ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA”, ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “CAROL DAVILA”, GALAŢIGALAŢI

TEMA TEMA PARTICULARITPARTICULARITĂŢĂŢILE PSIHOLOGICE ALE ILE PSIHOLOGICE ALE

TEMPERAMENTELORTEMPERAMENTELORPORTRETUL TEMPERAMENTAL AL COLERICULUIPORTRETUL TEMPERAMENTAL AL COLERICULUI

REFERENT RACOVIREFERENT RACOVIŢĂŢĂ VIORICA VIORICAANUL I ASISTENANUL I ASISTENŢŢI MEDICALI GENERALII MEDICALI GENERALIŞŞTITI

20082008

INTRODUCERE INTRODUCERE ÎÎN PSIHOLOGIEN PSIHOLOGIEPRECURSORIPRECURSORIDEFINIREA PSIHOLOGIEIDEFINIREA PSIHOLOGIEI

Psihologia a avut, probabil, traiectoria evolutivă cea mai Psihologia a avut, probabil, traiectoria evolutivă cea mai complexă şi dramatică. În nici o altă ştiinţă particulară nu s-a complexă şi dramatică. În nici o altă ştiinţă particulară nu s-a întâmplat să se conjuge, în acelaşi timp, divergenţe şi opoziţii întâmplat să se conjuge, în acelaşi timp, divergenţe şi opoziţii antagonice atât în ceea ce priveşte definirea obiectului de antagonice atât în ceea ce priveşte definirea obiectului de studiu, cât şi în formularea bazelor metodologice generale.studiu, cât şi în formularea bazelor metodologice generale.

Originile gândirii psihosociale pot fi găsite în opera lui Originile gândirii psihosociale pot fi găsite în opera lui Platon (427-347) şi Aristotel (384-322). Platon (427-347) şi Aristotel (384-322).

Cuvântul psihologie provine din limba greacă unde Cuvântul psihologie provine din limba greacă unde “psyche” are sensul de psihic, iar “logos” are sensul de ştiinţă. “psyche” are sensul de psihic, iar “logos” are sensul de ştiinţă. Termenul psihologie a fost utilizat pentru prima oară în 1533 de Termenul psihologie a fost utilizat pentru prima oară în 1533 de către Rudolf Goclenius tatăl într-o lucrare de morală, lucrare către Rudolf Goclenius tatăl într-o lucrare de morală, lucrare tipărită mai târziu (1590) la Marburg; sensul actual apare în tipărită mai târziu (1590) la Marburg; sensul actual apare în titlul tratatelor lui Christian Wolff “Psihologia empirică” (1732) titlul tratatelor lui Christian Wolff “Psihologia empirică” (1732) şi “Psihologia raţionalistă” (1734).şi “Psihologia raţionalistă” (1734).

Psihologia a existat ca un capitol în cadrul filosofiei; Psihologia a existat ca un capitol în cadrul filosofiei; treptat, psihologia s-a desprins de filosofie si a căpătat treptat, psihologia s-a desprins de filosofie si a căpătat rigoare. Prima lucrare considerată de istorici ca având rigoare. Prima lucrare considerată de istorici ca având caracter ştiinţific este “Elemente de psihofizică”, care caracter ştiinţific este “Elemente de psihofizică”, care aparţine medicului şi fizicianului german Gustav Th. aparţine medicului şi fizicianului german Gustav Th. Fechner. Statutul de ştiinţă se consolidează Fechner. Statutul de ştiinţă se consolidează îîncepând cu ncepând cu anul 1879, când este înfiinţat la Leipzig (Germania) primul anul 1879, când este înfiinţat la Leipzig (Germania) primul laborator de psihologie din lume, de către fiziologul laborator de psihologie din lume, de către fiziologul Wilhelm Wundt; aici şi-au desăvârşit formaţia mulţi Wilhelm Wundt; aici şi-au desăvârşit formaţia mulţi cercetători din America sau Europa ca: William James, C. cercetători din America sau Europa ca: William James, C. James McKeen, precum şi românii Constantin Rădulescu James McKeen, precum şi românii Constantin Rădulescu Motru, Florian Ştefănescu Goangă şi Eduard Gruber, care Motru, Florian Ştefănescu Goangă şi Eduard Gruber, care a înfiinţat în 1889, la Iaşi, primul laborator de psihologie a înfiinţat în 1889, la Iaşi, primul laborator de psihologie din România.din România.

