TEMPERAMENTETRANSFORMATE

___________________________________________________________________

Tim LaHaye

autorul cqryilor

Temperamentul controlat de Duhul

Cum poyi sq fi fericit chiar dacq ewti cqsqtorit

TYNDALE HOUSE PUBLISHERSWheaton, Illinois

1

2

CUPRINS

Cuvknt înainte.......................................................................

1 / Nawterea celor <patru temperamente>..........................................................

2 / Ewecul Freudianismului...............................................................

3 / Uzul wi abuzul uneltei..................................................................

Discerne-yi temperamentul.............................................................. Harta temperamentelor.................................................................... Maturitatea spiritualã.......................................................................

4 / Petru - sangvinicul....................................................................... Impulsiv Neinhibat “ndrãzney în vorbire Egoist Avid Lãudãros Voinyã slabã Lepãdarea lui Simon Inconsecvenya lui Simon Umplerea lui Petru Consecvenya lui Petru Curajul lui Petru “nyelepciunea lui Petru Bucuria lui Petru Umilinya lui Petru Starea de rugãciune a lui Petru Dragostea lui Petru Credinya lui Petru Rãbdarea lui Petru Conducerea lui Petru Eroarea lui Petru Maturitatea lui Petru

5 / Pavel - colericul......................................................................................................

Voinyq puternicq Ostil Auto-suficient Dinamic Practic Luptãtor Amator de polemicã Motivayia lui Pavel Transformarea lui Pavel

3

6 / Moise - melancolicul..............................................................................................

“nzestrat Jertfitor Depreciere a persoanei proprii Mknia lui Moise Depresia lui Moise Perfecyionismul lui Moise Loialitatea lui Moise

7 / Avraam - flegmaticul ............................................................................................

Precaut “mpãciuitor Demn de încredere Pasiv Temãtor Transformarea lui Avraam

8 / Umblarea transformatã..........................................................................................

Cum sã fii umplut cu Duhul Sfknt Cum sã umbli în Duhul

4

CUVKNT “NAINTE

Rqspunsul la prima mea carte referitoare la temperamente, Temperamentul controlaL de Duhul (Spirit-Controlled Temperament), m-a uimit wi m-a inspirat. Prima ediyie, multiplicatq în o mie de exemplare, a fost mai mult deckt a putut folosi congregayia noastrq, însq Campus Crusade for Christ, în librqria din San Bernardino, a început sq o vkndq wi în cele din urmq a fost nevoie de ‘ncq douq tipãriri. Managerul vknzqrilor de la T]ndale House Publishers a citit cartea chiar în momentul în care eu am început sq mq rog ca Dumnezeu sq ne trimitq un editor - copiii mei se obosiserq de atkta compilare, legare wi împachetare a cqryilor tatqlui lor, în garaj!

“i spuneam soyiei mele, atunci cknd a venit sq mq întkmpine la aeroportul San Diego, în drum spre o întklnire la care trebuia sã vorbesc: <Nqdqjduiesc ca Domnul sq-wi descopere voia în ce privewte viitorul cqryii Temperamentul controlat de Duhul, încq în aceastq cqlqtorie>. “n acea searã l-am întqlnit pe Bob Hawkins,de la Tyndale House. Dupq întklnirea la care a trebuit sã vorbesc, el m-a invitat la masq wi mi-a spus cq a citit cartea mea wi cq aceasta ar trebui publicatq pe plan nayional. Nu puteam sq nu fiu de acord cu el - dacq nu pentru publicul cititor, cel puyin pentru epuizata mea familie.

Din acel moment, am fost cu toyii uimiyi de modul în care Dumnezeu a folosit cartea. Au venit scrisori din multe pqryi ale lumii - de la misionari, pastori, consilieri wi laici - iar cqyiva cititori ne scriau cq L-au gqsit pe Hristos ca Mkntuitor prin aceste cqryi. Cartea a fost tradusq în limba spaniolq, japonezq wi rusq. Trei societqyi misionare au folosit-o în instruirea studenyilor lor pentru ckmpul de misiune. Bisericile au folosit-o pentru grupurile de studiu, pentru clasele de wcoalq Duminicalq wi pentru ‘ntklnirile de tineret. Au fost publicate peste 125.000 exemplare. Nu mai e nevoie sq spun cq acest lucru a fost cel mai încurajator. Nu pretind cq eu am fost originatorul conceptului celor patru temperamente. Contribuyia mea stq în aplicarea acestor clasificqri onorate de timp, astfel înckt fiecare individ sq se poatq examina pe sine, sq-wi analizeze punctele tari wi punctele slabe wi apoi sq caute tratamentul Duhului Sfknt pentru acele tendinye ce-l împiedicq sq fie folosit de Dumnezeu.

