tencuieli - bun

Upload: dinulescu-nicu

Post on 04-Jun-2018

272 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    1/64

    A. Clasificarea constructiilor

    a. CladiriSunt constructiiinchise,impartite in diferite spatii sau

    incaperi, astfel ca in interiorul lor sa se poata desfasuradiferite activitati pentru care sunt destinate si anume: locuire, productie, invatamant, ingrijirea sanatatii, odihna saudivertisment. Cladirile sunt dotate cu instalatiile necesarefunctionarii si confortului: apa, canalizare, electricitate,incalzire, aer conditionat, transport pe verticala.

    b. Constructii diferiteSunt constructii inchise sau nu: drumurile, caile ferate,

    podurile, tunelurile, barajele, canalele, bazinele sirezervoarele, viaductele, stadioanele, patinuarele, statiile decarburanti, constructii industriale.

    Principalele elemente de contructie:

    1. Elemente de rezistentaAsigura rezistenta si stabilitatea contructiei, alcatuind

    structura de rezistenta;Sunt urmatoarele: fundatiile, zidurile portante, stalpii,grinzile, placile de planseu, sarpanta acoperisului si scarile;

    - undatia este elementul situat la baza constructiei, subnivelul terenului natural; are rolul sa transmitaterenului de fundare greutatea intregii constructii precum si incarcarile transmise de mediu;

    - Peretii portanti sunt elemente de rezistenta caresuporta greutatea proprie precum si a celorlalteelemente si compartimenteaza cladirea pe orizontala, pe suprafete;

    - Stalpii sunt elemente de rezistenta verticala;

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    2/64

    - !rinzile si placile sunt elemente de rezistentaorizontale; o constructie a carei structura de rezistentaeste formata din stalpi si grinzieste o structura in cadrede beton armat;

    - Planseele compartimenteaza cladirea pe etaje"niveluri#;

    - Sarpanta, elementul de rezistenta al acoperisului; poate fi sarpanta din lemn sau terasa circulabila saunecirculabila;

    - Subsolul este partea de constructie aflata sub terenulnatural ; poate fi circulabil sau tehnic ;

    - Scarile sunt elementele de rezistenta de circulatie carefac legatura intre niveluri sau intre e$terior siinteriorul cladirii;

    2. Elemente de inchidere si compartimente

    Separa incaperile cladirii intre ele si interiorul cladirii dee$terior. %u au rol portant.

    - spaletul reprezinta portiunea de perete intre douagoluri de ferestre, de usi;

    - parapetul este sub golul de fereastra ;- buiandrugul se afla la partea superioara a golului de

    fereastra, de usa si preia incarcarile de deasupra lui;

    &ucrarile de finisaj:

    Pardoselile, invelitoeile, tamplaria "inclusivgeamurile#, tencuielile interioare si e$terioare, zugravelile,vopsitoriile sui tapetele, placaje,.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    3/64

    Peretii, tavanele si pardoselile sunt elementele pe carese aplica finisajele. 'olurile finisajelor: protectie, decorativ, ergonomic "influenteaza randamentuloamenilor in activitatea lor#, asigura confortul, igiena,rezisten(), uzura din circula(i si e$ploatare, ignifug,hidrofug, izolator, anticoroziv, de inchidere.

    inisajele sunt interioare si e$terioare.Stratul suport e$ecutat corect conduce la realizarea unui

    finisaj de calitate.

    LUCRARI DE I!I"A#E *+%C +&

    . !eneralitati

    Prin tencuire se intelege operatia de acoperire a unorsuprafete brute "de caramida, beton, rabit etc. # cu un strat demortar in stare plastica, care dupa intarire formeaza o crustacompacta si rezistenta numita tencuiala.

    n incaperile in care umiditatea relativa a aerului va fimai mare "peste /01#, cum este cazul bailor, bucatariilor sial spalatoriilor, peretii se tencuiesc cu mortare bogate inciment, asemanatoare ca reteta de preparare cu aceleautilizate pentru tencuirea fatadelor cladirilor.

    *ipuri de tencuieli 2upa pozitia lor in constructii, se deosebesc:-tencuieli interioare, aplicate pe suprafetele peretilor si ale tavanelor "din beton, zidarie decaramida, beton celular autoclavizat etc.#. 2upa modul de finisare a stratului vizibil

    tencuielile sunt: decorative si obisnuite.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    4/64

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    5/64

    mai bate in acelasi mod inca un cui la mijlocul distantei. Serepeta operatiile si in cealalta margine a peretelui.

    ntre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara defloarea cuiului si se bate in lungul sforii, la -4 m, cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara. n acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare, precum si intre cuielede langa pardoseala.

    n jurul tuturor acestor cuie se aplica turte de mortar,nivelandu-se pana la floarea cuiului, formand astfel asanumiti martori. 6artorii se mai pot face lipind cu mortarlanga cui, in pozitie orizontala, o bucata de sipci la nivelulflorii lui. Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari amortarului pe suprafetele pe care se aplica tencuiala,trebuieca acestea sa fie cat mai rigide,plane,curate si rugoase. Cand e$ista abateri verticale sau orizontaleimportante ori neregularitati locale mari,ele trebuiereparate.2aca abaterile nu depasesc limitele admisibile securata doar suprafetele respective de praf,noroi,pete degrasime etc.2aca suprafetele de tencuit sunt netede,eletrebuie inasprite prin cioplire,spituire etc. n cazul zidariilor de caramida e$ecutate curosturile pline,rosturile se curata pe o adancime de cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria.Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje deinventar"metalice sau din placaj#,avand suprafete netede nuse tencuiesc.Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o finisaredirecta cu compozitia de zugraveli,vopsitorii sau tapete. nainte de aplicarea mortarului,suprafetele detencuit trebuie sa fie stropite cu apa,pentru a nu se produceabsorbirea e$cesiva a apei din mortarul de tencuiala,ceea cear dauna adeziunii acestuia.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    6/64

    *oate suprafetele de lemn sau de metal care apar inzidarie"ghermele,grinzi,buiandrugi stalpi,etc.# nu setencuiesc decat dupa ce au fost acope-rite cu plasa de rabit ;cele de lemn vor fi acoperite sub plasade rabit cu carton bitumat pentru a se evita umflarealemnului in contact direct cu tencuiala. &a tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verificein primul rand ca plasa sa fie bine legata cu sarma,la distantede 40745 cm,de reteaua de bare de otel-beton. Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura,calitatea si cantitatea lor proprietatilemortarelor,le determina domeniile de utilizare si astfeltrebuie sa satisfaca anumite conditii.Componentii principaliai mortarelor sunt :liantii,apa si agregatele. &iantul poate fi varul sau cimentul.+l determinalucrabilitatea mortarului proaspat si confera liantului intarit proprietati mecanice. Apa de amestecare asigura hidratarea liantului siconfera lucrabilitatea mortarului proaspat.Apa nu trebuie sacontina substante organice nocive. %isipul cu rol de umplutura,contribuie la reducereacontractiei la uscare a liantului intarit.%isipul preferabil estecel cuartos.+l trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sacorespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce privestecontinutul de argila,substante humice,saruri,mica,carbuneetc. Sculele pentru e$ecutarea lucrarilor de tencuielisunt :-mahala patrata ,lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu mistria pe tavan-mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti-fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii-dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii sinivelarea mortarului

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    7/64

    -cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor -masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului-drisca"de otel,obisnuita,profilata,dreptar,lunga# pentrufinisarea tencuielii

    Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite *encuielile obisnuite driscuite au ultimul strat dintinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras,cu saufara adaos de ciment.6ortarele uzuale pentru tencuielidriscuite sunt mortarele de marca 6 8 , 6 0. 6ortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun cu lopata cantitatile necesare denisip si de ciment ;se adauga apoi treptat apa, amestecandu-se incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspectuniform si de consistenta necesara punerii in lucrare . Prepararea mortarului de ciment-var.Pasta de var sauslamul de carbid , in cantitate corespunzatoare dozajelorindicate , se pune intr-o lada de scanduri. n momentulmasurarii volumelor componentelor , pasta de var sau slamulde carbide trebuie sa aiba consistenta de 4. Se toarna apoiapa si se amesteca bine pana la omogenizare, cu ajutorulsapei de lemn. n acelasi timp ,pe o platforma alaturata seamesteca bine , pana la omoge- zare nisipul impreuna cucimentul.

    Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici , amestecandu-se bine, pana seobtine o pasta omogena.

    Se verifica consistenta cu ajutorul conului 9 etalon sidaca nu corespunde prevederilor din proiect , se mai adaugaapa, amestecandu-se din nou pana la omogenizare. Prepararea mecanizata a mortarelor . 6ortarele pe baza de ciment si var hidratat se prepara numai prin procedeemecanice asigurandu-se urmatoarele conditii:

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    8/64

    -dozarea gravimetrica a componentelor solide alemortarului , cu tolerante de 41 sau -41 pentru lianti si 31 sau 31pentru agregate;-amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizareacompleta.

    n cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesaraoperatia de stingere a varului.

    6ortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice "sau manuale# , iar dozareacomponentilor se va efectua gravimetric sau volumetric,respectandu-se tolerantele indicate pentru lianti si agregate.

    n functie de tipul mortarului de aplicat , consistentamortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala :

    6ortare aplicate manual ;-pentru sprit -pentru grund

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    9/64

    Principalele operatii ce se e$ecuta la aceste tencuielisunt legate de realizarea celor trei straturi precedata detrasarea suprafetelor. *rasarea suprafetelor cuprinde doua operatii:-punctarea-e$ecutarea stalpisorilor"sau fi$area reperelor# Punctarea consta in aplicarea pe suprafata detencuit a unui numar de martori realizati din mortar,astfel cafata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grunduluicare urmeaza sa fie aplicat. ntre martori se e$ecuta stalpisoricare servesc pentru nivelarea grundului. Pentru e$ecutarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta de 40 cm de la tavan si40 cm de la peretele vecin,se bate in rostul de zidarie un cuiastfel ca floarea lui sa ramana in afara peretului cu - ,5 cm.Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumblasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala.Alaturi de sfoara la 40 cm de pardoseala, se bate un al doileacui pana ce floarea lui atinge sfoara. 2upa baterea celor douacuie se controleaza grosimea tencuielii de-a lungulsforii. ntre aceste doua cuie se mai bate un cui in acelasimod,la mijlocul distantei.Se repeta operatia si la cealaltamargine a peretelui. ntre cuiele de langa tavane se tineintinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungulsforii,la intervalle de -4 m cate un cui pana ce floareaacestuia atinge sfoara. n acelasi mod se procedeaza si intrecuiele intermediare precum si intre cuiele de langa pardoseala. n jurul tuturor acestor turte se aplica turte demortar ce se niveleaza pana la floarea cuiului formand asa-numitii martori. ntre martorii astfel e$ecutati se aplica fasiiverticale de mortar de =- 4 cm latime nivelate cu undreptar,prin miscarea suscesiva a acestuia in sus si in jos,rezemat pe martori.2reptarul se tine in pozitie verticaladar la incaperi mici fasiile se e$ecuta in pozitie orizontala.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    10/64

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    11/64

    manuale si de - 3 cm la aplicarea mecanizata.!rosimeastratului de grund trebuie sa fie de 40 mm la tencuielile pesuprafete din caramida,piatra si beton.

    Aplicarea manuala se realizeaza prin aruncareamortarului cu canciocul,cu mistria sau cu farasul.6ortarul seintinde intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului seniveleaza.Suprafta grundului nu se niveleaza,ea trebuie saramana aspra pentru ca sa se asigure buna aderenta a stratuluivizibil.

    2aca grundul se aplica in mai multe straturi lamortarele pe baza de ciment sau de ipsos,fiecare strat trebuieasternut numai dupa intarirea celui aplicat anterior iar incazul mortarelor de var numai dupa ce acesta a inceput sa sealbeasca.

    6ecanizat grundul se aplica cu masini de tencuit. Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteiaforma si aspectul definitiv.!rosimea acestui strat este de 4-8mm la aplicare.

    2aca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte deaplicarea stratului vizibil.

    *inciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si imediat se intinde cu drisca-dreptar intr-unstrat uniform si cat mai subtire. 2upa zvantarea acestui stratse procedeaza la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca de lemn.

    Pentru a preintampina uscarea rapida si aparitiafisurilor,stratul vizibil se proteleaza de soare si de vant curogojini,saci etc.

    %erificarea suprafetelor tencuite, abateri admisibilePe parcursul e$ecutarii lucrarilor , trebuie sa se

    verifice respectarea tehnologiilor de e$ecutie, utilizareatipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect , precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    12/64

    prescrise ; de asemenea este necesar sa se urmareascaaplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate,spalarii prin ploaie sau inghetarii.

    Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual ,cercetand suprafata tencuita , forma muchiilor , a scafelor"ca prelucrare# , sa nu aiba denivelari , ondulatii , fisuri ,impuscaturi provocate de granulele de var nestins , urmevizibile de reparatii locale etc. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri , portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cutamplaria , in spatele radiatoarelor etc. Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu undreptar de 4 m lungime , prin asezarea acestuia in oricedirectie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intredreptar si tencuiala.

    >erticalitatea si orizontalitatea suprafetelor simuchiile se verifica cu dreptarul , bolobocul si cu firul cu plumb.

    !rosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondajespeciale, care se fac in locurile mai putin vizibile , pentru anu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul 9 suportse verifica prin ciocanirea cu un ciocan de lemn ; un sunet?gol@ arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta lasuport a tencuielilor se verifica si prin e$trageri de carote dintencuiala . Abaterile admisibile sunt :2efecte Abaterimflaturi nu seadmitgrunturi mari nu se admit

    %eregularitati ale suprafelelor ma$imdoua neregularitati in orice directie

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    13/64

    Abateri de la verticala la tencuieli interioaremmBm la tencuieli e$terioare ma$imum 4mmBm

    Abateri fata de orizontala ma$imummmBm

    Defecte la e&ecutarea tencuielilor driscuite si remedierealor Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte dee$emplu:

    -coscoviri-crapaturi-pete-impuscaturi etc

    Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze, dintrecare cele mai des intalnite sunt:

    -pregatirea necorespunzatoare a suprafetelortencuielii;

    -calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului ;

    -e$ecutarea gresita a lucrarilor de tencuieli- greseli la e$ecutarea altor lucrari- intretinerea sau e$ploatarea necorespunzatoare a

    constructiei.Coscovirea tencuielii

    n cele mai multe cazuri , tencuielile se coscovesc sicad din cauza nerespectarii conditiilor pe care trebuie sa leindeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite , pentrua asigura o buna aderenta "legatura# dintre acestea si mortarulaplicat.

    Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafatatencuita a fost prea neteda sau nu a fost bine curatata de praf , noroi , pete de grosime etc, inainte de aplicareamortarului .

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    14/64

    Coscovirea tencuielilor este provocata , uneori si dincauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau de beton ,tencuite , mai ales daca aceasta , in momentul aplicariimortarului a fost prea uscata.

    2e asemenea , la e$ecutarea tencuielilor e$terioare pe peretii e$pusi la soare si vant , apa din mortar se evaporafoarte repede , mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala sedesprinde cu timpul si cade. 2e aceea , pe timp foartecalduros , acesti pereti se uda bine inainte de aplicareamortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuiementinute umede 875 zile.

    &a tencuieli e$terioare . stratul vizibil , incalzit desoare sau batut de vant , se contracta si se desprinde de grund. Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata preaneteda a grundului sau neudarea suprafetei inainte deaplicarea stratului vizibil , si in acesc caz este necesar cagrundul , inasprit la e$ecutarea lui cu crestaturi de mistrie , safie bine udat si apoi stratul vizibil sa fie protejat de soare sivant.

    Crapaturi in tencuiala Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia dedespartire a doua materiale diferite pe care s-a aplicattencuiala , in special intre lemn sau metal si zidarie , daca lae$ecutare nu s-au luat masuri de acoperire a rostului intreacestea cu plasa de rabit. &a tencuiala e$ecutata pe zidarie ,crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor saua grinzilor pe care se sprijina zidaria. n aceste caz, crapaturaapare pe toata grosimea zidariei si se vede pe tencuiala peambele fete ale peretelui.n unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitiagresita a mortarului . Astfel folosirea mortarelor graseaplicate intr 9 un strat gros duce la formarea fisurilor decontractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreazavolumul . isurile de contractie se formeaza , de asemenea ,

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    15/64

    la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada de mortar.

