TEST nr.1

SUBIECTUL I : Examinarea si solutionarea litigiilor ecologice.

A)Definiti notiunea si particularitatile litigiilor ecologice

Obiect al relaţiilor reglementate de legislaţia ecologică sînt resursele naturale: solul, subsolul, apele, flora, fauna, aflate pe teritoriul republicii, precum şi aerul din spaţiul de deasupra acestui teritoriu, care, conform art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16.06.1993, constituie patrimoniul naţional al Republicii Moldova. In literatura juridica de specialitate se considera ca litigiul ecologic reprezinta un conflict de interese intre beneficiarii de resurse naturale care are ca obiect apararea unui drept sau interes ocrotit de legislatia ecologica. Dupa obiect, litigiile ecologice se clasifica dupa cum urmeaza: a)litigii funciare; b)litigii silvice; c)litigii ce tin de protectia aerului atmosferic; d)litigii ce tin de protectia si folosirea zacamintelor minerale utile; e)litigii ce tin de protectia si folosirea obiectivelor acvatice si resurselor acvatice. Dupa continut avem litigii ecologice patrimoniale si litigii ecologice nepatrimoniale. Toate litigiile patrimoniale se solutioneaza in exclusivitate de catre instantele de judecata; litigiile nepatrimoniale se solutioneaza de organele de protectie a mediului, deciziile carora pot fi atacate in instanta de contencios administrativ. Dupa subiecti litigiile se clasifica in litigii dintre persoane fizice si litigii dintre persoane juridice. Litigiile de recunoastere a dreptului de proprietate se solutioneaza in instanta de judecata (in procedura speciala).

B)determinate organelle competente in domeniul solutionarii litigiilor ecologice.

Se atenţionează instanţele judecătoreşti că soluţionarea incorectă a litigiilor ecologice poate aduce atingere drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice şi juridice, protejate de art. 2 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale – dreptul la viaţă, care presupune respectarea vieţii şi integrităţii fizice şi dreptul la un mediu sănătos –, art. 8 al Convenţiei Europene – respectarea vieţii private. În acest context, este relevantă hotărîrea Guerra şi alţii contra Italiei.

Instanţele judecătoreşti, la examinarea pricinilor civile privind încălcarea legislaţiei ecologice, sînt în drept să aplice direct jurisprudenţa CEDO

Conform art. 94 alin. (1) din Legea cu privire la protecţia mediului înconjurător nr. 1515-XII, litigiile în domeniul protecţiei mediului, care nu pot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabile între părţile interesate, sînt supuse spre soluţionare instanţelor de judecată.

Litigiile privind problemele folosirii subsolului se soluţionează de autorităţile administraţiei publice în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului în conformitate cu competenţa acestora, prevăzută de art. 9, 10, 11, 12 din Codul subsolului, şi de instanţele de judecată, în modul stabilit de legislaţie. (art. 81 Codul subsolului)Actele cu caracter normativ sau individual emise de organele administraţiei publice în vederea exercitării legii, privind naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ în domeniul vizat, vor fi contestate în instanţă de contencios administrativ.

Litigiile patrimoniale legate de folosirea şi protecţia subsolului se soluţionează de instanţa de drept comun sau, după caz, de judecătoria economică competentă.

Se atenţionează că, potrivit art. 80 din Codul subsolului, tragerea persoanei vinovate de încălcarea legislaţiei cu privire la subsol la răspundere contravenţională sau penală nu o eliberează de obligaţia de a înlătura încălcările comise de ea şi de a compensa prejudiciul cauzat.

Autoritatea competentă pentru producţia agroalimentară ecologică este Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Se atenţionează că cererile de chemare în judecată privind contestarea actelor administrative, în domeniul vizat, emise de organul competent pentru producţia agroalimentară ecologică vor fi depuse şi examinate în instanţă de contencios administrativ.

Litigiile privind problemele folosirii subsolului se soluţionează de autorităţile administraţiei publice în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului în conformitate cu competenţa acestora, prevăzută de art. 9, 10, 11, 12 din Codul subsolului, şi de instanţele de judecată, în modul stabilit de legislaţie. (art. 81 Codul subsolului)Actele administrative emise de autoritatea abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător prin care se lezează drepturile sau interesele legitime prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei mediului pot fi contestate în instanţa de contencios administrativ potrivit Legii contenciosului administrativ. (art. 94 alin. (2) din Legea cu privire la protecţia mediului înconjurător nr. 1515-XII din 16.06.1993)

C)dezvoltati principiul Accesul la justitie in domeniul protectiei mediului.

Conform art. 4 alin. (1) pct. 6) din Legea taxei de stat nr.1216-XII din 03.12.1992, reclamanţii sînt scutiţi de plata taxei de stat în cauzele de încasare a pagubei pricinuite prin poluarea mediului înconjurător şi folosirea iraţională a resurselor naturale.

