Copyrlght@2019 Editura Hamangiu SRLEditurd de prestigiu recunoscut in domeniul gtiinlelor sociale CNATDCUToate drepturile rezervate Editurii HamangiuNicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatdfdrd acordul scris al Editurii HamangiuEditura Hamangiu:Str. Mitropolit Filaret nr. 39-394, Sector 4, Bucuregti, O.P. S, C.p. 91Tel./Fax: 021 .336.04.43; 031 .805.80.21 ;

VAnzdri: 021 .336.01 .25; 031.425.42.24E-mail: redactia @ hamangiu.ro

Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiNIEMESCH, MIHAIL

Teoria generald a dreptului / Mihail Niemesch. - Ed. a 3-a, reviz. giaddug.. - Bucuregti ; Editura Hamangiu, 201 9

I SBN 978-606 -27 -1 425-3

34

Mihail Niemesch

Teoria generalS a dreptuluiEdilia a3-a, revizuitd gi adiugitd

I ttdltnt'a\fA'nnn$f'Yit'Or zarg'

Cuprins

Capitolul l. Noliuni introductive despreSecliuneaSecliunea

Secliuneasociale

Secliunea a 4-a. Sistemul gtiinlelor juridice-18Sectiunea a 5-a. Concluzii

Sec,tiunea a 6-a. lntrebdri/Subiecte

Capitolul ll. Conceptul gi definilia dreptuluiSecliunea 1. Conceptul de drept gi accepliunile noliunii

-24

Sec.tiunea a 2-a. Definirea dreptului

a 3-a. Dimensiunea sociald a dreptului

l. Originea dreptului. Evolu,tie istoricd

a 2-a. lmportanla gi necesitatea studierii dreptului

-16a 3-a. Rolul gtiinlelor juridice in sistemul gtiinlelor

a 4-a. Tipologia dreptului gi sistemul de drept-29a 5-a. Tipotogia dreptutui uniunii Europene-s7a 6-a. Diviziunea dreptuluiin drept public Ai drept

17

22DE

24

Sectiunea

Sectiunea

Sectiunea

Sectiuneaprivat

Secliunea a 7-a. Factorii de configurare a dreptului

$1. Mediul natural

$2. Cadrul social-politic Ai ideologic

$3. lnternetul, factor de configurare a dreptului

$4. Factorul uman

$5. Religia gidrepturile omului

Sectiunea a 8-a. Concluzii

Sectiunea a 9-a. lntrebdri/Subiecte

Capitolul lll. Principalele caracteristici ale dreptului. Metode

specifice de cercetare a dreptului. Funcliile dreptului- 62

Secliunea 1. Principalele caracteristici ale dreptului-62Secliunea a 2-a. Metodele cercetdrii gtiinlifice a dreptului-63Secliunea a 3-a. Funcliile dreptului

Sectiunea a 4-a. Concluzii

38

39

394041

4747

60

60

64

67

Sectiunea a 5-a. intrebdri/Subiecte

VIII

CapitolullV.Secliunea

Sec,tiunea

statului

Secliunea a

Secliunea adefinitorii

3-a. Elementele statului

$1. Exercitarea puterii de stat. Separatia puterilor

$2. Trdsdturile puteriide stat

Secliunea a 5-a. Organele statului

Secliunea a 6-a. Forma statului

$1. Statul unitar (simplu)

$2. Uniunile de state

Secliunea aTrdsdturi

Sec,tiunea a 8-a. Separa,tia puterilor in statSecliunea a 9-a. Legdtura dintre stat gi drept in lumina

unor teorii juridice

Secliunea a 10-a. ConcluziiSectiunea a 1 1 -a. intrebdri/Subiecte

Capitolul V. Principiile generale ale dreptuluiSectiunea 1 . Consideratii introductive

Secliunea a 2-a. Clasificdri ale principiilor dreptuluiSecliunea a 3-a. Delimitarea principiilor generale ale dreptului-gOSecliunea a 4-a. Scurtd prezentare a unor principii generale

ale dreptuluiSectiunea a 5-a. ConcluziiSectiunea a 6-a. lntrebdri/Subiecte

Capitolul Vl. Dreptulin sistemul reglementdrilor sociale

-

98

Secliunea 1. Dreptul gi morala 98

Sec,tiunea a 2-a. Uzan,tele

Sectiunea a 3-a. Concluzii

TEORIA GENERALA A DREPTULUI

Dreptulgistatul1. Noliunea de ,,stat". Scurt istoric

a 2-a. Sensurile termenului ,,stat" gi definilia

68

4-a. Puterea de stat. Exercitare gitrdsdturi

69

70

72

72

73

7-a. Consideralii privind statul de drept.

74

74

7475

76

78

79

81

81

83ao

94

96

96

10'l

102

102Secti u n e a a 4 -a. intrebdri/S ub i ecte$1.Jurispruden!ainsistemuldedreptromAnesc-

CUPRINS

Capitolul Vll. Norma juridicd

Sectiunea 1. Notiune

Secliunea a 2-a.

Secliunea a 3-a.

