Termeni de orientare

Pentru marcarea punctelor si trasarea axelor si a planurilor de orientare a partilor corpului omenesc se utilizeaza urmatorii termeni:

Verticalis – indica directia perpendiculara pe un plan orizontal a unei formatiuni anatomice.

Horizontalis – denumeste o axa a unui plan sau indica directia unei formatiuni anatomice cu traiectoria paralela cu suprafata solului sau mai corect cu suprafata unui lichid aflat in stare de repaus.

Medianus (linia medio-sterniana)- este un termen rezervat pentru denumirea planului median al corpului,- se mai utilizeaza pentru a indica pozitia unei formatiuni anatomice in

mijlocul unei regiuni, sau- denumirea unei linii care imparte o regiune in 2 jumatati egale.

Coronalis – indica traiectoria in forma de coroana a unei formatiuni anatomice, iar in anatomia dezvoltarii are sensul de Frontal

Sagitalis – este termen rezervat pentru denumirea unui plan paralel cu planul median, sau pt raportarea formatiunilor anatomice in acest plan.

Frontalis – este termen rezervat pentru denumirea unui plan frontal care este perpendicular pe planurile median si transversal (orizontal).

Transversalis – este termen rezervat pentru denumirea planului transversal sau orizontal care este perpendicular pe planurile median si frontal. ( in regiunea membrelor acest plan este perpendicular pe axul lung al regiunii)

Medialis – este termen folosit in descrierile anatomice pentru a arata pozitia unei formatiuni mai aproape de planul median.

Intermedius – termen utilizat pt a indica pozitia mijlocie (intermediara) a unei formatiuni, pt denumirea

unor nervi (nervul intermedius) sau pt denumirea unor proeminente osoase (crista sacralis intermedia - creasta sacrala intermediara).

Lateralis – indica pozitia unei formatiuni anatomice mai indepartata de planul median.

Anterior – termen folosit pentru a arata faptul ca o formatiune anatomica se afla situata in fata alteia (toate formatiunile situate inaintea planului frontal sunt anterior).

Posterior – termen folosit pentru a arata faptul ca o formatiune anatomica se afla in spatele alteia (toate formatiunile situate inapoia planului frontal sunt posterioare). Dorsalis – termen folosit pentru partile posterioare ale trunchiului, gatului, se aplica in egala masura si suprafetelor corespunzatoare ale capului, membrelor superioare si inferioare.

Ventralis – termen utilizat rar in anatomia omului fiind inlocuit cu termenul anterior Exceptii la nivelul sistemului nervos Internus – este termen sinonim cu profund indicand faptul ca o formatiune se afla in interiorul unei structuri (nu trebuie folosit in sens de medial).

Extern – este termen sinonim cu superficial si este utilizat pentru a arata faptul ca o formatiune se afla situata intr-un plan superficial alteia (nu trebuie folosit in sens de lateral).

Dexter si sinister – termeni utilizati pentru a indica pozitia unei formatiuni anatomice la dreapta sau la stanga planului median.

Longitudinalis – utilizat pentru a denumi axa lungimii corpului sau directia unei formatiuni in lungul unei regiuni a corpului (ex. Antebratul dispus longitudinal cu bratul).

Transversus – indica directia unei formatiuni (deacurmezisul unei regiuni)

Caudal si cranial – sunt termeni utilizati rar in anatomie, ei fiind folositi cu precadere in biomecanica si anatomie functionala cu sensul de inferior respectiv superior (Ex: masaj caudo-cranial - in sensul circulatiei venoase).

Superior, inferior – indica pozitia unei formatiuni dealungul axei longitudinale a corpului sau membrelor sau in plan sagital.

Superficial, profound – arata pozitia si directia unei formatiuni anatomice la suprafata sau adancimea unei regiuni.

Pentru orientarea si descrierea topografica a formatiunilor anatomice de la nivelul membrelor se vor utiliza urmatorii termeni:

Proximalis, Distalis – - mai aproape sau mai departe de origine, - Pentru orientarea falangelor sau capetelor osoase - nu se va utiliza in sens de superior sau inferior la nivelul membrelor).

Radialis ,Ulnaris – sunt termeni utilizati pentru descrierea formatiunilor anatomice localizate la nivelul antebratului si mainii si au sensul de lateral pt radialis si medial pt ulnaris . - acesti termeni au avantajul ca nu tin seama de orientarea spatiala a mainii cand descriem o formatiune anatomica Tibialis, Fibularis (peroneu) – sunt termeni utilizati pentru descrierea formatiunilor anatomice localizate la nivelul gambei si piciorului avand sensul de - medial pt tibialis - lateral pt fibularis

Palmaris – termen utilizat pentru descrierea formatiunilor din regiunea anterioara a mainii.Plantaris – termen utilizat pentru descrierea formatiunilor din regiunea fetei inferioare a piciorului.Median – spre centrul segmentului sau corpuluiLateral (extern) – in afara de centrul corpului, segmentului

Dorsal (posterior)– termen pentru a arata in spate.Ventral (anterior)– termen pentru a arata in fata.Proximal (cranial, superior)– in sus fata de centrul segmentului.Distal (caudal, inferior)– in jos fata de centrul segmentului.Longitudinal – in sensul axei lunngimii.Transversal – in sensul axei transversale.

Miscarile - pot fi efectuate la nivelul segmentelor articulate ale corpului

Flexia (indoire)- termen anatomic, biomecanic si functional- miscare de apropierea a unuia dintre cele 2 segmente constitutive ale unei

articulatii fata de celalalt, s- miscarea fiziologica prin care un membru, un segment de membru sau o

parte a corpului realizeaza un unghi ascutit cu segmentul vecin (Ex: la nivelul capului - miscarea de “da si nu”).

Extensia (indreapta, intinde)- reprezinta miscarea de indepartare a unuia dintre cele 2 segmente

constitutive ale unei articulatii fata de celalalt, - miscarea fiziologica prin care cele 2 segmente ale corpului tind sa se

plaseze in lungul aceluiasi ax.

Abductia (indeparteaza)- in afara, fata de axul longitudinal,- este miscarea in care un membru sau un segment de membru se indeparteaza de axul median al corpului,- miscarea de indepartare a unui membru de corp.

Adductia (apropie)- inauntru fata de axul longitudinal,- miscarea care apropie un membru sau un segment de membru de axul

median al corpului, sau- miscarea de apropiere a unui membru de corp.

Pronatia- este miscarea de rotatie pe care mana si antebratul le executa din afara catre

corp, in jurul axului longitudinal,

- miscarea de rotatie interna a antebratului, palma trecand din afara spre inauntru,

- miscarea de rasucire a palmelor in jos,- miscarea de rotatie a antebratului si a mainii astfel incat policele se apropie

de corp.

Supinatia- este miscarea de rotatie a antebratului care apropie marginea cubitala a

acestuia si a mainii de axul median al corpului,- miscarea de rotatie externa a antebratului care aduce palma dinspre spate

spre fata atunci cand bratul se afla in pozitie verticala,- miscarea din jos in sus atunci cand bratul sta orizontal, - miscarea de rasucire a palmelor in sus.

Rotatia (in jurul axului longitudinal)- miscarea unui corp in jurul unui punct fix sau al unei axe in care fiecare

punct al corpului care se misca ramane la distanta constanta de punctual fix sau de axa respective.

Circumductia - este miscarea complexa ce inglobeaza toate miscarile simple si in care

segmentul ce se deplaseaza trece succesiv prin flexie, abductie, extensie, adductie si rotatie pt.a reveni la pozitia de flexie.