Aceastq nouq carte, Temperamente transformate (Transformed Temperaments), este rezultatul unui studiu adiyional al subiectului wi al consilierii ulterioare a oamenilor cu probleme. Inspirayia pentru scrierea acestei cqryi a venit atunci cknd am descoperit o transformare a temperamentului în vieyile cktorva personaje biblice, transformare pe care mq awtept s-o gqsesc wi la crewtinii umpluyi de Duhul ai zilelor noastre. Ar trebui amintit faptul cq aceastq transformare nu depinde de cunoawterea celor patru temperamente, ci de umplerea cu Duhul Sfknt. Personalitqyile biblice pe care le vom întklni au fost transformate înainte ca teoria temperamentelor sq fi fost formatq. Nqdejdea noastrq este ‘n promisiunea lui Dumnezeu: < Cqci, dacq este cineva în Hristos, este o fqpturq nouq. Cele vechi s-au dus: iatq cq toate lucrurile s-au fqcut noi > ( 2 Corinteni 5:17 ).

5

6

1NAWTEREA CELOR < PATRU TEMPERAMENTE >

Hipocrate (460-370 î.H.) este deseori numit pqrintele medicinei; cu siguranyã, el a fost gigantul lumii medicale grecewti. El ne intereseazq din douq motive: (1) lui i se atribuie în general meritul de a fi fqcut din problemele psihiatrice o preocupare a medicinei wi (2) el a recunoscut diferenyele temperamentale în oameni wi a oferit o teorie care a cuprins aceste diferenye. E. Baughman wi George Welsh au evaluat contribuyia sa în felul urmqtor:

<Lumea anticq a fost conwtientq de mari anormalitqyi în comportament, însq de obicei, ei le atribuiau intervenyiei zeilor, ewuknd astfel în a le studia cu obiectivitate. Hipocrate, cu toate acestea, s-a opus supranaturalismului, adoptknd o orientare biologicq wi dezvoltqnd astfel o abordare empiricã a psihopatologiei. Probabil cq marea sa tqrie zãcea în ascuyimea observayiei wi în abilitatea sa de a reda wtiinyific aceste observayii wi pqreri. “ntr-adevqr, multe din descrierile sale referitoare la fenomenul psihopatologic sunt acceptate astqzi de cqtre medici ca fiind adevqrate. Astfel, Hipocrate a marcat începutul unei abordqri observayionale atente a personalitqyii anormale, o abordare care într-o zi, ar putea fi aplicatq unei personalitqyi normale.

<Interesul lui Hipocrate în caracteristicile temperamentale este demn de notat, în special dacq luqm în considerare relativa neglijare a acestei probleme în lumea psiholo-gicq de astqzi. Ca rezultat al observqrii sale, Hipocrate a distins patru temperamente : sanguinic, melancolic, coleric wi flegmatic. Ce temperament posedq o persoanq, asta depindea, dupq Hipocrate, de <umorile>(lichidele) trupului acesteia: sknge, fiere neagrã, splina wi flegma. Astfel, Hipocrate a început prin observarea diferenyelor în comportament wi a mers pknq la formularea unei teorii care sq explice aceste diferenye. “n esenyq, teoria era biochimicq, însq cu toate cã substanya teoriei s-a risipit, forma sa a rqmas. Cu toate acestea astãzi, în loc de <umori>, noi vorbim despre hormoni wi alte substanye biochimice care ar putea induce sau afecta comportamentul pe care-l observqm>.1

Romanii au fqcut puyin în ce privewte intelectualismul creativ, însã pãreau mulyumiyi a perpetua conceptele grecilor. Un secol wi jumqtate dupq ce împqratul roman Constantin a fqcut din crewtinism religia nayionalq în 312 d.H., imperiul s-a fqrkmiyat în <Secolele întunecate>. “n mod consecvent, s-au oferit ckteva alternative ale conceptului lui Hipocrate, pknq în secolul nouqsprezece. Atkt de puyin s-a realizat în domeniul studiilor personalitqyii, încqt atunci cknd Galen a revigorat conceptul în secolul waptesprezece, un scriitor modern, H. J. Eysenck 2 l-a atribuit lui Galen wi nu lui Hipocrate.

Filozoful german Immanuel Kant a fost probabil cel ce-a avut cea mai mare influenyã în popularizarea celor patru temperamente pe tot întinsul

1 E. Earl Baughman wi George Schalanger Welsh, Personality: A Behavioral Science ( Personalitatea: o ,stiinyq conaportamentalq ) (New York: Prentice-Hall, 1962), p. 57. Folosit cu permisiune.

2 H. J. Eysenck, Fact and Fiction in Psycholagy (Fapte wi ficyiune ‘n psihologie) (Baltimore: Penguin Books, 1965), p. 55. Folosit cu permisiune.

7

Europei. Cu toate cã era incom-pletã,descrierea pe care Kant a fãcut-o celor patru temperamente în 1798 era interesantã.

