Teoria Inteligențelor Multiple Teoria Inteligențelor Multiple în Predarea/Învățarea limbii în Predarea/Învățarea limbii

moderne moderne

Școala Gimnaziala "Ștefan cel Mare" DorohoiȘcoala Gimnaziala "Ștefan cel Mare" Dorohoi

Prof. LIVIA VIZITEU

Este un domeniu relativ nou pentru Este un domeniu relativ nou pentru predarea limbilor străine. Acesta a fost predarea limbilor străine. Acesta a fost dezvoltata la începutul anilor 1970 prin dezvoltata la începutul anilor 1970 prin John Grindler si Richard Bandler, care au John Grindler si Richard Bandler, care au studiat modele şi credinţele de persoane studiat modele şi credinţele de persoane care excelau (Revell şi Norman 1997). Din care excelau (Revell şi Norman 1997). Din acestea, ei au creat un set de modele, acestea, ei au creat un set de modele, tehnici şi strategii pe care si alte persoane tehnici şi strategii pe care si alte persoane le pot utiliza pentru căutarea excelenţeile pot utiliza pentru căutarea excelenţei

NLP (Programare Neuro Lingvistica) a fost folosit NLP (Programare Neuro Lingvistica) a fost folosit în în predarea limbilor străinepredarea limbilor străine mai mult decât am putea mai mult decât am putea realiza. Acei profesori care încorporează elemente de realiza. Acei profesori care încorporează elemente de suggestopedie, muzică, teatru şi limbajul corpului în suggestopedie, muzică, teatru şi limbajul corpului în lecţiile lor se bazeaza deja pe NLP ,asa cum se facea lecţiile lor se bazeaza deja pe NLP ,asa cum se facea acum douăzeci de ani.acum douăzeci de ani.

NLP, cu rădăcinile sale în psihologie şi neurologie, NLP, cu rădăcinile sale în psihologie şi neurologie, priveste modul în care creierul funcţionează şi modul în priveste modul în care creierul funcţionează şi modul în care creierul poate fi instruit în scopul îmbunătăţirii. care creierul poate fi instruit în scopul îmbunătăţirii. Aceasta cuprinde sau se referă la funcţiile de „stânga / Aceasta cuprinde sau se referă la funcţiile de „stânga / dreapta creierului „ ,” stilurile de învăţare vizuale / dreapta creierului „ ,” stilurile de învăţare vizuale / auditive / kinestezice”, inteligenţa şi mai multe alte auditive / kinestezice”, inteligenţa şi mai multe alte domenii de cercetare care incearca sa identifice modurile domenii de cercetare care incearca sa identifice modurile de de învăţare recunoscând în acelaşi timp importanţa de de învăţare recunoscând în acelaşi timp importanţa fiecarui elev.fiecarui elev.

Programare Neuro-LingvisticaProgramare Neuro-Lingvistica (NLP)(NLP)

În NLP, informatia soseste În NLP, informatia soseste prin intermediul prin intermediul simţurilorsimţurilor, şi sunt identificate "şase modalităţi" în , şi sunt identificate "şase modalităţi" în care diferite persoane percep mesaje. Aceste care diferite persoane percep mesaje. Aceste modalităţi sunt: modalităţi sunt: vizuala , constructiva, auditiva vizuala , constructiva, auditiva  ,digital -auditiva , kinestezică; ,digital -auditiva , kinestezică;

Acestea formează în mod clar baza a ceea ce Acestea formează în mod clar baza a ceea ce cunoastem acum ca "VAK" - identificarea celor cunoastem acum ca "VAK" - identificarea celor care învaţă vizual, auditiv şi kinestezic şi care învaţă vizual, auditiv şi kinestezic şi necesitatea de a răspunde pentru diferite stiluri de necesitatea de a răspunde pentru diferite stiluri de învăţare în sala de clasă.învăţare în sala de clasă.

Stilurile de invatareStilurile de invatare

Activităţile Inteligenţelor MultipleActivităţile Inteligenţelor Multiple sunt utile pentru predarea limbii engleze sunt utile pentru predarea limbii engleze într-o varietate de situaţii. Cel mai într-o varietate de situaţii. Cel mai important aspect atunci cand profesorul important aspect atunci cand profesorul foloseste activităţile inteligenţelor multiple foloseste activităţile inteligenţelor multiple în clasă este că va acorda în clasă este că va acorda sprijin pentru sprijin pentru elevii care ar putea considera elevii care ar putea considera activităţile tradiţionaleactivităţile tradiţionale mai dificile. mai dificile.

