test grila sig

Teste grilă la disciplina SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

specializarea C.I.G. 2011 – 2012 1. Care definiţie este corectă:

A. Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdependente, între care se stabileşte o interacţiune dinamică, pe baza unor reguli prestabilite, cu scopul atingerii unui anumit obiectiv;

B. Un sistem reprezintă un ansamblu de identificatori care au rolul sa rezolve activităţi specifice. C. Un sistem reprezinta un ansamblu de factori tehnici si economici care interactioneaza la nivelul

unei organizatii; D. Un sistem reprezinta ansamblul elementelor fizice si logice aflate în interdependentă si care au ca

obiectiv prelucrarea automată a datelor.

2. Sistemul informaţional cuprinde: a) Ansamblul informaţiilor interne şi externe, formale sau informale utilizate în cadrul firmei precum

şi datele care au stat la baza obţinerii lor; b) Procedurile şi tehnicile de obţinere(pe baza datelor primare) şi de difuzare a informaţiilor; c) Platforma necesară prelucrării şi disipării informaţiilor; d) Personalul specializat în culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor; e) Formularele si rapoartele pe baza cărora se asigură prelucrarea automată a datelor; f) Multimea fisierelor de date care asigură sursa procedurilor de prelucrare automată.

Alegeti varianta corectă:

A. b,d,e B. a,e,f C. a,c,d D. c,d,e

3. Identificaţi afirmaţia falsă:

A. Sistemul informaţional este subordonat sistemului de conducere. B. Sistemul informaţional face legătura între sistemul condus şi sistemul de conducere. C. Sistemul informatic este inclus în sistemul informaţional. D. Sistemul condus este subordonat sistemului informaţional.

4. Sunt componente principale ale unui sistem informatic:

a) Baza informaţională; b) Manager general; c) Baza de date; d) Baza tehnică; e) Baza ştiinţifică metodologică; f) Sistemul de programe; g) Sistemul de operare.


A. a,b,d,e B. a,d,e,f C. a,c,d,g D. b,c,d,e

5. Sunt structuri de control fundamentale în realizarea programelor:

a) structura secvenţială; b) structură funcţională; c) structura alternativă; d) structura organizaţională: e) structura repetitivă.

Alegeti varianta corectă: A. b,c,d B. a,b,d C. b,c,e D. a,c,e

6. Normalizarea unei relaţii constă în:

A. Descrierea relaţiei în limbajul de descriere a datelor; B. Identificarea dependenţelor între atributele relaţiei; C. Descompunerea relaţiei în relaţii echivalente urmărind eliminarea redundanţei datelor şi anomaliilor la efectuarea operaţiilor de adaugare, actualizare şi ştergere în baza de date; D. Stabilirea cheilor primare si secundare.

7. Ciclul prelucrării datelor pentru sistemul informatic cuprinde următoarele faze:

a) culegerea datelor; b) pregătirea datelor; c) modificarea datelor; d) prelucrarea datelor; e) ştergerea datelor.


A. b,d,e B. a,c,e C. a,b,d D. c,d,e

8. Metodologiile de realizare a sistemelor informatice cuprind:

a) reguli de formalizare a datelor; b) instrumente pentru concepţia, realizarea şi elaborarea documentaţiei; c) modalităţile de administrare a proiectului; d) instrucţiuni pentru luarea deciziilor; e) proceduri de prelucrare automată a datelor; f) modalitatea de abordare a sistemelor.


A. a,b,c,f B. b,d,e,f C. c,d,e,f D. a,b,c,d

9. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte: A. Metoda top-down are ca obiectiv principal realizarea modularizării sistemului de sus în jos; B. Metoda top-down constă în agregarea modulelor de jos în sus; C. Metoda top-down vizează organizarea fluxului informational de sus în jos; D. Metoda top-down nu are la bază principiul abordării sistemice.

