Teoria X si Y

Conceptele cu privire la Teoria X si Teoria Y au fost avansate de Douglas McGregor, in cartea sa, „Partea umana a intreprinderii” ,publicata in 1960.

Exista, in realitate, un set de presupuneri care subliniaza atitudinile si convingerile managementului privind comportamentul lucratorilor.

Teoria X este un concept cu privire la motivatia generala a lucratorilor, consecvent cu managementul stiintific al lui Taylor. Teoria X presupune ca angajatilor W le displace munca si vor actiona eficient numai intr-un mediu de lucru puternic controlat:- oamenilor le displace munca si incearca sa o evite,- deoarece oamenilor le displace munca, managerii trebuie sa-i convinga, de regula prin constrangere, sa-i controleze si, frecvent, sa-i ameninte, pentru a obtine obiectivele organizatiei.

Rezultatul logic al acestor presupuneri va fi un mediu de lucru puternic controlat, unul in care managerii iau toate deciziile, iar angajatii doar executa ordinele.

Teoria Y este un concept cu privire la motivarea generala a angajatilor, consecvent cu ideea mecanismului relatiilor umane. Teoria Y presupune ca angajatii accepta munca si responsabilitatea spre obtinerea obiectivelor organizatiei, daca se face astfel incat sa se obtina, de asemenea, o recompensa pentru asta:

oamenilor nu le displace natural munca; de fapt munca este oparte importanta a vietii lor,

oamenii vor munci pentru obiective pentru care ei se simt angajati, oamenii devin angajati, pentru realizarea unor obiective, cand acestora le este foarte

clar ca atingerea obiectivelor vor aduce recompense personale, oamenii, adesea, cauta si doresc sa accepte responsabilitati, angajatii au potentialul necesar de a ajuta eficient la atingerea obiectivelor

organizatiei, organizatiile, in general, nu fac tot posibilul pentru folosirea eficienta si rationala a

resurselor lor umane.

Desigur, aceasta viziune este complet diferita de cea a Teoriei X si mult mai constructiva decat aceasta. McGregor argumenteaza ca cei mai multi manageri se comporta in acord cu Teoria X, dar el mentioneaza ca Teoria Y este mult mai apropiata si eficienta pentru un ghid al actiunilor manageriale.

 Test de perspectiva - teoria X vs. Teoria Y:

 Vrei sa afli ce fel de manager esti? Care e metoda de abordare a managementului tau?Raspundeti la intrebarile de mai jos, cu Fals sau Adevarat

1. Supraveghez indeaproape subordonatii mei pentur a obtine rezultate mai bune de la ei 2. Stabilesc obiective si teluri pentru angajatii meu si le iau in considerare in planurile mele personale3. Stabilesc metode de control pentru a ma asigura ca subordonatii mei isi finalizeaza sarcinile4. Ma asigur ca munca subordonatilor mei este planificata pentru ei.5. Verific subordonatii mei zilnic pentru a vedea daca au nevoie de ajutor.6. Ma implic / iau masuri imediat cum rapoartele indica faptul ca proiectul / sarcina scapa de sub control7. Daca este nevoie, fortez subordonatii pentru a respecta planificarea timpului

8. Asist frecvent la sedinte de informare pentru a afla de la ceilalti care este situatia proiectelor9. Ofer subordonatilor mei idei detaliate despre cum sa isi faca treaba cel mai bine.10. Ma astept ca superiorul / superiorii mei sa imi dea detalii complete despre cum trebuie sa desfasor activitatea (instructiuni clare despre etapele si procedurile pentru fiecare sarcina).Scor: Aduna 1 punct pentru fiecare raspuns Fals pe care l-ai dat si marcheaza valoarea pe scala de mai jos :

Scara Teoriilor motivationale X si Y

(Teoria X)      10    9    8    7    6    5    4    3   2   1   0   (Teoria Y)

Teoria X corespunde tipului vechi de management, iar Teoria Y corespunde unui stil nou de management. In ziua de azi, conceptele teoriei X sunt considerate invechite si nepotrivite pentru mediul de lucru al zilelor noastre.

Principii de baza ale managementului, F.W.Taylor – “The Principles of Scientific Management” (1911):

1. Pentru orice operatie de lucru sa se elaboreze o varianta stiintifica de realizare, renuntandu-se la metodele traditionale (adica fara analiza de optimizare);

2. Sa se asigure o selectie stiintifica a lucratorilor vis-a-vis de lucrari, dupa care sa se procedeze la perfectionarea lor prin invatatura si experienta (inainte, lucratorii isi alegeau singuri lucrarile si se pregateau cum puteau ei mai bine);

3. Sa se coopereze sincer cu lucratorii, astfel incat lucrarile sa fie executate conform principiilor stiintifice puse la baza lor;

4. Munca si responsabilitatile sa fie rezonabil impartite intre manageri si lucratori, managerii preluand toate activitatile pe care le pot executa mai bine decat lucratorii (inainte, aproape intreaga activitate si o mare parte din responsabilitate reveneau lucratorilor: controlul calitatii, evidenta productiei, coordonarea lucrarilor, dispecerizarea s.a.).