Alexandru Bleoancielectronic"

Bucureqtiin forml

Apel Galalide

; fotre care:

sl Junspru-fo ceea ce

-Cartea de

Teoria generall a dreptuluiE,difia 2

- revizuitd qi addugitd -

Editura C.H. BeckBucureqti 2018

iiiilr;li

,iii.

lr

iil

mai ales in1996 privinda produselor

atrorizarea sau

infra{iune qi

!i, se in{elegedirect sau

Cuprins

I. Ce este dreptul?..... ................. I$1. Semnificaliile noliunii de ,drept" .......... I$2. Dreptul obiectiv .................3

$3. Dreptul subiectiv..... ........... 5

$4. $tiinla dreptului..... .............7

lI. Dreptul obiectiv....... ............ l0

$2. Principiile gi tuncliile dreptului..... .......172.1. Principiile dreptului ......................172.2.Fungiile dreptului ........................ 18

$3. Sistemul dreptului ............213.1. Corelaliile dreptului in sistemul normativ social.......... ........213.2. Sistemul dreptului... ......................23

$4.Izvoarele dreptului ...........28

$5. Actul normativ, principalul izvor formal de drept .......................435.1. Noliuni generale .......435.2. Principiile legiferdrii.... .................44

$6. Norma juridicd, elementul debaz6, al dreptului ....... 596.1. Noliune ..................... 596.2. Trasaturile normei juridice ........... 6l6.3. Structura normei juridice............ ......................646.4. Clasificarea normelor juridice.......... ......,..........726.5. Acliunea normei juridice........... ....................... 78

6.5.l.Ac!iuneanormeijuridiceintimp........6.5.2. Acliunea normei juridice in spatiu $i asupra persoanelor............... 85

6.6. Interpretarea normei juridice ........ 91

6.6.1. Necesitatea interpret5rii................... ....... 9l6.6.2. Felurile interpretilrii normei juridice............ ..............946.6.3.Metodeleinterpretiiriinormelorjuridice........... .......,.966.6.4.Rezultateleinterpretiiriinormelorjuridice........... .....103

$7. Conflictul de norme ....... 105

$8. Realizarea dreptului ....... 106

Teuiogewali a drepnlai

III. Dreptul subiectiv.... ................ 110$1. Raporhrljuridic .............. I I I

1.1. No{iunea de raport juridic................................... ................ 1111.2. TrisSturile raportului juridic...........................r. .................. 1131.3. Structura raporfului juridic ......... 1 14

1.3.1. Conlinutul raportului juridic..... ............ 1151.3.2. Subiectele (pdrfile) raportului juridic ............. ..........126

$2. Izvoarele raporfului juridic......... ........ 138$3. Rdspundereajuridicd ...... 140

3.1. Noliunea de rdspundere juridicd. .................... 140

3.3. Conditiile generale ale rdspunderii juridice... .....................144

tV. $tiinfa dreptului.... ...........149

$2. Metodele cercetdrii gtiin{ifice a fenomenului juridic ................. 155

Teste grili ........................

Glosar de expresii latine..........

Bibliografie selectivS.

161

16s

167

t7t

Profesonrldreptuluistrdnsd Si pca ea

acesta ce esEea distinge

A$adar,dreptul, subfacem apel

da fiecdnriagtiin{a a c6etincepind mi

nere uqoudAltfel, dacicu multe gila studiulde cele maifi putut ajingrijorare"2.

Avem, inde studiu (sa urnamde sintezd),familiarizatstudiat4cunogtinfelea]unge cacare studenfiindrdgeascdprimele

tM.

9i drept pozitiv,2 ,,Instituti

V. Hanga,lp.11.

-...................... 144

_................... 149....................... I 49._..................... 1 55

--.................. 161

16s

t67

t7t

111

113

114

Cuv0nt-inainte

Profesorul Mircea Djuvara, in perioada interbelicd, ardta cd Teoria generald adreptului este ,, un studiu preliminar de orientare, in/dlisdnd o sintezd cdt maistrdnsd Si pe cdt posibil mai ordonatd a intregii Stiinle a dreptului". Mai sublinia gicd ea studiazd. ,,articulalia insdqi a gdndirii juridice, cdutdnd sr determine in felulacesta ce este esen{ial dreptului gi se regdsegte in toate ramurile gi manifestaliile lui;ea distinge astfel dreptul de celelalte discipline gtiin{ifice"r.