<Persoana sanguinã este liberã de griji wi plinã de speranyã; atribuie o mare impor-tanyã lucrului cu care se confruntã în momentul respectiv, însã în urmãtorul moment îl poate uita cu totul.

El vrea sq-wi yinã promisiunile însã dã grew în a face acest lucru pentru cã niciodatã nu se gkndewte cu suficientã profunzime sã ajute pe alyii, ci este un rqu debitor, întrebknd într-una de momentul plãyii. Este foarte sociabil, are capricii, este satisfãcut, nu ia un lucru prea în serios wi are mulyi, mulyi prieteni. Nu este vicios, însã este greu de convertit de la pãcatele sale; el se poate pocãi, însã cãinya sa (care niciodatã nu devine un sentiment de vinovãyie), este curknd uitatã. El ohosewte repede wi se plictisewte lucrknd, însq este în mod constant implicat mai mult în <jocuri> - acestea poartã cu ele o schimbare constantã, iar persistenya nu este punctul sãu forte.

<Oamenii care au tendinya cãtre melancolie, atribuie o mare importanyã oricãrui lucru care îi privewte. Ei descoperã pretutindeni cauze de neliniwte wi observã mai întki dificultãyile într-o situatie, spre deosebire de persoana sanguinã.>

<El nu face cu uwurinyã promisiuni, pentru cã insistq în a-wi yine promisiunea, însã trebuie sã ia în considerare dacã va fi capabil sã facã asta. Toate acestea nu datoritã considerayiilor morale ci datoritã faptului cã interacyiunea cu alyii îl îngrijoreazã, îl face suspicios wi rigid. Din acest motiv, fericirea trece pe lkngã el.>

<Colericul se spune cã este aprins, se înflãcãreazã uwor, însã se calmeazã uwor dacã oponentul sãu cedeazã; se iritã, însã nu yine urã. Activitatea este rapidã, însã nu persistentã. EI este ocupat, însã nu-i place sã fie în afaceri precise, pentru cã nu este persistent; preferã sã dea ordine însã nu vrea sã se deranjeze a le duce la îndeplinire. “i place sã fie recunoscut în mod deschis wi dorewte sã fie lãudat public. Apreciazã aspectul exterior al lucrurilor, pompa wi formalitatea; este plin de mkndrie wi dragoste de sine. Este zgkrcit; politicos însã ceremonios; suferã cel mai mult datoritã refuzului celorlalyi de a se supune pretenyiilor sale. “ntr-un cuvknt temperamentul coleric este cel mai puyin fericit pentru cã este cel mai probabil sã stkrneascã opozijie fayã de temperament în sine.

<Phlegma> înseamnã lipsã de emoyie, nu lenevie; implicã o tendinyã spre persistenyã, nu este nici iute, nici încet. Un astfel de om se încãlzewte încet, însã rãmkne astfel pe o perioadã mai îndelungatã. EI acyioneazã din principiu, nu din instinct; temperamentul sãu fericit poate înlocui lipsa sa de perspicacitate wi înyelepciune. El este rezonabil în relayiile cu alyi oameni wi de obicei obyine ce vrea tocmai prin persistenya sa în obiectivele pe care le are, în timp ce pare a da loc altora>.3

Cãtre sfkrwitul secolului al nouãsprezecelea, studiul comportamentului uman a primit noi impulsuri odatã cu nawterea wtiinyei psihologiei. <Departamentele universitare privesc în urmq, la fondarea Laboratorului lui Wundt de Psihologie Experimentalã de la Universitatea din Leipzig în 1879, ca fiind începutul eficient al diaciplinei lor>.4 Dr. W. Wundt a fost probabil influenyat de Kant, pentru cã wi el a susyinut teoria celor patru temperamente

3 Ibid., pp. 56-57.

4 Bernard Notcutt, Psychology of Personality ( Psihologia personalitqyii ) (New York: Philosophical Library, 1953), p. 7.

8

ale comportamentului uman. El a fãcut experienye epuizante încercknd sã raporteze aceste temperamente la structura corpului, experienye care au dus la stabilirea unei psihologii constituyionale, sau la atribuirea trãsãturilor omului structurii sale corporale. Acest concept, care are mulyi adepyi, a redus în final numãrul tipurilor la trei. Ckyiva dintre studenyii mai recenyi ai wcolii acesteia au redus numãrul la douq, lucru care are tendinya de a urma clasificarea mult mai popularizatã de introvertit-extrovertit.

O loviturq devastatoare datã teoriei celor patru temperamente a fost aplicatq de cqtre Sigismund Freud la sfkrwitul secolului 19, începutul secolului 20. Cercetãrile sale wi teoretizarea în psihanalizq a avut un efect electrizant asupra studiului personalitqyii.

< Prin implementarea unui punct de vedere complet deterministic ...>5

Freud wi adepyii sqi susyineau obsedant ideea cq mediul omului determinq comportamentul squ.