$1. Structura

1.'1. lpoteza

Caracte rele normei juridice

Structura normei juridice

internd a normei de drept

1.2. Dispozilia

1.3. Sanctiunea

$2. Structura externd a normei de drept

Sectiunea a 4-a. Clasificarea normeijuridice. Criterii de

clasificare

Secliunea a 5-a. Acliunea normei iuridice$1. Acliunea normeijuridice in timp

1 .1. Neretroactivitatea legii

1.2. legirea din vigoare a normei juridice

$2. Acliunea normeijuridice in spaliu

$3.Ac!iuneanormeijuridiceaSuprapersoanei-Sectiunea a 6-a. Concluzii

Sectiunea a 7-a. I ntrebdri/Subiecte

Capitolul Vlll. lzvoarele dreptuluiSecliunea 1. Clasificarea izvoarelor formale ale dreptului

x

104

104

104

106

106

106

107

108

109

110

112

112

113

114114115

1'16

116

118

118

120

122

122

123

124

128

130

131

132133

139

Secliunea a 2-a. Legea

$'1. Scurtd privire asupra apariliei legii in spaliul locuitde romAni

1.'l . lzvoarele formale ale dreptului in epoca statuluigeto-dac centralizat

1.2. lzvoarele dreptului in Dacia romana-1.3. lzvoarele formale ale dreptului in formaliunile statale

Secliunea a 3-a. Cutuma

S1 . Clasificarea cutumelor

$2. Asemdndri gi deosebiriintre lege gicutumd

$3. Avantajele legiifald de cutumd

Sec,tiunea a 4-a. Jurisprudenla

Sectiunea a 9-a. lntrebdri/Subiecte

CapitolullX.Tehnicaelabor5riiactelornormative-.l68Sectiunea 1. Noliunea tehnicii legislative/legiferarea- 169

Secliune a 2-a Principiile legiferdrii 170

Secliunea a 3-a. Pdrlile constitutive ale actului normativ

-

175

Sectiunea a 4-a. Structura actului normativ

TEORIA GENERALA A DREPTUIUI

$2. Asemdndri 9i deosebiri intre jurisprudenld gi

cutumd

Sectiunea a 5-a. Doctrina

Secliunea a 6-a. ,,Dreptul autonom"

Sec,tiunea a 7-a. Principalele izvoare formale ale dreptuluiinternational

$1. Principalele trdsdturi ale izvoarelor dreptului internalional.Definitie

$2. Cutuma internationald

$3. Tratatul international_3.1 . lntroducere. Notiune. Definitie

3.2. Observalii esenliale. Trdsdturi

3.3. Denumirea tratatelor

3.4. Concordatul - tratatul incheiat de Vatican

3.5. Obiectul tratatului

3.6. Structura tratatului

Sec,tiunea a 8-a. Concluzii

Sectiunea a 5-a. Sistematizarea actelor normative.Notiune gidefinilie

Sectiunea a 6-a. ConcluziiSectiunea a 7-a. Intrebdri/Subiecte

151

151

155

156

157

158

162

162

163

163

165

165

166

166

167

178

179

181

182

183Capitolul X. Realizarea gi aplicarea dreptuluiSec,tiunea 1. Realizarea dreptului. Noliune gi concept- 183

Secliunea a 2-a. Modurile de realizare a dreptulur' 183

$1.Respectareaprescrip!iilornormelorjuridice-183$2. Aplicarea normeijuridice de citre organele de statcompetente 185

185Secliunea a 3-a. Fazele de aplicare a dreptului Secliunea a 2-a. Obiectivele Uniunii Europene

CUPRINS

Sectiunea a 4-a. Concluzii

Sectiunea a 5-a. lntrebdri/Subiecte

Capitolul Xl. lnterpretarea normelor juridice

Secliunea 1. Noliuni introductive. Considerentelegi scopurile interpretdrii normei juridice

Secliunea a 2-a. Formele interpretdrii normelor iuridice

-

XI

Secliunea a 3-a. Metodele

Secliunea a 4-a. Principiile

Secliunea a 5-a. Concluzii

Sectiunea a 6-a. intrebdri/Subiecte

interpretdrii normelor juridice

-

de interpretare a normelor juridice

-

187

187

189

189

190

191

194

194

194

196

196

197

212

216

199

199

201

203203

2Q4

205

207

207

208

208

209

210

210

211

Capitolul Xll. Raportul juridicSecliunea 1. Noliune. Premisele raporlului juridic

Secliunea a 2-a. Trdsdturile raportului juridic-Secliunea a 3-a. Structura raportului juridic: subiectele,

con,tinutul gi obiectul

$1. Subiectele raportului juridic

$2. Conlinutul raportului juridic

53. Obiectul raportului juridic

Sec{iunea a 4-a. FaptuljuridicSectiunea a 5-a. Concluzii

Sectiunea a 6-a. lntrebdri/Subiecte

Capitolul Xlll. Rispunderea juridicd

Sectiunea 1. Noliune

Secliunea a 2-a. Definilia gi trdsdturile rdspunderiiiuridice-Secliunea a 3-a. Condiliile rdspunderii juridice-Secliunea a 4-a. Reguli care guverneazd rdspunderea juridicd

-Sectiunea a 5-a. Subiectele rdspunderii juridice

-

Sectiunea a 6-a. ConcluziiSectiunea a 7-a. I ntrebdri/Subiecte

Capitolul XlV. lntroducere in dreptulSecliunea 1 . Consideralii introductive

Uniunii Europene

-212

TEORIA GENERALA A DREPTULUI

Secliunea a 3-a. Competen,tele gi principiile Uniunii Europene

- 217

Secliunea a 4-a. lnstituliile Uniunii Europene

-

220

Secliunea a 5-a. Defini,tia dreptului Uniunii Europene- 221

Secliunea a 6-a. Izvoarele dreptului Uniunii Europene.