10. Nu este faza a ciclului de viaţă al dezvoltării sistemelor:

A. implementarea; B. analiza; C. colectarea; D. proiectarea logică;

11. Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date este:

A. un sistem de programe si un set reguli care permite definirea, crearea şi întreţinerea bazei de date precum şi accesul controlat la baza de date;

B. un sistem de programe pentru interogarea bazei de date; C. un set de comenzi pentru crearea si întretinerea programelor;

D. un sistem de programe pentru realizarea interfetei dintre utilizator si baza de date.

12. Diagramele Gantt se utilizează pentru: a) reprezentarea ordinii activităţilor desfăşurate pentru realizarea proiectului; b) reprezentarea grafică a proiectului; c) descrierea proiectelor simple sau a unor componente ale proiectelor mari; d) monitorizarea stadiului realizării activităţilor planificate.


A. b,c,d B. a,b,d C. a,c,d D. a,b,c

13. Studiul sistemului existent constă în:

a) studiul activităţilor de bază desfăşurate de sistem; b) identificarea metodelor si mijloacelor tehnice; c) definirea caracteristicilor generale ale sistemului; d) definirea direcţiilor de perfecţionare ale actualului sistem; e) studiul sistemului de conducere.


A. b,c,d,e B. a,b,d,e C. a,c,d,e D. a,b,c,e

14. Studiul sistemului de conducere se referă la identificarea:

A. caracteristicilor rezultate din statutul de funcţionare a societăţii, tipuri de decizii, modul de luare a deciziilor;

B. principalilor algoritmi, reguli de calcul şi de control; C. mijloacelor tehnice existente în dotarea unităţii economice; D. modului de organizare a producţiei.

15. Metodele tradiţionale de determinare a cerinţelor sistemelor sunt:

a) interviul; b) prototipizarea; c) Joint Application Design (JAD); d) chestionarul.


A. a,d B. b,c C. c,d D. a,c

16. Scopul diagramelor de date DFD este de a scoate în relief, într-o manieră cât mai sugestivă, următoarele

aspecte: a) sursa datelor de prelucrare; b) macheta datelor de prelucrare; c) destinaţia datelor prelucrate; d) legătura existentă între prelucrări şi activitatea de stocare a datelor.


A. b,c,d B. a,b,d

C. a,b,c D. a,c,d

17. Simbolul folosit în diagramele DFD realizate cu SSADM (Structured Systems Analysis and Design

Methodology), pentru reprezentarea fluxului de date sunt: A. săgeată; B. elipsă; C. cerc; D. triunghi.

18. Raportul detaliat al cerinţelor sistemului conţine următoarele elemente:

a) refacerea analizelor pentru întregul sistem; b) descrierea şi prezentarea unui exemplar al tuturor intrărilor în sistem, inclusiv numele fiecărei

intrări, sursa, cine îl completează, ce date va conţine şi cum vor fi culese datele; c) o descriere şi un model de exemplar pentru fiecare ieşire din sistem (rapoarte, documente); d) prezentarea continutului informational al situatiilor finale.


A. a,d B. b,c C. c,d D. a,c

19. Principalele elemente ale documentaţiei elaborate pentru modelarea logicii proceselor sunt:

a) reprezentarea în engleza structurată; b) reprezentarea logicii proceselor prin tabele de decizie; c) reprezentarea prin diagrame entitate-relaţie; d) reprezentarea logicii proceselor prin arbori de decizie; e) tabelul sau diagrama stărilor de tranziţie.


A. b,c,d,e B. a,c,d,e C. a,b,c,d D. a,b,d,e

20. Cea mai cunoscută formă utilizată pentru modelarea conceptuală a datelor este:

A. diagrama entitate-relaţie (DER); B. diagrama fluxului de date (DFD); C. diagrama stărilor de tranziţie; D. diagrama Gantt.