Aceastq idee, care este diametral opusq teologiei crewtine, a subminat în mod serios societatea vesticq. “n loc sã facq omul sq se simtq responsabil pentru comportamentul squ, ideea îi oferq un yap ispqwitor pentru comportamentul squ rqu. Dacq furã, adepyii ideii au tendinya de a blama societatea pentru lipsurile pe care le are. Dacã este sqrac, ei blameazq societatea pentru cq nu-i oferã omului o vocayie. Acest concept comportamental nu numai cq a slqbit sensul de responsabilitate al omului, dar a wi discreditat teoria de mare ajutor a celor patru temperamente. “nsq dacq se poate stabili cq omul mowtenewte anumite trqsqturi la nawtere, atunci teoria aceasta a influenyei mediului va colapsa.

“n prima jumqtate a secolului douqzeci,majoritatea crewtinilor par a suferi de un com-plex intelectual de inferioritate.Comunitatea intelectualq a propagat cu tqrie teoria evoluyiei ca fiind un <fapt>. Psihiatria wi psihologia au instalat tronul academic la care intelectualii se închinau. Unii,pretinzknd cq vorbesc în numele <wtiinyei>, au ridiculizat Biblia, dumnezeirea lui Hristos, pqcatul, vinovqyia wi un Dumnezeu personal. Mulyi crewtini au încercat sq adap-teze conceptele biblice la conceptele evoluyioniste ale wtiinyei moderne>. Acest compromis a ajutat la producerea liberalismului teologic, a modernismului, neo-ortodoxismului wi la formarea unei Biserici ciuntite. Mulyi crewtini au rqmas credinciowi lui Dumnezeu wi Bibliei în timpul acestor ani de ‘ncercqri, însq au devenit ciudat de tãcuyi. Doar foarte puyini teme-rari au fost pregqtiyi wi gata sq intre ‘n dezbateri deschise cu intelectualii.

Astqzi se schimbq foaia. <Teoria evoluyiei, o piatrq proeminentq de temelie în wtiinya psihiatriei wi psihologiei, crapq sub scrutinul fervent al oamenilor de wtiinyq. Mulyi psihiatri wi psihologi sunt dezamqgiyi de psihologia wi comportamentalismul Freudian. O jumqtate de secol de observayie confirmã deprinderea Freudianiwtilor de a diagnostica problemele de personalitate, ‘nsq ridicq întrebqri referitoare la abilitatea lor de a vindeca pe cei bolnavi. O nouq generayie de psihiatri abordeazq aceastq problemq avknd ckteva din vechile idei wi experimentknd alte teorii. Unii accentueazq chiar responsabilitatea omului pentru comportamentul sãu, awa cum de altfel învayq wi Biblia.*

“n timpul primei jumqtqyi a acestui secol, doar doi scriitori crewtini se pare cq au scris despre cele patru temperamente. Ambii au fost europeni, ‘nsq lucrãrile lor au fost distri-buite la scarq largq în Statele Unite.

5 Baughman and Welsh; Op. cit., p. 77.

9

Un mare predicator wi teolog britanic, Alexander Whyte (1836-1921),a scris o lucrare scurtq, referitoare la cele patru temperamente. Ea este inclusq în cartea sa, Treasury of Alexander Whyte,publicatã de Baker.Nimeni nu se poate ‘ndoi,dupq citirea minunatei sale cqryi, Bible Characters ( Zondervan ), de faptul cq el a fost un student al acestor tempera-mente.

Cea mai semnificativq lucrare referitoare la cele patru temperamente pe care eu o cunosc e Temperament and the Christian Faith ( Temperarnentul wi credinya crewtinq ), de O. Hallesby. Prima datq publicatã în limba norvegianq,a fost apoi tradusq în limba englezã wi publicatq la Augsburg Publishing House în 1962.Dr.Hallesby a prezentat cele patru tem-peramente, folosind detalii pline de viayã. Scopul sãu a fost acela de a ajuta pe consilieri sq recunoascq wi sq se raporteze la cele patru tipuri de temperament. De asemenea, el a sugerat posibile remedii pentru problemele ce caracterizeazã fiecare temperament.

Cartea mea, Spririt-Cntrolled Temperament ( Temperamentul controlat de Duhul ) a fost inspiratã prin citirea acestei cãryi. Ca wi pastor- consilier, am primit multã cunowtinyã folositoare mie, de la Dr.Hallesby, însã am fost nemulyumit de modul ‘n care el a <abandonat> persoana cu temperament melancolic.