După desprinderea de filosofie, psihologia şi-a După desprinderea de filosofie, psihologia şi-a inaugurat statutul de ştiinţă independentă fixându-şi ca inaugurat statutul de ştiinţă independentă fixându-şi ca obiect de studiu exclusiv sfera conştiinţei, organizarea obiect de studiu exclusiv sfera conştiinţei, organizarea psihică internă.psihică internă.

William James afirma, în celebrele sale “Principii William James afirma, în celebrele sale “Principii de psihologie (1890)” că psihologia este ştiinţa vieţii de psihologie (1890)” că psihologia este ştiinţa vieţii mintale, a fenomenelor şi condiţiilor reale.mintale, a fenomenelor şi condiţiilor reale.

Jean Piaget defineşte psihologia ca fiind ştiinţa care Jean Piaget defineşte psihologia ca fiind ştiinţa care studiază ”ansamblul conduitelor, inclusiv priza lor de studiază ”ansamblul conduitelor, inclusiv priza lor de conştiinţă”.conştiinţă”.

Pentru psihologul român Paul Popescu Neveanu Pentru psihologul român Paul Popescu Neveanu psihologia este o ştiinţpsihologia este o ştiinţăă care se ocupă de fenomenele şi care se ocupă de fenomenele şi capacităţile psihice urmărind descrierea şi explicarea capacităţile psihice urmărind descrierea şi explicarea acestora în baza descoperirii unui ansamblu de legi, acestora în baza descoperirii unui ansamblu de legi, regularităţi sau modalităţi determinative.regularităţi sau modalităţi determinative.

Vasile Pavelcu vedea în psihologie un “instrument Vasile Pavelcu vedea în psihologie un “instrument practic al îndreptării, al redresării şi înălţării omului”. practic al îndreptării, al redresării şi înălţării omului”.

“ “A înţelege omul pentru a-l perfecţiona, aceasta este A înţelege omul pentru a-l perfecţiona, aceasta este adevărata menire a psihologiei.”.adevărata menire a psihologiei.”.

Psihologia generală este considerată a fi Psihologia generală este considerată a fi ramura centrală a psihologiei, care oferă baza ramura centrală a psihologiei, care oferă baza teoretică şi metodologică pentru abordarea, teoretică şi metodologică pentru abordarea, înţelegerea şi explicarea proceselor şi înţelegerea şi explicarea proceselor şi fenomenelor psihocomportamentale umane în fenomenelor psihocomportamentale umane în situaţii specifice. situaţii specifice.

PsihiculPsihicul reprezintă o multitudine reprezintă o multitudine de ,,stări”, dispune de o varietate de de ,,stări”, dispune de o varietate de conţinuturi diferenţiate fie introspectiv, fie conţinuturi diferenţiate fie introspectiv, fie obiectiv. Toate aceste stări şi conţinuturi (altfel obiectiv. Toate aceste stări şi conţinuturi (altfel spus procese şi produse) sunt corelate între ele, spus procese şi produse) sunt corelate între ele, efectul acestei interacţiuni fiind tocmai efectul acestei interacţiuni fiind tocmai unitatea emergentă a sistemului în ansamblul unitatea emergentă a sistemului în ansamblul ssăău.u.

PARTICULARITPARTICULARITĂŢĂŢILE PSIHOLOGICEILE PSIHOLOGICE ALE TEMPERAMENTELORALE TEMPERAMENTELOR Personalitatea dispune îndeosebi de trei laturi Personalitatea dispune îndeosebi de trei laturi

psihologice: caracterul, aptitudinile şi psihologice: caracterul, aptitudinile şi temperamentul.temperamentul. Temperamentul Temperamentul este manifestarea şi este manifestarea şi dezvoltarea particulară a tipului în plan psihologic şi dezvoltarea particulară a tipului în plan psihologic şi comportamental.comportamental.

Există tot atâtea tipuri de temperament câţi Există tot atâtea tipuri de temperament câţi oameni există. oameni există. Temperamentul fiecăruia este un fapt Temperamentul fiecăruia este un fapt singular, în măsura în care fiecare om este unic. singular, în măsura în care fiecare om este unic.

ÎÎncncăă din antichitate, medicii greci Hippocrate din antichitate, medicii greci Hippocrate şşi i Gallenus distingeau patru temperamente Gallenus distingeau patru temperamente fundamentale: sangvinic, flegmatic, melancolic fundamentale: sangvinic, flegmatic, melancolic şşi i coleric.coleric.