21. În DER pentru fiecare entitate reprezentată se apelează la simbolul:

A. cerc; B. săgeată; C. romb; D. dreptunghi.

22. Nu sunt tipuri de relaţii:

A. relaţia unu-la-unu; B. relaţia unu-la-multe; C. relaţia absolută; D. relaţia unei entităţi cu ea însăşi.

23. Care din afirmaţiile următoare sunt false:

A. O cheie-primară este o cheie-candidat care a fost selectată pentru a servi ca identificator de cazuri în cadrul unui tip de entitate;

B. Entităţile sunt obiecte sau evenimente (fenomene sau procese economice, în cazul nostru); C. Un atribut este o proprietate sau o caracteristică a unei entităţi care prezintă interes pentru

organizaţie; D. Atributele sunt caracterizate de entităti.

24. Care din afirmaţiile următoare nu sunt corecte:

a) Fiecare Format/formular de intrare va fi asociat unui flux al datelor de intrare într-un proces al DFD;

b) Un proces al DFD va fi asociat cu o macheta de ecran; c) Rapoartele se pot regăsi într-un flux al datelor generate de un proces al DFD; d) Un eveniment declansator va fi asociat unui raport.


A. a,d B. b,c C. a,c D. b,d

25. Prezentarea informaţiile din formulare/formate şi rapoarte pot fi oferite:

a) sub formă de text; b) sub formă de sfaturi; c) sub formă de grafice; d) sub formă de tabele.


A. a,c,d B. b,c,d C. a,b,d D. a,b,c

26. Detaliile şi indicaţiile tehnice de realizare a machetei imprimantei se referă la:

A. volumul datelor de ieşire; B. intensitatea datelor; C. contrast; D. culoare.

27. Alegerea tipului de suport fizic de ieşire (imprimantă, display, etc.) se face în funcţie de:

A. sursa de energie; B. calitatea datelor; C. costul suportului; D. conexiunea la retea.

28. Macheta documentului de intrare conţine:

a) antetul documentului; b) diagrama fluxului de date; c) denumirea documentului; d) volumul datelor.


A. a,d B. b,c C. a,c D. b,d

29. Nu sunt metode de interacţiune om – maşină:

A. interacţiunea permanentă;

B. interacţiunea prin meniuri; C. interacţiunea bazată pe obiecte icons; D. interacţiunea prin limbaj natural.

30. Nu sunt elemente de bază ale structurii relaţionale a datelor:

A. Relaţia; B. Atributul; C. Fişierul; D. Domeniul.

31. Se dau tabelele: FURNIZORI (codfurnizor, nume, dataachizitiei, codprodus, cantitate) PRODUSE (codprodus, denumire, categorie, pret) Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea unei liste cu produsele care au pretul cuprins intre 50 si 100 de lei, sortate alfabetic dupa denumire:

A. SELECT denumire, nume FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus= furnizori.codprodus WHERE pret BETWEEN 50 AND 100 ORDER BY denumire ASC

B. SELECT codprodus FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus= furnizori.codfurnizor WHERE pret BETWEEN 50 AND 100 SORT BY denumire ASC

C. SELECT denumire FROM produse WHERE pret BETWEEN 50 AND 100 ORDER BY denumire ASC

D. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus= furnizori.codprodus WHERE 50 < pret <50 SORT BY denumire ASC

32. Se dau tabelele:

FURNIZORI (codfurnizor, nume, dataachizitiei, codprodus, cantitate) PRODUSE (codprodus, denumire, categorie, pret) Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea unei liste cu produsele care sunt din categoria "papetarie" si au fost achizitoinate in cantitati mai mari de 50:

A. SELECT nume FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus=furnizori.codprodus WHERE categorie LIKE papetarie AND cantitate > 50

B. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus=furnizori.codprodus WHERE categorie = "papetarie" AND cantitate > 50

C. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus=furnizori.codprodus WHERE categorie LIKE papetarie AND cantitate LIKE 50

D. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus=furnizori.codprodus WHERE categorie = "papetarie" OR cantitate > 50