Conceptul de acquis al Uniunii Europene

$1. Conceptul de acquis al Uniunii Europene

$2. Clasificarea izvoarelor dreptului Uniunii Europene- 224

$3. lzvoarele primare

$4. lzvoarele secundare

$5. lzvoarele terliare

$6. Jurisprudenla

Secliunea a 7-a. Despre Constitulia Europei. Tratatul

de la Lisabona

$1. Despre Constitu{ia Europei

$2. Tratatul de la Lisabona de modificarc a Tratatuluiprivind Uniunea Europeand gi a Tratatului de instituirea Comunitdlii Europene

Sec,tiunea a 8-a. Raporturiled reptul U n i u n i i Eu ropene

Secliunea a 9-a. Concluzii

Sectiunea a 1 0-a. intrebdri/Subiecte

223

223

226226228228

229

229

231

dintre dreptul internalional,gidreptul intern-234

Rispunsuri

237

237

241

Adagii, expresii gi locutiuni latine in dreptul rominesc-243

Bibliograf ie selectivi 245

Capitolul l. Noliuni introductivedespre drept

Secliunea 1. Originea dreptului. Evolulie istoricd

Originea dreptului se regdsegte in cele maivechitimpuri ale aparilieigi dezvoltiriicolectivitdlilor umane, atuncicAnd practicile gi regulile seimbinau cu tradilia gi obignuin!a, iar acestea din urmd guvernau relaliilede inlelegere sau de luptd dintre triburi. De aici, valabilitatea foartecunoscutului adagiu lalin: Ubi societas, ibiius.

Dreptul este oare un fenomen spontan ce se nagte din reunireaoamenilor in grupuri 9i care se impune de la sine oricdrei vieli socialesau nu este decAt un ansamblu de reguli impuse de puterea publicd

membrilor unei societdli gi menit sd organizeze raporturile dinte acegtia?ttlDreptul a apdrut 9i s-a dezvoltat ca o necesitate absolutd a speciei

umane gi este incdrcat de pragmatism social. Definirea dreptului esteo misiune dificild, greu de indeplinit, pentru cd prin drept infelegem,deopotrivd, dreptul obiectiv gi dreptul subiectivt2l.

Ordinea sociald rezultatd din sistemul activitdlilor omenegti dd nagtere

treptat regulilor normativel3l.Omul este o fiinld sociald 9i simte nevoia de a trdi intr-o comunitate,

acolo unde se poate dezvolta, inmulli gi glefui. Societatea presupuneinsd organizare giorice sistem organizatoric presupune gi reguli. Pentruca societatea umand sd funclioneze, este nevoie de reguli de conduitd.Aceste reguli reprezintd o necesitate gi ele rdspund trebuinfelor oamenilor.

in acest sens, G.W.F. Hegel aratd despre drept cd ,,degi el decurgedin concept, totugi el nu trece in existenld decAt fiindcd rdspundetrebuintelor"l4l.

Ilr M.L. Hnesrrc, in cursul colectiv, Teoria generald a dreptului, Ed. Prouni-versitaria, Bucuregti, 2016, p. 122.

r2r M. Nrevescn, lzvoarele dreptului internalional gi ale dreptului UniuniiEuropene din perspectivateoriei generale a dreptului, Ed. Hamangiu, Bucuregti,2010, p.2.

t3r l. Huvn, Teoria generald a dreptului, Ed. Fundaliei Academice Danubius,Galali,2000, p. 12.

I4r G.W.F" Heaet, Principiile filosofiei dreptului, Ed. lRl, Bucuregti, 1996,p.207.

2 -I EoRIA GENERATA A DREPTULUI

in cadrul primelor comunitdli, oamenii se supuneau unor coman-damente. in decursultimpului, anumite reguli gi practicifolosite in modindelungat gi constant capdtd forma unor norme obligatorii. Acestenorme aveau mai mult o aplicabilitate locald, iar izvorul din care tAgneauaceste comandamente erau religia gi morala. Desigur, gi atunci, in cazde nerespectare a normelor tribale, cel vinovat urma sd rdspundd.

Aparilia dreptului este legatd de ordinea care trebuie sd guvernezerelaliile interumane. Dreptul nu se poate sustrage complexitdtii 9i stdriiunei societdti, interferenlelor culturi-civilizalie, el reflectdnd ?n bundmdsurd civilizatia unei societdtitll.