În lucrarea sa, În lucrarea sa, Frames of mindFrames of mind (1983), (1983), doctorul Howard doctorul Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard,Gardner, profesor la Universitatea Harvard, a redefinit a redefinit inteligenta ca "multiplã". Supozitia lui Gardner cã ar exista inteligenta ca "multiplã". Supozitia lui Gardner cã ar exista diferite tipuri de inteligentã ne-ar da posibilitatea nouã, diferite tipuri de inteligentã ne-ar da posibilitatea nouã, dascãlilor, de a-i intelege si pe elevii care "nu exceleazã", dascãlilor, de a-i intelege si pe elevii care "nu exceleazã", cãci ne-am putea concentra pe ceea ce fac ei bine si nu pe cãci ne-am putea concentra pe ceea ce fac ei bine si nu pe ceea ce nu pot face. Privitor la implementarea efectivã a ceea ce nu pot face. Privitor la implementarea efectivã a teoriei sale la clasã Gardner crede cã profesorul trebuie teoriei sale la clasã Gardner crede cã profesorul trebuie sã ia cu adevarat în serios diferentele dintre elevi, sã ia cu adevarat în serios diferentele dintre elevi, fundamentale fiind interesul real fatã de elevi, capacitatea fundamentale fiind interesul real fatã de elevi, capacitatea adultilor de a întelege punctele forte ale elevului, si dorinta adultilor de a întelege punctele forte ale elevului, si dorinta de a-i face pe copii sã-si foloseascã bine si eficient de a-i face pe copii sã-si foloseascã bine si eficient potentialul. Prin întelegerea teoriei inteligentelor multiple a potentialul. Prin întelegerea teoriei inteligentelor multiple a lui Gardner profesorii pot sã-i ajute pe elevi sã invete lui Gardner profesorii pot sã-i ajute pe elevi sã invete fãrã fãrã teama paralizantã de esec si dupã puterea fiecãruia.teama paralizantã de esec si dupã puterea fiecãruia.

Gardner este convins cã oameni extraordinari se Gardner este convins cã oameni extraordinari se formeazã doar din elevi care au învãtat usor si cu formeazã doar din elevi care au învãtat usor si cu plãcere. plãcere.

De ce "Twenty Questions" le place multor elevi? Poate De ce "Twenty Questions" le place multor elevi? Poate pentru cã este nevoie de mai multe inteligente pentru a pentru cã este nevoie de mai multe inteligente pentru a duce activitatea la îndeplinire. duce activitatea la îndeplinire.

În "Twenty Questions," elevii au prins de spate numele În "Twenty Questions," elevii au prins de spate numele unui obiect sau al unui animal. Toti văd cuvântul de pe unui obiect sau al unui animal. Toti văd cuvântul de pe spate cu exceptia celui ce îl poartã. Dar acesta din urmă spate cu exceptia celui ce îl poartã. Dar acesta din urmă poate afla cuvântul plimbându-se printre colegi si punând poate afla cuvântul plimbându-se printre colegi si punând întrebări de tipul "yes/no". Elevii folosesc dintr-un foc întrebări de tipul "yes/no". Elevii folosesc dintr-un foc inteligenta lor lingvisticã, spatialã, interpersonalã, inteligenta lor lingvisticã, spatialã, interpersonalã, kinestezicã si logicã- matematicã. kinestezicã si logicã- matematicã.

Urmeaza o clasificare a activitãtilor folosite frecvent la ora de limbă Urmeaza o clasificare a activitãtilor folosite frecvent la ora de limbă modernă, din punctul de vedere al teoriei inteligentelor multiple:modernă, din punctul de vedere al teoriei inteligentelor multiple:

Inteligenta Lingvisticã - Inteligenta Lingvisticã - lumea înteleasã prin intermediul cuvintelor lumea înteleasã prin intermediul cuvintelor vorbite si scrise. Flashcards Scrierea poeziilor, povestilor; Crearea vorbite si scrise. Flashcards Scrierea poeziilor, povestilor; Crearea acronimurilor/ mnemonicilor;Crearea de întrebãri/ rãspunsuri; acronimurilor/ mnemonicilor;Crearea de întrebãri/ rãspunsuri; Crearea metaforelor si analogiilor; Definirea/ restructurarea Crearea metaforelor si analogiilor; Definirea/ restructurarea termenilor; Parafrazareatermenilor; Parafrazarea

