G.G. NEAMTU

ncfii : (cul- a 5-a.

"

fuinregistrate,I de prryietate intelectualS.

Teoriaanalizea

gi practicagramaticale

Editia a V-a

Editura Paralela 45

ruti qi din nou imbogdtitI,

mdru Niculescu, Structura

in LL XVII, pp. 183-190.:9ti.lui afi * participiu",in

,pp.4l-52.lraiova.actic), ed a II-a revizuit[ qi

in romdna contemporand,

t indirect?, in LR, XI, nr. 3,

ri, Bucureqti.r CL, XX[, nr.2,pp.239-

iti.t gramaticd a limbii romdne

ersonql. Note sintactice, in

:liilor sale in limba romdnd,

i la substantive, in SCL, XI,

u, Sintaxa limbii romdne,

ive sau pronume (posesive,

,R, IV, nr. 4, pp. 83-90.

, in LR, V, nr. 6, pp. 55-59.

, in SCL, XI, nr. 3,pp.797-

meral, pronume, in LP., IX,

r Omagiu Rosetti, pp. 1029-

nporand - morfologia (curs

ulativ" a fi, in SIUBB, XLI,

CU PRINS

cuvANT-f;NATNTE ".................".....5PREFATA ...................9

T 0 APROPO DE... INTREBARI........... .........17

T 1 NOMTNATIV (ACUZATIV) / GENITTV @ATIV) ....,......................22

T 2 NOMINATIV I ACTJZATIV ..............,,,..,.27

T 3 GENITIV / DATIV...... "........3IT 4 GENITIV r',ln,A pnnpozrTrB / GENiTiv CU PREPOZITIE (Gr / G3)................35

T 5 DATIIV l7:R1-PREPOZTTTE / DATIV CUPREPOZITIE (Dl rDr).."......................38T 6 VOCATIV /NOMINATrV................ .......42

T7 VOCATIV+VOCATIV/VOCATIV-NOMINATIV..........'....................".....'...45T 8 VOCATIVr,enZ FLINCTIE I VOCATTV CUFI-JNCTIE.......................................48T 9 DATIV POSESIV / ADJECTIV PRONOI\'{INAL POSESIV .............50

T 10 CUVINTE CU SENS TEMPORAT - AD'ryKBE / 5U85TANT1V8.............,.........55T I1 SUBS'IANTIVE i ADVERBE DERIVATE DiN SUBSTANTIVE ............"""....'59T 12 I,U1*ARTICOLHOTARAT/PRONI.JMEPERSONAL ..................62

T 13 UN, O_NUMERAL CARDINAL / ADJECTIVNEHOTANAT T

AnTrcoL NEHOTAR4r.................. '......66T t4 Nr$TE -ARTICOL NEI{OTARAT / ADJECTIV NEHOTARAT..........................70

T 15 CEL (CEA, CEI, CELE) - ARTICOL DEMONSTRATIV I PRONUMEDEMONSTRATIV.............. ..'...............'.'.71

T 16 AL(A,AI,ALE)-CEREGENITIV/NUCEREGENITIV..... ....."'...75't r7 ADJECTIVE PRONOMINALE / PRONUME .............. .'..'...'...........80

T 18 PRONUME POSESIVE - NOMINATIV (ACLTZATIV) / GENITIV (DATIV) .....89

T 19 AL MEU @L rAU ETC.) - ADJECTIV PRONOMINAL POSESIV iPRONUME POSESIV..... "..'......"..............92

T 20 ADJECTIVE PRONOMiNALE POSESIVE / PRONUME POSESIVE.................95

T 2r LUI (EI, LOR) / SAU (SA, Sn, SALE) -PRONUME PERSONAL /ADJECTIVPRONOMINAL POSESIV ....'...".....".'.....98

T 22 SINGULAR / PLURAL... ...'..............'.....101

T 23 PRONUME RE,FLEXIV / PRONUME PERSONAL ...."...."...".".....I05

T 24 ADJECTIV rZaa pnBpozrTrB / ADJECTIV CtlPREPOZITIE........'.'...'.........I I8T 25 ADVERB DE MOD i ADJECTIV .""".,'122T 26 NUMERALUL - ATRIBU'T NUN{ERAL ADJECTIVAL / ATRIBUT

NUMERAL SUBSTANTIVAL........... .........".............'.130

T 27 PREPOZITIE - IMPLINE CAZ / NU IMPLTNE CAz............. .".....'.'136

T 28 PuEPOZITII (LOCUTITJNI PREPOZITIONALE) CU GENITIVUL /ADVERBE (LOCUTiUNI ADVERtsIALE).............. ...................'..138

T 29 CANTRA (IL[POTNVA...) - PREPOZTTTT+ GENITIV I ACUZATIY IDATIV ,.,........141

T 30 LOCUTIL|I,{I PREPOZITIONALE CU GENITIVUL /,,FALSE"LOCUTILNI PREPOZITIONALE CU GENITIVUL ....................'146

T 31 ,*A.DVERB + DE' - FORMEAZA r.OCUlnmE PRE?OZITIONALA /NIJ FORMEAZA LOCUTIL]NE PREPOZryIONALA ...................149

T1? pREpozrTrr EXPRIMATE / pREpozrTri NEEXPRTMATE ......... i-51T 33 I-OCUTIUNI PREPOZITIONALE / LOCUTIT]NI CONJLTNCTIONALE ........... 1 5 5\s4 PRONLTME (ADVERBE) _ INTEROCATTVE / R\LAT\VE..................................160T 3.5 CUVINTE SUBORDONATOAITE INTERPROPOZTIiONAiT -CqNJUNCTTT / RELATTVE ........ ......."....162T 36 cuvrNTE suB_oRDoNAToARE _ pozrTrE n{rlurA I r,onVrcposnNrTrArA...... ...."... .........."."..."......165T 37 CUVINTE ST]RORDON,{TOARE - POZITIE NOSTMiI NA / ;"FAifi;;"'"''"'pozrTrE posrrNrTrALA...".,."......"