Totodatd, din cele maivechi timpuri, oamenii au achiesat la ideeaunei forle de constrdngere, de naturd a impune norma obligatorie ginecesard. Triburile, din cele maivechitimpuri, aveau organe de condu-cere: sfatul bdtrAnilor, sfatul inleleplilor. Aceste organisme puteau ficonsiderate pe plan local ca adevdrate forte juridico-administrative,menite aorganiza, a impune reguli, a veghea aplicarea gi respectarealor gi a dispune mdsuri coercitive, in caz de nerespectarel2l.

intrebarea care se pune este aceea de a gti dacd dreptul esteindisolubil legat de societate de la primele sale forme primitive deorganizare sau, dimpotrivd, dacd dreptul apare ca gi statul, doar la unanumit moment al evoluliei istorice a omului. Rdspunsul la intrebareeste legat de modulin care este conceput dreptul: este el doar apanajulstatului sau, in general, orice grup social este capabil sd formulezeregulijuridice? Existd, pe de altd parte, un drept natural, ideal, anteriorfiecdrei reguli pozitive gi care este neschimbat in esenla sat3l?

Strdvechile norme de convieluire sociald erau inspirate din gi guver-nate de morald, echitate, dreptate, dar aparilia acestora are la baz6,vointa omului. Mai exact, voinla generald gi interesul comun al societdtiita.

G.W.F. Hegel aratd cA,labaza caracterului colectiv al legilor, std qi

intelegerea, pe care o descrie foarte frumos, in felul urmdtor: ,,Soarele

Ill M. nLercr, Despre drept ca fenomen complex al vielii sociale, Ed. UniversulJuridic, Bucuregti, 2015, p. 17.

t2l M. Nreuescu, op. cit., p.3.lsl N. Popn, Teoria generald a dreptului, ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck, Bucuregti,

2412, p.32.rar J.J. Rousse au, Contractul social, Ed. $tiinlificd, Bucuregti, 1957, p. 101 .

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE DREPT 3

gi planetele au gi ele legile lor, dar ele nu le cunosc... numai trecAndprin disciplina inlelegerii ele devin capabile de universalitate"tll.

ln analizarea evoluliei istorice a dreptului vom avea in vedere gi

modul in care erau organizate primele comunitdli umane. Studiile despecialitate ne precizeazd faptul cd oameniitrdiau la inceputuri in micicomunitdli compuse din mai multe familii. Grupurile organizate supra-vieluiau impreund prin diviziunea muncii care asigura procurarea hranei,bdrbalii se ocupau cu vAndtoarea, iarfemeile culegeau fructe gi plante,ocupAndu-se gi de cregterea copiilor.

Cetele de oameni din epoca primitivd se formau din nevoia de intra-jutorare 9i supravieluire intr-un mediu extrem de ostil. Ceata primitivdnu reprezenta din punctul de vedere al omului modern o formd socialdde organizare. Oamenii primitivi nu aveau norme sociale de conduitd,ei se ghidau dupd anumite tabuuri, reguli tribale de interdiclie 9i cucaracter punitiv. Odatd cu evolulia omului primitiv, pe fondul desco-peririi focului, concomitent cu domesticirea animalelor gi a cultiviriipdmAntului, apar gi primele comunitdli umane stabile, organizate inginli. ,,Rdzbunarea sdngelui" ca formd punitivd este inlocuitd treptat cuizgonirea din cadrul ginlii.

Dupd cum ardta prof. N. Popatzl, ginta a fost forma universald deorganizare a societdlii primitive. Ea s-a caracterizat printr-o diviziunenaturald a muncii (dupd sex gi vArstd) gi prin domnia obiceiului. Democraliagentilicd insemna proprietatea comund asupra pdmAntului, Iipsa uneifo(e exterioare de constrangere (ca prerogativd social-organizatd aunei pd(i a societdlii), o putere sociald ce apa4inea intregii colectivitdli.

lnilial, ginta a avut un caracter matriarhal, viala gi existenla bdrbalilorin cadrul acesteiforme de organizare fiind afectatd de activitdlile riscante(vdndtoare), intr-un mediu extrem de ostil gi cu mijloace rudimentaregi adesea ineficace. Odatd cu dezvoltarea agriculturii, a comerlului,a megtegugurilor, rolul bdrbatului in cadrul ginlii a sporit, astlel incdtoamenii au trecut la ginta patriarhald.

Normele de conduitd ale epocii primitive nu pot fi considerate normejuridice in sensul dreptului modern, ci doar norme obgtegti cu caracterobignuielnic Ai care cuprindeau prescriplii comportamentale, morale,religioase gi sanclionatoare (cAnd era cazul).

Ilr G.W.F. Heeer-, op. cit.,p.2O9.t2l N. Popn, op. cit., p.34.

TEORIA GENERALA A DREPTULUI

Dreptul s-a ndscut in Orientul antic Ai tot acolo au apdrut gi primelecoleclii de norme juridice. Egiptul antic ai Mesopotamia(Babilonul)reprezintd cel mai vechi centru alcivilizaliei umane. Babilonul, cetatestat, a apdrut gi s-a dezvoltat pe cursul inferior al fluviului Eufrat. Celmai de seamd rege al Babilonului a fost Hammurabi. Acesta a fost nunumai un mare legiuitor, dargi un foarte bun organizatorgiadministrator,fapt relevat de vasta sa corespondenli.

Codul de legi al lui Hammurabi continea un numdr de 282 dearticolegi avea un caracter laic. Aceastd coleclie de legi nu avea nimic in comuncu noliunile de logicd juridicd moderndl De asgmenea, acest cod nuprezintd elemente de sistematizare, astfel incAt, din punctul de vedereal codificdrii actuale, se poate considera ca inacceptabil ca, dupd un

9ir de articole ce reglementeazd procedura de judecatd, sd avem de-aface cu reglementarea furtului.