Carl G. Jung a descris caracteristicile psihice individuale în Carl G. Jung a descris caracteristicile psihice individuale în funcţie de orientarea preponderentă înspre lume sau înspre sine, funcţie de orientarea preponderentă înspre lume sau înspre sine, delimitând astfel extrovertitul şi introvertitul.delimitând astfel extrovertitul şi introvertitul.

• Extrovertitul: este animat de interesul pentru lumea exterioară, Extrovertitul: este animat de interesul pentru lumea exterioară, pentru persoane şi obiecte, este sociabil, comunicativ, cu pentru persoane şi obiecte, este sociabil, comunicativ, cu iniiniţţiativă.iativă.

• Introvertitul: îşi canalizează energia spre propriile idei, spre Introvertitul: îşi canalizează energia spre propriile idei, spre lumea sa lăuntrică, construindu-şi un bogat univers interior. lumea sa lăuntrică, construindu-şi un bogat univers interior.

• IIntermediar: între cele două categorii este ambivertul, care ntermediar: între cele două categorii este ambivertul, care împrumută caracteristici şi de la extrovertit şi de la introvertit.împrumută caracteristici şi de la extrovertit şi de la introvertit.

I. P. Pavlov a stabilit o asociaţie între temperamentele I. P. Pavlov a stabilit o asociaţie între temperamentele clasice şi tipurile generale de activitate nervoasă superioară, clasice şi tipurile generale de activitate nervoasă superioară, apreciate în funcţie de forţă, mobilitate şi echilibru, descriind apreciate în funcţie de forţă, mobilitate şi echilibru, descriind astfel temperamentele:astfel temperamentele:

• puternic, echilibrat, mobil – sangvinic;puternic, echilibrat, mobil – sangvinic;• puternic, echilibrat, inert – flegmatic;puternic, echilibrat, inert – flegmatic;• slab – melancolic;slab – melancolic;• puternic, neechilibratputernic, neechilibrat – – coleric.coleric.

MELANCOLICUL este deficitar din punct de MELANCOLICUL este deficitar din punct de

vedere energetic. Tonusul scăzut stă la baza vedere energetic. Tonusul scăzut stă la baza instabilităţii sale emoţionale şi a tendinţei de a deveni instabilităţii sale emoţionale şi a tendinţei de a deveni depresiv în condiţiile unor solicitări crescute; este depresiv în condiţiile unor solicitări crescute; este puţin rezistent la eforturi îndelungate, ppuţin rezistent la eforturi îndelungate, puţin uţin comunicativ, închis în sine, are dificultăţi de adaptare comunicativ, închis în sine, are dificultăţi de adaptare socială. Debitul verbal este scăzut, gesticulaţia redusă.socială. Debitul verbal este scăzut, gesticulaţia redusă.

FLEGMATICUL este lent, neobişnuit de calm, FLEGMATICUL este lent, neobişnuit de calm, perseverent şi meticulos în munca de lungă durată, perseverent şi meticulos în munca de lungă durată, stabil din punct de vedere emoţional. stabil din punct de vedere emoţional. Datorită Datorită tempoului foarte lent, poate avea o adaptabilitate tempoului foarte lent, poate avea o adaptabilitate redusă; este liniştit, imperturbabil, cugetat în tot ceea redusă; este liniştit, imperturbabil, cugetat în tot ceea ce face, pare a dispune de o răbdare fără margini. ce face, pare a dispune de o răbdare fără margini. Fire Fire închisă, puţin comunicativă, preferă activităţile închisă, puţin comunicativă, preferă activităţile individuale.individuale.

SANGVINICUL este rapid, dar echilibrat, SANGVINICUL este rapid, dar echilibrat, stăpân pe sine, capabil de adaptare rapidă. Extrema stăpân pe sine, capabil de adaptare rapidă. Extrema mobilitate a sangvinicului poate favoriza o atitudine mobilitate a sangvinicului poate favoriza o atitudine superficială faţă de propriile acţiuni şi relaţii; este superficială faţă de propriile acţiuni şi relaţii; este vioi, vesel, optimist şi se adaptează cu uşurinţă la vioi, vesel, optimist şi se adaptează cu uşurinţă la orice situaţie. Trăirile afective sunt intense, dar orice situaţie. Trăirile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale şi instabile. sentimentele sunt superficiale şi instabile. Are Are tendinţă de dominare în grup şi se dăruieşte cu tendinţă de dominare în grup şi se dăruieşte cu pasiune unei idei sau cauze.pasiune unei idei sau cauze.