Aqadar, Teoria generald a dreptului urmdregte sa-i familiarizeze pe studenli cudreptul, sub toate aspectele sale. Pentru a ajunge gi noi la acest rezultat, propunem sdfacem apel la experienla didactica a celor mai vechi profesori de drept, respectiv ajurisconsullilor Imperiului Roman: ,,Dreptatea este voinla constatd gi statomica de ada fiecdruia ce i se cuvine. Jurispruden{a este cunoagterea lucrurilor divine gi umane,gtiinJa a ceea ce este drept gi nedrept. Pornind de la aceste premise generale giincepAnd noi sd infhligdm legile poporului roman, ni se pare cd metoda cea maicorespunzdtoare de tratare constd in a explica fiecare temd, mai tntdi intr-o expu-nere usoard si simpld si rutmai dupd aceea intr-una foarte ingrijitd si minulioasd.Altfel, dac6 de la bun inceput am incdrca mintea inca frageda gi slabd a studentuluicu multe gi diferite cunoqtinle, se va intdmpla una din doud: sau il vom indeparta dela studiul dreptului sau, cu prelul unei grele munci, adesea chiar cu neincrederea carede cele mai multe ori descurajeazdpe cei tineri, vom ajunge mai tdrziu acolo unde arfi putut ajunge, cdliuzit pe o cale mai lesnicioasd, mai repede, frrd mare trudd gi fEraingrijorare"2.

Avem, in cele ardtate, obiectul de studiu (Teoria generald a dreptului) qi metodade studiu (analiza gradual5, de la simplu la complex). Ne dorim ca, in cursul de fa{d,sd urmdm sfaturile celor vechi atdt in privin{a obiectului (evitdnd lipsa de ordine saude sintezd), c6t qi a metodei (nu vom trata subiectul ca qi cum cititorul este dejafamiliarizat cu toate instituliile de drept), pentru cd teoria generald a dreptului estestudiatd, tradi{ional, in primul semestru al primului an de facultate, adicd atunci cfindcunogtinlele de specialitate ale studen{ilor sunt minime. in caz contrar, am puteaajunge ca examenul la aceastd materie sa tinda a deveni o piatra de hotar, un prag pecare studenlii cu greu sa il treacS. Or, dimpotriv5, dorinla noastrd este ca studenlii s6indrageascd dreptul, in general, qi Teoria generald a dreptului, in special, incd de laprimele cursuri.

1 M. Diuvara, Teoria generald a dreptului (Enciclopedia juridicd). Drept ralional, izvoareqi drept pozitiv, Ed. All Beck, Bucuregti. 1999, p. 21 9i 23.

2 ,,lnstitu1iile lui Iustinian", Cartea intdi, secliunea ,,I. Despre dreptate qi drept", apudV. Hanga,lustiniani Institutiones. Instituliile lui Iustinian, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, ZO02,p. 11.

........................ 1 15

.-. ".. "................. 126....................... 133....................... 138

140

140

141

VM Teoria generald a drepului

Prezenta lucrare nu igi propune sa concureze cursurile consacrate de Teoriagenerald a dreptului, cum sunt, de exemplu, cele ale profesorilor Nicolae popal sauCosticd Voicu2. DimpotrivS, av6nd in vedere pozilia stabild a con{inutului acestorlucrdri, prezentul curs va face trimitere adesea Ia ideile qi demonstraliile cuprinse inele. Mai mult chiar, pentru aprofundarea ?nlelegerii no{iunilor $i institutiilor de drept,este necesarl parcurgerea unor astfel de cursuri, fErd de care studiul Teoriei generalea dreptului nu poate rdmdne, inevitabil, decAt fragmentar.

Dar, spre a obline rezultatul pe care l-am ar6tat - ca studenlii sd indrdgeascddreptul - am propus o abordare a materiei in sintezS, manualul de fa\ddorindu-ie a fi,,expunerea uqoard gi simpli". Astfel, int6i ne-am propus a rdspunde la intrebarea ,,Ceeste dreptul?", 9i pentru aceasta am analizat cele trei sensuri juridice ale noliunii -sistem de norme (dreptul obiectiv), posibilitate de conduitl a unui individ (dreptulsubiectiv) 9i qtiinld (qtiinfele juridice) - in cdte un capitol dedicat. Agadar, lucrareaare numai patru capitole.