Inteligenta Interpersonalã - Inteligenta Interpersonalã - lumea înteleasã prin ochii altora.lumea înteleasã prin ochii altora. Schimburi de idei, Jocuri de echipã, Învãtarea în grup/ pe echipã, Schimburi de idei, Jocuri de echipã, Învãtarea în grup/ pe echipã,

Negocierea, Impartãsirea ideilor, Feedback-ul; Studiile de caz în Negocierea, Impartãsirea ideilor, Feedback-ul; Studiile de caz în grup; Jocul de rol; Board games; Brainstorming pe grupe; Problem grup; Jocul de rol; Board games; Brainstorming pe grupe; Problem solving pe grupe; Proiect colectivsolving pe grupe; Proiect colectiv

Inteligenta Spatialã /Vizualã - Inteligenta Spatialã /Vizualã - lumea înteleasã prin intermediul lumea înteleasã prin intermediul vizualizãrii si orientãrii spatiale.vizualizãrii si orientãrii spatiale.

Postere; Exercitii de imaginatie; Mind map-uri; Reclame; Alcãtuirea Postere; Exercitii de imaginatie; Mind map-uri; Reclame; Alcãtuirea de diagrame; Folosirea mijloacelor audio-videode diagrame; Folosirea mijloacelor audio-video

Inteligenta Matematicã - Inteligenta Matematicã - lumea înteleasã prin cauze si lumea înteleasã prin cauze si efecte.efecte.

Analiza; Alcãtuirea de liste; Crearea de diagrame; Definirea Analiza; Alcãtuirea de liste; Crearea de diagrame; Definirea prioritãtilor; Puzzle-uri; Prezentarea logicã si secventialã a prioritãtilor; Puzzle-uri; Prezentarea logicã si secventialã a informatieiinformatiei

Inteligenta Kinestezicã Inteligenta Kinestezicã lumea înteleasã prin intermediul lumea înteleasã prin intermediul aspectelor concrete (prin fizicalitate).; jocuri pe echipe aspectelor concrete (prin fizicalitate).; jocuri pe echipe (Total Physical Response); pasarea ca la basket a (Total Physical Response); pasarea ca la basket a întrebãrilor si rãspunsurilor; joc de rol dramaticîntrebãrilor si rãspunsurilor; joc de rol dramatic

Inteligenta Muzicalã - Inteligenta Muzicalã - lumea înteleasã prin ritmuri si lumea înteleasã prin ritmuri si melodii.melodii.

muzica în timpul activitãtilor; compunerea de melodii/ muzica în timpul activitãtilor; compunerea de melodii/ cântece; crearea "RAPS"/ jingles; învãtarea de cântececântece; crearea "RAPS"/ jingles; învãtarea de cântece

Inteligenta Intrapersonalã - Inteligenta Intrapersonalã - lumea înteleasã din propriul lumea înteleasã din propriul (deci, unicul) punct de vedere.(deci, unicul) punct de vedere.

Reflectia; Fixarea de obiective; Autoanaliza; Exercitii de Reflectia; Fixarea de obiective; Autoanaliza; Exercitii de imaginatie; Jocuri fãrã contact direct; Învãtarea din greseli; imaginatie; Jocuri fãrã contact direct; Învãtarea din greseli; Studiul individuaStudiul individuall; Jurnalul; Jurnalul

Un stil de invatare reprezinta modul unui elev Un stil de invatare reprezinta modul unui elev constant de a răspunde la stimuli şi a-i folosi în constant de a răspunde la stimuli şi a-i folosi în procesul de învăţare.procesul de învăţare.

Cei mai mulţi elevi au elemente ce tin de mai Cei mai mulţi elevi au elemente ce tin de mai mult decat un stil de învăţare. Ei pot avea o mult decat un stil de învăţare. Ei pot avea o preferinţă pentru un stil de învăţare, dar pot preferinţă pentru un stil de învăţare, dar pot invata, de asemenea, în alte moduri. invata, de asemenea, în alte moduri.