COLERICUL – este nestăpânit, oscilând între COLERICUL – este nestăpânit, oscilând între entuziasm şi decepţie, nerăbdător şi înclinat spre entuziasm şi decepţie, nerăbdător şi înclinat spre exagerare. Ca şi sangvinicul, colericul este exagerare. Ca şi sangvinicul, colericul este extravertit, foarte comunicativ şi orientat spre extravertit, foarte comunicativ şi orientat spre prezent şi viitor; este energic, neliniştit, impetuos, prezent şi viitor; este energic, neliniştit, impetuos, uneori impulsiv, îşi risipeşte energia, esteuneori impulsiv, îşi risipeşte energia, este inegal în inegal în manifestări. manifestări.

PORTRETUL TEMPERAMENTAL AL COLERICULUIPORTRETUL TEMPERAMENTAL AL COLERICULUI

Personalitatea este cea mai complexă şi de multe ori cea mai Personalitatea este cea mai complexă şi de multe ori cea mai dramatică realitate umană cu care luăm contact şi pe care urmează să dramatică realitate umană cu care luăm contact şi pe care urmează să o influenţăm, să o ameliorăm sau să o schimbăm. Ea reprezintă o influenţăm, să o ameliorăm sau să o schimbăm. Ea reprezintă principalul ghid în modelarea concretă a copilului. principalul ghid în modelarea concretă a copilului.

În funcţie de temperamentul pe care îl are, un copil poate fi mai În funcţie de temperamentul pe care îl are, un copil poate fi mai liniştit, retras, calm, echilibrat sau dimpotrivă poate fi energic, agitat, liniştit, retras, calm, echilibrat sau dimpotrivă poate fi energic, agitat, impulsiv. impulsiv.

Tipurile comportamentale, la copii, pot fi clasificate astfel:Tipurile comportamentale, la copii, pot fi clasificate astfel:• neemotivii activineemotivii activi –sangvinicii, cu reac –sangvinicii, cu reacţţii echilibrate, ii echilibrate, şşi flegmaticii i flegmaticii

cu mai multa forcu mai multa forţăţă, dar len, dar lenţţii• neemotivii inactivineemotivii inactivi –care –care îîi cuprind pe amorfi, cu pui cuprind pe amorfi, cu puţţininăă energie, dar energie, dar

bine ancorabine ancoraţţi i îîn prezent n prezent şşi pe apatici, leni pe apatici, lenţţi, lipsii, lipsiţţi de energiei de energie• emotivii inactiviemotivii inactivi – în care se încadrează nervo – în care se încadrează nervoşşii cu reacţii rapide ii cu reacţii rapide

la evenimente la evenimente şşi sentimentalii care reaci sentimentalii care reacţţioneazioneazăă lent lent• emotivii activiemotivii activi – – îîn care se n care se îîncadreazncadreazăă pasiona pasionaţţii care au reacii care au reacţţii ii

lente, lente, şşi colericii, cu reaci colericii, cu reacţţii rapide, exploziveii rapide, explozive..

Manifestarea temperamentului depinde de situaţii concrete. Manifestarea temperamentului depinde de situaţii concrete. De exemplu, în condiţii favorabile colericul are o conduită bună, De exemplu, în condiţii favorabile colericul are o conduită bună, dacă însă i se face observaţie, devine agitat, se “aprinde” imediat.dacă însă i se face observaţie, devine agitat, se “aprinde” imediat.

ÎÎn schimb, atenţia lui este bine organizată, cu distribuire n schimb, atenţia lui este bine organizată, cu distribuire relativă şi o mare putere de concentrare. Copiii, elevii cu un relativă şi o mare putere de concentrare. Copiii, elevii cu un asemenea tip de comportament sunt activi, vioi, mobili, energici. asemenea tip de comportament sunt activi, vioi, mobili, energici. Astfel, pentru copiii Astfel, pentru copiii activi-potenţial colericiactivi-potenţial colerici este necesară este necesară orientarea spre activităţi utile, valorizate social şi temperarea orientarea spre activităţi utile, valorizate social şi temperarea tendinţei de a lua hotărâri pripite.tendinţei de a lua hotărâri pripite.