Apoi, am cdutat reducerea abstractizlrii, folosind exemplificdri pentru cele maimulte dintre instituliile analizate in curs qi, bazdndu-ne pe aceste exemple, amcreionat regula generald. Am urmat, agadar, metoda induc{iei, pornind de la premisebazate pe experienld, adicd. de la particular, gi ajungdnd la concluzii generale.

Nu in ultimul r6nd, am respectat caracteristica principalS a materiei, de teoriegeneral5, sens in care am reliefat rolul unificator al acesteia in raport cu gtiinlelejuridice de ramurd.

Sperdm cI scopul nostru a fost atins gi cd prezenta lucrare va fi un bun instrumentde lucru, atdt pentru studentul care abia descoperd tainele dreptului, c6t gi pentrupracticianul care urmdregte sd igi reaminteascd gi sa-gi structurezi ipformaliileieore-tice pe care deja Ie are.

Aceastl a doua edi{ie adaugd informa{ii noi, a cdror necesitate a reieqit dinfolosirea manualului de cdtre studenli, care, in catitate de principali beneficiari, ne-auaritat, uneori expres, alteori doar implicit, unde sunt necesare completdrile.Mulfumim, pe aceastd cale, atAt 1or, cdt gi tuturor celor care au contribuit laimbuna-tijirea cirfii.

I N. Popa, Teoria generald a dreptului, ed. 5, Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 2014.2 c. Voicu, Teoria generald a dreptului, Ed. Universul Juridic, Bucurlgti, 2010.

alin.art.

apudC.S.M.C.civ.C.pen.C.proc.cir'.C.proc.penf.a.H.G.infraibidemM.Of.op. cit.o.G.o.u.c.parag.supraSRL

I. Ce este dreptul?

$1. Semnifica{iile no{iunii de,drept"

1. Ce este dreptul? Daci e intrebat ,,Ce este dreptul?", omul se gdndegte lano{iunea de dreptate, care, la r6ndul sdu, decurge din adevir gi corectitudine; chiardacd nu-i gtie defini1ia, cel intrebat va face apel la no{iunile care i se par cele maiapropiatel.

Asocierea noliunii de ,,drept" cu dreptatea, adevdrul gi corectitudinea nu este

dincolo de orice disputS. De exemplu, cei mai mul1i oameni vor fi de acord cuafirmaliile cd a spune adevdrul este un lucru drept qi cd este corect ca un ho! sa fiepedepsit. ins6, daca vor fi intrebali ,,Vi se pare drept sd platili impozit pe venit, adicastatul sd vd ia o.parte dintre banii pentru care ali muncit?", vor exista la fel de mul{icare sd considere impozitar ea ca o nedreptate2.

In acelagi fel, majoritatea vor fi de acord cd proprietarul unei locuin{e poate sd ofoloseascd dupd cum doreqte, de exemplu dAnd afard persoanele care nu au niciundrept sd stea in acea locuinlE. in schimb, tot majoritatea nu vor fi de acord cdproprietarul poate sA dea afard chiriagul care nu gi-a mai achitat de multS vremechiria, daci acesta este o mamd singurS, qomer6, gi cu doi copii mici.

Aceste cazuri, in care afirmdm gi negdm succesiv no{iunea de dreptate, necesitdl6muriri gi comparalii, in primul rdnd intre drept gi morald. Pentru moment, vomre{ine doar cd noliunea de drept are mai multe inlelesuri, pe care le vom analiza incontinuare.

2. Terminologie. inainte de a porni la analizd,, sd ne oprim pu{in asupra terme-nului,,drept", care se pare cd provine din cuvdntul latin,,directus", dar inleles insens metaforic, pentru cd acesta din urmd semnifica ,,drept - orizontal sau vertical -,

I in acest context, trebuie si reamintim cI definirea unei noJiuni este o opera{ie logicd princare i se stabileqte conlinutul, iar definilia reflectd genul proxim qi diferen{a specificd:

- genul proxim este termenul de referinjd al defini{iei, adicd cel mai apropiat ca sens denoJiunea definitd, iar

- diferenla specificd este fasitura caracteristicd a nojiunii, care o deosebeqte de toatecelelalte no!iuni circumscrise genului proxim.

2 Opinia poate deveni chiar vehementd dac6 se face referire la calitatea serviciilor primitedin partea statului romdn (sdndtate, educalie, culturd etc.) care sunt finan{ate din sumele pldtitecu titlul de impozit. insd, dacl se face comparalie cu nivelul mai ridicat de impozitare din alte

ldri (de exemplu, p6nd la 45%oin Germania), atunci impozitul de l0% din Romdnia devinechiar echitabil.