Profesorii ar trebui să încerce sa utilizeze o Profesorii ar trebui să încerce sa utilizeze o varietate de materiale şi metodevarietate de materiale şi metode pentru a pentru a permite elevilor să aibă cel puţin preferinţa permite elevilor să aibă cel puţin preferinţa stilurilor lor de invatare parţial abordate. stilurilor lor de invatare parţial abordate.

Stilurile de învăţare nu se ocupa de "ceea Stilurile de învăţare nu se ocupa de "ceea ce" elevii invata, ci mai degrabă "cum" ce" elevii invata, ci mai degrabă "cum" preferă să înveţe. Deci nu trebuie să preferă să înveţe. Deci nu trebuie să îintrebăm "Este acest elev inteligent?", ci îintrebăm "Este acest elev inteligent?", ci mai degrabă mai degrabă "Cum este acest elev "Cum este acest elev inteligent?“inteligent?“

În acest proces, mai multe teorii de învăţare În acest proces, mai multe teorii de învăţare au fost propuse pentru a vorbi despre felul au fost propuse pentru a vorbi despre felul în care învaţă copiii. în care învaţă copiii.

Modelul VARKModelul VARK Propus de Fleming (1992) este modelul cel mai larg Propus de Fleming (1992) este modelul cel mai larg

acceptat. acceptat.

Conform modelului VARK, învăţarea copiilor variază în Conform modelului VARK, învăţarea copiilor variază în funcţie de funcţie de patru stiluri principalepatru stiluri principale. Fiecare copil tinde să . Fiecare copil tinde să demonstreze unul dintre aceste patru stilurilor ca principala demonstreze unul dintre aceste patru stilurilor ca principala metodă de învăţare intrinseca dar şi unele din celelalte stiluri metodă de învăţare intrinseca dar şi unele din celelalte stiluri pot să apară la unii copii ca si stiluri de învăţare secundare. pot să apară la unii copii ca si stiluri de învăţare secundare.

Fleming a afirmat că elevii vizuali au o preferinta pentru a Fleming a afirmat că elevii vizuali au o preferinta pentru a vedea (cred că în imagini; ajutoare vizuale, cum ar fi slide-vedea (cred că în imagini; ajutoare vizuale, cum ar fi slide-uri, diagrame, pliante, etc). uri, diagrame, pliante, etc).

Elevilor auditivi le place să înveţe prin ascultare (prelegeri, Elevilor auditivi le place să înveţe prin ascultare (prelegeri, discuţii, benzi, etc). discuţii, benzi, etc).

Elevii tactili / kinetici preferă să înveţe prin experienţă în Elevii tactili / kinetici preferă să înveţe prin experienţă în mişcare, atingere, şi făcând (explorarea activă a lumii, mişcare, atingere, şi făcând (explorarea activă a lumii, proiecte ştiinţifice, experimente etc.)proiecte ştiinţifice, experimente etc.)

Referindu-ne la stilurile diferite de invatare in cazul unei Referindu-ne la stilurile diferite de invatare in cazul unei limbi strainelimbi straine, , consider că limba se învata cel mai bine consider că limba se învata cel mai bine atunci când este prezentată şi se lucreaza cu ea printr-o atunci când este prezentată şi se lucreaza cu ea printr-o combinare a urechilor (auditive), ochilor (vizual), şi combinare a urechilor (auditive), ochilor (vizual), şi prin mişcării (kinetice)prin mişcării (kinetice)În acest stil de învăţare / predare, orice exerciţiul oferit În acest stil de învăţare / predare, orice exerciţiul oferit stimuleaza multe dintre domeniile menţionate mai sus, în stimuleaza multe dintre domeniile menţionate mai sus, în scopul de a implica cât mai mult cu putinţă din emisferele scopul de a implica cât mai mult cu putinţă din emisferele creierului, în experienţa de învăţare, producând astfel creierului, în experienţa de învăţare, producând astfel rezultate mai eficiente.rezultate mai eficiente.

Mai jos am propus un Mai jos am propus un exerciţiu „mind map” in ora de exerciţiu „mind map” in ora de limba englezalimba engleza, care ilustrează unele din aspectele , care ilustrează unele din aspectele discutate mai sus .discutate mai sus .