..."...169T 38 s,l ,.susonooNAtoR,'rsy ,,N8sunoRDONAToR.,,........"....... .....................r76T39 RELAT]V I PREDICATEXPI{I&4ATi PR.EDICATNEEXPRIMA1".,...............1BO'I'40 CUVINTE REI-ATIVE ..SUBORDONATOARE,'/,,NESUBOLDONATOARE .........."..........183

T 41 ,,REALE" LOCUTITn{I C0N.TUNCTTONALE /,,FAI_SE"LOCUTIUNI CONJLNCTIONAL]] ......"186T 42 CE PR.ONUME I ;{D.IEC.tIV / ADVERB .............." ......................188

T 43 CLil,1- NL]ME PREDICA'IXV / COMPLEMENT DE MOD iELEMENT PRtr)ICATIV SUPI.trMENTAR. ..".....".....1g2

T 44 cln cauzA cA i urN cE ceuzA ......i9sT 45 CUVINTE SUBORI]ONATOARE INTERPROPOZITIONALE *

SPECIALIZA^'|E / NIISPECIALIZATE... ....................198T 16 VERBE PREDTCAT{VE] i AtJXiLiARE PREDrCATIVE rr1"................ ...............20s't 4'/ vERBE pREDTcATIVE / AUXTLIARE pREDTcATIVE

rii)............... .........."....211T 48 A F] _ ALXILTAR DE TIMP i AUXILIAR DE DIATEZA i iUXiITEitpREDIC{TI\r,PREDICATfV.............

......................216'T 49 .A rI - AUXILI.\R DE TI\Ip AUXiLLAR DE DIAIEzA....."........... ........"...^"...220T 5O A T'I - PREDIC \TI,- ALXILIAR PREDICATIV...,.....",....,.. .......,222T 5I VERBE TRA\ZITIVE VERBE INTRANZITIVE....,....."... .......,..,228T 52 \'ERBE ]VIONOTRA\Z|TIVE / VERBE BITRANZITTVE........,,.... ..........."...,.,..232T 53 ADVEl].tsE PROPR]L-ZIS PREDICATIVE / ADVERBE APARENT

PREDICATTVE. ... ...... . ........................236T 54 DIATEZA PA SIVA I ,1 FI ' PAT?.TICIPID / PREDICAT NOMINAL

{A F'r + ADJFCT',TV). ..........240T 55 ,"4 FI + pARTrcrpru" - pRrDrcAT VERBAL (DTATEZA paiiveji

PREDICAT NOMiNAL ....,244:t'55 PREDICA'I vEp.BAr,IlvipERSoNAL / PREDTCAT N7MINALIMPERSONAL................ ...................."...248T 57 NIJME PREDICATIV MULTIPLIJ / NUME PREDICATIV t_

COMPI.EL4ENI]r s8 A F'r + anrec:uv;;;onDoil i;l ; i;.;;nriiipii "" 2sa

,,COORDONATE" "..........T 59 SUpIl.i /

'AI{.TICI'IU................". """""'252

T (t$ NUME PF(EDICATIV / ATRlBLrf ........ " "" """"""2ss

T 6I NrrME pR'rlicArlv / coMp'Evnxi um;io,n, Co;.. .....:"......:........"..i;3,I: 5?. IJU\,,IE PRSDICATIV / COMPLEMEN-I CNCUrrAdrArtPAi DE MOD..,....."263T 53 I,IUME pzuiDrcAl-rv / STJETECT (Np / S) ........._ . .". .."...........,261T 64 prujDrcAllva i ntninurrvA ....................................."................ ..... .. .."....."..27a

ATE......"...... .................152ILrNCTrONALE ........... l 55t/E .................................. 160

)NALE *.:................... ....' ".......'.' "162,A /POZTTTE...........j............"..._........ 1 65

ITIALA /,,FALSA"

;; .......::.:........::::..lt?BXPRIN4AT .................. 1 B0

... I It3

f,NALE_

E (r).............. ..................20sE (iD ............ ..................211r I LuxrI,A.R

aA ..................................220.222228

vE...........".... ......... "........232IE APARENT

235T NOMINAL

nza rnsrvA; i244

248

254

2t6

T 65 pREDTcATIvA I colrprBrivA oInecrA... ..........2'12T 66 pREDrcATrvA I cncrnvtsreNnar.A DE MoD .......................273'[ 6i pREDrcATrvA i suemcrrvA........... "......"...."..........27s

T 68 CONSTRUCTII INFINTTTVALE RELATIVE / PROPOZTTTT RELATTVE ,........277T 69 A RUGA + IMPERA'IIV I A R.UGA + CONJLJNCTIV .............. ...,..282T 70 A PUTEA +,,INFINITIV SUBIECT'' /,,INFINITIV

coMpLEMENT DIRECT". ....................284T 1l suBrECT TNCLUS / suBrECT susNTsles.................. .."..".......287T72 SUBTECT/COMPLEMENTDTRTCT(r)...... . ......294T 73 SUBTECT / COMPT.EMENT DTRECT (II)............ ......295T 74 SUBTECTIVA I coMprsuvA nRscr4............... ..............."......297T 75 ATRIBUT / COMPLEMENT......"....,. .....302T 76 ATRIBUTUL -NUME CU DOI TER\,{ENI /NUME CU TREI TERMENI.....",..3O7T 77 ,ATRIBT]T ADJECTIVAL / ATRIBUT PARTICIPIAL...,.,......,. .....313T 78 APOZTTTE,NOMTNATTV / ACELA$r CAZ CU ANTECEDEN'rUL...............316T i9 ATRTBUTIVA I cncuvrsreNlnrA ....."..."...........321T 80 COMPLEMENT INDIRECT / COMPLEMENT DIRECT (Cl / CD) ......"............324T 81 coMpLETrvA nlnnncrA I cotr,tpr-srtvA omscrA 1r; .......... ..................329T 82 coMpLETlvA rNomscrA i coMpLETtvA uREcrA 00...........................331T 83 PRONUME RELATIV - COIV{PLEMENT / ATilBUT.......................................336T 84 ELEMENT PREDICATIV SUPLIMENTAR ADJECTIT/AL I

CIRCUMSTANTTAL DE MOD............ .......................340T 85 ELEMENT PREDICATIV SUPLIMENTARSUBSTTNTIVAL I

COMPLEMENT DIRECT (CIRCUMST.ANTIAL DE MOD) .........344T 8d GERUNZIUL- FLTNCTIE cIRCUMSTANTwANnttonarA I

FLTNCTTE cTRCUMSTANgat Aiuonar-A ............347

T 87 ADVEKB DE MOD - CIRCUMSTANTIAL DE MOD / COMPLEIVIENTDIRECT..... ........"................350

T 88 cTRCUMSTANTnTA DE scop i cIRCUMSTnxlnrA DE Loc...... ........"".3s2T 89 CIRCUMSTANTIAL DE SCOP / CIRCUMSTANTiAL DE LOC.......................3s4T 90 CTRCUMSTANTTAL DE LOC / COMPLEMENT DIRECT ...........357

T 91 CIRCUMSTANTTAL DE LOC i COMPLEMENT iNDIRECTPI{EPOZITTONAL ............ .....................359

c,q.uzarA / FINALA.... .........................362INTERJECTII CAR.E CER - COMPLETIVE DIRECTE iCTRCUMSTANTIALE FNALE....... ......364