    Pete pe tencuiala

    nul din defectele care strica aspectul tencuieliisi alzugravelii il formeaza petele. +le pot fi de diferite culori , infunctie de cauza care le-a provocat. Astfel din cauzae$ploatarii gresite si a lipsei de intretinere in special lalocuinte, pe tencuiala cosurilor din camere apar pete deculoare maro. Acest defect se datoreste unui lichid negru cese scurge pe cos si care se formeaza prin arderea incompletea combustibilui provocata de un defect al sobei sau alcosului. n acest caz , lichidul negru patrunde prin zidariacosului si apare in camera cu o pata urat mirositoare.Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatiredin camera sau din pod , in care caz interiorul cosului esteumezit de un astfel de lichid . neori , pete cu aspectasemanator apae sip e peretii fara cosuri, datorita e$istenteisub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatireasuprafetelor pentru tencuieli.Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere ,daca tencuiala a fost aplicata partial direct pe tubul de fontaacoperit in general cu catran , sau daca imbinarea tuburilornu este etansa in care caz lichidul din tubul de scurgere,trecand prin franghia gudronata de la mansonul de imbibare, pateaza tencuiala.Pete de importanta mai mica , avand culoare roscata , aparuneori pe tencuiala din cauza prezentei la mica adancime atuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otel 9 beton etc, care , ruginind , pateaza tencuiala.

    Astfel de pete se repara de zugravi. Acoperind locurilede culoare alba sunt cele care datoresc aplicarii tencuielii pe

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    16/64

    zidaria umeda. Apa din zidarie evaporandu 9 se lasa cate o pat ape suprafata tencuieli , diferite saruri duse din masazidariei provocand patarea tencuielilor sau a zugravelilor.Astfel de pete , dupa uscarea zidariei si dupa o nouazugravire , nu mai apar.

    neori din aceeasi cauza , umiditatea din zid nu lasasaruri pe suprafata si actiunea ei se rezuma numai la patareazugravelii.

    Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei.2aca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si

    dureaza mai multi ani, aceasta dovedeste ca umiditatea vinede la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie.mezeala , care apare numai pe timp de iarna si in special in

    partea de jos a colturilor e$terioare ale camerei , datorestecondesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. naceste caz nu este necesara nici o reparatie , ci numai o bunaincalzire si aerisire a camerei respective.

    mpuscatori de var Acest defect este provocat de calitateanecorespunzatoare a varului stins folosit la preparareamortarului . >arul bulgari contine in el parti de calcar cudiferite viteze de stingere. Alaturi de partile care se desfacimediat cand intra in contact cu apa , sunt si parti de var bulgarii care se sting mai greu , uneori dupa 378 saptamanide la amestecarea lor cu apa. Aceste parti de var nestins ,fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar,din zidariesau din atmosfera si incep sa se stinga marindu-si volumul.Ca rezultat, pe suprafata tencuielii apar umflaturi , apoicazand tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la378 cm diametru , avand la mijloc o bucata de var . Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere avarului, mentinearea lui in timp necesar 8-/ saptamani ingroapa de var.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    17/64

    *encuieli in relief-calciu*encuiala este stratu de finisaj aplicata pe suprafata

    bruta a unor elemente de constructie avand rol igienic de protectie si izolator

    Suprafata pe care se aplica acest strat se numesteS P'A A*A S P '*

    Clasificarea tencuielilor 2upa pozitia lor in constructie se folosesc tencuieli

    interioare si e$terioare4 2upa natura suprafetei pe care se aplica denumita si

    suprafata support se desting tencuieli pe suprafata decaramida,pe sup de beton,beton armat sau piatra pesuprafata de sipci sau sipci cu trestie si tencuieli pe rabit

    3 2upa modul de e$ecutie pot fi;-umede obisnuite prin aplicarea manuala sau mecanica amaterialului in stare plastica direct pe suprafata de tencuit sicare dupa intarire formeaza o crusta compacta si tare, uscatee$ecutate prin aplicarea placi sau panouri subtiri prefabricate pe suprafata bruta

    8 2upa liantul intrebuintat la prepararea mortarului sedeosebesc tencuieli care nu rezista la apa si umiditate

    +$ecutate cu lianti de var,ipsos argila si tencuieli laumiditate la care mortarul este e$ecutat cu lianti de cimentsi var hidraulic

    5 2upa felu de prelucrare a fetei vazute "definisare#sedeosebesc dupa tencuieli este numai

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    18/64

    netezita"driscuita#urmand a fi zugravita sau vopsita sitencuieli decorative la care suprafata tencuieloo se e$ecutadin materiale si din metode speciale de finisare dintretencuielile obisnuite cele mai intrebuintate sunt:

    a# *encuieli brute e$ecutate intr-un singur strat cufata vazuta netezita din grosimea intrebuintata

    b#*encuieli driscuite care au fata vazuta e$ecutata dinmortar,din nisip cernut netezite cu drisca la cele bruteintrebuintandu-se la tavanele si pereti interiori ai locuintelor precum si la fatade simple

    c#*encuieli driscuite fine e$ecutate cu nisip fin cernutavand fata vazuta netezita cu drisca intrebuintandu-se la incapere interioare sau importanted#*encuieli sclivisite e$ecutate de mortar de ciment

    in doua straturi netezite cu drisca de otel intrebuitandu-se laspati cu umiditate mare

    e#*encuieli gletuite-e$ecutate in 4 straturi-tencuiala obisnuita se acopera cu un strat subtire de

    pasta ipsos-var"glet#netezita cu drisca metalica.Se utilizeazanumai la interior si poate constitui stratul support pentruvospitorrii in ulei sau pentru orice alt tip de finisaj simplu

    *encuielile decorative intalnite in constructi sunt:-tencuieli cu praf de piatra driscuite realizate din

    mortar preparat cu praf de piatra alb sau colorate seintrebuinteaza la fatade

    f#*encuieli stropite-e$ecutate manual sau mechanic prin stropirea unui material fluid format din ciment var si poatra macinata si adios de culoare:se intrebuinteaza lafatade.

    -tencuieli in imitatie de piatra "artificialasimilipiatra#realizate din mortar avand ca aggregate piatrade mosaic. ata vazuta se prelucreaza prinfrecare,pieptanare,sprituire,buceardare si lustruire.Seutilizeaza la fatade si in special la soclu.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    19/64

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    20/64

    3#Stratul vizibil "de finisare#se aplica pe grund intaritsi umezit in prealabil.6ortarul pentru stratul vizibil senumeste tinci si se prepara cu nisip fin avand marimeagranulelor pana la un mm.2upa aplicarea si dup ace stratulde finisaj sa intarit putin se netezeste,se driscuieste prinumezirea suprafetei.

    Pentru tencuielile decorative stratul vizibil se preparacu aggregate speciale grosimea lui variind in functie demodule de prelucrare a fetei vazute.

    *encuieli decorative simple;

    *encuielile decorative simple sunt tencuieli driDcuitela care, En mortarul stratului vizibil "tinci obiDnuit#, se adaug) pigment pentru culoare. Pentru stratul vizibil se foloseDtenisip curat cu granule pFn) la mm, En care procentulgranulelor mici "0,3-0,5 mm# este de cel pu(in 501. partedin nisip, pFn) la 301, poate fi Enlocuit) cu praf de piatr).

    Stratul vizibil se aplic) dup) completa uscare agrundului "< zile# En acelaDi mod ca la tencuielile simple;Enainte de aplicare se stropeDte grundul cu apa. 2up)aplicare, stratul vizibil se netezeDte cu driDca.

    neori, En tinciul preparat se adaug) un nisip cugranule mari de pFn) la 3 mm, iar netezirea se e$ecut) cu odriDca de lemn sau de pFsl). !ranulele mari ale nisipului, prinse sub driDc), zgFrie suprafa(a tencuielii, l)sFnd, pe eaurme care dau suprafe(ei o structur) cu zgFrieturi uniforme.

    *encuieli stropite;

    *encuielile stropite sunt tencuieli la care stratul vizibilse aplic) prin aruncarea mortarului cu m)tura, peria sau cuaparate speciale, ob(inFndu-se o suprafa() zgrun(uroas) care

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    21/64

    ramFne En aceast) stare f)r) prelucrarea ulterioar) a fe(eisale.

    6ortarul pentru stratul vizibil "tinci# se prepar) ca Di pentru tencuielile obiDnuite, adaugFndu-se En prealabil,colorant En laptele de var sau En ciment.