Este esenlial insd faptul cd aceastd coleclie de legi a avut capacitateade a se preocupa de reglementarea unor domenii destul de vaste gi

foarte importante ale vietii sociale cum sunt: proprietatea funciard, arendagi modul de exploatare a livezilor gi grddinilor, comerlul, contractul dedepozit gi camdta. De asemenea, se constatd cd o importanld deosebitda fost acordatd gi legiferdrilor ce se referd la familie gi, nu in ultimul rAnd,raportat la specificul acelor vremuri, Codul lui Hammurabi a reglementatgi sclavia, pedepsele ce vor fi aplicate in cazul furtului de sclavi gi altdinuiriifurtului de sclavi etc.

Dupd cum am precizat deja, Codul lui Hammurabi este o colecliede legi laice care, aga dupd cum aratd prof. Vl. Hanga, diferd de multelegiuiri ale epocii antice gi medievale, ca, de pildd, cele iudaice sauislamice, in care elementele religioase predomind. in Epilogul Codului,Hammurabi se declard rege desdvArgit gi aratd cd legislalia sa reprezintd,,norme juridice de echitate"tll. Astfel cum in mod intemeiat relin autoriiC. Voicu giA.C. Voicu, CodulluiHammurabi reprezinld pentru civilizatiaumand un document de o exceplional5 valoare documentard, sub aspectjuridic, al legislaliei epocii respectivet2l.

11l M. Nreuesca, op. cit., p. 19-20.I2l C. Vorcu, A.C. Voicu, Teoria generald a dreptului, ed. revizuitd gi actua-

lizatd, Ed. UniversulJuridic, Bucuregti, 2013, p. 38.

I, NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE DREPT

ln Vechiul Testament sunt reglementate in mod incipient institulii,precum imprumutul cu dobdndd sau relaliile de muncd (simbria):

. ,,Sd nu ceri nicio dobdndd de la fratele tdu: nici pentru argint, nicipentru merinde, pentru nimic care se imprumutd cu dobAndd.De la strdin vei putea sd iei dobAndd, dar de la fratele tdu sd nuiei, pentru ca Domnul Dumnezeul tdu sd te binecuvAnteze in totce vei face in lara pe care o vei lua in stdpAnire"tll.

. ,,Sd nu nedreptdlegti pe simbriagul sdrac Ai nevoiag... Sd-i daiplata pentru ziua lui inainte de apusul soarelui; cdci e sdrac Ai odoregte mult. Altfel, ar striga cdtre Domnul impotriva ta gi te-aiface vinovat de un pecat"t2l.

in mod paradoxal, degi Egiptula reprezentatin antichitate un adevdratreper de gtiinld gi culturd, acest mare imperiu nu a inteles sd intocmeascdun cod de legi, mdcarde aceeagidimensiune cu cel al regelui Hammurabi.Totugi, anumite scrieri cu profund caracter moral, de pildd, ,,invdldturipentru regele Merikare", inglobeazd anumite norme juridice.

Statul egiptean antic era ?nsd un stat care preluia justilia gi ordinea,reugind sd creeze un adevdrat aparat judiciar, separat de aparatuladministrativ, care confinea, dupi cum aratd autorii C. Voicu 9i A.C. Voicu

,,norme precise gi surprinzdtor de moderne, de exemplu, normele deprocedurd civild prevedeau dreptul persoanei care se afla in litigiu fiscalcu statul sd conteste in termen de trei zile hotirArea adoptatd. Oricecontestalie era redactatd in scris, inregistratd la grefier, iar judecitoriiluau hotdrArile pe baza actelor scrise, a dovezilor gi depozitiilor martorilor.lntregul parcurs aljudecdlii era consemnat in scris"t3l.

La vechii greci, legile se transmiteau doar pe cale orald, cunoscute fiindnumai de gefii marilor familii nobile, care le aplicau arbitrar, simtindu-senevoia, sub presiunea poporului, a unor legi scrise. Cei mai cunoscutilegislatori au fost: Solon 9i Drakon, la Atena, gi Pittakos, la Mitilene. Legilelui Solon, in Atena anticd, erau un amalgam de reguli gi ritualuri, careardtau ordinea in care trebuie sd aibd loc jertfele gi prelul animalelorsacrificate, riturile nupliale gi cultul mortilortal.

nt Biblia, Vechiul Testament, Deuteronom 23.I2t ldem, Deuteronom 24.t3r C. Vorcu, A.C. Vorcu, op. cit., p.39.I'1 D. Top, Dimensiunea istoricd a dreptului, Tipdrire-Tehnoredactare SC

REFACOS G.A. SRL, 2002, p.114.

TEORIA GENERALA A DREPTULUI

Anticii greci au distins intre o ordine cosmicd 9i una proprie lumiiumane... sofigtii au deosebit intre dreptul natural gi cel pozitiv, ca oautoritate supremd, pentru cd oamenii legifereazd in funclie de cunog-tinlele lor despre ce este drept gi nedrept. Grecii aveau chiar gi o zeilda justiliei... printre divinitdtile de prim rang din jurul lui Zeus se numdraThemis, zeila justiliei divine gi pdstrdtoarea legilor gi ordinii naturaletll.