1z Teorio generald a drephilui

de-a dreptul, in linie dreaptd"l. in limba latina, cuvAntul care corespundea actualului,,drept" era ,,jus" (scris uneori gi aga cum se citegte _ ,,ius,,), cu semniflca{ia de,,drept, normd, lege". Situalia preluaiii sensului metaforic n,

"ri" singulard in limba

romdna, ci o regdsim, spre exemplu, gi in rimbile francezd (droit), italiand (diritto) qiengiezd (right).

In limba rom6nd. nu regdsim diferenliere4 dar in alte limbi observdm cd sunt folositecuvinte diferite pentru,,drept": ardturi de ,,,right", in englezd regasim qi,,tatrt,,; iarscrierilediferite ,,droit" 9i, respectiv, ,,Droit" dinlimbafraniezanuluntint6mplatoare.

3' sensurile juridice. Indiferent cum este scris, conceptur de ,,drept,, are urmd.-toarele semnifi calii juridice2 :

- ansamblul de norme care organizeazd via[a omului in societate, caredisciplineazd comportamentul umanli apdrd societatea de excesele indivizilor;dreptul permite oamenilor sd convieluiur.a int -un acelagi loc ai in acelagi timp;acesta mai este denumit si drept obiectiv (,,raw" in rimba en'grezd,, ,,Droit,, inlimba francezdgi,,jus" in limba latind; in limba romand este-folosit, altemativpentru acest sens, qi cuvdntul ,,rege"); exemple de eremente ce lin de dreptulobiectiv sunt:

o codul penal3 - lege care interzice gi pedepsegte cele mai grave fapteindreptate contra varorilor sociale (sanclioneaza omorul, care vatdmd vialaomului, furtul, care ii prejudiciazd patrimoniul etc.);

o codui civila - rege ce regrementeazd, rera\iire sociale dintre oameni, atdtcele cu obiect evaluabir in bani (contractul, testamentur),,c6t gi cele f;ra unastfel de obiect (relaliile dintre so{i, dintre pdrinli qi copii etc.).

- posibilitatea unui om, a unei persoane, de a-gi varorifica un anumit interesrecunoscut de cdtre lege (de cdtre dreptul obiectiv), adicd de a avea un anumitcomportament (o anumitd conduit6), cazin care vorbim despre dreptul subiectiv(in limba francezd, ,,droit',, iar in limba englezd ,,right,,);.u

"'r"*pt" ne oprim la:

o dreptul de proprietate asupra unui automobil (cazin care conduita constd intoate ac{iunile. qi inacliunile proprietarului - conducerea maginii, parcareaei intr-un garaj etc.); gi

' dreptul bdncii de a pretinde restituirea imprumutului acordat (conduitabdncii constand ?n notificarea imprumutatului cd trebuie si prdteascd sumaqi, respectiv, incasarea acelei sume);

I L oprea, C.G. Pamfir, R Radu, v. Zdstoiu,Noul diclionar universal al limbii romdne,Ed. Litera Interna{ional, Bucuregti_Chigindu. 200g, p. _16 I _-162.2 Spunem ,juridice" pentru cr, asa cum am !.azut mai sus, existd gi sensuri de naturdmorala ale acestui cuvdnt, ca s5 nu re mai punem la socoteard pe cele tehnice.

. i:t:l ", ?:21?o^g?privind Codul penal ,ii.or. nr. 510 o.in z+ iurie zoool.' Legea nr. 287 /2009 privind codur cir.il. repubricara r \ I.of. nr. 505 din 1 5 iurie 201 1 ).

- $rrnq,i_;suL'iecrir - adi.{cesre rei g

generala i:: aceg,

92. Dreptd

-1. \-oqiunc. Iomului in =.xietmenuluijuriJic- rviegii sctiale.