    Stratul vizibil se aplic) fie Entr-un singur strat, fie Endoua straturi; En cel de al doilea caz se aplic) EnFi En modobiDnuit un strat sub(ire driDcuit, peste care se stropeDteimediat un al doilea strat. Stratul vizibil se aplic) En dou)straturi, cFnd se prevede ob(inerea unor stropi m)run(i.Stropirea se e$ecut cu m)tura, cu peria sau cu dispozitivespeciale " ig. #.

    6)tura cu care se aplic) stratul vizibil trebuie s) aib)firele de aceeiaDi lungime Di grosime, pentru a se ob(ine ostropire uniform). 6)tura se moaie En mortar Di apoi, (inFndun b)( En fa(a suprafe(ei de tencuit, la o distan() de 40-30 cm,se loveDte m)tura de acest b)( EmproDcFnd mortarul pesuprafa() " ig. /, a#.

    Stropirea se repet) treptat pe por(iuni, revenind lalocurile unde nu s-a acoperit complet grundul sau primulstrat de tinci aplicat. &a aplicarea stratului stropit trebuie s)se urm)reasc) ob(inerea unui aspect uniform.

    i'.1. E&ecutarea tencuielilor decorati(e stropite )a 9 stropirea cu m)tura; b 9 stropirea cu peria; c- dispozitiv pentru stropit;

    - mFner ; 4 9 plac) ; 3 9 perie circular)

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    22/64

    Peria care se utilizeaz) la aplicarea stratului stropittrebuie s) aib) p)rul lung Di tare, din paie de orez "pir#.Stropirea se e$ecut) En mai multe straturi, fiecare aplicFndu-se dup) ce stratul precedent s-a zvFntat. Peria se moaie pe -4 cm En mortarul fluid, se scutur) de surplusul de mortar, seapropie de suprafa(a de tencuit, apoi se trece cu o Dipculi() peste vFrfurile, p)rului periei cu o miDcare spre tencuitor"fig. /, b#.

    Stropirea se repet) de mai multe ori pFn) la ob(inereaunei structuri compacte Di uniforme. Stropirea astfel ob(inut)este mai fin) decFt aceea ob(inut) cu m)tura.

    2ispozitivele speciale de stropit se compun dintr-untambur de tabl), En interiorul c)ruia pe un a$ este fi$at) o perie circular).

    2easupra deschiz)turii tamburului se fi$eaz) o plac)care intra En firele periei cu 4-3 mm. A$ul este prevazut lae$terior cu o manivela, iar pe partea opus) tamburului este prev)zut un mFner de care se (ine dispozitivul " ig. /, c#. Gntamburul dispozitivului se introduce mortar cu canciocul pFn) se umple pe jum)tate.

    GnvFrtind Encet manivela "30 rotBmin#, firele perieEnmuiate En mortarul din tambur, trecFnd prin dreptul pl)ciide sus a dispozitivului, se proptesc En aceasta Di apoi,sc)pFnd de ea, EmproaDc) mortarul pe suprafa(a de tencuit.

    Cu cEt miDcarea este mai Enceat), cu atEt se ob(ine ostructur) mai bun).

    Stratul stropit se aplic) trecFnd de mai multe ori peacelaDi loc, pFn) la ob(inerea unei suprafe(e de structur)uniform).

    6ortarul se prepar) cu un nisip avFnd granule dem)rimea 0,3- mm.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    23/64

    *encuieli de terasit Di de dolomit; *encuielile de terasit Di de dolomit au fa(a v)zut) uniformzgrun(uroas), avFnd vizibile griDul de marmur) Di mic), careformeaz) pe suprafa() unele puncte lucioase.

    Amestecul uscat din griD de marmur) nisip, ciment,mic) este preparat din fabric), pe Dantier urmFnd a fi doarad)ugat un colorant Di laptele de var.

    6aterialele pentru stratul vizibil trebuie preg)tite pentru suprafa(a Entreag) a cl)diri.

    2ac) amestecul se prepar) pe Dantier, el se preg)teDte pentru o zi de lucru.

    2ac) En locul griDului de marmur) se foloseDte griD dedolomit, atunci amestecul se numeDte dolomit.

    2up) /-< zile, cFnd grundul s-a Ent)rit Di uscat, sestropeDte cu ap) Di se aplic) pe el mortarul de terasit saudolomit. !rosimea stratului vizibil este de =- 0 mm.

    Gn timpul lucrului, mortarul se amestec) mereu, pentrua nu se depune agregatul pe fundul t)rgii, ceea ce ar duce laob(inerea unui aspect neuniform al tencuielii.

    2up) aplicare, mortarul se niveleaza Di se netezeDte cudriDca En mod obiDnuit.

    Suprafa(a vizibil) se prelucreaz) cu o perie de sFrm)dup) ce stratul vizibil s-a Ent)rit pu(in. *impul de Ent)rire, 3-/ h, se determin) astfel ca, tr)gFnd cu peria pe suprafa(atencuit), granulele de griD Di de nisip s) se disloce din masastratului vizibil, f)r) a antrena mortarul. 2up) periere,suprafa(a se cur)() de praf Di de granulele dislocate cu o periemoale, apoi timp de 3-8 zile se stropeDte cu apa odata pe zi.

    Prelucrarea suprafe(ei nu trebuie Entrerupt), deoarece por(iunile periate mai tFrziu au culori mai deschise.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    24/64

    *encuieli din piatra artificial);*encuiala din piatra artificial) "fig. 4# are fa(a v)zut)

    astfel prelucrat) EncFt s) dea aspect de piatr) natural).Suprafa(a tencuit) se prelucreaz), uneori, En cFmp

    continuu, sau Emp)r(ind suprafa(a En dreptunghiuri, prinrosturi "asize#, pentru a imita blocurile de piatr).

    i'. 2. $encuieli din piatr* artificial* )a - prelucrarea En asize ; b - tencuieli buceardate ; c - tencuieli raDchetate ;

    d - tencuieli pieptEnate ; e 9 buceard) ; f- raDchet) cu din(i .

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    25/64

    2up) modul de prelucrare, tencuielile din piatr)artificial) pot fi : frecate; buceardate; piept)nate; Dpi(uite.

    !rundul se e$ecut) din mortar de ciment, cu un dozajde /00 Hg ciment Di un adaos de var de 0,05 mc la mc demortar care se aplic) En mod obiDnuit pe suprafa(a Dpri(uit)zvFntat).

    2up) aplicare, grundul se cresteaz) cu linii paralele,la distan(e de 5-/ cm Di se ud) de 4-3 ori pe zi, timp de 8-arul gras se prezint) sub form) de bulg)ri deculoare alb). Pentru tencuielile e$terioare se Entrebuin(eaz)varul past) care se ob(ine prin stingerea varului gras. Prinstingere volumul lui creDte de 4 - 3 ori. *rebuie avut grij) cala lucr)rile de tencuieli e$terioare, la prepararea mortaruluicu var gras s) nu se Entrebuin(eze decFt var past), stins cu cel pu(in / s)pt)mFni Enainte de prepararea mortarului. Aceasta

    http://tencuitul-de-fatade.blogspot.ro/2009/09/materiale-si-mortare-pentru-lucrari-de_25.htmlhttp://tencuitul-de-fatade.blogspot.ro/2009/09/materiale-si-mortare-pentru-lucrari-de_25.html
  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    38/64

    deoarece En varul stins recent mai r)mFn granule mici de varnestinse complet, care prin absorb(ie de ap), se sting Entencuiala deja e$ecutat), producFnd degradarea acesteia prinasa-zisele EmpuDc)turi.

    - Stingerea varului se face pe Dantiere ast)zi En modcentralizat. &a punctul de lucru, atunci cFnd mortarul se prepar) pe loc, este aus varul stins sub form) de past). 2ecele mai multe ori Ens) se aduce mortarul gata preparat.Pentru stingerea varului se folosesc aparate specialenumite sting)toare de var .

    - Gn cazul En care mortarul se prepar) pe Dantier, varul past) se p)streaz) En varni(e Di se acopera pFn) laEntrebuin(are cu un strat de nisip pentru a-l feri de uscare.