33. Se da tabelul:

CHITANTE (NrChitanta, Suma, DataChitanta, NrGhiseu ) Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea zilelor in care s-au emis mai mult de 2 chitante:

A. SELECT Nrchitanta, Suma, DataChitanta FROM CHITANTE WHERE COUNT(NrChitanta)>2 B. SELECT Nrchitanta, Suma, DataChitanta FROM CHITANTE HAVING COUNT(NrChitanta)>2 C. SELECT DataChitanta FROM chitante GROUP BY Data HAVING COUNT(NrChitanta) > 2 D. SELECT COUNT(Data), COUNT(NrChitanta) FROM CHITANTE WHERE Data IS Unique

34. Se da tabelul:

ANGAJATI (CodAngajat, Nume, DataAngajare, Compartiment, Profesia, Salariu) Care dintre urmatoarele instructiuni SQL permite afisarea numarului de salariati pe fiecare compartiment care incepe cu litera „A”:

A. SELECT CodAngajat, Nume, Compartiment FROM ANGAJATI WHERE Nume LIKE A% B. SELECT COUNT(CodAngajat) AS Numar, Nume, Compartiment FROM ANGAJATI WHERE

Nume LIKE „A*” GROUP BY Compartiment. C. SELECT CodAngajat, Nume, Compartiment FROM ANGAJATI WHERE Compartiment LIKE A* D. SELECT Compartiment, COUNT(CodAngajat) AS Numar FROM ANGAJATI WHERE

Compartiment LIKE „A%” GROUP BY Compartiment.


FUNCTII (codfunctie, functia, departament, salariu_baza) ANGAJATI (codangajat, nume_prenume, data_nasterii, data_angajarii, codfunctie) Care dintre urmatoarele interogari SQL permite afisarea numelui si a functiei angajatilor cu o vechime mai mare de 5 ani:

A. SELECT nume_prenume, functia FROM functii INNER JOIN angajati ON functii.codfunctie=angajati.codfunctie WHERE Year(Date())-Year(data_angajarii) > 5

B. SELECT nume_prenume, functia FROM functii AND angajati WHERE Year(data_angajarii) < 2007

C. SELECT nume_prenume, functia FROM functii JOIN angajati ON functii.codfunctie=angajati.codfunctie WHERE Year(Date() - data_angajarii) > 5

D. SELECT nume_prenume, functia FROM functii INNER JOIN angajati ON functii.codfunctie=angajati.codangajat WHERE Year(Date() - data_angajarii) > 5


CLIENTI (CodCL, Nume, Oras, Adresa, Telefon, ContBancar) FACTURI (NrFactura, DataFact, Valoare, CodCL) Care dintre urmatoarele interogari SQL permite afisarea numelor clientilor pentru care nu au fost emise facturi in data de 10 ianuarie 2012:

A. SELECT DataFact, Nume FROM Facturi INNER JOIN Clienti ON Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE DataFact = "2012-01-10" GROUP BY DataFact HAVING COUNT(Nume)=0

B. SELECT Nume FROM Clienti WHERE Clienti.CodCL NOT IN (SELECT CodCL FROM Facturi WHERE DataFact ="2012-01-10")

C. SELECT DataFact, Nume FROM Clienti INNER JOIN Facturi ON Clienti.CodCL=Facturi.CodCL WHERE Date(DataFact) = #10/01/2012# GROUP BY DataFact HAVING COUNT(NrFactura)=0

D. SELECT Clienti.CodCL, Nume FROM Clienti INNER JOIN Facturi ON Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE DataFact NOT IN("2012-10-01") AND NrFactura IS NULL


FURNIZORI (codfurnizor, nume, dataachizitiei, codprodus, cantitate) PRODUSE (codprodus, denumire, categorie, pret) Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea unei liste cu denumirea furnizorilor de la care s-au achizitionat produse a caror valoare TVA din pretul unitar nu depaseste 100 lei