Lit bwt cx*acare drepru! - pi

- saris't;;erurvan;arel topsr4,(care asiguri cd t

- castigarea h(care esrc r;glavenitttri rirt ccdt

**ormele _,;tridexista sancSi,:ntzsexuale ttiolui - a

concluziono ca bt

Normele -iuridilibertateal. Dar lst6njenegte Iibeilapot exista numai irinseamn5- totodabrutald 9i pagubito

IO impresiondRom6niei, ..Dqtery

,,Privili, maret€ rRom6na na;iurr,Cu bralele arrna<<Viatra-n liberta2 Un om singur-

drepturi, pentru ce trcare el gi, respectiv.posibilitdJile de acjdrepturi (in sensjurir

I

Iespundea actualului, cu semnifica{ia dee sineulari in limba! italiana (diritto) qi

nEm ca sunt folositegasim 9i ,,law"; iarsmt inrampldtoare.

e -drept" are urm6-

in societate, careircesele indivizilor;c 5i in acelagi timp;cnglezi ..Droit" inte ioiersit. altemative ce iin de dreptul

le mai rave fapteil- care vatdmi viala

dinrre oameni, atdti)' cdt ;i cele fErd unii et.-. r.

a un anumit interesE a evea un anumitte dricrul subiectivrempie ne oprim la:

e conduita constd ina ma;inii. parcarea

i rordat (conduitae sa plateasc6 suma

sat al limbii romdne,

gi =nsuri de naturd

riE.2I[9r.lio L< iulie 2011).

Ce este dreptul? 3

- gtiintn - Sfiinla dreptului - care are ca obiect de studiu dreptul obiectiv gi celsubiectiv, adicd ansamblul de concepte gi principii care le alcdtuiesc.Aceste trei sensuri vor fi analizate in cursul nostru, intii printr-o prezentare

generald in acest capitol, iar apoi detaliat in cAte un capitol dedicat.

$2. Dreptul obiectiv

4. Nofiune. Dreptul obiectiv este ansamblul regulilor care organizeazd vialaomului in societate. Regulile sunt denumite ,,norme" qi, pentru cd aparfin feno-menului juridic, devin ,,norme juridice". Ele sunt incidente in aproape toate laturilevie{ii sociale.

Un bun exerciliu de imaginalie este tncercarea de a identifica acele domenii incare dreptul - prin normele sale juridice - nu intervine; sd ne gdndim la:

- satisfacerea nevoilor alimentare ale omului - aici regdsim reguli privindvdnzarea (operaliunea prin care se obtrin alimentele) Si proteclia consumatorului(care asigurd cd alimentele tndeplinesc un standard minimal de calitate);

- cdstigarea banilor pentru cumpdrarea alimentelor * aici yorbim fie de salariu(care este regl2mentat ca obiect al contractului individual de muncd), fie de altevenituri (in cazul cdrora se aplicd norme referitoare la dobdndire, impozitare etc.).

Normele juridice reglementeazd chiar Si cele mai intime relalii umane, altfel nu arexista sanclionoreq ca infracliuni a faptelor ce aduc atingere libertdlii Si integritdliisexuale (violul - art. 218 C.pen.; hdrluirea sexuald - art. 223 C.pen). ASadar, putemconcltuiona cd dreptul reglementeazd cvasi-totctlitatea relaliilor umane.

Normele juridice impun reguli, deci limiteazd bunul cel mai de pre{ al omului -libertateal. Dar libertatea individului este deplind numai in m6sura in care nust6njeneqte libertatea celorlalli, pentru ca drepturile omului (expresie a libertalii sale)pot exista numai in cadrul interacliunii sociale2. Iar coexisten{a oamenilor in societateinseamnd, totodatS, coexistenla pagnicd a libertdlilor acestora, iar nu afirmareabrutalS 9i pdgubitoare pentru unii a drepturilor altora.

I O impresionantd exprimare a acestei idei o regdsim in strofa apatraa imnului nalional alRomdniei,,,Degteaptd-te, romdnel":

,,Priviti, mdre{e umbre, Mihai, $tefan, Corvine,Rom6na na{iune, ai vogtri strdnepo}i,Cu bralele armate, cu focul vostru-n vine,<<Viala-n libertate ori moartea!>> strigd to!i".2 Un om singur - cum este, de exemplu, celebrul personaj literar Robinson Crusoe - nu are

drepturi, pentru cd nu interacJioneazd cu nicio alti persoand gi, deci, nu existd vreo reguld pecare el gi, respectiv, cealaltd persoand sd fie nevoili s5 o respecte. Robinson are, desigur, toateposibilitd{ile de ac}iune pe care i le ofera mediul inconjurdtor, dar acestea nu reprezintddrepturi (in sens juridic).