    - Gn timpul manipul)rii varului, atFt cel past) cFt Dilaptele de var, muncitorii trebuie s) respecte m)surile de protec(ia muncii cerute de aceast) opera(ie. 2ac) stropii devar ating pielea, ei pot pricinui arsuri. 2e asemenea, prafulde var bulg)ri care este inspirat poate produce arsuri pe c)ilerespiratorii sau chiar pe ochi.

    - >arul hidraulic are En compozi(ia lui Di materiiargiloase.

    +l se stinge cu o cantitate mic) de ap) ob(inFndu-seun praf care amestecat cu apa formeaz) o past) care are proprietatea de a se Ent)ri atFt En aer cFt Di En ap). >arulhidraulic nu se Entrebuin(eaz) la construc(iile noastre latencuieli.

    - Cimentul se Entrebuin(eaz) pentru lucr)rile detencuieli la fa(ade. Aceasta are proprietatea ca atunci cFndeste amestecat cu ap) s) se transforme Entr-o past) care apoise Ent)reDte atFt En aer cFt Di En ap). Gnt)rirea se face dup)durat) de mai multe zile En care timp Di rezisten(a cimentuluicreDte, ajungFnd la t)ria rocilor.

    - &a noi En (ar) se produc mai multe feluri decimenturi, fiecare avFnd alte calit)(i. 2intre acestea se

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    39/64

    enumer): cimentul portland, care este cel mai r)spFndit;cimentul metalurgic; cimentul ' 6, care se mai numeDte Diciment cu priz) rapid); aceasta are proprietatea de a se Ent)rifoarte repede, avFnd rezisten(e mari de la Enceputul prizei;cimentul cu tras care se face dintr-un amestec de clincher cutras; cimentul de furnal Di cimentul de cenuD) determocentral).

    - Cimentul se foloseDte la tencuieli ca liant principal,cFt Di En compozi(ie la mortarele de var gras cu adaos deciment.

    - &a prepararea mortarelor pentru tencuieli se folosesccimenturile portland.

    - Atunci cFnd prepararea mortarelor se face pe Dantierla locul de munc), sacii En care sFnt livrate cantit)(ile deciment, se depoziteaz) pe Dantier En magazii bine inchise,avFnd pardoseli de lemn duble pentru a nu trage umezeal).olesirea cimentului trebuie s) se fac) En ordinea sosirii lui

    pe Dantier, adic) folosind mai EntFi cimenturile sosite Enainte.- neori, cFnd tencuiala la fa(ad) se e$ecut) colorat),

    se Entrebuin(eaz) Di unele cimenturi speciale. 2intre acesteacel mai r)spFndit este cimentul alb. olosirea cimenturilorcolorate permite ob(inerea tencuielilor colorate f)r) aintroduce En mortare substan(e colorante.

    - psosul este un liant care se Entrebuin(eaz) mai pu(inla tencuielile de fa(ad) Di numai la e$ecutarea unor profiluri,console Di alte detalii arhitecturale, mai ales la cl)dirile vechi.Pentru Entrebuin(are ipsosul trebuie s) fie de calitate bun), s)fie curat, uscat, ald Di m)cinat foarte fin. psosul areurm)toarele propriet)(i principale: la amestecarea cu ap), elface priz) Di se Ent)reDte foarte repede; En timpul Ent)ririipsosul nu-Di micDoreaz) volumul ca al(i lian(i, ci din contraDi-l m)reDte. Aceasta permite ca ipsosul s) poat) fiEntrebuin(at la mortare En stare curat), adic) numai cu ap),f)r) ad)ugare de nisip sau alt agregat Di f)r) pericol ca

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    40/64

    tencuiala s) crape. psosul are o rezisten() dup) Ent)riredestul de mare, lucru care face ca din el s) se e$ecute foartemulte elemente de fa(ad): profiluri, console, ustope,dentriculi, corniDe, frize etc.

    Gn cazul En care este nevoie ca ipsosul s) se Ent)reasc)repede, se poate ad)uga En compozi(ie acizi, Di dac) estenevoie s) se Ent)reasc) mai greu, se adaug) Encetinitori de priz), cum ar fi: clei, bora$, alaun sau var.

    - GntrucFt el absoarbe uDor umiditatea Di rezisten(a luise micsoreaz), se Entrebuin(eaz) la fa(ade numai la profiluri,console Di corniDe pe rabi( care sFnt ap)rate de umezeal), Enorice caz, nu se Entrebuin(eaz) la tencuiala direct).

    2. Agregate- Agregatele pentru mortarele care se Entrebuin(eaz) la

    tencuieli de fa(ad), sFnt nisipul, griDul de piatr), praful de piatr), mozaicul Di pietriDul. Acestea sFnt materialele deumplutur) compuse din granule mici Di care amestecate cu unliant Di cu ap) formeaz) mortarul.

    - %isipul este agregatul cel mai des Entrebuin(at latencuielile de fa(ad). 2ar pentru a se e$ecuta tencuieli de bun) calitate el trebuie s) fie neap)rat ciuruit. 2up) marimeagranulelor nisipurile se Empart En urm)toarele sorturi:

    nisip fin avFnd granulele de 0,4- ,0 mm;nisip mijlociuavFnd granulele de -3 mm;nisip mare avFnd granulele de 3-< mm, care se

    numeDte Di m)rg)ritar.- mare aten(ie trebuie s) se dea cur)(eniei nisipului,

    adic) acesta s) nu aib) urme de argil), de sulf, sau alte resturi provenite din putrezirea materiilor organice. Se poateconstata direct pe Dantier dac) este curat sau nu, prin faptulc) atunci cFnd frec)m nisipul Entre palme, En cazul En caree$ist) aceste materii str)ine, palmele se murd)resc. 2easemenea, se mai poate face o Encercare pentru a vedea puritatea nisipului, punFnd o cantitate mic) de nisip Entr-un

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    41/64

    borcan plin cu ap) Di vom vedea cum se depune la fundnisipul curat, iar la mijloc Di la suprafa() r)mFn argil) Di alteimpurit)(i. Analiza nisipului pentru tencuial) se face En oricecaz de c)tre laboratorul de Dantier, iar muncitorul semneaz)numai cazurile En care constat) ca nisipul nu poate fiEntrebuin(at la tencuial) avFnd cantit)(i mari de impurit)(i.

    - 2in punctul de vedere al rezisten(ei tencuielii,rezultate foarte bune se ob(in cu nisipul de carier) datorit)formei col(uroase Di rugozit)(ii granulelor care permit oaderen() mai bun) cu liantul.

    - n alt agregat pentru tencuielile e$terioare esteDi griDul de piatr) precum Di praful de piatr). Acestea se ob(in prin concasarea rocilor de diferite culori Di ciuruirea lor Endiverse sorturi, dup) m)rimea granulelor. !riDul de piatr) arem)rimea granulelor de 0,3 mm pFn) la mm. Cele mair)spFndite dintre aceste agregate se ob(in din dou) categoriide roci Di anume: din calcar Di din marmor). Pe Dantier acesteagregate se aduc sub numele de praf de calcar sau praf demarmor). Gn cea mai mare m)sur), aceste agregate seEntrebuin(eaz) la tencuielile de fa(ad) dFnd suprafe(elor unaspect pl)cut care le apropie de piatra natural).

    - Alte preparate care se Entrebuin(eaz) la tencuielile defa(ad) sFnt terasitul Di dolomitul. Acestea se aduc la Dantier Ensaci Di sFnt amestec)turi uscate de griD de marmor) saudolomit cu griD de piatr) Di ciment, precum Di un colorantoarecare. Gn acest amestec se g)sesc cristale de mic), feldspatsau alt) piatr) colorat) care dup) ce s-a e$ecutat tencuiala pefa(ad) dau mici pete care str)lucesc En b)taia soarelui avFndun aspect foarte pl)cut. Se Entrebuin(eaz) mai ales latencuielile decorative.

    - *rebuie men(ionat c) aceste agregate Di preparatetrebuie (inute En locuri curate, p)strate Di manipulate cu grij).6urd)ria lor duce la e$ecu(ia unor lucr)ri de tencuielie$terioare de calitate inferioar).

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    42/64

    6. Apa Apa este un element important En prepararea

    mortarelor.+a trebuie s) aib) anumite condi(ii pentru a fi

    Entrebuin(at) la prepararea mortarelor. Prima condi(ie esteaceea a cur)(eniei apei.

