresc; d) activele persoanei se reduc; e) averea sa se reduce.

496. Dacă gradul de risc este mai mare pentru acţiuni decât

pentru obligaţiuni, atunci: a) investitorii se orientează către acţiuni; b) investitorii se orientează către obligaţiuni; c) randamentul acţiunilor este mai mare decât rata

cuponului obligaţiunilor; d) randamentul acţiunilor este mai mic decât rata

cuponului obligaţiunilor; e) piaţa acţiunilor este de tip “bear”.

497. Pe piaţa financiară primară:

a) se tranzacţionează emisiuni noi de titluri; b) se tranzacţionează titluri emise anterior; c) tranzacţiile se derulează la bursă; d) tranzacţiile au loc, în general, direct, între cumpărători

şi vânzători, fără intermediar; e) posesorii titlurilor se pot manifesta în calitate de

vânzători. 498. Pe piaţa financiară secundară:

a) se tranzacţionează emisiuni noi de titluri; b) se tranzacţionează titluri emise anterior; c) titlurile se vând şi se cumpără la valoarea lor nominală; d) cursul titlurilor este fix; e) cursul titlurilor nu se negociază.

499. Vânzătorii de titluri pe piaţa financiară secundară, la termen: a) sunt speculatori “à la hausse”; b) sunt speculatori “bull”; c) mizează pe scăderea cursului titlurilor; d) mizează pe creşterea cursului titlurilor; e) câştigă în cazul în care cursul titlurilor creşte.

500. Cumpărătorii de titluri pe piaţa financiară secundară, la

termen: a) sunt speculatori “a la baisse”; b) sunt speculatori “bear”; c) mizează pe scăderea cursului titlurilor; d) mizează pe creşterea cursului titlurilor; e) câştigă în cazul în care cursul titlurilor scade.

501. Dacă se anticipează o evoluţie pozitivă a economiei, atunci:

a) cursul titlurilor creşte, iar vânzătorii de titluri câştigă; b) cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă; c) cursul titlurilor scade, iar vânzătorii de titluri câştigă; d) cursul titlurilor scade, iar cumpărătorii de titluri câştigă; e) atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.

502. Dacă se anticipează accelerarea inflaţiei, atunci:


503. Dacă rata dobânzii creşte, atunci:


504. Dacă rata dobânzii se reduce, atunci: a) cursul titlurilor creşte, iar vânzătorii de titluri câştigă; b) cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă; c) cursul titlurilor scade, iar vânzătorii de titluri câştigă; d) cursul titlurilor scade, iar cumpărătorii de titluri câştigă; e) atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.

505. Bursa se apropie de modelul pieţei de:

a) concurenţă perfectă; b) concurenţă monopolistică; c) monopol; d) oligopol; e) concurenţă imperfectă.

506. Care dintre afirmaţiile următoare privind bursa este falsă?

a) Bursa favorizează procesul de concentrare a puterii economice.

b) Bursa este un barometru al stării economiei. c) Bursa asigură mobilitatea capitalurilor. d) Bursa este o piaţă financiară primară. e) Bursa se apropie de modelul pieţei de concurenţă

perfectă. 507. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 1000 u.m. Care

este modificarea procentuală şi absolută a cursului obligaţiunii, dacă rata dobânzii se reduce de la 25% la 20%: a) creşte cu 20%, respectiv cu 4000 u.m.; b) creşte cu 25%, respectiv cu 4000 u.m.; c) scade cu 20%, respectiv cu 8000 u.m.; d) creşte cu 25%, respectiv cu 1000 u.m.; e) creşte cu 20%, respectiv cu 1000 u.m.

508. Încasările unei firme sunt de 20 miliarde u.m. iar costurile totale de 12 miliarde u.m. Impozitul pe profit este de 25%, iar 75% din profitul net se distribuie acţionarilor sub formă de dividende. Capitalul social al firmei este divizat în 2000 acţiuni. Dividendul pe o acţiune este: a) 4,5 milioane u.m.; b) 2,5 milioane u.m.; c) 2,25 milioane u.m.; d) 2 milioane u.m.; e) 1,5 milioane u.m.

509. Atunci când venitul anual adus de o obligaţiune este 2000 u.m.

iar rata dobânzii este de 20%, cursul obligaţiunii este: a) 2000 u.m.; b) 1000 u.m.; c) 4000 u.m.; d) 5000 u.m.; e) 10000 u.m.