Dreptul in viziunea gdnditorilor Grecieid nti ce -scu rte co n si d e rali it21

Practica istoricd demonstreazd cd, la orice popor giin orice timp,

existd un sistem regulator, care rezultd din condiliile materiale ale vieliiIor, precum gi din elementele psihice ale oamenilor convieluitori gi caredesemneazd, pentru fiecare, sfera proprie de activitate,legAnd pe unulde altul, printr-o serie de relalii bilaterale gi reciproce, in aga felincAtpretgnliile gi obligaliile sd corespundd gi sd se poatd conveftl3l.

fn mod paradoxal gi de neacceptat in societatea modernd, GreciaAnticd, in care au trdit mari glnditori ce au contribuit la formareaconceptului de drepturile omului, permitea sclavajul. Totugi, Platon,Protagoras din Abdera, Solon, Sofocle, gi alli mari fi losofi din Peloponezconsiderau cd oamenii beneficiazd de drepturi anterioare oricdrei legi gi

cd acestea sunt specifice naturii umane. Aceste idei nobile giinsemnateau fdcut ca ,,zoon polilikon" sd fie azi o fiinld superioard care agazd inmiezul oricdrei legi drepturile gi libertalile fundamentale ale individului,ca o garanlie a statului de drept.

Dupd cum aratd cunosculiidoctrinari lrina Moroianu Zldtescu gi Radu

C. Demetrescu, gAnditorii greci considerau drepturile omului ca fiindacele drepturifundamentale, eterne gi imuabile, pe care orice societateomeneascd trebuie sd le respecte, cu alte cuvinte, sunt drepturi careizvordsc din natura lucrurilor, iar legea nu este decAt expresia acesteinaturi, dreptul natural fiind, fdrd indoiald, cea mai veche orientare in

Ill M. nLsrcr, op. cit., p. 19-20.I2l A se vedea M. Nreuescn, The Concept of Human Rights in the View

of the Ancient Greek Philosophers until their Establishment in the NationalLegislation,in Revista Electronicd Journal of Law and Administrative SciencesSpecial Issue/2O15.

I3r D. Mnzru, Echitate gi justilie, Ed. $tiinlificd, Bucuregti, 1972, p.32.

I. NoTIUNI INTRoDUCTIVE DESPRE DREPT 7

domeniul dreptuluitll. in acest fel, drepturile omului izvordsc din dreptulnatural, sunt drepturi naturale, drepturi liregtitzl.

Solon (640-558 i.H.)

Solon a fost unul dintre cei mai mari legiuitori ai tuturor timpurilor.Personalitate complexd, Solon a fost in acelagi timp poet, strateg, politi-cian, legiuitor gi unul dintre pdrintii democratieit3l.

Putem spune cd a promovat dreptul la apdrare gi liberul acces lajustilie gi supremalia dreptului, care, in vremurile noaslre, sunt specificeoricdrui stat de drept. Astfel, dupd cum arati prof. univ. C. Stroe gi

N. Culic, constitutia lui Solon consacra,,dreptul acordat oricdruicetdleande a se constitui in fala instanlelor ca apdrdtor al celor nedreptdlili gi

sursa principald a puterii democraliei (...) dreptul de a apela (la oricehotdrAre a unei autoritdli) la tribunalul popular"t4l.

Heraclit din Efes (aprox. 535-475 i.H.)

A fost un {ilozof grec presocratic, descendent dintr-o familie de regisacerdoli din Efes. RealizAnd efectul pozitiv al actelor normative in viatapolisurilor, rolul acestora de menlinere a ordinii sociale, Heraclit a fostun promotor al respectului fald de legi, sustinAnd practic supremaliaactelor normative, fapt insugit de orice stat democralic modern.

Dupd cum se aratd in doctrina relativ recentd, conform filosofiei luiHeraclit, existenla este intr-o neintreruptd schimbare gi transformare(...) gAndirea functioneazd in conformitate cu anumite legi (...) la fel seintdmpld gi in viala sociald, incdlcarea legilor sociale, a legilor societdlii

I1r C.D. Burcurrscu, Consideralii privind dreptul natural in spatiul anglo-saxon,in vol. Dinamica dreptului romAnesc dupd aderarea la Uniunea Europeand,Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2011, p. 601.

t21 l. Monornruu ZlArescu, R.C. Delrernescu, Dln istoria drepturilor omului,ed.2-a,lnstitutul RomAn pentru Drepturile Omului, Regia Autonomd MonitorulOficial, Bucuregti,2003, p. 9.

t3r A se vedea PH. Mnuunre, Antologia gandirii juridice, Ed. Humanitas,Bucuregti, 1997, p. 18 9i urm.

Ial C. Srnoe, N. Cuuc, Momente din istoriafilosofiei dreptului, Ed. Ministeruluide lnterne, Bucuregti, 1994, p.36.

TEORIA GENERATA A DREPTULUI

distruge societatea, cetatea. Legea este un arbitru a cdrui supremalie,nu trebuie incdlcatd de nimenilll.