În sensul art. 98 alin. (1) CPC, taxa de stat, de a cărei plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pîrît proporţional părţii admise din acţiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata acesteia.Se menţionează că, conform prevederilor Convenţiei de la Aarhus din 25 iunie 1998 privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului, statul va garanta accesul tuturor persoanelor la informaţie.

Se atenţionează instanţele de judecată că informaţia legată de ecologie se atribuie la informaţia cu caracter public, iar refuzul nejustificat de a furniza informaţie cu caracter ecologic poate fi contestat în instanţă de judecată, fiind obiect al acţiunii în contenciosul administrativ.

SUBIECTUL II: Notiunea , Obiectul si Sistemul Dr. Funciar - Regimul Juridic al Terenurilor cu Destinatie Agricola.

A)definite obiectul de reglementare a dreptului funciar.

Se considera ca dreptul funciar are obiect propriu de studiu si acest obiect il formeaza totalitatea relatiilor ce apar in procesul de folosire a terenurilor denumite in literatura de specialitate relatii funciare care sunt reglementate de normele juridice funciare. In cadrul dreptului funciar se studiaza urmatoarele categorii de relatii funciare, care reprezinta obiectul de studiu: relatii cu privire la atribuirea terenului art.11, 12, 13, 15; relatii cu privire la retragerea terenurilor din folosinta art. 25; relatii cu privire la protectia terenurilor art.5; relatii cu privire la ameliorarea terenurilor; relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor art.71; relatii cu privire la schimbarea modului de folosinta a terenurilor art.73; relatii ce reies din exercitarea dreptului de

proprietate funciara; relatii ce reies din administrarea si gestionarea terenurilor; relatii ce reiese din incalcarea legislatiei funciare; relatii agrare.

Obiectul de reglementare-reprezinta relatiile sociale care apar in timpul folosirii pamintului . specificul acestor raporturi este legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite ramuri ale economiei nationale.

In agricultura si silvicultura pamintul este mijlocul principal de productie , unde stratul fertile al solului are o insemnatate hotaritoare . cu totul alte functii indeplineste pamintul inrestul sferelor de activitate economica . pentru industrie , transporturi , constructii . localitati , pamintul serveste drept spatiu , suprafta, teren de amplasare a cladirilor , utilajelor,cailor de comunicatie etc.

Indeplinirea acestor functii economice genereaza aparitia si existenta unor raporturi funciare exprimate in relatii sociale ce apar in procesul de atribuire , folosire, retragere si protectie a terenurilor de pamint.

B)Delimitati obiectul raporturilor juridice funciare de obiectele relatiilor funciare.

Obiecte ale relaţiilor funciare sînt: sectoarele de teren, cotele de teren şi drepturile asupra lor. Adica sunt anumite bunuri determinate exhaustiv de lege. Variatii la acest subiect nu pot exista.Sectoarele de teren se caracterizează prin suprafaţă, amplasament, hotare, au statut juridic şi alte caracteristici, specificate în documentaţia înregistrării de stat a dreptului asupra pămîntului. Sectoarele de teren şi obiectele aferente acestora (solul, bazinele de apă închise, pădurile, plantaţiile multianuale, clădirile, construcţiile, edificiile etc.), strămutarea cărora este imposibilă fără a cauza pierderi directe destinaţiei lor, constituie bunuri imobile. Sectoarele de teren pot fi divizibile şi indivizibile. Se consideră divizibile sectoarele de teren care pot fi împărţite în porţiuni fără a le schimba destinaţia, fără a încălca normele antiincendiare, sanitare, ecologice, agrotehnice şi urbanistice, fiecare porţiune formînd după divizare un teren de sine stătător. În cazurile prevăzute de lege sectorul de teren poate fi considerat indivizibil. Cotele de teren ale sectorului de teren aflat în folosinţă comună de asemenea constituie obiecte ale relaţiilor funciare. Cotele de teren au expresie cantitativă şi descriere, cuprinzînd indicaţii privind destinaţia şi categoria de folosinţă. Cotele de teren în natură nu se delimitează. Se considera ca dreptul funciar are obiect propriu de studiu si acest obiect il formeaza totalitatea relatiilor ce apar in procesul de folosire a terenurilor denumite in literatura de specialitate relatii funciare care sunt reglementate de normele juridice funciare. In cadrul dreptului funciar se studiaza urmatoarele categorii de relatii funciare, care reprezinta obiectul de studiu: relatii cu privire la atribuirea terenului art.11, 12, 13, 15; relatii cu privire la retragerea terenurilor din folosinta art. 25; relatii cu privire la protectia terenurilor art.5; relatii cu privire la ameliorarea terenurilor; relatii cu privire la schimbarea destinatiei terenurilor art.71; relatii cu privire la schimbarea modului de folosinta a terenurilor art.73; relatii ce reies din exercitarea dreptului de proprietate funciara; relatii ce reies din administrarea si gestionarea terenurilor; relatii ce reiese din incalcarea legislatiei funciare; relatii agrare. Aici este vorba despre anumite interactiuni sociale care sunt legate de folosirea obiectelor relatiilor funciare.Obiectul relatiilor funciare este doar o parte componenta a obiectului raportului juridic funciar. Obiectul RJ Funciar cuprinde multe ale relatii sociale. De ex : gestiuneal, administrarea, instrainarea terenurilor s.a.m.d