Deoarece aceste caracteristici sunt destul de evidente în Deoarece aceste caracteristici sunt destul de evidente în comportamentul copiilor încă de la vârste mici, educatorii pot lua comportamentul copiilor încă de la vârste mici, educatorii pot lua măsurile necesare stimulării, utilizării şi controlului acestora. măsurile necesare stimulării, utilizării şi controlului acestora.

În activitatea didactică o bună cunoaştere a temperamentului În activitatea didactică o bună cunoaştere a temperamentului elevilor este necesară, deoarece formarea unor sisteme de lucru se elevilor este necesară, deoarece formarea unor sisteme de lucru se produce diferit, în raport cu fiecare obiectiv educaproduce diferit, în raport cu fiecare obiectiv educaţţional. ional. Ar fi de Ar fi de dorit ca profesorii să realizeze o educaţie nuanţată a elevilor. dorit ca profesorii să realizeze o educaţie nuanţată a elevilor.

Una dintre cele mai frumoase perioade ale vieţii pe care Una dintre cele mai frumoase perioade ale vieţii pe care omul le trăieşte, este adolescenţa. Aceasta face trecerea de la omul le trăieşte, este adolescenţa. Aceasta face trecerea de la copilărie la maturitate, fiind o perioadă a definitivării, copilărie la maturitate, fiind o perioadă a definitivării, maturării organismului. Mulţi adolescenţi sunt influenţaţi la maturării organismului. Mulţi adolescenţi sunt influenţaţi la această vîrstă de orice vorbă care li se spune, ei încercând să această vîrstă de orice vorbă care li se spune, ei încercând să se maturizeze prin multele exemple care li se dau. se maturizeze prin multele exemple care li se dau.

Adolescentul are nevoie de o perioadă de "aclimatizare", Adolescentul are nevoie de o perioadă de "aclimatizare", în care să primească libertatea în mod treptat şi în acelaşi timp în care să primească libertatea în mod treptat şi în acelaşi timp tot mai multe responsabilităţi sub îndrumarea adulţilor.tot mai multe responsabilităţi sub îndrumarea adulţilor.

Adolescentul-coleric iubeşte spiritul liber, are un Adolescentul-coleric iubeşte spiritul liber, are un temperament vulcanic. Este inconstant în acţiunile şi temperament vulcanic. Este inconstant în acţiunile şi sentimentele sale, este energic, impulsiv, se bazează pe sentimentele sale, este energic, impulsiv, se bazează pe imbolduri de moment, trece cu uşurinţă de la o stare la alta, imbolduri de moment, trece cu uşurinţă de la o stare la alta, este foarte rapid în gândurile şi gesturile sale. Este un este foarte rapid în gândurile şi gesturile sale. Este un entuziast din fire, oscilează între optimism şi decepţie, se entuziast din fire, oscilează între optimism şi decepţie, se impune cu uşurinţă în faţa celor din jur, are reacţii explozive impune cu uşurinţă în faţa celor din jur, are reacţii explozive şi pasionale. şi pasionale.

Actele de autoritate ale părinţilor sunt cu greu suportate, Actele de autoritate ale părinţilor sunt cu greu suportate, fiind supuse unui acut discernământ critic dacă nu sunt fiind supuse unui acut discernământ critic dacă nu sunt întemeiate şi necesare. Factor de seamă al dezvoltării sale întemeiate şi necesare. Factor de seamă al dezvoltării sale temperamentale îl constituie activitatea şcolară şi natura temperamentale îl constituie activitatea şcolară şi natura relaţiilor cu adulţii, aprecierile acestora faţă de calităţile şi relaţiilor cu adulţii, aprecierile acestora faţă de calităţile şi munca sa, precum şi aprecierea grupului din care face parte. munca sa, precum şi aprecierea grupului din care face parte. Având un temperament exploziv, acţiunile sale trebuie Având un temperament exploziv, acţiunile sale trebuie canalizate spre direcţii necesare, organizarea activităţii fiind canalizate spre direcţii necesare, organizarea activităţii fiind riguroasă. riguroasă.