T 94 SUPERLATIV RELATIV / SUPERLATIV ABSOLUT....."...................,.,.....,.,.,.366T 95 n/u- cu vERB suaiNleres i pAruA vERB sueiNTnlps...........................370T'96 cAZURTcutNrnpsArurcazururznaNrngnAnr ............373T 97 pRopozrTrr IRECEDATE / NEIRECEDATE DE cELE nouA puNCTE....377

T 98 ENUMERARE DETERMINaTIvA / ENIJMERARE EXpLICArrvA............... : s tT 99 cooRDONAREA pRiN cr- r'An q. susiNTpI-ncERE /

cu suniNTELEGERE... ........................385*T r00 lN pnosi-sMA RELATIVELoR :UMULANTE .........................389*T 101 rNTERocATrvE - pozrTrE LTNEARA (: FUNCTIE tN nirpnocarrvA; I

pozrTrE sTRUCTURALA (: FLINCTTE tN NENreRocnrrvA; ........ "......394

240T92T93

IMINAL

.TIV -I

lIPr

) / cD).........................,..260\NTTAL DE MOD.........263

267

252255258

..210

T 102

T 103*T 104

*T 105T 106

NEPERSONAL + NUME PREDICATIV"................ ......................424T 107 Cdteva cuvinte despre GRILE pi rezolvarea acestora ........................433T 108 MORFOSINTAXA PROPOZITIEI. GrilaA.................. ...................437T 109 MORI'OSINTAXA PROPOZITIEI. GrilaB.................. ...................458T I l0 SINTAXA FRAZEI. Grila C ......."...........472

BIBLIOGRAFIE

RELATTVE - pOZrTrE _LfNEARA

(: FUNCTTE iN RBr.errvA) / pozrTrESTRUCTURALA GrjNCTrE lN,NERELATTVA')...........................................401PRINCIPALE / FALSE PRINCIPALE.................. ......406

FI,]NCTII COMPARATIVE / FLINCTII iN CONSTRUCTIEcoMpARATrVA.......,..... .....................414

^ CONJUNCTII C O O RD O NATO A KE / ADVERBE N E C O O RD O NA T O A RE ...... 4 1 9

IN PROBLEMA GRUPARILOR,,AUXILIAR PREDICATIV LA \4OD

nici pe departe cd in acest5. solu{iile, discuJiile qi

sit un r6spuns propriu-zise un indemn de a reflectazumentate gtiinfific, ci qi

are nu inseamnd neapirat:eprezinth adevdrul, care,rd de un coeficient diferitd gramatica, degi este con-, qtiintele limbii, nu este

r, ci cu altceva - cuvinte,gi adesea condilionate de

, nu la situa{ii de acest tiprent5 a subtitlului acesteitabile sau chiar false dinrualii, drept confuzie sau

au a unui grup restrdns dernal.

marcate cu un asterisc inrm trebuie citite, respectivt constitui subiectul uneiagrafe sau numai al unorpamele gcolare sau au altertocmai la clasi sau la unrolufia din manuale de ceama e programd gi aceeagi

cdrfi, una de orientare15, in ceea ce are mai bun,:ofunzime gi originalitate,sd md numir, al[turi de

,$colii gramaticale cluj ene

T O APROPO DE... INTNTBANI

0. Cel mai adesea ,,condamnate" qi taxate drept ,periculoase" in practica

analizei gramaticale, NtRngARILE se inscriu totuqi printre cele mai ,,laindemdnd;' qi mai des solicitate mijloace de identificare a func{iilor sintactice 9i a

cazurilor.in afara tradiliei in acest sens, promovati de manualele qcolare, dar nu numai

de ele, aceast6 situafie se explic6, mai mult sau mai pulin motivat, prin pbrerea -aproape general[ pdni la un anumit nivel de instruclie gramaticald - ci intrebirileofera-mai direct qi mai concret observatiei noastre conlinutul gramatical al unei

functii sintactice.Fdrd ale nega in totalitate rolul qi importanfa sau a incerca eliminarea lor ,jn

bloc" dintre procedeele analizei gramaticale, se cuvin totuqi ftcute unele precizdri,

de ansamblu sau de amlnunt, in legdturi cu SFERA de fapte gramaticale in care

utilizarea intrebdrilor poate ti de ajutor, rnodul de lucru cu acest ,,instrument",precurn gi greqelile generate de folosirea exclusivd a intrebdrilor, de absolutizarea

iolului pe care credem ci il au in identificarea funcfiilor qi a cazurilor.

f. nin punctul de vedere al pdrfii de vorbire, toate intrebdrile folosite

inanaliza gramaticali sunt formate, cum e qi firesc, pe baza CUVINTELOR

INTEROGATIVE.Dupd EXTENSIUNEA lor, deosebim doul categorii de intrebari:

(1) SIMPLE - formate numai din cuvinte interogative, insofite sau nu de

prepozilii, respectiv:

lal rnoNuME interogativet care, cine, ce, cdt (cdtd, cafi, cdte), al c^telea

(a cdta)', inclusiv formele lor flexionate (cdruia, cdreia, cdrora, cui, cdtor) satt

insofite de prepozilii, indiferent de cazul cenfi (cu cine, despre cine, de ce, in iurulcui, datoritd cui etc.);

(b) ADVERBE interogative: unde (incotro), cdnd, cum, cdl' inclusiv formele

cu prepozifii (de unde, pe unde, de cdnd, pe cdnd etc');- -(Z) COMPUSE * formate dintr-un cuvdnt interogativ (: adjectiv interogativ)

gi un substantiv, cu sau fbr[ prepozilie, avdnd intr-o oarecare mdsurd un sens unitar

gi specializat, respectiv:(a) pe bazS de ce: din ce cauzd, din ce pricind, cu ce scop, cu ce condi\ie, tn

ce privinld, ce fel de, tn ce mod etc.;

(b) pe bazd de cdt: cdt timp, cdtd vreme, de cdte ori, a cdta oard etc';

(c) pebazd de care: in ciuda cdrui fapt.i.'iln caarul analizei gramaticale, NtRfgARILE sunt solicitate in douS

situatii:(1) pentru a IDENTIFICA FUNCTIA SINTACTICA a unui cuvant in propo-

zifie sau a unei propozi{ii subordonate inftazL1,

{2)pentru A PRECIZA CAZUL unui substantiv (substitut) in propozilie.Aatorul

17

G.G. Nrnmlu

in realitate, intrebarile ,,vizeaz6,, in primul r6nd functiile sintactice gi, doar inmdsura in care o anumit[ functie ""