    +a nu trebuie s) aib) materiale En suspensie, sauimpurit)(i En compozi(ia ei. 2ac) En compozi(ia apei care seEntrebuin(eaz) se constat) e$isten(a acizilor, substan(ecolorate sau dac) apa provine de la diverse fabrici carearunc) En ea substan(e chimice, nu trebuie folosit) latencuielile e$terioare. Apele de la conductele oraDelor, dinrFurile care nu con(in substan(e chimice pot fi Entrebuin(ate latencuieli.

    8. 6ateriale diverse- 2in categoria materialelor diverse care intr) En

    componen(a mortarelor, En afar) de lian(i, agregate Di ap), potintra urm)toarele: coloran(i pentru tencuieli, Encetinitori de priz), acceleratori de priz) Di materiale plastifiante.

    - Coloran(ii se adaug) mortarului pentru a datencuielii o anumit) culoare, En scopul Enfrumuse()rii cl)dirii. parte din coloran(i sFnt to$ici iar o alt) parte sFnt

    periculoDi pentru organism. Gn e$ecutarea lucr)rilor detencuieli se folosesc mai mult coloran(ii neto$ici, dintre carecei mai importan(i sFnt urm)torii:ocru galben, un praf deculoare galben) cu o nuan() de maron sau roDcat Di care esteun colorant stabil la lumin): miniu de fier, un colorant roDurezistent la lumin); cromitul care este un praf de culoaregalben), dar se Entrebuin(eaz) rar EntrucFt esteto$ic: (inoberul, un colorant de culoare roDie aprins Di care Enamestec cu varul se Eng)lbeneDte; ultramarinul care este uncolorant de culoare albastr) foarte rezistent la lumin), darcare nu este rezistent la acizi; verdele de crom care este stabilla lumin) Di rezistent la ac(iuni atmosferice. +l nu este stabil

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    43/64

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    44/64

    a face leg)tura Entre el Di suprafa(a pere(ilor, precum Dilucrabilitatea lui.

    2e cele mai multe ori ca plastificant se Entrebuin(eaz)varul, cenuDa din c)rbuni , f)in) de furnal, adic) materialelecompuse din particule foarte mici Di care acoper) granulelede nisip din mortar.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    45/64

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    46/64

    ciment#, iar mortarele preparate cu doi lian(i senumesc mortare compuse sau mi$te "mortar de var gras cuadaos de ciment#.

    - &a e$ecutarea tencuielilor pe timp friguros, care Enultimii ani se fac din ce En ce mai mult, se Entrebuin(eaz)mortare En care se introduce clorur) de var sau alte substan(e"ap) amoniacal) ). Aceste mortare se numesc mortareclorurate.

    - alt) clasificare a mortarelor se face En func(ie dem)rcile lor, adic) En func(ie de rezisten(a pe care o are un cubdin mortarul respectiv cu latura de

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    47/64

    pentru protec(ie cu alte straturi de materiale, cum ar fivinacetul sau alchidalul.

    - 6ortarele de var N ciment se dozeaz) fie prin stabi-lirea volumelor Entre ciment, var Di nisip, fie prin stabilirearaportului de volume Entre var Di nisip, iar cantit)(ile d:Ociment sEnt date En Hilograme de ciment la m3 de mortar. n primul caz se ia En volume, de e$emplu, 4 p)r(i var, / p)r(inisip, Di parte ciment, iar En al doilea caz se ia dozajulnumai la var Di nisip, de e$emplu pentru tencuieli e$terioarese ia mortar de var : 8 cu, adaos de 50 Hg ciment m3mortar.

    - &a mortarul de ciment se face raportul de volumeEntre ciment Di nisip Di se ia de la : 4,5 pEn) la : / dup)marca cerut) de mortar. Cu cEt vom pune o cantitate maimare de ciment En amestec cu atEt mortarul va fi de orezisten() mai mare.

    - 6ortarele de ipsos se Entrebuin(eaz) En cazullucr)rilor de fa(ad), dar numai la confec(ionarea profilurilorsau a ornamentelor de fa(ad). Aci raportul En volume Entreipsos Di nisip se ia de : pEn) la : 3.

    - Acolo unde suprafe(ele pere(ilor sEnt supuseintemperiilor sau e$ist) umiditate mare, la tencuielilee$terioare, se Entrebuin(eaz) mortarul de var cu ciment saumortare de ciment-var. Acestea se Entrebuin(eaz) mai ales lasocluri, corniDe, brEuri etc.

    - Gn cazul En care e$ecut)m repara(ii la suprafe(ele detencuieli vechi sau chiar straturi diverse de tencuial) EnacelaDi timp, trebuie s) (inem seama s) inu aplic)m un stratde mortar tare peste unul slab deoarece stratul superior sedesprinde de stratul de sub el.

    - olosirea diferitelor mortare En func(ie de felullucr)rii la tencuielile e$terioare, este ar)tat) En tabela 4.

    deoarece diferi(ii lian(i au Di propriet)(i diferite.Astfel, pentru tencuirea suprafe(elor de zid)rie de c)r)mid),

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    48/64

    care nu este supus) unei ac(iuni constante a umezelii seEntrebuin(eaz) mortare de var.

    Pentru suprafe(ele supuse la umezeal) Di intemperii seEntrebuin(eaz) mortar de var cu adaos de ciment.

    - 2intre mortarele cele mai frecvente Entrebuin(ate laconstruc(iile noastre, (inFnd cont de raporturile En volum, putem enumera pe cele din tabela .

    - 6ortarele de var gras au raportul En volume Entre pasta de var Di nisip de la :3 pEn) la :5 "adic) o parte de varla 3N5 p)r(i

    RE ARAREA

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    49/64

    - ADa cum s-a v)zut mai Enainte, mortarele pentrutencuielile de fa(ad) se prepar) din lian(i, agregate, ap) Di Enunele cazuri se introduc Di alte materiale "Encetinitori de priz), plastifian(i, coloran(i etc.#. Aceste materiale trebuieintroduse Di amestecate En anumite propor(ii, opera(ia care senumeDte dozarea mortarelor. Prepararea mortarului constat)En m)surarea Di amestecarea materialelor care intr) Encompozi(ia mortarului.

    - Prepararea mortarelor se face En dou) feluri:mecanizat Di manual. Gn cele mai multe cazuri pe Dantierelenoastre, prepararea se face mecanizat, numai En unele cazuri,atunci cFnd avem suprafe(e mici de tencuit, atunci prepararease face manual.

    - Prepararea mecanizat) a mortarelor se face cuajutorul unor utilaje numite mala$oare sau cu ajutorul betonierelor obiDnuite. Se procedeaz) En felur urm)tor: sestabileDte EntFi cantitatea de mortar de care va fi nevoie pentru un schimb Di se stabilesc cantit)(ile de materiale caretrebuie introduse En cupa mala$orului. Se introduce apa, apoinisipul Di dup) aceea liantul.

    Gn betonerele obiDnuite ordinea introduceriimaterialelor este: apa, pasta de var Di apoi nisipul cucimentul. 2ac) En locul pastei de var se foloseDte laptele devar, EntFi se introduce aceasta Di apoi nisipul Di cimentul.2urata de amestecare este de 4-5 minute.

    - Gn cazul En care sFnt necesare de preparat cantit)(imari de mortar pentru un num)r de blocuri de locuit, prepararea mortarelor se face centralizat En sta(ii de mortare"fig. #. Principiul de func(ionare al acestor sta(ii esteurm)torul: %isipul depozitat se arunc) cu lopata En ciurulmecanic 4 montat deasupra benzii transportorului 3.

    - 2e pe banda transportorului nisipul cernut cade En bunc)rul 8 instalat deasupra mala$orului de mortar 5.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    50/64

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    51/64

    un muncitor categoria a -a care arunc) agregatedin gr)mad) la ciurul mecanic;

    muncitor categoria a -a care transport) cimentul, Eldozeaz) Di alimenteaz) mala$orul cu ciment.

    Prepararea manual) a mortarelor se face pentrucantit)(i mici de mortare ce se prepar) pe Dantier Di care sFntnecesare la repara(ii de tencuieli la fa(ade, la terminarea profilurilor, bandourilor, solbancurilor, soclurilor etc.Prepararea manual) a mortarelor se face En varni(e de preparat mortar de dimensiuni 4,00 $ 4,00 m, Di adFncimeade 30-80 cm, desp)r(ite printr-un perete de scFnduri, lucrucare permite prepararea mortarului En cele dou) spa(ii En modalternativ. Apa este adus) la varni() pintr-o conduct). Pentrumortarele de fa(ad) cu adaos de ciment se prepar) mai EntFimortareu de var En care se adaug) cimentul Di se amestec) bine pFn) la ob(inerea pastei omogene, f)r) cocoloaDe Di deculoare uniform). 6ortarele de ciment se prepar)amestecFnd EntFi nisipul Di cimentul En propor(ia cerut) dedozaj Di apoi ad)ugFndu-se cantitatea de ap) necesar). %isipul Di cimentul se m)soar) En volume cu ajutorul unurcutii sau saci.