M-am gkndit: < Dacã eu aw fi un melancolic, cred cã aw iewi afarã wi m-aw ‘mpuwca dupã ce aw citi aceste lucruri>. “nsã, eu wtiu cã este speranyã din belwug pentru tempera-mentul melancolic - sau pentru orice alt temperament - în puterea lui Isus Hristos. Atunci Dumnezeu mi-a deschis ochii la lucrarea Duhului Sfknt în viaya emoyionalã a credinciosu-lui. Am început sã dezvolt concepyia cã existã o putere divinã pentru fiecare slãbiciune omeneascã prin umplerea cu Duhul Sfknt. Dupã ce am discutat conceptul cu sute de oameni wi am consiliat pe mulyi alyii, sunt mai convins deckt oricknd cã cele nouã caracte-ristici ale vieyii umplute de Duhul, awa cum este ea descrisã în Galateni 5:22-23, conyine o tãrie pentru fiecare din slãbiciunile celor patru temperamente:

<Roada Duhului este dragostea bucuria, pacea, ‘ndelunga rãbdare, bunãtatea, facerea de bine, credinciowia, blkndeyea, ‘nfrknarea poftelor. “mpotriva acestor lucruri nu este lege>.

10

2EWECUL FREUDIANISMULUI

Rqspunsul cititorului la Temperamentul controlat de Duhul a fost interesant de observat. Toate fiinyele umane sunt interesate ‘n ceea ce-i face sq <ticqie>, acesta fiind motivul pentru care psihologia este un subiect favorit printre studenyii de colegiu. Explicayia pe care cele patru temperamente o oferq <motivului pentru care acyionezi awa cum acyionezi>, pare a deschide imediat mintea oamenilor. Casnicele, studenyii de colegiu, slujitorii bisericii, profesioniwtii wi oamenii din toate domeniile vieyii se pot identifica cu uwurinyq ‘ntr-unul din aceste temperamente.

Am început sq auzim despre consilieri, slujitori ai bisericii wi psihologi ce-au recomandat cartea clienyilor lor. Un psiholog crewtin recunoscut pe plan nayional a recomandat-o în toatq yara. Ckyiva ‘nvqyqtori psihologi ‘n colegiile crewtine au folosit-o la cursurile lor, eu fiind invitat de multe ori sq vorbesc la astfel de seminarii.

Reacyia psihologilor wi psihiatrilor necrewtini a fost mai puyin entuziastq, însq respin-gerea lor era de awteptat. “n primul rknd, conceptul celor patru temperamente nu este compatibil cu ideile umaniste; wi ‘n al doilea rknd, dacã psihiatrii nu cred în Dumnezeu, ei resping instantaneu puterea Duhului Sfknt de tratare a slqbiciunilor omenewti.

O astfel de gkndire influenyeazq reacyia la cele patru temperamente. Am vorbit cu aproape o mie de studenyi de la colegiile wi universitqyile din toatq yara, ‘ntr-un seminar pe durata a douq sqptqmkni. Prima sesiune a cuprins o prezentare ‘n profunzime a celor patru temperamente. Ckyiva tineri m-au awteptat, ‘narmayi cu ‘ntrebqri, imediat ce am terminat de prezentat subiectul. Aproape toyi erau < mari psihiatri >.Obiecyia lor principalq a fost, <Faceyi totul prea simplu>, sau < Rqspunsurile dumneavoastrq sunt simpliste >.

Atitudinea lor era de înyeles. Ei erau absorbiyi în procesul ‘nvqyqrii soluyiilor complexe la problemele de astqzi,awa cum educatorii nowtri le vqd - nu pentru cq rqspunsurile la pro-blemele oamenilor ar fi atkt de complexe,ci pentru cq cei care au ‘ntocmit programa anali-ticq a colegiilor de azi au respins Biblia wi tratamentul lui Dumnezeu pentru problemele omenewti, ‘n mod consecvent fiindu-le oferite soluyii foarte sofisticate. Mai trist este faptul cq timpul nu pare a valida soluyiile lor, iar frustrarea ‘i trimite ‘n cqutarea altui rqspuns complex.

Este timpul ca cineva sq sublinieze faptul cã psihologia wi psihiatria sunt bazate în principal pe umanismul ateist. Darwinismul wi Freudianismul au modelat gkndirea lumii, pknq la punctul în care aceasta wi-a clqdit mare parte din structura sa mentalq pe douq premise: nu existq Dumnezeu, iar omul este un accident biologic; omul este suprem wi suficient pentru a-wi soluyiona propriile probleme. “n studiile filozofice am observat cq <validitatea unei concluzii depinde de acurateyea premiselor sale>. Wi pentru cq existq cu adevãrat un Dumnezeu., premisa principalã a umanismului este grewitã, fapt pentru care noi nu ne putem awtepta ca concluziile lor sã fie valabile.

Mare parte a lumii de astãzi se închinã ‘naintea altarului psihologiei wi psihiatriei. Pentru cã omul trebuie sã aibã o sursã de autoritate pentru a da

11

credibilitate la ceea ce spune, adepyii ‘nvãyãmkntului laic de astãzi de obicei citeazã acelawi eminent psiholog. Faptul cã aceste autoritãyi deseori se contrazic una pe alta, de obicei nu este menyionat.