Socrate (469-399 i.H.)

lmportantd personalitate a lumii antice gi a culturii universale, Socratenu a ldsat niciun rAnd scris pentru generaliile viitoare, dar concepliilegi gAndurile sale prin care propovdduia extrem de viguros ideea dedreptate, infierAnd injustilia, au fost consemnate de allii care au reugitsd infdligeze minunata figurd a unui om de o rard modestie care afirma.'

,,Singurul lucru pe care il gtiu este cd nu gtiu nirnic".Dupd cum aratd prof. l. Craiovan, Socrate a preconizat respectarea

legilor pe care sofigtii le dispreluiau gi nu numai a legilor scrise, ci gi acelorlalte care, degi nescrise, valoreazd, cum spunea el, peste tot lafel gi sunt impuse oamenilor de zei. Astfel, Socrate afirmd credinla saintr-o justilie superioar5, pentru validitatea cdreia nu este necesard osancliune pozitivd, nici vreo formuld scrisd. Supunerea fald de legilestatului este, de asemenea, pentru Socrate, in orice caz, o datorie,bunul cetdlean trebuie sd se supund gi legilor rele, pentru a nu incurajape cetdleanul rdu sd le violeze pe cele bunet2l.

Aristotel (384-322 i. H.)

Aristotel s-a ndscut la Stagira (motiv pentru care i se mai spuneStagiritul), un orag din peninsula Chalcidica, in nordul Mdrii Egee. Tatdlsdu, Nicomah, a lost medicul regelui Macedoniei, Midas al ll-lea, tatdllui Filip al ll-lea gi bunicul luiAlexandru Macedon. Mama sa, pe numePhaestis, provenea din familie aristocratici.

Rdmas orfan de copil, Aristotel igi petrece primii ani la Stagira gi

Pella, iar la 17 ani intrd in Academia lui Platon, unde rimAne 20 ani,maiintdi ca elev apoi ca profesor. Om de o vastd culturd, Aristotel esteconsiderat printre altele intemeietorul logicii sau al psihologiei.

Aristotel promoveazd principiul egalitdlii intre oameni, pentru acestanoliunea de ,,drept" echivaleazd cu ideea de legalitate gi egalitate, iar

111 ldem, p. 4O.I2l l. CRnrovnn, F ilo sofi a d reptu l u i sau dreptul ca fil osofi e, Ed. Universul Ju ridic,

Bucuregti, 2010, p. 172.

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE DREPT

dreptatea trebuie perceputd ca o virtute supremd, perfectd ce trebuieexercitatd in favoarea altuialll.

Desigur, nu putem omite din rAndul marilor filozofi ai Greciei anticepe Democrit care considera cd justitia trebuie sd dea satisfaclie tuturoroamenilor, cu atAt mai pulin pe Platon, pentru care justilia reprezentasupunerea fald de legi, iar injustilia echivala cu nefericirea.

Pentru filozofii din anticul peloponez,nimic din ceea ce este legat dedrept gi instituliile sale nu are voie sd pdgeascd in afara sferei binelui,echitdlii gi moralei. Acegtia visau la un stat ideal, unde oamenii sdpoatd fi egali 9i sd se supund doar legilor gi dreptdlii. Dreptul nu poatefi conceput in afara sferei drepturilor fundamentale ale individului caregaranteazd egalitatea deplind a tuturor oamenilor.

Alte colectii de legi cu caracter normativ demne de remarcat gi careau fost intocmite in antichitate sunt: Codul lui Manu in lndia, legile luiMoise (Decalogul) la evrei, Legea celor Xll Table la romani.

Nu putem pdrdsi aga ugor epoca anticd fdrd sd amintim de polisuri(orage stat grecegti), acolo unde s-a ndscut ideea cd echitatea estejustilia deplind. Tot in acea perioadd jurigtii romani au lansat perceptelede alterum nom laedere (a nu aduce atingere celuilalt), honeste vivere(trdiegte cinstit) 9.a., daturicare stau labazaoricdrei legislaliidemocratice.

in epoca Evului Mediu timpuriu, din punctul de vedere al dreptului,se distinge, in primul rAnd, opera legislativd a impdratului Justinian,cunoscutd sub numele Corpus iuris civilis, gi care cuprindea a pd\i,gianume:

F Codul;F Digestele;) lnstituliile gi

) Novellele.Dupd cum prof. Vl. Hanga remarcd, Justinian a fost,,omul marilor

restituiri politice, religioase gi legislative"t2l. Opera legislativd a luiJustiniana debutat intr-un context social extrem de sensibil. Astfel, in acea vremelegislalia romand era aruncatd intr-un adevdrat haos, actele normativeerau adesea contradictorii gi ele nu mai corespundeau cerinlelor sociale.

ill A se vedea M. TururunRu, Filosofia dreptului, Ed. Mdiastra, TArgu Jiu,2412, p.18-19.

I2r Vr. Hnrucn, Mari legiuitori ai lumii, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 1994,p.136.

10 TEORIA GENERALA A DREPTULUI

Evident cd, in aceastd situalie, trebuia sd se intervind, cdci, altfel, lucrurileputeau scdpa de sub control, iar anarhia urma si se instalezelll.