A. SELECT nume FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus= furnizori.codprodus WHERE (pret*(24/100)) < 100 GROUP BY codfurnizor

B. SELECT nume, pret*24/100 AS valoareTVA FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus= furnizori.codprodus WHERE ValoareTVA < 100 GROUP BY codfurnizor

C. SELECT nume FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus= furnizori.codprodus WHERE pret*24/100 < 100 SORT BY codfurnizor

D. SELECT nume, pret*24/100 AS valoareTVA < 100 FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus= furnizori.codprodus GROUP BY codfurnizor


CLIENTI (CodCL, Nume, Oras, Adresa, Telefon, ContBancar) FACTURI (NrFactura, DataFact, Valoare, CodCL) Care dintre urmatoarele interogari SQL permite calculul sumei totale facturate pe fiecare oras in luna iulie 2011:

A. SELECT Clienti.CodCL, Oras, SUM(Valoare) AS [Total facturat pe localitati] FROM Facturi INNER JOIN Clienti ON Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE MONTH(DataFact)=7 AND YEAR(DataFact)=2011 GROUP BY Clienti.CodCL, Oras

B. SELECT Clienti.CodCL, Oras, SUM(Valoare) AS [Total facturat pe localitati] FROM Facturi INNER JOIN Clienti ON Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE MONTH(DataFact)=7 AND YEAR(DataFact)=2011 GROUP BY SUM(Valoare)

C. SELECT DataFact, Oras, SUM(Valoare) AS [Total facturat pe localitati] FROM Facturi INNER JOIN Clienti ON Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE DataFact IN ("2011-07-01"; "2011-07-31") GROUP BY DataFact, Oras

D. SELECT Oras, SUM(Valoare) AS [Total facturat pe localitati] FROM Facturi INNER JOIN Clienti ON Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE DataFact BETWEEN "2011-07-01" AND "2011-07-31" GROUP BY Oras

39. Se da tabelul: CLIENTI (codclient, data, nume, produs, pret, cantitate)

Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect stergerea clientilor care au cumparat produse in ultima saptamana:

A. DELETE FROM clienti WHERE Date()-7 < data B. DELETE FROM TABLE clienti WHERE Date()-7 > data C. DELETE FROM clienti WHERE Date()-Day(7) > data D. DELETE FROM TABLE clienti WHERE LastWeek() = Week(data)

40. Se da tabelul:

CHITANTE (NrChitanta, Suma, DataChitanta, NrGhiseu ) Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect micsorarea cu 10% a sumelor de pe chitantele eliberate la ghiseul numarul 3 în anul 2012:

A. SELECT Suma*90/100, DataChitanta, NrGhiseu FROM Chitante WHERE NrGhiseu = 3 AND DataChitanta = Year(Today())

B. SELECT DataChitanta, NrGhiseu SET Suma = Suma-Suma*10/100 FROM Chitante WHERE NrGhiseu = 3 AND Date(DataChitanta) = Year(Today())

C. UPDATE Chitante SET Suma =Suma-Suma*10/100 WHERE NrGhiseu = 3 AND Year(DataChitanta) = 2012

D. UPDATE FROM TABLE Chitante SET Suma=Suma – Suma*10/100 WHERE NrGhiseu LIKE “3” AND DataChitanta LIKE “2006”


PRODUSE (codprodus, denumire, pret) CLEINTI (cif, denumire, data_vanzarii, cantitate, codprodus) Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea unei liste cu denumirea clientului si denumirea produsului pentru produsele vandute in anul curent:

A. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN denumire FROM clienti ON produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE Year(data_vanzarii) = Year(Date())

B. SELECT clienti.denumire, produse.denumire FROM produse INNER JOIN clienti ON produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE Year(data_vanzarii) = Year(2012)

C. SELECT clienti.denumire, produse.denumire FROM produse INNER JOIN clienti ON produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE Year(data_vanzarii) = Year(Date())

D. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN denumire FROM clienti ON produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE Year(Date()) = 2012