,"ilir"urii exclusiv'p.in r_o anumitr form6cazuald, intrebarea funcfiei ,,conteazd', qi pentru caz.c[ lucrurile stau aga (intreb[rile: substitute de functii), nu artfel, se poateuqor dovedi prin acele limbi care nu cunosc flexiunea cazual| (= substantivul(pronumele...) nu are cazui, nu se declind), clar, ca toui" -ii.nuile,

au cuvinteinterogative (: intrebnri) pentru diferite func{ii.In ce privegte limba noastrS, marea majoritate a intrebdrilor indicd sau, maiexact, APROXIMEAZA numai funcfia, nu gi cazul. Acest lucru trebuie in moddeosebit subliniat, pus in fa[6 ca,,avertisment",,deoarece in piacticd nu de puJineori se interpreteazd gregit anumite intrebdri ale func1iilo. .u i.ur, gi ca - intrebiripentru cazuit.2'l' Utilizarea intrebirii pentru aflarea functiei sintactice const6, ca meca-nism logic, in stabilirea,pebazaunei intui{ii mai mult sau mai pulin empirice gi

exacte, a unui raport de. echivalenfd (: egalitate) intre intrebare 1: interogativ), ca',etalon functional cert", gi un anumit cuvdnt (construclie sau propozifie subor_donat[).

. Aceasti egalitate se prezinti sub forma ocupirii alternative a aceleiagi poziqiisintactice fat[ de partenerul de relaJie de c6tre interogativ (: intrebare) qi cuvdntuldat (propozi{ia datd).

se vede astfel ci ,,intrebarea" din LIMBAJUL uzual se deosebeqte substan_fial de,,intrebarea" folositd in anariza gramaticald, in METALIMBAJ.

_ in primul caz, intrebarea se pin. p.nt* a obline un rdspuns, o INFOR-MATIE care nu se cunoa$te rau p.eruprnem ca nu .. .unougte dinainte, intrucdtrdspunsul nu a fost formurat ca expiesie inaintea intrebirii. d; ;;';;;l;rbspunsul urmeazd, intrebdrii, altfel, cunoscAnd adic[ rispunsul, n-are sens sd mai...intrebdm.)

Dimpotrivd, intrebarea despre care discutEm, cea folositi in metalimbajulanalizei gramaticale, nu se pune pentru a obline propriu-zis un raspuns concret,intrucdt acesta este preexistent, se afla adica explicit formulat in cuvantul insuqi deanalizat. Altfel spus, intr-un exemplu ca lon t-i du, la piald.,nu punem intrebarea,,unde" pentru cd nu gtim,gnde s-a dus", ci pentru a oujine uit tip o" informa{ie, denaturd gramaticald.

Intrebdrile incorporeazE - sau credem ci incorpor eazd * anumite sensuri(logico-)gramaticale foarte generale, situate, din acest punct de vedere, invecindtatea categoriilor gramaticale. Numirul lor, mai -u.. *., mai mic, in funcliede intuitie gi' mai ales, de cunogtinfe, exercili,, experienfi

"t.. in ,,materie', degramatic[, este relativ bine fixat in mintea celui ce analizeazd: unde pentru

complementul circumstantial de Loc, cdnd pentru compl;;rtul circumstanfial deTIMP, din ce cauzd peftru complemenrul^circumstanli"i il aAu;i,;;i;;;;pentru ATRIBUT etc. (in fapt este vorba de a opera cu metoda ,,substiiutriei,,,

I Vezi, pentru acestea, T 96.

t8

funcliile sintactice qi, doar inusiv printr-o anumitd formd

: funclii), nu altfel, se poatenea cantald (: substantivul'a toate limbile, au cuvinte

r intrebdrilor indici sau, maiAcest lucru trebuie in mod'ece in practicd nu de pu{inelor ca - sau gi ca - intreblri

sintactice consti, ca meca-It sau mai putin empirice giintrebare (: interogativ), ca

ruclie sau propozifie subor-

alternative a aceleiaqi pozi[iiltiv (: intrebare) qi cuvdntul

zual se deosebegte substan-TETALIMBAJ.

;ine un rispuns, O INFOR-: cunoaqte dinainte, intrucdtinneblrii. (in mod normal,spunsul, n-are sens sd mai...

:ea tblositi in metalimbajulpriu-zis un rdspuns concret,rrrnulat in cuvdntul insugi depiald., nu punem intrebarea

rqine alt tip de informatie, de

rporeazd - anumite sensurircest punct de vedere, inmare sau mai mic, in func{ieerienfd etc. ?n ,,materie" de:e analizeaz5,: unde pentrurplementul circumstanfial denlial de CAIJZA, ce fel de'a cu metoda ,,substitu[iei",

TEoRIA $l PRACTICA ANALIZEI GRAMATICATE

concepdnd realizarea unei funclii ca o clasd de substitulie.Yezi, pentru acest tip de

descriere a realizbrilor unei func{ii, GALR, II, passim.)

Odat6 instalate acestea in competenla noastr[ gramatical[, credem c[ putem

opera cu ele, ,Jestdnd" dif'erite func(ii sintactice2 qi pundndu-le etichete.

in realitate, pentru marea majoritate a cazarilor, intrebdrile sunt artificii, mai

mult sau mai pufin, gratuite de analizd, care cteeazd doar ,,7l:uzia" ci prin ele se aflIfuncfia.

Cdnd am formulat o intrebare cu scopul de a afla funcfia sintacticd a unui

cuvdnt dintr-un text dat, in mintea noastrd existi DEJA un rdspuns, bun sau r6u, cu

privire la funclia acestui cuvAnt, incdt operafia de alegere gi potrivire a intrebdrii nu

face decdt si dubleze un ralionament deja incheiat. Dac[ lucrurile s-ar petrece

altfel, n-am putea justifica, de exemplu, de ce, intr-un exemplu ca Ion se duce lapiald., punem pentru la piald intrebarea unde, nt alta (cdnd, cum de ce etc.). De

altfel e firesc Ai logic aqa, din moment ce analistul ia contact in primul rAnd cu ceea

ce este exprimat efectiv in text, atdt ca form[ (parte de vorbire, caz,prepozifie etc.),

cdt gi ca in{eles materializatin acea formd. ,,Prima idee" despre funcfie ne-o d[ deci

textul concret, nicidecum intrebarea, care, cronologic ai operafional, este ulterioarS.

Ceea ce pare in schimb a se realiza prin intrebiri sau ANUMITE ?ntrebdri,

devenite in analiza gramaticald aproape ,,automatisme", este VERIFICAREAfuncfiilor sintactice (prin echivalen{a sau nonechivalenla, ca pozi{ie sintactici, a

intreblrii cu termenul de analizat), confirmarea sau infirmarea rafionamentului

anterior intrebdrii, in aparen!6 simultan gi inseparabil de intrebare. De aceea, inpractic[, prima decizie formulati verbal (: exprimatl ca atare) privind funcfia unui

cuvdnt apare de regull dupd punerea intrebdrii.cdt privegte ,proprietatea" intreb[rilor de a verifica funcfia, trebuie spus cd

aceasta caracteizeaza bORR ANUMITE iNfnf,eARI - qi de aceea in parte

utile -, nu inventarul total de intreb[ri, ins6, prin puterea obignuintei 9i a analogiei,

se pun intrebdri la toate funcfiile, cu convingerea sau pdrerea cd peste tot ne ajuti inaceeagi misur6.