4 Troria generald a dreptulti

Dreptul meu de a asculta mu:icd nu trebuie sd insemne obligarea celor clin jur laa o ascultQ Si ei (printr-un volum al slmetulti foarte ridicat)", ci trebuie exercitat(Qlosit) cu respectarea clreptttltti celorlal1i la liniste (satt la a asculta muzica ce leplace lor). in consecinsd, imi voi ptiea asculta muzica la un volum suficient deridicat incdt sd imi facd prdcere, dar, in acerasi timp, ra un vorum suJicient de scdzutincdt sit nu ii deranjez pe ceiralli. in acestfel, dreptut meu vafi limitat de drepturilecelorlalyi.

Dreptul, ca ansamblu de norme, exprimd cerin{ele structurilor sociale (grupurilorde oameni) care conduc 9i ale celor caie sunt conduse, organizand raporturile umanein vederea ob{inerii echilibrului indispensabil intre prI".. gi supunere. Dreptulcreeazd' contextul in care liberul arbitru (posibilitatea de a acliona fbrd niciorestrictie) gi violen{a (metodd primitivd de impunere a propriei voinle) sunt contra_carate de standarde de comportament menite sd facd p..di"tiulta qi acceptabili insocietate comportarea indivizilor. Totodatd, dreptul sanclioneazd pe cei care ignordstandardele (prin tragerea la rdspundere) qi dr satisfaclie celor care le acceptd debundvoie (prin exemplaritatea sancliondrii celor care se abat de la ele gi, eventual,prin recompense).

Particip6nd la viala sociard, oamenii intrd ?n reralii sociale; Aristotel, in opera,,Politica", sublinia cd omur este un animal sociar (zoon politikon)\. nrn ."gr"-mentarea ei, dreptul transformd relalia sociald in raport juridic, in care indivizii intrdin calitate de subiecte de drept, valorificAndu-qi sau apardniu-gi interesele. capa-citatea de a proteja aceste interese individuale, in armonie cu funclionarea ansam-blului social, probeazd. eficien{a dreptului. Altfel spus, desf-agurarea raporfurilorjuridice in conformitate cu normele duce la crearea ordinii Ae orept. Rezulta cddreptul nu este o simplS juxtapunere de reguli, ci un sistem rezultatdin corelarea lorin scopul ob{inerii armoniei sociale.

5' Definire. De-a lungul timpului au fost oferite mai multe definilii ale dreptului.Initrial, dreptul a fost raportat la moral5. gi la religie, sens in care unul dintre celebriijurisconsulli ai anticei Rome, celsus (67-130 d. Hr.), l-a definit astfel: ,,jus est arsboni et equi" (dreptul este arta binelui gi a echitalii)2.

La r6ndul sdu, cicero (106-43 i. Hr.), in opera ,,De Republica" (Despre repubricd;III,7), scria cd,,este o lege adevdratd, dreapta ra{iune, conformd cu natura, rdsp6nditdin to1i, constantd, etemd. Aceastd lege nu este permis sd fie abrogatd gi nici nu sepoate deroga de la ea. Nici nu este alta la Roma, arta ra Atena, alta acuma, arta maitatrziu, ci o singurd lege gi eternd gi neschimbdtoare va c6rmuipe toli oamenii gi intoate timpurile"3. Ideea a fost dezvoltatd de cd.tre Hugo Grotius (15g3-1645) inlucrarea ,,De jure belri acpacis" (Despre dreptur razboiJlui gi al pdcii), publicatdinanul 1625, gi a pus bazele.,$colii dreptului naturar"..u.. r"-oprrea despotismului,

1 $. Georgescz, Filosofia dreptului. OBucuregti, 1998,p.41.

2 N. popa, op. cit., p. 75.3 Apud N. popa,op. cit.. p. 75.

istorie a ideilor. partea I, Ed. All Educational,

afirmAnd ca drrafldeasupra dr:pruluacelagi secoi .-u (care a at'irnar cicreeazd drepruL f

In secolul alforma in c3.r: $ilale socieiaiii":-

Dintre delinilitoarele:

- dreprul es

ttnor cii-;:rti{imente:e. itifr-l

- dreprul erau ca SCtF O/7

relasii diti strlapdrarii 'irepttIndiferent la q

mentele fundamen- dreprulob

ele, norme ce a- reguiile s

$ite (sancriond- normele I

societate r in rs- scopul rcr

jarea c6t mai ilcare nu sunt rt

$3. Dreptul I

6. Nofiune. -{ccd respectiva pErstimp, unei alte pedespre drepr sttbietindividual.

Conduita coreqde obligafie. adicicea a titularului d

1 N. Popa,op.at2 A.M. Naschic.

Bucuregti, 1969. p.83 N. Popa, op. crt

-?-rr.;:elor din jur la. :; :,thuie exercitat,rq;;..'-i tnttzica ce le,t '.":.:itu sttficient dent s:,.::lent de scdzti' ::n::-:: cle drepturile

lr s(c.tl3 (erupurilornC :.:,t-,.rile umaneii s -: -:ere. Dreptult a.:.,1:3 tlra nicio!L1::.::, sunt contra-

riia :: :c;eptabila inE pe cei care ignordr ;3:3 .: acceptd dee i: e.e ;i. eventual,

': A:s:orel. in operallrij;--.: ,: Prin regle-in c':: indir,izii intr6=gi ::.:si'esele. Capa-f,U:; : :,,.iarea ansam-

$,r--;: raporhrrilorie :::::. Rezulta cd*ta.: :::" corelarea lor

eii:..: : ale dreptului.: r-n-, :intre celebriit a-.1-l: .,_jtrs est ars

r- , Desnre republicd;cu :,.:,ira- raspdnditaross:: ;i nici nu se

ahe ";uma. alta maipe :c:: oamenii qi inti',-t-< . -<83- 1645) inrl p:c:i r. publicatd inrinea Jespotismului,

E; rll Educational.

Ce este dreptul?

afirmdnd cI dreptul este deasupra regelui, care este {inut sE il respecte, iar nu regeledeasupra dreptului. Sd nu uitdm cd un ilustru reprezentant al despotismului, trAind inacelagi secol cu Grotius, a fost Ludovic al XIV-lea, rege al Fran{ei (1643-1715), celcate a afirmat cd, ,,L'Etat, c'est moi" (eu sunt statul), prin aceasta ardtdnd ca elcreeazd. dreptul, fdrdai se supune.

In secolul al XIX-lea, Rudolf von ihering (1818-1892) scria cd ,,dreptul esteforma in care statul iSi organizeazS, prin constr6ngere, asigurarea condiliilor de via{dale societ51ii"1.

Dintre definiliile contemporane ale dreptului obiectiv, le vom aminti pe urmi-toarele:

- dreptul este ,,un complex de reguli de conduitd avdnd menirea ca, pe caleaunor dispozilii generale referitoare la raporturile generale tipice, sd regle-menteze, intr-un anumit scop, conduita previzibild a oamenilor"2;

- dreptul este ,,ansambltil regulilor asigurate Si garantate de cdtre stat, careau ca scop organizarea Si disciplinareq comportctmentului ttman in principalelerelalii din societate, intr-un climat specific manifestdrii coexistenlei libertdlilor,apdrdrii drepturilor esenliale ale omului Si statornicirii spiritului de dreptate"3.Indiferent la care dintre definiliile de astdzi ne vom opri, trebuie sd re{inem ele-

mentele fundamentale, care subliniazd genul proxim qi diferenla specific6, respectiv:- dreptul obiectiv este un sistem de reguli (norme), corelate gi coordonate intre

ele. norme ce alcdtuiesc un sistem;- regulile sunt fie edictate de cdtre stat, fie elaborate de alte entitdtri, dar insu-

gite (sanc{ionate, adicd acceptate oficial) de stat;- normele reglementeazd conduita umanA in cadrul principalelor rela{ii din

societate (in realitate, este vorba despre cvasi-totalitatea acestor relalii); iar- scopul reglementdrii este asigurarea dreptd{ii (ustiliei sociale), adicd prote-

jarea cdt mai inaltd a intereselor fiecdrui individ in parte, dar numai in mdsura incare nu sunt v6timate in mod inacceptabil interesele celorlal1i.

$3. Dreptul subiectiv

6. Nofiune. Acesta este o posibilitate de comportament a unei persoane, in sensulcd respectiva persoand poate avea ea o anumitd conduitd qi poate cere, in acelagitimp, unei alte persoane sd aibd o conduita corespunzdtoare. in acest caz, vorbimdespre drept subiectiv, adicd dreptul ce apa{ine unui subiect (unei persoane) privit(e)individual.