510. La o rată a dobânzii de 20%, venitul anual adus de o

obligaţiune este de 100000 u.m. Dacă rata dobânzii creşte cu 30 puncte procentuale, în mod normal cursul obligaţiunii: a) creşte cu 500000 u.m.; b) scade cu 500000 u.m.; c) creşte cu 300000 u.m.; d) scade cu 300000 u.m.; e) creşte cu 200000 u.m.

511. Când venitul anual adus de o obligaţiune este de 2000 u.m.,

iar rata dobânzii este de 40%, cursul obligaţiunii este: a) 5000 u.m.; b) 10000 u.m.; c) 20000 u.m.; d) 7500 u.m.; e) 12500 u.m.

512. Venitul anual fix al unei obligaţiuni este 10000 u.m. la o rată a dobânzii de 20%. Dacă rata dobânzii creşte la 40%, atunci cursul obligaţiunii: a) scade cu 20%; b) creşte cu 20%; c) scade cu 100%; d) creşte cu 100%; e) scade cu 50%.

513. Un agent economic dă ordin de cumpărare la termen pentru

10000 acţiuni A la un curs de 100 u.m. pe acţiune şi un ordin de vânzare la acelaşi termen pentru 20000 acţiuni B la un curs de 120 u.m./acţiune. La scadenţă, atât cursul acţiunii A cât şi cursul acţiunii B sunt de 110 u.m./acţiune. Agentul economic: a) câştigă 200000 u.m.; b) pierde 100000 u.m.; c) câştigă 300000 u.m.; d) pierde 200000 u.m.; e) câştigă 100000 u.m.

514. Un agent economic încheie un contract de vânzare la

termen a 1000 acţiuni A la cursul de 100 u.m. pe acţiune. Dacă la scadenţă cursul acţiunii A este 110 u.m., agentul economic: a) câştigă 10000 u.m.; b) pierde 10000 u.m.; c) câştigă 20000 u.m.; d) pierde 20000 u.m.; e) nu câştigă şi nu pierde.

515. La o rată a dobânzii de 20%, venitul anual adus de o obligaţiune este de 500 u.m. Dacă rata dobânzii creşte cu 5 puncte procentuale, atunci cursul obligaţiunii: a) scade cu 25 u.m.; b) scade cu 500 u.m.; c) creşte cu 500 u.m.; d) scade cu 7500 u.m.; e) creşte cu 7500 u.m.

516. În momentul T0, între agenţii economici A (vânzător) şi B

(cumpărător) se încheie un contract pentru vânzarea – cumpărarea a 1000 acţiuni, la un curs de 1000 u.m./acţiune, cu scadenţa în T1. La scadenţă, cursul acţiunilor este 2000 u.m. Câştigă: a) vânzătorul, 1.000.000 u.m.; b) vânzătorul, 1.500.000 u.m.; c) cumpărătorul, 1.000.000 u.m.; d) cumpărătorul, 1.500.000 u.m.; e) vânzătorul şi cumpărătorul, câte 750.000 u.m.

517. Dacă rata dobânzii este 20% iar cursul obligaţiunii este

10000 u.m., venitul anual fix adus de obligaţiune este: a) 200 u.m.; b) 20000 u.m.; c) 12000 u.m.; d) 2000 u.m.; e) 10000 u.m.

518. Între agenţii economici A şi B se încheie un contract de vânzare – cumpărare la termen a 100 acţiuni X, la un curs de 5000 u.m./acţiune. La scadenţă, cursul acţiunii X este 10000 u.m. Atunci: a) cumpărătorul câştigă 500.000 u.m.; b) vânzătorul câştigă 1.500.000 u.m.; c) cumpărătorul câştigă 1.500.000 u.m.; d) cumpărătorul pierde 100.000 u.m.; e) cumpărătorul câştigă 100.000 u.m.

519. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 10000 u.m. În

condiţiile unei rate a dobânzii de 20%, cursul obligaţiunii este: a) 5000 u.m.; b) 15000 u.m.; c) 50000 u.m.; d) 2500 u.m.; e) 1500 u.m.

520. În perioada T0 – T1, dacă rata dobânzii creşte cu 25% şi

venitul adus de obligaţiune rămâne constant, cursul obligaţiunii: a) creşte cu 20%; b) scade cu 20%; c) creşte cu 25%; d) scade cu 25%; e) nu se modifică.

teste bac

Documents