Deosebim astfel doud categorii:(1) intreb[ri SPECIALIZATE: toate intrebdrile compuse cu un substantiv

(din ce cauzd, ce fet de, cdt tirnp, de cdte ori etc.). Specializarea funcfionali se

realizeaz| de fapt nu prin adjectivul interogativ, ci prin sensul lexical al

substantivului din structurd qi de aceea le numim intrebdri LEXICALIZATE. Prin

substantivul pe care-l confin, ele indicd DIRECT (din ce cauzil - complement

circumstanlial de CAUZ L, cu ce scop - complement circumstanfial de SCOP, in ce

mod - complement circumstan{ial de MOD , cu ce condifie - complement circum-

stanlial con-dilional, cdt timp - complement circumstantial de TIMP etc.)3 sau

INDIRECT (ce fel de - ATRIBIJT, de cdte ori - complement circumstanfial de

2 Vezi, pentru o descriere a unor func1ii sintactice dupi acest procedeu, Gulu Romalo, 1973, p. 184 Ei

unn.3 Vezi Gulu Romalo,1973, p. 184 9i urm.

r9

d*.

G.G. Nrnmp

TIMP, in ce privin{i - complement circumstanJial de RELATIE etc.) NUMELEfuncJiei pe care o substituie.(2) intreb[ri NESPECIALTZATE: aproape tot marele rest al intrebdrilor (pebazd de cine, ce, cum), substitute ale foarte m;ltor funcJii. Calitatealor de intero-gative aproape ,,pure" le face improprii pentru verificarea propriu-zisd a funcliilorsintactice. Ele n-au cum si clezvaluie m'ai ,,crar,, gi mai exact funcJia unui cuvdntdecat cuvdntul insuqi. Toate informaliile privina o func1ie cuf.m." in intrebdrile deacest tip sunt cuprinse qi in cuvdntul de inalizat, care oferd in schimb qi informafiiin plus, inexistente la interogativ. Astfel, spre exempll, in seamand cl rnine.lA venit cu trenul.; s-a sparr un geam., . prJin probabil ca intrebdrii e (c, cine, cuce' ce.) .ne'ar putea spune mai clar ce func1ii au cuvintele subliniate dec6t cuvinteleinsegi integrate in text. in plus, prin operalia de ALEGERE a intrebbrii nu facemdecat sd verificdm dac6 intrebaria respectivi este...

".u uuna, daca um pus adicdbine intrebarea pentru cuvdntul dat.

Se poate astfel formura concluzia cb e mai sirnplu gi mai economic sdanilizdm direct cuvdntul din text dec6t sd facem un ,,ocol,, pentru gdsirea intrebdrii.Dacd totugi se folosegte intrebarea, cum de regula se proi"o"ura, trebuie avut invedere caracterul ei de substitut polifunc{io nar (vezi,rnui;or, i.i.;.2.2. intre intrebdri, ca substitute interogatirr", qi funcjii NU EXISTA ingeneral o CORESPONDENTA BILrNIVOCA,ln sensul cr o intrebare nu substi-tuie intotdeauna aceeagi functie gi invers, o funcfie nu rdspunde ?ntotdeauna la

aceeaqi intrebare. Aceastd.situa{ie, ,,deranjant6" in analizagramaticau, este cauzatdde mai multe fapte, obiective sau subiective:

(1) Privite lucrurile in ansamblu gi cantitativ. numdrul cuvintelor interogativeqi al intrebdrilor lexicalizate (compuse) forrnate pe baza ror este mai mic dec6tnumdrul func{iilor sintactice. cu care se opereazi in analiza gramatical6 . (Canteazdla numdr ca funclii qi subdiviziunile atributului gi compl"*"rit iui.l

(2) Aceeagi intrebare este comund mai multo; func{ii sintactice (vezi, deexemplu, ce, crm etc.) gi viceversa, aceeaqi funclie sintaitica, fir raport de unanumit inleles qi mod de constructie, rdspundi la mai multe intrebdri sau nu raspun-de la niciuna.

(3) in practica analizei gramaticalemSnuirea greqitd a intrebIrii, respectiv:

apar adesea ,,incidente,, cauzate de

(a) neataqarea ei la un termen regent, aga-numita intrebare ,,fbr6 adres[,,, careare ca rezultat cel mai adesea substituirea inirebdrilor care qi ce fet de prin unde,cdnd, cum gi, de aici, interpretarea greqiti a atributului drept compie*";;'(b)

.,,copierea" construcliei cuv6ntului de analizat in fonnularea intrebdrii,nesocotindu-se propriu-zis in{elesul funcliei (vezi intrebdrile lq cine, de la cine, pecine, pe ce $.a. pentru unde);

(c) punerea gregitd a intrebirii, respectiv de ce pentru din ce cauzd (sau cu cescop), ce pentru de ce (la ce, in ce etc.);(d) existenla unui ,,decalaj" de inleles intre funcfie gi intrebare, cum estecazul intrebdrli unde gi a functiei de complement circumstanlial de scop sau

20

h RELATIE etc.) NUMELE

muele rest al intreb[rilor (pem4ii. Calitatea lor de intero-ruea propriu-zis6, a func{iilorni exact func{ia unui cuvdnt

die cuprinse in intreb[rile deoferi in schimb gi informa{iiphl in Seamdnd cu mine.lbil ca intrebdnle (cu cine, cuele subliniate decdt cuvinteleGERE a intrebdrii nu facempa bun6" dacl am pus adici

simplu gi mai economic s[col pentru gisirea intrebdrii.; pnocedeazi, trebuie avut innijos,2.2)., $r fimcp NU EXISTA inEd ce o intrebare nu substi-m rispmde intotdeauna laffzr Srdnatical5, este catzatd

frl cuvimelor interogativehE h e# mai mic decdtlh ndcal=. (Conteazd

lsnrmtni)r h4ii sinactice (vezi, det itHicI, in raport de un*fuebdri saunu r[spun-

m jncidente" cauzate de

rfuebale,,fhri adresl", carer mz gi ce fel de prin unde,&eptcomplement;id fo formularea intrebirii,fr&ile la cine, de la cine, pe

ffisdin ce cauzd (sau cu ce

ndie gi intrebare, cum estecircumstan{ial de scop sau

TEORIA SI PRACTICA AilAtIZEI GRAMATICATE

inexisten{a unor intrebdri propriu-zise pentru anumite func1ii (complementulindirect in genitiv cu prepozifie, complementul consecutiv etc.).