Conduita corespunzdtoare a celeilalte persoane determinS, la rAndul sdu, nojiuneade obligafie, adici indatorirea acelei alte persoane de a avea o conduitd corelatl cucea a titularului de drept subiectiv. De aici relinem corespondenla dintre dreptul

1 N. Popa, op. cit., p. 77.2 A.M. Naschitz, Teorie gi tehnica in procesul de creare

Bucuregti, 1969, p.87.3 N. Popa, op. cit., p. 78.

a dreptului, Ed. Academiei,

I-

6 T"oria generald a dreptului

subiectiv gi obligalia corespunzdtoare: un drept nu poate exista in lipsa obliga{iei;ftra obligalie, dreptul nu are nicio valoare.

De exemplu, dreptul vdnzdtorului de a primi prelul lucrului vdndut este corelat cuobligalia corespunzdtoare a cumpdrdtorului de a pldti acel prel. Dacd cel cecumpdrd nu pldteSte, dreptul celui ce vinde este inutil.

Ralionamentul este similar in ceea ce priveSte dreptul cumpdrdtorului de a primi,de la vdnzdtor, lucrul cumpdrat.

Aqadar, dreptul subiectiv este facultatea unei persoane (a unui subiect) de a-givalorifica sau de a-gi apara impotriva altei sau altor persoane un anumit interes ce iieste recunoscutl. Subliniem cd recunoa$terea intereiului o face dreptul obiectiv, insensul cd o normd prevede posibilitatea respectivd de conduitd (de exemplu, dreptulunei persoane de a se cdsdtori este recunoscut de art. 259 C.civ.).

Definirea dreptului subiectiv ne dd posibilitatea de a evoca diferenfa dintredrept qi obligafie:

- dreptul este o posibilitate, o facultate pentru o persoand, care poate sd aibd oanumitd conduitS, adic6 sd-gi valorif,rce interesul; numai cd, in aceeaqi mdsurr,titularul dreptului poate sd renunle la valorificare, adicd sd nu mai aibd conduitarespectivS; de exemplu, cel care a dat cu imprumut poate sd nu mai ceard inapoisuma imprumutatd, care ii va rdmdne imprumutatului; in acest caz, nimeni nu ilpoate forla pe imprumutdtor sd ceard suma ori sa il sanclioneze pentru cd nu acerut-o;

- obligalia este o indatorire pentru cel linut de ea; astfel, dacd titularul drep-tului cdruia ii este corelativd obliga{ia a decis sd igi valorifice interesul (dreptui),atunci persoana obligatd trebuie sd aibi conduita corespunzdtoare; in exemplulanterior, dacd imprumutdtorul a decis sd ceard inapoi suma, atunci imprumutatultrebuie sd o restituie, iar in caz contrar poate fi fo4at sa o pldteasca gi, respectiv,sd fie sancJionat pentru cd nu a pldtit-o la timp (prin calcularea unei dob6nzi).Pentru definirea dreptul subiectiv, propunem urmitoarea l.ormulare: dreptul

subiectiv este posibilitatea recunoscutd de lege unei persoane de a qyea o anumitdconduitd, de a pretinde altei persoane o conduitd corespunzdtoare si, in caz de nevoie,de a apela laforla de constrdngere a statului pentru objinerea acelei conduite2.

7. Caracteristici. Din definilia propusd desprindem elementele caracteristice aledreptului subiectiv:

- aceasta este o posibilitate a unei persoane;- posibilitatea este recunoscutd de lege (de c6tre dreptul obiectiv);- ea privegte un anumit comportament (conduitd) pe care il poate avea per-

soana (titularul) qi un comportament corespunzdtor pe care trebuie sa il aibd opersoand (sau mai multe, intotdeauna diferite de titular);

I N. Popa,op. cit., p. 30.2 A se vedea, in acelagi sens, ll popa, op. cit., p- 233; C. L-oicu,op. cit., p.246.

- daca ii cCpersoand nu dla fo4a de ccbilirii sinra$dcomportam€trisanclioneazi p

54. $tiintr d

8. $tiinli. Drqdreptul obiectiv (recunoscuti rmrd idrept) formeazid

Dar, a5a crnn rart1?.

9. Matema':qregulii este cardprimul rdnd cele r,,drepful este rnilmetodele sale de csdu, de precizie (l+1:3), sens in cacuratelea limbaju

Nu de puline omenul juridic. caurmdtorul aricolvor primi indermfi

,,Mamele tSi toctombrie, a dech

Presedintele 7

crestere a copilult<Sunt foarte h

problema momicilgeascd dreptuile,promulgatd tn A4

I A se vedea irgfi2 N. Popa,op.ci3 N. Popa, op. cia Sursa este sil

indemnizatiile-maja