CLIENTI (CodCL, Nume, Oras, Adresa, Telefon, ContBancar) FACTURI (NrFactura, DataFact, Valoare, CodCL) Care dintre urmatoarele interogari SQL permite stergerea numarului de telefon pentru clientii din afara Sibiului:

A. DELETE CLIENTI.Telefon FROM CLIENTI WHERE Oras<>”Sibiu” B. UPDATE CLIENTI SET Telefon=NULL WHERE Oras<>”Sibiu” C. UPDATE CLIENTI.Telefon SET Telefon=NULL WHERE Oras=”Sibiu” D. UPDATE CLIENTI SET Telefon=NULL HAVING Oras<>”Sibiu”


PRODUSE (codprodus, denumire, pret) CLEINTI (cif, denumire, data_vanzarii, cantitate, codprodus) Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea unei liste cu denumirea clientului, denumirea produsului, cantitatea, pretul, tva si valoarea totala, pentru produsul "apa":

A. SELECT clienti.denumire, produse.denumire, cantitate, pret, tva, ValTotala FROM produse INNER JOIN clienti ON produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE produse.denumire = "apa"

B. SELECT clienti.denumire, produse.denumire, cantitate, pret, tva, pret*124/100 AS ValTotala FROM produse INNER JOIN clienti ON produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE produs = "apa"

C. SELECT denumire FROM clienti, denumire FROM produse, cantitate, pret, pret*24/100 AS tva, pret*124/100 AS ValTotala FROM produse INNER JOIN clienti ON produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE produs = "apa"

D. SELECT clienti.denumire, produse.denumire, cantitate, pret, pret*24/100 AS tva, pret*124/100 AS ValTotala FROM produse INNER JOIN clienti ON produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE produse.denumire = "apa"

44. Se da tabelul:

ANGAJATI (CodAngaj, Nume, DataAngajare, profesia) Care dintre urmatoarele instructiuni SQL permite stergerea salariatilor angajati înainte de începutul anului 2012 cu profesia “economist”:

A. UPDATE Angajati SET CodAngaj = Null WHERE DataAngajare < "2012-01-01" AND profesia = “economist”

B. DELETE FROM Angajati WHERE Year(DataAngajare) < 2012 AND profesia = “economist” C. DELETE Angajati WHERE DataAngajare < "2012-01-01" AND profesia LIKE “%economist%” D. DELETE * FROM Angajati WHERE profesia LIKE “economist” HAVING Year(DataAngajare)

<2012

45. Se da tabelul: ANGAJATI (CodAngaj, Nume, DataAngajare, profesia, Salariu) Care dintre urmatoarele instructiuni SQL permite majorarea salariului cu 1% pentru salariatii angajati în anul 2010:

A. UPDATE Angajati SET Salariu = Salariu + 1% WHERE DataAngajare IN 2010 B. SELECT Salariu + Salariu*1/100 FROM Angajati WHERE DataAngajare IN ("2010-01-01", "2010-

12-31") C. UPDATE Angajati SET Salariu = Salariu*101/100 WHERE Year(DataAngajare) = 2010 D. UPDATE Salariu FROM Angajati SET Salariu = Salariu*101/100 WHERE Year(DataAngajare) =

2010

46. Se da tabelul: CHITANTE (NrChitanta, Suma, DataChitanta, NrGhiseu ) Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea valorii totale din fiecare luna a anului curent:

A. SELECT SUM(Suma) AS Total, DataChitanta FROM CHITANTE WHERE Anul= Year(Today()) B. SELECT SUM(Suma) AS Total, Month(DataChitanta) AS Luna FROM CHITANTE WHERE

Anul=2012 C. SELECT SUM(Suma) AS TotalValoare, Month(DataChitanta) AS Luna FROM CHITANTE

WHERE Year(DataChitanta)=Year(2012) GROUP By DataChitanta D. SELECT SUM(Suma) AS TotalValoare, Month(DataChitanta) AS Luna FROM CHITANTE