Este mereu neliniştit şi agitat, se stăpâneşte greu, Este mereu neliniştit şi agitat, se stăpâneşte greu, irascibil, chiar predispus la furie violentă; este înclinat spre irascibil, chiar predispus la furie violentă; este înclinat spre exagerare şi greu de suportat; nu prea poate să-i asculte pe exagerare şi greu de suportat; nu prea poate să-i asculte pe alţii până la capăt. alţii până la capăt. Fiind extremist, conduita lui este greu de Fiind extremist, conduita lui este greu de anticipat; reacţiile depind, în mare manticipat; reacţiile depind, în mare măăsură, de dispoziţia sură, de dispoziţia afectivă în care se află. afectivă în care se află. Trebuie să fie pus în valoare, să i se Trebuie să fie pus în valoare, să i se cultive şi încurajeze iniţiativele pozitive, să i se canalizeze cultive şi încurajeze iniţiativele pozitive, să i se canalizeze energia într-un domeniu sau scop creativ.energia într-un domeniu sau scop creativ.

La maturitate, tipul coleric este inegal în manifestLa maturitate, tipul coleric este inegal în manifestăări, ri,

energic, neliniştit, impetuos şi îşi risipeşte energia. Stările afective energic, neliniştit, impetuos şi îşi risipeşte energia. Stările afective se succed cu rapiditate, are trăiri emoţionale puternice, dar care nu se succed cu rapiditate, are trăiri emoţionale puternice, dar care nu durează prea mult în timp. Aceste explozii emoţionale sunt durează prea mult în timp. Aceste explozii emoţionale sunt alternate cu perioadă de delăsare, de inactivitate (dovadă a alternate cu perioadă de delăsare, de inactivitate (dovadă a instabilităţii). Totodată, este incapabil de a realiza munci de instabilităţii). Totodată, este incapabil de a realiza munci de migală şi se plictiseşte repede de ceea ce face, este nestăpânit, migală şi se plictiseşte repede de ceea ce face, este nestăpânit, osciloscilâând între entuziasm şi decepţie, înclinat spre exagerare, are nd între entuziasm şi decepţie, înclinat spre exagerare, are ieşiri nervoase frecvente, intoleranţieşiri nervoase frecvente, intoleranţăă vizavi de opinii opuse. Face vizavi de opinii opuse. Face investiţii de energie neeconomicoase, activitatea lui fiind intensă, investiţii de energie neeconomicoase, activitatea lui fiind intensă, febrilă, este neechilibrat şi predispus pentru acţiuni frenetice; îşi febrilă, este neechilibrat şi predispus pentru acţiuni frenetice; îşi asumă riscuri în situaţii incerte şi poate lua decizii în situaţii asumă riscuri în situaţii incerte şi poate lua decizii în situaţii confuze. Pentru că acţionează cu toată energia de care dispune la confuze. Pentru că acţionează cu toată energia de care dispune la un moment dat, fără a-şi doza eforturile în funcţie de mărimea un moment dat, fără a-şi doza eforturile în funcţie de mărimea dificultăţilor sau a obstacolelor, curba randamentului, la coleric, dificultăţilor sau a obstacolelor, curba randamentului, la coleric, are numeroase neregularităţi prin intersecţie cu curba oboselii.are numeroase neregularităţi prin intersecţie cu curba oboselii.

Sub aspect afectiv este extremist şi inconsecvent; pentru Sub aspect afectiv este extremist şi inconsecvent; pentru el nu există decât două feluri de oameni: pozitivi şi negativi. el nu există decât două feluri de oameni: pozitivi şi negativi. Poate avea sentimente statornice, dar aspectele de conduită, Poate avea sentimente statornice, dar aspectele de conduită, de exteriorizare a acestora sunt extrem de variabile. Este de exteriorizare a acestora sunt extrem de variabile. Este înclinat spre rigiditate şi intoleranţă şi se lansează în a face înclinat spre rigiditate şi intoleranţă şi se lansează în a face aprecieri pripite pe grila alb sau negru; pentru coleric nu aprecieri pripite pe grila alb sau negru; pentru coleric nu contezcontezăă foarte mult faptul c foarte mult faptul căă cineva ar putea avea de suferit cineva ar putea avea de suferit de pe urma acde pe urma acţţiunilor sale, de aceea risciunilor sale, de aceea riscă ă ssă ă rrăămmâânnăă f făărrăă prieteni.prieteni.