Activitatea: Mind MapActivitatea: Mind Map • • profesorul deseneaza întâi o hartă pe tabla, cu o imagine profesorul deseneaza întâi o hartă pe tabla, cu o imagine

care reprezintă obiectul de lectură în centrul şi cuvintele care reprezintă obiectul de lectură în centrul şi cuvintele cheie incadrând imaginea. Li se elevilor să copieze harta pe cheie incadrând imaginea. Li se elevilor să copieze harta pe o bucată de hârtie. o bucată de hârtie. (emisfera dreapta a creierului este (emisfera dreapta a creierului este astfel stimulata artistic)astfel stimulata artistic)• Profesorul plaseaza un articol pe care doreste să-l citeasca • Profesorul plaseaza un articol pe care doreste să-l citeasca elevii pe podea. Li se cere elevilor să sa se ridice si sa elevii pe podea. Li se cere elevilor să sa se ridice si sa traverseze camera pentru a lua articolul traverseze camera pentru a lua articolul (în acest mod, (în acest mod, creierul reflex este pus la muncă prin pompare de creierul reflex este pus la muncă prin pompare de oxigen in creier, prin urmare, făcând elevii mai alerti).oxigen in creier, prin urmare, făcând elevii mai alerti).• Profesorul le cere elevilor să citească rapid articolul. • Profesorul le cere elevilor să citească rapid articolul. Profesorul trebuie sa se asigure că ei nu se opresc sa caute Profesorul trebuie sa se asigure că ei nu se opresc sa caute cuvinte noi - o scanare rapidă, este tot ceea ce e nevoie. cuvinte noi - o scanare rapidă, este tot ceea ce e nevoie. (Emisfera stanga a creierului functioneaza iute pentru a (Emisfera stanga a creierului functioneaza iute pentru a înţelege şi a pune lucrurile în loc).înţelege şi a pune lucrurile în loc).

• • Profesorul le cere elevilor să completeze apoi Profesorul le cere elevilor să completeze apoi harta scriind tot ce isi pot aminti sub cuvintele-harta scriind tot ce isi pot aminti sub cuvintele-cheie. cheie. (sistemul limbic este deja implicat prin (sistemul limbic este deja implicat prin efectuarea unui angajament pentru a reveni la efectuarea unui angajament pentru a reveni la articol si pentru a afla orice informaţii lipseşte)articol si pentru a afla orice informaţii lipseşte)• Li se cere elevilor sa faca perechi şi sa • Li se cere elevilor sa faca perechi şi sa împărtăşeasca şi sa discute hărţile lor împărtăşeasca şi sa discute hărţile lor (-este (-este implicata activitatea creierului nou pe măsură implicata activitatea creierului nou pe măsură ce elevii încearcă să vină cu explicaţii la hărţile ce elevii încearcă să vină cu explicaţii la hărţile lor)lor)• Profesorul le cere perechilor sa se întoarca la • Profesorul le cere perechilor sa se întoarca la articol pentru a compara hărţile lor cu informaţiile articol pentru a compara hărţile lor cu informaţiile din articol din articol (sistemul limbic a făcut o investiţie şi (sistemul limbic a făcut o investiţie şi emisfera stanga a creierului nu poate aştepta emisfera stanga a creierului nu poate aştepta să se întoarcă şi să completeze toate spatiile)să se întoarcă şi să completeze toate spatiile)

ÎnÎn concluzieconcluzie Prin introducerea Prin introducerea teoriei inteligentelor teoriei inteligentelor

multiple în cadrul orelormultiple în cadrul orelor se observã cã se observã cã profesorii câstigã o întelegere profundã a profesorii câstigã o întelegere profundã a preferintelor de învãtare ale eleviilor, iar preferintelor de învãtare ale eleviilor, iar elevii câstigã si ei o mai mare încredere în elevii câstigã si ei o mai mare încredere în puterile lor. Ne-am convins sperãm cã un puterile lor. Ne-am convins sperãm cã un mod uniform de a preda si evalua este mod uniform de a preda si evalua este nesatisfãcãtor când suntem toti atât de nesatisfãcãtor când suntem toti atât de diferiti si deci meritã sã încercãm sã diferiti si deci meritã sã încercãm sã abordãm la clasã, fie chiar si numai pentru a abordãm la clasã, fie chiar si numai pentru a varia putin ora, inteligentele multiple ale lui varia putin ora, inteligentele multiple ale lui Gardner. Gardner.