Toate cele de mai sus ne fac si vedem in intrebiri de acest fel NU un mijlocde IDENTIFICARE - VERIFICARE, ci doar de APROXIMARE, de circumscrierea unei funcfii IINUI GRUP de func(ii. Identifioarea exact[ a func{iei dintr-un grupqi delimitarea ei de alte pozifii sintactice luzeaza, dela cazla caz, de alte mijloace gi

procedee. in ansamblu putem spune ci ,,randamentul" intreb[rilor in analiza

gamaticaldeste scdzut.

21

T 1 NOMINATIV (ACUZATIV) / GENITIV (DATIV)

A. STRUCTURI-TIP:(1) Erevii au organizat.o excursie. (Amfostcu erevii fn excursie.)(2) Am apreciat ini1iativa elevilor.'(rrJ?"ro*t t"-;i;;-;.Jro, o surprizd.)

B. SOLU!rE:

lll "l?,,. (cu e I evii) : nominativ (acuzativ)

(2) elevilor (elevilor)= genitiv tOativi --

C. COMENTARIU

0' Excluzdnd substantivele feminine -la

singular care realizeazi distincfiadintre cere doud perechi de _cazuri iNA; / cD) ;;; ;.rir"rr" (o) mash / (unei)mese, (o) carte r (unei) cdrgi), cerelarte substantive au din punct de vedere formaltoate cele patru cazuri identice:

N (zn) elev (niste) elevi! (at...) (unui) etev _ ioi...1'1unor) eleviD (unui) elev - _ (unor) elevi\" (p") (un) eteu . . (pe) (niste) eteviExamindnd moderul dat, se ouseive cd-in'cursul declindrii se schimb' nusubstantiwl propriu-zis (e/ev: NAc Gi; a"ri: Na"cnl,

"iuii.otot insotitor. (Lafel se pune probrema ry1tru leutre (singular, plural) $i f;iril; la prurar.)Datoriti acestei identitdfi formaie 1: ornoni_ir.urffi, deosebirea dintrecazwi se rcarizeaza in cea -ui 'nur"

p"n. pri, "ir"";;i;;;;: ^t6t

intre cere doudtd*:tlrl*ff fTiri;rro"

care ne o"upa* -ui jos, cdt eif i"r*i"d d;;"il;;aparte a vocativurut ;;i:1'; 16"1'.ffi l,i.!;:;r:ezi

r 3)' rp"',* .r,'"ri"Aceleagi mijloace. (vezi mai jos) justificd g-pur"u in perechi a genitivului cudativul (forma de GD) 9i a nominati"utui .ur.u zativur (forma de NAc).l. Mijoacere de ,,marcare" a genitiv-dativului;ii;;;t timp elemente dedeosebire a acestei forme .uruur"?.-nominativ-acuzativ sunt trei: (a) articolul

Hil:lr$articolul nehotirdt; 1.y uai".tiu"t. prono-i*ie froclitice (= antepuse

Articolul gi adjectivele pronominale procritice pot servi ra deosebirea NAc /.".3;i1?3iil".:t:#1'"tdeauna

ro*. 'o^ule distincte prin o.rin"n{e pentru cele

Vom avea deci urmdtoarele situafii de genitiv_dativ:

,,,d",::,,: ,l::#;::,:,:;:::;:: enircoi. 'brinar'

(encritic): studentutui,

a2

\ITIV (DATIV)

'n excursie.)anl elevilor o surprizd.)

iar care realizeazd distincfiadesinente ((o) masd, I (unei)

u din punct de vedere formal

,leri

:risul declindrii se schimbd nufD t. ci articolul insolitor. (La: tbminine la plural.)e cazuala). deosebirea dintreni-ll-race. atdt intre cele doudu si in interiorul perechilor

- \ez T 3t. (Pentru situalia[6.r-ea il perecht a genitivului cuI ,tbrma de NAc).r in acela5i timp elemente delTati\- sunt trei: (a) articolulmnale proclitice (: antepuse

)ot servi la deosebirea NAc /;te prin desinen{e pentru cele

rti \,:

RAt (enclitic): studentulai,

.-., ----,,-.-rrfrr--.

TEoRTA $r PRACTIGA ANALIZEI GRAMATICALE

Formele de GD articulat enclitic se opun formelor de NAc, indiferent dacd

acestea din urmd sunt sau nu articulate. Deci: studentului / studentul (student);

studentei / studenta (studentd), studenlilor / studenlii (studenli); studentelor /studentele (studente)a .

Altfel spus, o formi ca studentului, indiferent de context, nu poate fi decdt

genitiv sau dativ, niciodatd gi nicidecum nominativ sau acuzativ.

OBSERVATIE. Tot aici se incadreazl situalia in care substantivul este precedat

de un adjectiv propriu-zis, cazin care pozilional se articuleazd adjectivul: harniculaielev (comp. cu elevului), splendidei dimineli (comp. cu diminelii).

intrucdt servegte la marcarea cazului (GD) qi este postpus substantivului,formdnd cu acesta o unitate grafici gi de pronunfare, articolul hotdrdt se apropie de

statutul unei desinenfe cazuale. (Dacd n-am qti de la ,,gcoal5" cd -lui din frateluieste articol hotlrdt, deci altceva decdt substantivul ciruia ii este ataqat, e pufinprobabil cdinfratelui am vedea doud,,cuvinte", nu unu5.; Spunem de aceea c[articolul hotdrAt constituie punctul ,,forte" in declinarea romdneascd la toate

substantivele6. (Pentnr rolul ,,femininelor", vezi mai jos.)

OBSERVATIE. Aqa se explicd 9i faptul cd in practica analizei gramaticale de tipgcolar forma eazual| de GD articulat enclitic este cel mai pu{in supusd confuziei cu

forma de NAc.

1.2. Substantiv articulat cu ARTICOL NEHOTARAT Oroclitic): unuistudent, unei studente, unor studenli, unor studente.

$i aici deosebirea NAc / GD este clar[, deoarece articolul nehotlrdt la NAcare alte forme dec6t la GD:. un / unui, o / unei, niqte / unor.

1.3. Substantiv determinat de ADJECTIV PRONOMINAL PROCLITIC:acestui student, acestei studente, acestor studenli, acestor studente (comp. cu

forma de NAc: acest student, aceastd studentd, aceSti studenli, aceste studente).