C)Formulati cazurile pentru care pot fi aplicate sanctiui administrative in legatura cu incalcarea legislatiei agrare.

-in cazul incalcarii dr. de proprietate, posesiune si beneficiere funciara;

-in cazul incalcarii recomandarilor agrothnice , conditiile de exploatare a terenurilor, structura asolamentelor, folosirii abusive a ingrasamintelor chimice si preparatoarelor de fitosanitarie;

-in cazul neachitarii impozitului funciar si alte plati pentru folosirea terenurilor;

- in cazul neintreprinderii unor masuri de prevenire si combatere a eroziunilor, a compactarii solului, a alunecarilor de teren, a salinizarii sau imlastinirii secundare, sa asigure atit obtinerea unei productii calitative, cit si protectia solului si sporirea fertilitatii lui;

-in cazul nerespectarii drepturilor altor detinatori de terenuri ;

- in cazul nepastrarii bornelor de hotar si punctele retelei geodezice de stat din teren;

-in caz de nerespectare a a proiectului de organizare a teritoriului.

CONTRAVENŢII ÎN DOMENIUL AGRICOL ŞI SANITAR-VETERINAR Articolul 183. Daunele provocate semănăturilor, plantaţiilor sau recoltei de culturi agricole Daunele provocate semănăturilor, plantaţiilor sau recoltei strînse de culturi agricole ce se află în cîmp se sancţionează cu amendă de 10 unităţi convenţionale aplicată proprietarului de vite sau de păsări ori persoanei responsabile de ele. Articolul 184. Încălcarea normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, păstrarea şi comercializarea seminţelor Producerea, prelucrarea, păstrarea şi comercializarea seminţelor neconforme după calitate standardelor în vigoare sau fără actele de confirmare a calităţii de soi şi a calităţii culturale se sancţionează cu amendă de 250 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 200 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Articolul 185. Producerea şi/sau comercializarea neautorizată sau fără documentele respective a materialului de înmulţire şi săditor pomicol, viticol şi bacifer, falsificarea lui Producerea şi/sau comercializarea neautorizată sau fără documentele respective a materialului de înmulţire şi săditor pomicol, viticol şi bacifer, falsificarea documentelor de însoţire, falsificarea denumirii soiurilor şi a categoriilor biologice, a calităţii de soi şi a calităţii culturale a materialului de înmulţire şi săditor pomicol, viticol şi bacifer se sancţionează cu amendă de 25 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de 70 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Articolul 186. Înfiinţarea de plantaţii cu suprafaţă de peste 0,5 hectare fără proiect, cu material săditor necertificat sau de soiuri şi tipuri de portaltoi neraionate Înfiinţarea de plantaţii cu suprafaţă de peste 0,5 hectare fără proiect, cu material săditor necertificat sau cu soiuri şi tipuri de portaltoi neraionate se sancţionează cu amendă de 20 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de 70 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Articolul 187. Defrişarea neautorizată a plantaţiilor pomicole şi bacifere Defrişarea neautorizată a plantaţiilor pomicole şi bacifere cu suprafaţă de peste 0,5 hectare se sancţionează cu amendă de 25 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Articolul 188. Nerespectarea regimului fitosanitar şi de carantină, încălcarea tehnologiei de cultivare a plantaţiilor pomicole şi bacifere Nerespectarea regimului fitosanitar şi de carantină, încălcarea tehnologiei de cultivare a plantaţiilor pomicole şi bacifere, soldată cu pierderi materiale considerabile sau cu distrugerea plantaţiilor, se sancţionează cu amendă de 25 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de 75 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Articolul 189. Neexecutarea măsurilor obligatorii de combatere a organismelor dăunătoare sau încălcarea regulilor de efectuare a unor astfel de măsuri (1) Neexecutarea măsurilor obligatorii de combatere a organismelor dăunătoare sau încălcarea regulilor de efectuare a unor astfel de măsuri, fapt ce a condiţionat apariţia şi răspîndirea în masă a bolilor, vătămătorilor şi buruienilor, se sancţionează cu amendă de 45 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de 250 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (2) Utilizarea, în conformitate cu normele în vigoare, a chimicalelor la protecţia culturilor agricole şi celor silvice fără avertizarea deţinătorilor de albine se sancţionează cu amendă de 20 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Articolul 190. Scoaterea materialelor din punctele de frontieră fără control de carantină şi fără tratare Scoaterea materialelor aduse din străinătate din porturile fluviale (debarcadere) de frontieră, din staţiile de cale ferată, din gări (staţii) auto, din aeroporturi şi din alte puncte de frontieră fără control de carantină şi fără tratare în cazul cînd un astfel de control şi o astfel de tratare sînt obligatorii conform legislaţiei se sancţionează cu amendă de la 50 la 70 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 70 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu sau fără privarea, înan.