Tot in Evul Mediu timpuriu se mai constatd cd o foarte mare influenldasupra dreptului germanic a avut-o dreptul roman. Poporul german,

caracterizat printr-o nemaivdzutd sete de ordine, disciplind gicorectitudine(intdlnitd, poate, doar la romani), a simlit de-a lungul evolutiei sale onevoie deosebitd de a se dezvolta intr-un cadru de reguli, la inceput,transformat ulterior intr-un cadru juridic foarte solid.

Astfel, dupd ce triburile germanice s-au statornicit, o serie de legi

au apdrut (leges barbarorum) inspirate de dreptul roman. Cu titlu de

exemplu, ardtdm:D Edictum Teodorici, cca. 460 d.H.;Y Lex Burgundorum, cca.500 d.H.;F Lex Romana Burdiorum, cca. 506 d.H.;F Lex Romana Vizigothorum, cca. 506 d.H.Celebre sunt aga-numitele Oglinzi germane (Sachsenspiegel, 1230

gi Schwabenspiegel,l2TS-1282), coleclii de obiceiuri gi cutume alepopulaliei germane. Cele doud coleclii de reguli juridice, aldturi decoleclia de cutume, creatd de cdlugdriidin Auxburg, au reprezentat ceamai de seamd operd legislativd a germanilor din perioada Evului Mediutimpuriu. Aceastd coleclie juridicd a avut o aga de mare importanld,incAt a fost folositd secole la rAnd, ajungAnd sd fie uzitatd ca o lege 9i inperioada I mperiului German. Motivul: caliiatea reddrii, gradul desdvArgit

de cuprindere a regulilor gi a conexiunilor Practicetzl. Prof. Schrdderprecizeazdcd der Sachsenspiegelreglementa aspecte ce !in de dreptulfunciar, dreptul penal 9i, nu in ultimul rAnd, aspecte ce lineau de raporturile

de vasalitate lehensrecht. Oglinda saxond nu avea un cuprins bazalpeinstitulii gi nu era o coleclie de legi organizatd sistematic.

ln spaliul german, aga dupd cum aratd acelagi autor, s-a dezvoltatin Evul Mediu timpuriu gi dreptul canonic. Sub iniliativa cdlugdruluiGratian, aproximativin 1140, apare decretum Gratianum, ce reprezintdo coleclie de cutume bisericegti. Aproximativ in anul 1234, acelagi autor

I11 M. Nreuescn, op. cit., p.20.I2r R. ScHRooen , Rechtsgeschrbhfe (lstoria dreptului), ed. revizuitd, Juristische

Lehrgdnge Alpmann und Schmidt Verlagsges. GmbH&CO. KG, Mtinster, 1992,p.28-29.

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE DREPT

aratd cd acestei colectii de legi i-au fost addugate dekretale papale,adicd decizii papale in unele cazuri concrete de mare insemndtatetll.

Aspecte istorice in aparilia dreptului, orgonizareoiudecdtoreascd gi jurisprudenlo vechiului drept romdnesc

Dupd cum se aratd in literatura de specialitate, primele cercetdri alejurigtilor cu privire la originea dreptului romAnesc au dus la concluziidivergente, stabilind fie o origine romAnd, fie traco-dacd sau slavd. CusigurantS, de la inceputul etnogenezei poporului romAn gi pAnd in epocamodernd, dreptul romAnesc erabazal pe obiceiurijuridice. Dreptul eranescris, pdstrat prin traditie gi respectat din convingerel2l.

Observarea repetate a unei anumite conduite reprezinti elementulmaterial al obiceiului juridic, iar credinta in existenta unei obligatii dea actiona astfel - in mod repetat - reprezintd elementul psihologic alsdu. Romdnii au numit acest drept obignuielnic,,Legea tdrii", Tara fiindforma lor politicd de organizare, iar Legea ansamblul normelor juridicece se aplicau in fiecare lard romAneascdt3l.

Odatd cu cristalizarea statelor romdne, in perioada feudald, se observdaparitia unororgane de judecatd menite a pronunta hotdrAriapte a asiguraordinea gi linigtea in diferitele comunitdli sdtegti, ordgenegti. Astfel gipractica judecdtoreascd, pe ldngd legea ldrii 9i cutumele locale, incepesd capete un rol mai mare in asigurarea gi mentinerea ordiniijuridice.Organizarea judecdtoreascd gi procedura aferenti erau incdrcate deformalism gi elemente religioase.

in epoca medievald, in Moldova giin lara RomdneascS, organizareajudecdtoreasca gi procedura de judecatd erau foarte aseminitoare.Niciin Transilvania diferenlele nu erau foarte mari, mai ales in rAndulinstantelor inferioare, competente in a solutiona pricinile comunitdtilorromAnegti. Desigur, diferenlele rezultau in special din aceea cdTransilvania a fost fie in raporturi de vasalitate cu Regatul Maghiar, fieo componentd a lmperiului Habsburgic sau Austro-Ungar. Pentru acestemotive, 9i voievodul transilvan avea atribulii pe linie judecdtoreascd.in ceea ce privegte scaunele de judecatd din Transilvania, trebuie

I1t ldem,p.29.t2l A se vedea, E. Cenr,ren, Legea ldrii (vechiul drept consuetudinar romAn),

Ed. Universul Juridic, Bucuregti 2008, p. 1 1-12.I3l E. Cenmen, op. cit., p. 13.

11