Sã nu mã ‘nyelegeyi grewit; eu nu ‘ncerc sã ridiculizez pe cãrturarii sinceri. “nsã vreau sã atrag atenyia asupra pericolului la care sunt expuwi crewtinii: sã fie furayi de <înyelepciu-nea lumii>. Trebuie sã recunoawtem < cãci ‘nyelepciunea lumii este o nebunie ‘naintea lui Dumnezeu> ( 1 Corinteni 3:10 ).

Faptul cã oamenii au titluri academice nu ‘nseamnã cã ei au dreptate. O ‘ntklnire a marilor filozofi ai lumii, va arãta cum fiecare strãlucit cãrturar va fi ‘n dezacord cu marii filo-zofi dinaintea lui. Deseori studierea filozofiei duce la confuzie, pentru cã este atkt de con-tradictorie. Crewtinii, pe de altã parte, au un test sigur pentru acurateyea premiselor omului wi a concluziilor sale: Cuvkntul lui Dumnezeu? Omul este drept sau grewit, asta depinzknd de faptul cã este ‘n acord sau ‘n dezacord cu Biblia.

Un astfel de <mare psihiatru>(o doamnã-n.tr.), s-a apropiat de mine dupã ultimul meu seminar wi a spus:<Trebuie sã vã mãrturisesc cã,dupã prima sesiune pe care ayi susyinut-o am simyit o ‘mpotrivire extraordinarã la cele pe care le spuneayi. Ayi contrazis multe lucruri pe care le-am ‘nvãyat ‘nsã, pe mãsurã ce ascultam, am ajuns sã realizez faptul cã Biblia ‘ntr-adevãr are un rãspuns la problemele omului! Mulyumesc cã ayi venit aici. Ayi fost o binecuvkntare pentru viaya mea>. Sper cã aceastã tknãrã doamnã wi mulyi alyii au ‘nvãyat cã nu este nimic grewit ‘n a studia wi folosi principiile valide ale psihologiei wi psihiatriei sau a oricãrei alte wtiinye, atkta timp ckt noi le validãm prin Cuvkntul lui Dumnezeu.

Cknd am vorbit la douã conferinye ‘n frumosul Forest Home, ‘n munyii San Bernardino, un psiholog a participat la toate cele wapte sesiuni. Pentru cã ‘n majoritatea timpului faya lui era lipsitã de expresie, muream de curiozitate sã-i cunosc reacyia. “n cele din urmã am avut ocazia sã discut cu el ‘n timpul ultimei mese.Mi-a spus cã el fusese con-silier aproape douãzeci wi cinci de ani.Cu ckteva luni ‘nainte “l primise pe Hristos ca Domn wi Mkntuitor personal. Treptat, a ajuns sã fie dezamãgit de tehnicile sale wi de sfaturile pe care le dãduse pe parcursul anilor. Venise la conferinyã pentru a vedea dacã altcineva ar putea avea idei mai bune. El a concluzionat: < Mã ‘ntorc acasã cu douã impresii clare - Biblia are rãspunsuri la problemele omului wi acestea sunt cu adevãrat foarte simple >.

Cele patru temperamente par a fi acceptate de crewtini pentru cã ele sunt atkt de compatibile cu multe concepte scripturale. Awa cum Biblia spune cq toyi oamenii au o naturã pãcãtoasã, tot awa cele patru temperamente susyin cã toyi oamenii au slãbiciuni. Biblia susyine cq omul poartã cu el un pãcat chinuitor, iar temperamentele subliniazã acest pãcat. Biblia spune cã omul are o <naturã veche>, care este <firea pãmknteascã> sau <firea coruptã>. Temperamentul este format din trãsãturi de caracter ‘nnãscute, unele dintre ele fiind slãbiciuni. Clasificarea ‘n cele patru temperamente nu este prezentatã ‘n mod categoric de cãtre Biblie, ‘nsã cele patru studii biografice ale personalitãyilor din Biblie vor arãta puncte tari ‘n temperament wi puncte slabe. Biblia aratq cã puterea asupra slãbiciunii este posibilã doar atunci cknd omul “l primewte pe Isus Hristos ‘n mod personal, ca Domn wi Mkntuitor, wi se dãruiewte ‘n ‘ntregime Duhului Sãu.