    - *ransportul mortarelor se face pe Dantier atFt pevertical) cFt Di pe orizontal), pe schele sau la acelaDi nivel al planDeelor, mortarele sFnt transportate En roabe, bunc)re saucu ajutorul unor utilaje mai perfec(ionate, pompele demortar. Pe vertical), transportul mortarelor se face cuajutorul macaralelor, al ascensoarelor sau cu ajutorul pompelor de mortar care Emping mortarul pFn) la locul delucru prin conducte metalice sau prin furtunuri de cauciuc.

    - Gn cazul transportului mortarului la multe niveluri cuajutorul pompelor de mortar se face o mare economie defor(e de munc), iar ajutorii zidarului tencuitor devin doar ceicare alimenteaz) pompa de mortar cu mortar Disupravegheaz) buna func(ionare a utilajului de transport.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    52/64

    - Printre utilaje de transport ale mortarului la diverseniveluri, e$ist) mai multe tipuri de pompe de mortar care seEntrebuin(eaz) pe Dantiere. 2intre cele mai r)spFndite este pompa de mortar tip KSteaua 'oDieK cu o capacitate de 4m3Bh. Aceast) pomp) lucreaz) cu o productivitate de 4 m3de mortar transporta(i pe schimb. 2istan(a la care aceast) pomp) are puterea s) Emping) mortarul este de 79R$ARELE E!$RU

    A;ADE

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    53/64

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    54/64

    En mortar "moloz, argil), p)mFnt, pietriD etc#, prejudiciaz) asupracalit)(ii acestuia, Di duce la realizarea de lucr)ri de proast) calitate.

    *encuieli mecanizate

    n ultimii ani, atat En constructii cat si En alte domenii,conceptele cheie pe care se bazeaza Entreaga populatie sunteficienta si rapiditatea. 2eoarece tehnologia se afla Entr-un

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    55/64

    stadiu de dezvoltare foarte avansat, se cauta diferitemodalitati de a lucra cat mai rapid, ieftin si eficient.Constructiile au beneficiat si ele de o modernizare atehnologiei, de reducerea personalului En favoarea unormasini speciale. na din cele mai recente inovatii Endomeniul finisajelor se refera la tencuiala mecanizata.

    *encuiala mecanizata are un rol fundamental Enfinisarea unei case En regim urgent, aceasta fiind o solutie demare ajutor. irma noastra cu o e$perienta de peste 4 ani pe piata, este in permanenta in cautare de idei si solutii insprijinul dumneavoastra, a celor care doresc sa se bucure de beneficiile unei tencuieli rapide, omogene si economice, punand la dispozitie diferite modalitati de lucru.

    Astazi tencuiala manuala este Enlocuita treptat cutencuiala mecanizata deoarece prin intermediul acesteiacreste atat gradul de eficienta, aplicarea este mult mai usoara,se economiseste timp si rezultatele sunt mult mai bune.Atunci cand se realizeaza o tencuiala manuala materialul se prepara individual cu betoniera,cantitatea de materialefolosite nefiind tot timpul aceeasi, actiune care necesitaalocarea unei resurse importante de timp si forta de munca.

    Pe de alta parte, En cazul tencuielii mecanizate, timpulde e$ecutie este unul redus, iar produsul e bine omogenizat,economisindu-se timp la preparare. tilajele 6 +' cu carecompania noastra lucreaza au un randament sporit "de 8 orimai rapid decat mana de lucru#, folosesc mai putin personalcalificat si utilizeaza cu 301 mai putin material. Astfel, osingura masina de tencuit poate substitui Entre = si 5muncitori, iar pentru operarea unei masini sunt necesarinumai trei oameni pentru a tencui pina la 40 mp pe zi.

    *encuirea mecanizata se aplica pe orice strat suport,atat la finisajul fatadelor cat si a interioarelor.

    *encuielile mecanizate prezinta urmatoarele avantaje:. productivitate ridicata " 50 - 400 mpB= ore#;

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    56/64

    consumuri reduse de material ; calitate si omogenitate garantate prin control

    industrial ; posibilitati multiple de finisare ;Suportul trebuie sa fie uscat, desprafuit, sa nu prezinte

    desprinderi, e$folieri sau eflorescente, sa nu fie inghetat, saaiba capacitatea portanta necesara.*emperatura aerului si astratului suport trebuie sa fie peste 5 grade C pe durataaplicarii si a prizei.

    Amestecul mortarului uscat cu cantitatea optim dozatade apa si aplicarea pe perete sau pe tavan a tencuielii se facecu echipamentul specializat .2in presiunea de aplicare sireglajul pistolului de spritare se poate controla grosimeastratului de mortar aplicat.

    6aterialul folosit poate fi de mai multe feluri infunctie de cazuri si anume: material ambalat la sac pe bazade ciment nisip si var, material ambalat la sac pe baza deipsos .

    Avantajele tencuielii pe baza de ipsos: nu necesit)finisaje ulterioare cu alte produse, se realizeaz) tencuiala Difinisajul dintr-un singur strat, ob(inFndu-se o suprafa()compacta si neted).

    GnlocuieDte, cu un strat, tencuielile tradi(ionaleinterioare din 3 straturi din mortar de ciment "Dprit, grund,tinci#, reducFnd timpul de e$ecu(ie.

    Are un consum sc)zut pe metru p)trat "sub 30 HgBmpB,5 cm#.

    2atorita procentului mare de pori, tencuiala pe bazade ipsos poate prelua rapid, cantitati mai mari de umiditatedin aer si poate reda, la fel de rapid, aceasta umiditate inaerul uscat.

    *encuiala pe baza de ipsos are o conductivitatetermica redusa si o capacitate de reglare a nivelului deumiditate din incapere, de aceea da senzatia de caldura.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    57/64

    Aceasta ofera diferite avantaje atat En ceea ce privestemodul de lucru care este unul mult mai eficient si rapid, catsi rezultatele care sunt de o calitate mult mai buna. Aditiviispeciali de lipire care se gasesc in compozitia materialuluiconfera o elasticitate sporita tencuielii si astfel se evitaaparitia fisurilor ulterioare datorate miscarilor de asezare acladirii.

    Gn urma unei astfel de tencuieli, suprafata este netedasi fara crapaturi. Calitatea peretelui la final, dupa ce trece prin cateva operatii, este una foarte buna mai ales ca beneficiul cel mai mare El reprezinta finisarea mult mairapida decat prin metoda clasica.

    2e asemenea, depinde foarte mult si de cat de bine afost cladirea zidita En rosu, un rezultat foarte bun gasindu-sela un perete bine zidit sau la un stalp bine turnat.

    2e ce tencuieli mecanizate pe baza de ipsosQPentru c) dispare praful Di mizeria, calitatea este

    incontestabila, nu e nevoie de o armat) de meseriaDi care s)tencuiasc) cu mistria .

    *encuiala pe baz) de ipsos este un mortar uscat preamestecat En fabric), ce are En compozi(ie, En principal,ipsos Di var .

    psosul are capacitatea de a absorbi rapid mari cantitati deumiditate din aerul EncRperii, pe care o EnmagazineazR si o poate apoi ceda.

    2e asemenea prezintR un grad ridicat de permeabilitate la difuzia vaporilor de apR.

    Aceste proprietRti Ei conferR atFt de apreciatacapacitate de reglare a umiditRtii aerului din spatiile delocuit, care conduce la crearea unui microclimat plRcut sisRnRtos.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    58/64

    +ste un mortar gata preparat pe baz) de ipsos Di perlite, pentru aplic)ri mecanizate, care se foloseDte latencuieli interioare.

    Stratul de tencuial) Di finisaj se ob(in direct, dintr-unstrat unic, respectFnd tehnologia de aplicare Di finisaremecanizat) a mortarelor din ipsos.

