Jurisdicia Constituional Teoria instituiei controlului constituionalitaii legilorTema: Teoria instituiei constituionalitii legilor1) Noiunea i esena supremaiei constituiei.2) Consecinele juridice.3) Garaniile juridice a supremaiei constituiei.4) Noiunea de control a constituionalitii legilor.5) Formele de control a constituionalitii legilor.

1. Noiunea i esena supremaiei constituiei.

n doctrina dreptului constituional nu exista o teorie bazata pe coninutul unic de constituie. Majoritatea constituiilor din lume au un coninut complex care reglementeaz principii fundamentale pentru toate domeniile vieii politice, economice, culturale, juridice s.a.. Acest caracter al constituiei i d o form de lege fundamental pentru toate relaiile sociale n stat. Majoritatea constituiilor prevd n textul lor c sunt adoptate de ctre popor sau n numele lui. n constituia SUA este folosit formula Noi, poporul SUA, n Germania Poporul german, n Frana Poporul francez aprob constituia. n funcie de coninut ntre constituiile statelor exista deosebiri eseniale, nu exist nconstituii o consecutivitate de norme care s stabileasc form organizrii de stat, exista doar trimitere la norma de drept ce prevede acest lucru.n majoritatea statelor constituiile prevd form de guvernamnt, structura de stat, regimul politic al statului, separaia puterilor, drepturile i ndatoririle cetenilor.

Supremaia constituiei este o calitate a constituiei, care o situeaz n vrful instituiilor politico-juridice dintr-un stat, fiind sursa principal a reglementrilor din domeniul politic, juridic, social i economic. Constituia este sursa fundamental a sistemului politic i a sistemului juridic naional. Ea este plasat n fruntea ierarhiei actelor politice i a actelor juridice normative. Coninutul legii fundamentale reflect condiiile social-politice i istorice existente la moment ct i tradiiile istorice, interesele naionale, cultura, politica statului. Constituiile scrise sunt elaborate de puterea constituant a cror membri au calitatea de reprezentani ai naiunii. Supremaia constituiei se fundamenteaz pe coninutul i form ei.

n doctrina constituional sunt cunoscute supremaia material i formal.Supremaia material se bazeaz pe faptul ca ntreaga ordine juridic se bazeaz pe constituie.Supremaia formal se bazeaz pe faptul c adoptarea ei necesit mai multe etape complexe i se aprob de ctre popor prin referendum.

Constituia ca izvor principal al dreptului este partea integrant a acestuia, toate celelalte ramuri de drept i gsesc punctul de plecare n coninutul constituiei. Orice abatere de la aceast este considerat nula. Daca o normconstituional este modificat, se modific i ramura respectiva de drept, dac o ramur de drept se modific, atunci ea trebuie s fie n concordan cu normele constituionale. Supremaia constituiei implic o serie de consecine juridice care este asigurat n acelai timp i de garanii. Asigurarea supremaiei constituiei nseamn i asigurarea stabilitii sociale i a ordinii juridice n stat.

2. Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei

Pozitia privilegiata a constitutiei in sistemul de drept implica o multitudine de consecinte juridice , unele care privesc chiar constitutia , altele care privesc restul dreptului.Analiza se va limita doar la consecintele juridice , adica la cele care evidentiaza ca suprematia constitutiei este o realitate juridical si nu o simpla teorie , ca ea este realizata printr-un intreg system de reguli si practice viabile.Consecintele juridice privind adoptarea constitutiei Fara de continutul si scopurile constitutiei , dintotdeauna s-a pus problema unor forme speciale (proceduri) de adoptare , care sa puna in valoare suprematia acesteia si deosebirile fata de restul dreptului , dar mai ales fata de legile ordinare.Adoptarea constitutiei trebuie vazuta ca un process complex , cu profunde semnificatii politico-juridice , proces in care se detaseaza clar , cel putin trei elemente si anume: initiative adoptari constitutiei , organul competent (constituantul sau puterea constituanta) , modurile de adoptare.Consecintele juridice privind modificarea , suspendarea si abrogarea constitutiei Constitutia , ca lege fundamentala a unui stat , nu poate ramane insa neschimbata .Ea sufera in mod firesc unele modificari ca urmare a corelatiei ce exista si trebuie sa existe intre drept si dinamica economica si sociala .Modificarea constitutiei trebuie sa se realizeze prin procedure si forme care sa puna in valoare locul constitutiei in sistemul de drept.In legatura cu modificarea constitutiei prevederile constitutionale trebuie sa se caracterizeze printr-o stabilitate sporita , dar aceasta stabilitate trebuie sa fie in primul rand rodul realismului constitutiei si nu al unor procedure de modificare exaggerate.Nu se poate pierde din vedere ca viata sociala si economica , careia prevederile constitutionale I se adreseaza , cunoaste o permanenta evolutie.In mod firesc si constitutia trebuie sa tina pasul cu dinamica sociala si economica.Astefel , prevederile constitutionale pot devein o frana in dezvoltarea societatii la al carei progress trebuie sa concure.In stransa legatura cu adoptarea si modificarea constitutiei se afla si suspendarea precum si abrogarea constitutiei , care , de asemenea , trebuie sa puna in valoare suprematia constitutiei.Deosebirile dintre constitutie si legi , consecinte ale suprematiei constitutiei Desigur , intr-o viziune foarte larga , dar corecta , constitutia este si ea o lege.Cu acestea pozitia supraordonata a constitutiei se manifesta si in raport cu legea , fata de care se fac trei mari deosebiri: de continut , de forma si de putere juridical.Aceste deosebiri pot fi facute insa numai dup ace vom si legea ca act juridic al parlamentului.Conformitatea intregului drept cu constitutia , consecinta a suprematiei constitutiei Constitutia , ca izvor principal al dreptului , este deci parte integranta a acestuia.Prin continutul si pozitia sa in sistemul de drept, constitutia comanda insa intregul rept.Reglementand relatiile sociale care sunt esentiale pentru popor , relatii din toate domeniile vietii economice , politice , sociale si culturale, constitutia stabileste principiile fundamentale pentru intregul drept.Toate celelalte ramuri de drept isi gasesc punctual de plecare , la nivelul celor mai inalte principia, in si numai prevederile constitutiei.Ramurile dreptului dezvolta aceste dispozitii de principiu , dar normele lor trebuie sa fie in perfecta concordant cu litera si spiritual Constitutiei. Orice abatere de la aceasta concordant este considerate o incalcare a constitutiei si a suprematiei sale , ducand la nulitatea dispozitilor lagale in cauza.Una din modalitatile prin care se poate constata eventuala abatere a normelor legale de la prevederile constitutionale este controlul de constitutionalitate. Din aceasta regula a conformitati rezulta si o a doua consecinta.Astfel , in cazul in care o dispozitie constitutional este modificata , in mod obligatoriu trebuie sa sa modifice si normele din raurile de drept corespondente.Aceasta modificare se impune pentru ca in permaneta trebuie respectata concordanta intregului drept cu constitutia.Daca modificarile sunt obligatorii , ele nu se realizeaza insa automat , de indata , ci aceasta depinde de faptul daca norma constitutionala noua este de aplicatie mijlocita sau nemijlocita , problema de mare interes practic.