Un prieten psiholog m-a informat cã existã douãsprezece sau treisprezece teorii ale personalitãyii. Teoria celor patru temperamente este probabil cea mai veche, iar mulyi crewtini o considerã ca fiind wi cea mai bunã. Ea nu este

12

perfectã - nici un concept omenesc nu este perfect. Cu toate acestea, teoria ajutã pe omul de rknd sã se examineze pe sine printr-un proces ce a fost sistematizat wi ‘mbogqyit de-a lungul secolelor. Ea nu va rqspunde la toate ‘ntrebqrile pe care vi le puneyi, ‘nsã va oferi mai multe rqspunsuri deckt oricare altq teorie. Pe mqsurã ce o veyi studia, opriyi-vq wi mullumiyi-I lui Dumnezeu cq aveyi acces la o sursq de putere care vq poate schimba viaya wi poate face din voi oamenii pe care atkt voi ckt wi Dumnezeu ‘i dorewte.

13

3UZUL SI ABUZUL UNELTEI

Teoria celor patru temperamente este un instrument de valoare pentru ‘nyelegerea persoanei proprii. “nsq ca orice altã unealtã, ea poate fi folositã în mod grewit. Uneori ‘ntklnesc oameni care au folosit conceptul ‘n mod grewit wi wi-au fãcut un mare deserviciu atkt lor ckt wi altora. Folosirea grewitã a teoriei se face de obicei ‘n urmãtoarele moduri.

Unii observatori ai personalitãyii au extins conceptul, aplickndu-l fãrã discrimiare la oamenii pe care i-au ‘ntklnit. Wi, nemulyumindu-se doar sã se gkndeascã la el, au informat ‘ntr-un mod neceremonios pe oameni care este temperamentul ce ‘i caracterizeazã, subliniindu-le slãbiciunile caracteristice. Am vãzut oameni care au replicat asociayilor lor, numindu-le trãsãturile nefavorabile de caractcer, expunkndu-le slqbiciunile wi chiar umilindu-i. Acest lucru este periculos. Psihologul Dr.Henry Brandt comenteazã: <Nu existq goliciune care sã se compare cu goliciunea psihologicã>.

Natura umanã ne determinã sã ne protejãm nu doar din punct de vedere fizic, ci wi psihologic. Individul care, ‘n mod deliberat, se expune ridiculizãrii publice, dezvqluie un sens deformat de auto-conservare emoyionalã. Mq gkndesc cã acewti oameni folosesc expunerea unor slãbiciuni mai mici ca un scut pentru cele mai grave, ‘nsã tainice.

Nici un crewtin umplut de Duhul nu va invada intimitatea altei persoane, expunkndu-l la ridiculizare psihologicã. Ar fi ceva amuzant, care poate stkrni vorbe de duh, pline de umor, la o ‘ntklnire, ‘nsã acest lucru poate fi wi crud wi vãtãmãtor. Orice lucru care nu dã dovadã de amabilitate, nu dã dovadã nici de iubire, iar Biblia ne spune sã fim <credinciowi adevãrului ‘n dragoste> ( Efeseni 4:15 ). Pentru cã Duhul Sfknt determinã pe crewtini sã-wi iubeascã frayii, noi le vom oferi protecyia emoyionalã de care ne bucurãm noi ‘nwine.

Chiar wi atunci cknd analiza temperamentului altora nu este fãcutã ‘n public,ea poate deveni un obicei vãtãmãtor. O tknãrã femeie mi-a spus cã ea a respins prietenia unui curtezan pentru cã a vãzut ‘n el o combinayie nefericitã de temperamente. Nu existã o astfel de combinayie! Nici un temperament nu este <mai bun> deckt altul,iar temperamentul nu garanteazã anumite acyiuni. Un patron poate respinge o lucrãtoare capabilã, la o con-cluzie falsã despre temperamentul sãu; astfel, nici acea tknãrã femeie, nici patronul,nu au dat loc influenyei transformatoare a Duhului Sfknt.

Teoria celor patru temperamente este doar o unealtã terapeuticã. Atunci cknd este folositã ‘n ce privewte pe alyii sau chiar persoana proprie, ea trebuie folositã cu blkndeye wi ‘n mod constructiv. Iatq o bunã regulã de urmat: nu analiza temperamentul unei persoane dacã acest lucru nu te va ajuta sã te raportezi mai bine la el, wi nu ‘ncerca sã spui unei persoane care ‘i este temperamentul dacã nu-yi cere s-o faci.

O altã folosire vãtãmãtoare a teoriei temperamentelor este aceea ca scuzã pentru comportamentul tãu. Un mod frecvent, oamenii ‘mi spun: <Motivul pentru care fac asta este temperamentul meu ..., wi nu pot sã scap de asta. Aceasta e o auto’nwelare inspiratã de diavolul. “n plus, este ne’ncredere ‘n Dumnezeu! Filipeni 4:13 este ori adevãrat,ori fals: <Pot totul ‘n

14

Hristos,care mã ‘ntãrewte>. Dacã aceastã afirmayie este falsã, atunci nu putem depinde de Cuvkntul lui Dumnezeu. “nsã dacã Biblia este adevãratã, Dumnezeu se poate ‘ngriji de toate nevoile noastre. Temperamentul ‘yi poate explica comportamentul, ‘nsã nu ‘l scuzã niciodatã! Wi totuwi, este uimitor faptul cã atkt de mulyi oameni folosesc teoria ‘n acest mod. Luayi ‘n considerare urmãtoarele afirmayii fãcute ‘n camera de consiliere.