    % '6+ 2+ *+ % CA A S+C ' *A* 6 %CP+%*' & C'A' &+ 2+ *+%C +&

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    59/64

    Lucrari de finisaje la constructii- &ucrarile de finisaj la constructii vor fi e$ecutate

    numai pe schele realizate conform standardelor in vigoare.- Se interzice e$ecutarea lucrarilor de finisaje stand

    sau circuland pe dulapi izolati sau pe scari atarnate.- +ste interzisa e$ecutarea lucrarilor cu instalatii

    defecte sau neprobate zilnic inainte de inceperea lucrului. - &a lucrarile de tencuire, placare, vopsire, zugraveli

    etc., ce se e$ecuta manual, se vor respecta si masurile de protectie a muncii prevazute pentru lucrarile de zidarie din prezentele norme.

    - &a lucrarile de tencuire si de placare ce se e$ecutamanual, se vor respecta si masurile de protectie a muncii prevazute pentru lucrarile de zidarie.

    - &ucrarile de tencuire interioara trebuie sa se e$ecutede pe schele interioare sau de pe podine asezate pe capredeplasabile. olosirea scarilor duble este permisa numai pentru e$ecutarea lucrarilor mici de tencuire "reparatii# inlocuri izolate.

    - n cazul in care nu e$ista schele e$terioare fi$e,tencuirea glafurilor ferestrelor trebuie e$ecutata de pe schelein consola, trecute in afara prin golul ferestrei respective saude pe schele suspendate sistem leagan.

    - +ste interzisa utilizarea pigmentilor vatamatorisanatatii oamenilor - miniu de plumb, galben de crom, o$idsau acetat de cupru etc. - la prepararea mortarelor colorate,necesare lucrarilor de tencuire.

    - &a lucrarile de buciardari, frecari cu peria etc. alefetei vazute, construita din beton sau din piatra, muncitoriisunt obligati sa poarte echipamentul de protectie adecvat.2aca dimensiunile sau greutatea placilor pentru placaje nu permit ca ele sa poata fi manipulate cu usurinta de doioameni, miscarea lor se va face mecanizat.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    60/64

    - &a locurile de munca unde se e$ecuta lucrari definisaj in mediu umed, conductorii electrici aflati subtensiune vor fi deconectati inainte de inceperea lucrului.

    - +ste interzis lucrul cu ajutorul aerului comprimat,cAnd manometrul este defect sau cAnd plumburile degarantie ale acestuia lipsesc.

    - 6uncitorii care efectueaza lucrari cu substanteto$ice vor fi supusi periodic controlului medical, conforminstructiunilor 6inisterului Sanatatii.

    - Placajele si orice alte elemente ornamentale -aplicate pe ziduri - vor fi bine consolidate cu dispozitive provizorii pana la intarirea mortarului de legatura.

    - *aierea geamurilor trebuie sa se faca in locuriamenajate in acest scop. 2eseurile si geamurile sparte trebuieadunate si indepartate de la locul de lucru.

    - n cursul punerii geamurilor la luminatoare, la lifturietc., locurile deasupra carora se e$ecuta astfel de lucraritrebuie ingradite sau pazite, interzicandu-se accesuloamenilor.

    - Punerea geamurilor la luminatoare trebuie facuta curespectarea prevederilor normative privind montareaelementelor de constructii si a celor privind e$ecutarealucrarilor la inaltime.

    - n cazul punerii sau stergerii geamurilor la oinaltime de peste 4 m muncitorii trebuie sa respecte %ormelespecifice de securitate a muncii privind lucrul la inaltime.

    - +ste interzisa sprijinirea scarilor mobile degeamurile vitrinelor sau de marginile cercevelelor.

    - n cursul lucrarilor de matuire a geamurilor si ale$ecutarii de desene sau inscriptii cu ajutorul aparatelor cu jet de nisip prin presiune sau cu ajutorul acizilor, trebuieluate masuri pentru protejarea ochilor, a cailor respiratorii sia mainilor. Chituirea geamurilor se face cu scule adecvate,fiind interzisa intinderea chitului cu degetele.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    61/64

    Lucrari de tencuire - &ucrarile de tencuire e$terioara se e$ecuta de pe

    schele e$ecutate, conform celor specifice in standardele invigoare.

    - &a lucrarile de tencuire interioara si la lucrarile deipsoserii in interiorul incaperilor se vor folosi scheleinterioare sau podine asezate pe capre nedeplasabile.olosirea scarilor duble este permisa numai pentrue$ecutarea lucrarilor mici de tencuire "reparatii# in locuriizolate.

    - n cazul n care nu e$ista schele, tencuirea glafurilore$terioare ale ferestrelor trebuie e$ecutata de pe podineimprejmuite, asezate pe console "schele in consola# trecute inafara prin golul ferestrei respective sau de pe schelelesuspendate in sistem leagan.

    - Pompele de mortar, masinile de torcretat etc.utilizate la e$ecutarea mecanizata a lucrarilor de tencuire, sevor verifica inainte de inceperea lucrului fiecarui schimb, privitor la starea tehnica si la e$istenta eventualelor dopuri demortar intarit.

    - Atat la locurile de munca unde se e$ecuta tencuireamecanizata, cat si la punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va afisa - la loc vizibil - codulsemnalelor folosite.

    - 2upa incetarea lucrului, tuburile fle$ibile, conductasi pompa de mortar se spala bine cu apa.

    - Conductorii electrici adusi la intrerupatorul dealimentare al pompei de mortar vor fi izolati in tub decauciuc, iar intrerupatorul se monteaza in cutie inchisa "culacat#.

    - &a terminarea lucrului este interzisa demontareasupapei de aer inainte de a se convinge ca presiunea a scazutla zero.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    62/64

    - +ste interzis accesul muncitorilor in incaperi undeuscarea tencuielilor se face cu instalatii mecanice, pe baza deraze infrarosii sau cu cosuri cu cocs, sau cu baterii deinjectoare de pacura.n cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilordotati cu masti contra gazelor.

    - &a prelucrarea uscata a tencuielilor in incaperiinchise, acestea vor fi in permanenta ventilate, pentruevacuarea prafului.

    2aca tencuielile e$terioare se e$ecuta in acelasi timp pe mai multe nivele de lucru, se va lua masura ca echipele dela nivele diferite sa nu lucreze pe aceeasi verticala siintotdeauna este bine sa se ia masura podinelor etanse si astresinelor sau plaselor.

    $ransportul mortarului - *ransportul mortarului la locul de utilizare se face

    cu bena sau cu pompa de mortar, respectiv cu masini detencuit.

    . - &a transportul mortarului cu bena se vor respectaaceleasi norme de protectie a muncii ca si la transportul betoanelor.

    - Pompele de mortar si masinile de tencuit vor fiverificate zilnic, la punerea lor in functiune.

    - n cazul ivirii - in timpul lucrului - a unor defectiunila utilaj, la conductele de transport ca si in cazul formarii dedopuri de mortar in sistemul de transport, se va opri imediatlucrul.

    Se interzice - in timpul functionarii utilajului -repararea, curatarea, strangerea unor piulite sau garnituri.peratiunile respective se vor efectua numai dupa oprireautilajului, scoaterea lui de sub tensiune si scaderea presiunii -in instalatie - la zero.

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    63/64

  • 8/13/2019 Tencuieli - Bun

    64/64

    - +ste interzisa utilizarea pompelor de mortar si amasinilor de torcretat la o presiune mai mare decat presiuneama$ima indicata in fisele tehnice respective.

    - &ocurile de munca unde se e$ecuta tencuireamecanizata vor fi legate printr-un sistem de semnalizareacustica sau optica de punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar.

    6anipulantul va urmari cu atentie semnalele date pentru oprirea sau punerea in functiune a pompei.

    &ucrarile cu pompa de mortar fara sistem desemnalizare sunt interzise.

    - nainte de inceperea lucrului, pompa de mortar va fiincercata la o presiune de 5 atm.

    'ezultatele incercarilor vor fi consemnate in registrulde procese verbale, aflate la punctul de lucru al pompei.

    - +ste interzisa indoirea furtunului sau ajustareastuturilor in timpul functionarii pompei de mortar si aaparatului de torcretat.

    - +ste interzisa depasirea presiunii ma$ime ininstalatie in timpul lucrului.

    Presiunea ma$ima va fi indicata vizibil pe placardelede la locurile de munca de asemenea cu linie rosie pemanometre.