3. Garaniile juridice a supremaiei constituiei.n doctrina constituional sunt cunoscute trei garanii juridice:

1. controlul general al aplicrii constituiei; 2. controlul constituionalitii legilor; 3. ndatorirea fundamental de a respecta constituia.

1. Controlul general al aplicrii constituiei este rezultatul faptului ca ntreaga activitate statal este bazat pe constituie. Constituiareglementeazformele fundamentale de organizare a puterii i categoriile statului. Toate organele statului trebuie s-i desfoare activitatea n conformitate i n limitele prevzute de constituie. Acest control general este prima generaie juridic a supremaiei constituiei, el realizndu-se prin formele de control constituional.

2. Controlul constituionalitii legilor este o form de verificare a conformitii legii cu constituia. Ca instituie a controlului constituional ea cuprinde reguli privitoare la organele competente s exercite acest control precum i procedura prin care se aplic i msurile luate n urma acestei verificri.

3. ndatorirea fundamental de a respecta constituia este o ndatorire n primul rnd a efului statului de a veghea la respectarea constituiei i corectitudinea aplicrii de toate organele statului, autoritilor publice, partidelor politice i a cetenilor de a respecta constituia.

Constituia RM este legea suprem, nici o lege, nici un alt act juridic care contravine prevederilor constituiei nu are putere juridic.

4. Noiunea de control a constituionalitii legilor.

Controlul constituional este un control asupra transpunerii n via a constituiei, a legilor constituionale i celor organice. Controlul constituional este o procedur de verificare a actelor emise de organele statului, proces prin care organul ce verific poate anula actele organului controlat. n doctrina dreptului constituional pentru fundamentarea i argumentarea tiinific a controlului constituional s-au naintat trei teorii de baz:

1. Teoria organic reiese din faptul c, deoarece constituia este actul puterii legislative atunci actele organelor de stat prevzute de constituie fiind ierarhic puterii legislative nu trebuie s contrazic actului acestei puteri. 2. Teoria instituional reiese din faptul c constituia instituie reguli privindactivitatea organelor de stat, nici una din ele neavnd o for juridic suprem fa de celelalte puteri. 3. Teoria natural-juridic se consider, c constituia instituie nite reguli de joc dintre guvernai i guvernani, aplicnd astfel nite garanii suplimentare ceteanului, iar controlul constituional este chemat s respecte aceste garanii.

Prin esena sa controlul constituional reprezint i unul din mijloacele privilegiate de aprare a societii civile mpotriva dominaiei puterilor statale.

4. Formele de control a constituionalitii legilor.

ndoctrina constituional sunt cunoscute mai multe forme de control ale constituionalitii legilor:

1. ndependen de timpul n care se efectueaz controlul cunoatem: Controlul preventiv(apriori) se aplic prealabil nfa proiectului legii. Controlul posterior se exercit asupra legilor deja publicate avnd for juridic. (se aplic n RM) 2. ndependen de form: Controlul abstract presupune verificarea unui act normativ n afara unui caz concret.Controlulconcret are loc n urma unui proces judiciar concret.(se aplic n RM)

3. ndependen de modul nscrierii nconstituie: Controlul explicit este prevzut direct n textul constituiei.(se aplic n RM)Controlul implicit nu-i prevzut nconstituie, dar reiese dinprincipiul legalitii.(se aplic n RM)

4. ndependen de spaiul de realizare avem: Controlul intern se aplic de organul care a emis actul. Controlul extern se aplica de un alt organ specializat.(se aplic n RM)

5. ndependen de coninut avem: Controlul formal atrage atenie asupra condiiilor i cerinelor ce in de adoptarea i elaborarea actelor normative.(se aplic n RM) Controlul material verific conformitatea actului normativ cu prevederile constituionale .(se aplic n RM)

6. Dup volum: Controlul general se refer la toate categoriile de relaii sociale reglementate de constituie.(se aplic n RM) Controlul particular se refera la unele categorii de relaii sociale.(se aplic n RM).

4Vascan Victor