Modelul lui acestui (acestei, acestor) il reglsim la majoritatea adjectivelorpronominale proclitice: acelui (acelei, acelor), cdrui (cdrei, cdror), altui (altei,

a Pentru simplificare, avem in vedere aici doar codul scris al limbii, in care articolul hotirdt enclitic -ieste marcat (: notat) separat de desinenla -i (elevii, studenlii etc.), chiar dacd din punct de vedere

fonetic (: in pronunlare) cei doi i (: desinenla gi articolul) redau impreund o singur[ unitate, vocala i,

una singurd qi nesegmentabili (in transcriere foneticE: [i], adicd [elevi], [studenli] etc.)5 De aici interpretarea mai noud (la unii gramaticieni) a articolului nu ca parte de vorbire de sine

stdtatoare (: cuvdnt), ci ca element component in paradigma (= flexiunea) substantivului, numitMORFEM AL DETERMINARII. in aceastd calitate, articolul (hot6rat (enclitic) qi nehotdrdt) este

morfemul celei de-a patra categorii gtamaticale a substantilului, nurniti categoria determindrii, care

funclioneazl cu trei membri in opozilie: determinat definit (: articulate cu articol hot6rAt) / determinat

nedefinit (= articulate cu articol nehotdrdt) / nedeterminat (= nearticulat).6 in afard de con{inutul determinativ, manifestat in diferite grade, articolul in romdnd se constituie inprincipalul morfem cazual al substantivelor.

23

G.G. Nennlru

altor)' niciunui (niciunei), vretlyui (vreunei), oricdrui (oricdrei, oricdror), atdtorjetc' (Adjectiwl nehotirdt to1i.(toater p."tino" substantiv urti"riui "nclitic,

inc6tavem o dubld marcare a caallui: tutuioi ruaeiliiar.l

",":;';:*ilil["ff :;;T,i!:';y;:i:,i::l;#^,;?:;':ffiwfj:,,,,il"1x,,,Ji1:declinare a numeralului colectiv "rt"

..l-uirnri "rrurtuntlu

"nl.ri"i ""rrliic la plu-ral - comp' cu elevii, elevele./ ete,-rtor, eterri).i'er"""dat cle un numeral cardinaipropriu-zis sau ordinal' substanti'rul are marcat genitiv-dativul in articolul dernon-strativ: celor doud fete (celor cloi baiel;t), ,"iri i"-rt doilea copil. (pentnr articolulhotardt proclitic tui.vezi-t 12.)

2. Cere de p6na aici ne permit doui concluzii de ansamblu:2'l' in timp ce substantivul la nominativl-acuratiu poate aparea at6t singur,cdt gi inso{it de articol sau acljectiv pronorrnmur, la genitiv-dativ reclamr cuobligativitate un insolitot ("nj::l ruu uoji"iiu-prooorninurl al cdrui.ot e.t. 9i acelasd-i marcheze cazul (GD)- Altfel upur, iu g.nitii-outlo, ,uurtuntiori n.ipout" *pa-rea singur,. neputdndu-se exprima .urui. 1a"..rrlucru este valabil gi pentru substan-tivele leminine la singular, cu toate cr ele au desinenld de Gn, alta dec6t cea deNAc.)2'2' Genitiv-dativul, excluzdnd fbmininele ia singular, nu se marc heaz6 incorpul fonetic al substantivelor, ci in acela al insolitorului lor obligatoriu (articol,ad'jectiv pronorninal), contdnd" pentt intregul dw (,,articol (adjectiv pronominal) *substantiv"). l)esinentele celor trei insJlitorl fni.or notirat,

"nii"i'nehotirdt,ad.jectiv pronominal procritic) sunt aceleaqipentru GD (-ui, _ei, -or),respectiv:_ui (masculin, singular): elevului, unii "1"r,

acestui eley;_ei (feminin, singular): unei eleve, acestei eieve;-or (plural, ambele genuri): elevilor (elevelor), unor elevi (eleve), acestorelevi (eleve)

Articolul feminin la singular are forma -i (.nu -ei sau -lei),fapt explicabil prinprovenien{a gi evolu(ia sa foneticd.Toate aceste desinenle (-ui, -ei, -or) sunt, prin origine, de tip pronominal gi leregrsim ra majoritatea pronumelor. , uv L'p r,ru'ur

OBSER"VATIE' Deciinarea cu articol enclitic (s tudenlilor, s tudentei...)se nume$tedeclinare articulata sau propriu-zisd, iar aeclinarea ct PREDETERMINANT (articolnehotdrdt PRocLirIC sau-adjectiv p.""";;;i pRocLITIC) se nume$te decrinarenearticulatd (unwi student, acestui stiden...). se atrage atenlia cr in cadrul declindriicu predetenninant (unui elev, acestyi.ele'r'."'. erc.), cliar dacd substantivul are fbrmade NAc' el trebuie considemt ca fiind ir coil-u.alizat in consecin{d. GD estemarcat prin desinen{e distincte in corpul fonetic at f."o"t".roinantului, dar semnifi_ca{ia it'rr (de GD) pri'eqte grupul in int.eglmei inclusiv, qi in priruul ranci,

%__7 La orice ad.iectiv pronominar, desinen \ere -ui, -ei, -or marcheazd intotdeauna GD.

",,*"**-",H

'ri hricdrei, oricdror), atdtor1;tantiv articulat enclitic- incAt

rbstantirului genitiv-dativul o. ambelor fete). (Modelul deantir, articulat enclitic la plu-cedat de un numeral cardinair'-dativul in articolul demon-loilea copil. (Pentru articolul

e ansamblu:atir- poate apdrea atdt singur,la genitiv-dativ reclamd cu

rinal). al c6rui rol este qi acelair'. substantivul nu poate apd-este valabil qi pentru substan-:np de GD, alta dec6t cea de

silgular, nu se marcheazd inorului lor obligatoriu (articol,inicol (adjectiv pronominal) +ol hotardt. articol nehotlr0t,\ r-tri. -ei. -or), respectiv:

':srui ei'gr':

:,. r.4or eleti (e/eve), qcestar

. sau -rc'i t. t-apt explicabil prin

'nEme. de tip pronominal gi le

7$iar. studentei...) se numegteRE DETERMINANT (articolI-ITIC) se numette declinareatengia cd in cadrul declindrii' dacd substantilul are formalizat in consecinli. GD esteleterminantului, dar semnifi -rclusir'. gi in primul rdnd,

intotdeauna GD.

TEoRTA $t PRACTTCA ANALIZE| GRAMATTCALE

substantivul. (*Avdnd in vedere pozilia faJd de substantiv, (a) encliticd a celuihotf,rAt, asemenea unui ,osufix", $i (b) procliticl a celui nehotdrdt, asemenea unui,,prefix", se vorbegte de o declinare prin sufixatie (a), respectiv prin prefixa{ie (b).)(Vezi, pentru alte detalii, T 17.)