În plan psihologic se traduce prin rapiditatea mişcărilor, În plan psihologic se traduce prin rapiditatea mişcărilor, a expresiilor verbale, a proceselor intelectuale; posedă timpi a expresiilor verbale, a proceselor intelectuale; posedă timpi de reacţie foarte rapizi şi numeroase deprinderi şi abilităţi. de reacţie foarte rapizi şi numeroase deprinderi şi abilităţi. Domină grupul, Domină grupul, are prea mare siguranţă de sine, se desprinde are prea mare siguranţă de sine, se desprinde greu de punctele de vedere proprii, tinde să fie dependent de greu de punctele de vedere proprii, tinde să fie dependent de activitatea profesională, autocrat, dominator, arogant, activitatea profesională, autocrat, dominator, arogant, manipulator, nepăsător, cu teama de a nu pierde controlul, se manipulator, nepăsător, cu teama de a nu pierde controlul, se aşteaptă la devotament total din partea celorlalţi.aşteaptă la devotament total din partea celorlalţi.

Colericul crede în progres, este Colericul crede în progres, este revoluţionar, orientat spre prezent şi viitor, el revoluţionar, orientat spre prezent şi viitor, el este optimist, creativ, eficient în activitate, este optimist, creativ, eficient în activitate, interesat de tot ceea ce e nou, inedit. interesat de tot ceea ce e nou, inedit. Inconstant şi impulsiv, împărţind oamenii în Inconstant şi impulsiv, împărţind oamenii în buni şi răi, prieteni şi duşmani, colericul este buni şi răi, prieteni şi duşmani, colericul este un factor de stres pentru cei din jur, creând un factor de stres pentru cei din jur, creând stări tensionale în grup, poate deveni fie un stări tensionale în grup, poate deveni fie un factor neobişnuit de eficient, fie perturbator factor neobişnuit de eficient, fie perturbator negativ.negativ.

Colericul se remarcă prin spirit autoritar; Colericul se remarcă prin spirit autoritar; este categoric şi lipsit de echivoc cu alţi este categoric şi lipsit de echivoc cu alţi oameni, hotărât şi întreprinzător, trebuie să fie oameni, hotărât şi întreprinzător, trebuie să fie pus în valoare fiind un bun organizator. Este pus în valoare fiind un bun organizator. Este dotat cu voinţdotat cu voinţăă puternică şi decis, degajă puternică şi decis, degajă încredere, excelând în funcţii de conducere.încredere, excelând în funcţii de conducere.

CONCLUZIICONCLUZII

Structura comportamentală este o interfaţă între Structura comportamentală este o interfaţă între persoană şi lume şi îndeplineşte rol de mediator între persoană şi lume şi îndeplineşte rol de mediator între intensitatea, durata şi semnificaţia influenţelor externe şi intensitatea, durata şi semnificaţia influenţelor externe şi efectele în sfera psihocomportamentală.efectele în sfera psihocomportamentală.

La naLa naşştere fiecare dintre noi dobtere fiecare dintre noi dobâândim anumite trndim anumite trăăssăături turi temperamentale asupra cărora cu greu se poate interveni prin temperamentale asupra cărora cu greu se poate interveni prin educaţie. Prin urmare, fiecare temperament are avantajele şi educaţie. Prin urmare, fiecare temperament are avantajele şi dezavantajele sale, părţile sale bune şi pe cele mai puţin bune.dezavantajele sale, părţile sale bune şi pe cele mai puţin bune.

Temperamentul se dezvoltă pe parcursul vieţii în condiţii Temperamentul se dezvoltă pe parcursul vieţii în condiţii mai complexe căpătând anumite nuanţe emoţionale; de mai complexe căpătând anumite nuanţe emoţionale; de asemeni, suportă influenţele dezvoltării celorlalte componente asemeni, suportă influenţele dezvoltării celorlalte componente ale personalităţii. Tipurile de activitate nervoasă, şi totodată ale personalităţii. Tipurile de activitate nervoasă, şi totodată temperamentale, nu implică anumite valori – nu pot fi temperamentale, nu implică anumite valori – nu pot fi apreciate din punct de vedere moral, estetic, intelectual. apreciate din punct de vedere moral, estetic, intelectual.

Nu există temperamente bune sau rele, superioare sau Nu există temperamente bune sau rele, superioare sau inferioare. Nu există tipuri temperamentale pure. Prin urmare, inferioare. Nu există tipuri temperamentale pure. Prin urmare, putem regăsi în structura personalităţii unui coleric şi trăsături putem regăsi în structura personalităţii unui coleric şi trăsături specifice sangvinicului.specifice sangvinicului.