Articolul 191. Împiedicarea specialiştilor din Agenţia Fitosanitară de a exercita supravegherea şi controlul fitosanitar Împiedicarea în orice mod a specialiştilor din Agenţia Fitosanitară de a-şi exercita funcţiile de supraveghere şi control fitosanitar se sancţionează cu amendă de 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Articolul 192. Încălcarea modului stabilit de încercare şi raionare a soiurilor de viţă-de-vie Încălcarea modului stabilit de încercare şi raionare a soiurilor de viţă-de-vie se sancţionează cu amendă de 10 unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Articolul 193. Producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol necorespunzător normelor tehnice Producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol necorespunzător normelor tehnice se sancţionează cu amendă de pînă la 25 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de pînă la 75 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Articolul 194. Încălcarea modului stabilit de înfiinţare a plantaţiilor viticole Înfiinţarea de plantaţii viticole pe o suprafaţă de peste 0,5 hectare cu soiuri neraionate sau cu material săditor viticol necorespunzător normelor tehnice ori fără proiect sau autorizaţie, sădirea de noi plantaţii viticole în locul celor defrişate pînă la expirarea a 3 ani de la defrişare se sancţionează cu amendă de pînă la 25 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de pînă la 75 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.

Articolul 195. Încălcarea modului stabilit de trecere la pierderi şi de defrişare a plantaţiilor viticole Încălcarea modului stabilit de trecere la pierderi şi de defrişare a plantaţiilor viticole se sancţionează cu amendă de 25 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de 75 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Articolul 196. Încălcarea regulilor şi normelor sanitar-veterinare (1) Încălcarea regulilor şi normelor sanitar-veterinare, a măsurilor sanitar-veterinare şi a indicaţiilor legale ale specialiştilor veterinari privind asigurarea ocrotirii sănătăţii animalelor, folosirea şi întreţinerea lor corectă, ocrotirea sănătăţii omului şi profilaxia antropozoonozelor, încălcarea altor exigenţe reglementate prin normele sanitar-veterinare şi a actelor normative în domeniul medicinei veterinare se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 15 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (2) Nerespectarea măsurilor de profilaxie generală privind împrejmuirea, amenajarea, întreţinerea şi funcţionarea dezinfectoarelor, vestiarelor şi filtrelor-vestiar în exploataţii zootehnice, în locurile de aglomerare a animalelor şi în unităţile care produc, prelucrează, depozitează şi valorifică produse de origine animală, precum şi dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea cu substanţe interzise, efectuarea acestor lucrări în alt mod decît cel stabilit de autoritatea veterinară competentă se sancţionează cu amendă de pînă la 10 unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de pînă la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (3) Neamenajarea cimitirelor de animale, a gropilor Bekari, a crematoriilor sau a altor locuri de distrugere a cadavrelor de animale, a deşeurilor de origine animală sau nerespectarea condiţiilor de întreţinere şi de folosire a lor se sancţionează cu amendă de pînă la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (4) Nerespectarea măsurilor de carantină în ce priveşte termenele şi condiţiile prevăzute de normele sanitar-veterinare, precum şi în cazul bolilor epizootice declarate oficial, incluse în lista publicată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, se sancţionează cu amendă de pînă la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de pînă la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (5) Scoaterea sau introducerea, fără acordul autorităţilor sanitar-veterinare competente, a unor animale, a unor produse şi materiale de orice fel, care pot fi contagioase, din sau în zonele ori obiectivele aflate în carantină se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (6) Tăierea pentru consumul public a animalelor bolnave, suspectate de boli infectocontagioase sau parazitare, comercializarea cărnii şi a subproduselor obţinute în alte condiţii decît cele stabilite în actele normative ce reglementează normele sanitar-veterinare se sancţionează cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. (7) Neanunţarea autorităţii sanitar-veterinare teritoriale de către deţinătorii de animale a suspiciunii ori a apariţiei unei boli la animale sau a zoonozelor, precum şi a cazurilor de tăieri de necesitate sau de pieire a animalelor, se sancţionează cu amendă de la 10 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 40 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.