3. Datd fiind aceasti omonimie cazluald cvasifotalS, respectiv, excluzAndvocativul, o singuri formb cazuald pentru masculine (neutre), o singurd formdcazuall pentru feminine la plural gi doud forme cazuale pentru feminine la singular,se pune intrebarea de ce in gramatica limbii noastre vorbim totugi de existenla apatru (cu vocativul cinci) cazuri.

Sistemul cazual cu patru (cinci) membri (N, Ac, G, D, (V)) se argumenteazS,in principiu, folosind ANALOGIA 9i ECHIVALENTA FLTNCTIONALA.

3.1. Prin existenta anumitor desinen{e proprii (-(ul)e, -o, Jor\, altele dec6tale nominativului, cel pu{in la cdteva categorii de substantive, din forma cazualdunici se desprinde vocativul ca un caz aparte (Ioane, bdiete, domnule etc.),

obfinAndu-se prima diviziune V / NAcGD.3.2. Prin analogie cu substantivele feminine la singular, care opun prin

desinenfe genitiv-dativtl (-e, -l etc. - GD: (unei) case, (unei) grddini, (unei) cdrp)nominativ-acuzativului (-d, -e etc. - NAc: (o) casd, (o) grddinil, (o) carte),acceptdm, inbaza aceleiaqi pozilii sintactice, cd qi celelalte substantive opun cele

doud perechi de cazuri. Avem astfel a doua diviziune: NAc / GD.Aceastd opozi{ie este intdritd de prezen{a ei, ca mijloc de marcare in planul

expresiei, atdtla articole qi adjective pronominale, cAt qi la pronume, ca substituteale substantivului qi echivalente func{ional cu acesta (comp. elevul / elevului cusltul / altuia, eleva / elevei cu alta / alteia, elevii / elevilor ct al1ii / altora etc.).

3.3. Pentru degajarea in continuare din cele doud fornne cazrale (NAc qi GD)a membrilor propriu-ziqi, ultimi gi ireductibili, ai categoriei cazului romAnesc

(-1.{ / Ac qi G / D), uz6m de analogia qi substitulia cu formele pronumelui personal,

care are, cel pu{in la cdte o persoanS, forme diferite la N de Ac ai / sau la G de D.(1) Argumentarea distincliei N / Ac se realizeazd in doub ,,faze":(a) La persoanele I qi a II-a, singular, pronumele personal realizeazd opozilia

N / Ac prin forme diferite: N - ez, tu I Ac - (pe) mine, (pe) tine.Fald de nominativ,acuzativul utllizeaz5- formele mine, tine numai cu prepozilie sau cu pe (semnulgramatical al acuzativului--complement direct, aqa-numitul pe ,,morfem") qi are, inplus, forme neaccenfuate (md, te), care apar fie singure (Mil cheamd la qcoald.;Te doare capul.), fie ca dublante ale celor accentuate (Pe mine md cheamd laqcoctld.; Pe tine te doare capul.) (Prin raportare la formele md, te, forrnele mine,tine se numesc accentuate.) Aceeagi pozilie - N / Ac - se realizeazd qila persoana a

III-a, chiar dac[ formal nu este marcatd,, in afari de absenJa I prezenla prepozilieisau a luipe: el / pe el, ea / pe ea, ei / pe ei, ele / pe ele. La aceasta trebuie addugatb

existenfa formelor neaccentuate (fl, o, ti, le), care sunt de acelaqi tip ca md, te

(: dubleazd forma accentuati sau reprezint[ singure acuzativul). Prin urmare el / peel il, ea / pe ea o, ei / pe ei ii, ele / pe ele le reprezintL doui cazuri distincte (N / Ac)

25

G.G. Nrnup

la fel ca eu / pe mine md si tu / pe tine te 6 / a9). (Formele persoaneror I gi a II_a,n]q11, .care nu prezintd importan{d pentru distinclia de fafd, se interpreteazdsimilar.)

(b) Prin substitulie cu formele er / pe 1r ir, ea / pe ea o etc. acceptim cd gisubstantivele inlocuite reprezinti gramatical doui cazuri distincte - N / Ac: Ion / peIon (comp' cu el / pe er);.pe profesor / pe er; pe ron g cautd un prieten. (comp. cuPe el tl cautd un prieten.). Substantivuiin acuzativ nepreporiliorrar poate fi inlocuitcu un pronume personal neaccentuat (il, o, ti, le), ceei ce-demonstreazd c6 intr-ade-vdr reprezintd un acuzativ, nu un nominativ

'(citesc or, .o-ur, - il citesc). Deasemenea' cel pu{in teoretic, orice substantiv care este in acuzativ o"pr.pori1l,o*ipoate fi dublat (: reluat) printr-o formd neaccentuatd: romanul il citesc, cartea ocitesc-etc._(Ra{ionamentul este urmdtorul: dac[ i/ este in asuzativ gi dubleazicantal (gi func{ional) substantiwl romanul, inseamnd ca giacesta din urmd este totin acuzativ.) (Pentru acuzativul nedublabil gi nesubstituiul frin pronume personal,

vezi T 10.)(2) in mod similar se agumenteazd, qi degajarea din forma de GD a celor

doud cazuri - genitiwl gi dativul, respectiv:(a) Pronumele personale de peisoanele I gi a II-a (singular gi plural) au forme

specifice pentru dativ, accentuate (mie, lie, noud, voud)'qin-eaccentuat e (fmi, tyi, ne,vd), care nu se opun unui genitiv, intrucdt la aceste p.rroun" nu existi genitiv. Lapersoana a III-a (singular gi plural), pronumele personal se utilizeazd-in ambelectanfi cu aceeaqi formi (tui, ei, lor). Detasarea datiwlui din aceasta unic[ formd se!a9e

prin raportare la celelalte persoane, prin identitat" d" ;;;ii" 9i posibilitate dedublare cu forma neaccenfuat[: dac6 mie^ fmi este in dativ, atunc i qi tui fi (ei ti, lorle) tot in dativ este.

-^ -Odati degajat dativul, ceea ce rdmdne este genitivul. prin urrnare: tui / tui ii(G /_D), ei / ei ii (G /D), ror / ror re (G / D). (Nu avem in vedere situafii specialeale datiwlui (cel posesiv sau pe l6ngi un adjectiv), care, in apt, se identificd totprin raportare la dativul-tip.)

(b) Prin substitutie cu aceste forme, la care cele doui cantri sunt dovedite,lgceptim acelagi lucru 9i la substantivele substituite: cartea lti - cartea elevul,i(G) / Lui i-am dst o carte. - Elevur.oi i-am dat o carte. pi (In *", argumentafiaeste ca la N / Ac.)

_".._20