WHERE Year(DataChitanta)=Year(Now()) GROUP BY Month(DataChitanta) Raspuns : D

47. Se da tabelul: CLIENTI (codclient, data, nume, produs, pret, cantitate, tva, pretfinal) Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect calcularea TVA, pe coloana tva, pentru inregistrarile realizate in anul curent:

A. UPDATE clienti SET tva=(cantitate*pret)*24/100 WHERE Year(data) = Year(Date()) B. UPDATE tva SET TO (cantitate*pret)*24/100 WHERE Year(data) = Year(2012) C. UPDATE clienti SET (cantitate*pret)*24/100 AS tva WHERE Year(data) = Year(Date()) D. UPDATE clienti SET tva=(cantitate*pret)*24/100 WHERE Year(Date()) = 2012


PRODUSE (codprodus, denumire, pret, data_fab, data_exp, producator) Care este rezultatul interogarii: SELECT denumire FROM produse WHERE data_fab - data_exp = 30 OR producator = "SC X SRL" AND data_exp=Date()

A. o lista cu produsele care sunt produse de SC X SRL si au expirat astazi sau expira in 30 de zile

B. o lista cu produsele care au expirat astazi sau sunt produse de SC X SRL si expira in 30 de zile C. o lista cu produsele care expira in 30 de zile si sunt produse de SC X SRL sau au expirat astazi D. o lista cu produsele care sunt produse de SC X SRL, expira in 30 de zile si au expirat astazi

49. Se da tabelul:

CHITANTE (NrChitanta, Suma, DataChitanta, NrGhiseu, Operator ) Care este rezultatul interogarii: SELECT Operator, SUM(Suma) FROM chitante WHERE DataChitanta=Date() AND Operator LIKE "%ANA%" GROUP BY Operator

A. afiseaza operatorul si totalul chitantelor pe care a fost scrisa data de catre operatorul ANA B. afiseaza operatorul si totalul chitantelor cu data eliberate de operatorii care incep cu ANA C. afiseaza operatorul si totalul chitantelor eliberate de operatorii care au grupul de litere ANA in nume

si au eliberat chitante cu data corecta D. afiseaza operatorul si totalul chitantelor eliberate in data curenta de catre operatorii care au grupul de

litere ANA in nume

50. Se dau tabelele: CLIENTI (CodCL, Nume, Oras, Adresa, Telefon, ContBancar) FACTURI (NrFactura, DataFact, Valoare, CodCL) Care este rezultatul interogarii: SELECT Nume, Telefon FROM Clienti WHERE Clienti.CodCL IN (SELECT CodCL FROM Facturi WHERE DataFact =Date() AND Valoare >500) AND Oras<>"Sibiu"

A. lista cu numele si telefonul facturilor emise in data curenta, in Sibiu si cu valoare mai mare de 500 lei

B. lista cu numele si telefonul clientilor care au facut cumparaturi astazi mai mari de 500 lei si sunt din Sibiu

C. lista cu numele si telefonul clientilor din afara Sibiului carora le-a fost emisa factura astazi si valoarea este mai mare de 500 lei

D. lista cu numele si telefonul clientilor carora le-a fost emisa factura in data curenta din afara Sibiului sau au valoarea mai mare de 500 lei

Răspunsuri la teste grilă - SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

specializarea C.I.G. 2011 – 2012 1. A 2. C 3. D 4. B 5. D 6. C 7. C 8. A

9. A 10. C 11. A 12. A 13. D 14. A 15. A 16. D 17. A 18. B 19. D 20. A 21. D 22. C 23. D 24. D 25. A 26. A 27. C 28. C 29. A 30. C 31. C 32. B 33. C 34. D 35. A 36. B 37. A 38. D 39. A 40. C 41. C 42. B 43. D 44. B 45. C 46. D 47. A 48. A 49. D 50. C

test grila sig

Documents