Domnul Sanguinic, dupã o legãturã extraconjugalã prin care aproape cã wi-a ruinat casa, a admis: <Wtiu cã nu ar fi trebuit s-o fac, ‘nsã eu sunt sanguinic wi am tendinya de a fi slab atunci cknd sunt expus ispitirilor sexuale>. Acesta era un mod law de a spune: <Este vina lui Dumnezeu - El m-a fãcut awa!> Domnul Coleric, dupã ce i s-a spus cã izbucnirile sale de mknie i-au distrus potenyialul extraordinar de ‘nvãyãtor al Bibliei wi lucrãtor crewtin, a afirmat: <Eu sunt un om direct; ‘ntotdeauna am fost awa. Cknd oamenii mã calcã pe nervi, le spun ‘n fayq ce am!> Acest rãspuns este caracteristic colericului, ‘nsã nu unui coleric controlat de Duhul.

Doamna Melancolie a venit la consiliere dupã ce soyul ei a pãrãsit-o, lãsknd-o cu trei copii. “n viaya lui nu exista nici o altã femeie - pur wi simplu, s-a simyit constrkns sã plece. Cknd a plecat, a spus: <Pentru cã nimic din ceea ce fac eu nu te mulyumewte, m-am hotãrkt sã ies din viaya ta wi sã gãsewti pe cineva care nu are toate defectele mele!> Printre lacrimi, aceastã femeie a admis: <“mi iubesc soyul wi nu am intenyionat sã caut greweli ‘n tot ceea ce face, ‘nsã eu sunt o perfecyionistã, iar el este foarte delãsãtor. Eu consider cã un lucru este la fel de rãu atunci cknd ‘l gkndewti, ca wi atunci cknd ‘l rostewti, din acest motiv ‘i spun atunci cknd grewewte - nu pot. sã mã schimb>. Acesta este un prey mare, nu-i awa, pentru a-yi permite o idee fixã plinã de egoism.

Domnul Flegmatic, a cãrui soyie disperatã l-a convins sã vinã la consiliere, a admis cã wi-a construit o camerã izolatã fonic pentru viaya sa sufleteascã, alergknd la ea ori de ckte ori soyia sa era prin preajmã. Moderat de prietenos cu alyii, cknd era acasã, acest om era ca piatra. Soyia sa, avknd un caracter deschis, gãsea acest lucru drept intolerabil. Rãspunsul sãu: <Eu sunt un om cãruia nu-i place gklceava wi cearta. Deckt sã mã cert, mai bine tac>. Acesta este un mod sigur de declanware a ulcerului, nu numai ‘n ce privewte partenerul de viayã, ci chiar flegmaticul ‘nsuwi. A scãpa de realitate ‘n dosul unui zid auto-impus al tãcerii, nu este un lucru compatibil cu rolul de conducere al unui pãrinte acasã.

Acestea sunt exemple de scuze folosite pentru a justifica comportamentul centrat ‘n persoana proprie. Dacã omul nu este gata sã recunoascã faptul cã are o problemã, atunci nu se poate aplica nici un tratament, sau ‘n foarte micã mãsurã. “n loc sã dea vina pe temperamentul ce determinã comportamentul sãu aberant, omul ar trebui sã-wi recunoascã slãbiciunile naturale wi sã lase pe Duhul Sfknt sã le schimbe. Comportamentul nu reflectã doar temperamentul, ci mai mult, obiceiurile omului. Temperamentul ne cãlãuzewte cãtre un model de comportament; obiceiul ‘l perpetueazã wi ‘l lãrgewte. Un crewtin nu este sclavul obiceiului! Obiceiurile - chiar wi cele de o viayã - pot fi schimbate de Sursa divinã de putere dinlãuntrul crewtinului.

15

Discerne-yi temperamentul

Cea mai bunã folosire a conceptului de temperament este posibilã numai atunci cknd poyi discerne cu acurateye propriul tãu temperament. Pentru un studiu complet al celor patru temperamente, vezi cartea mea Temperamentul controlat de Duhul (Tyndale House Publishers).

Dupã ce vei examina cu grijã diagrama alãturatã, vei putea sã-yi gãsewti tempera-mentul dominant (sau temperamentele),fãcknd o listã a trãsãturilor care te caracterizeazã. Observã-yi punctele tari mai ‘ntki, pentru cã este mai uwor sã fii obiectiv cu punctele tari deckt cu slãbiciunile tale. “ndatã ce yi-ai determinat punetele tari, gãsewte punctele slabe corespunzãtoare, care se aflã ‘n cerc. Mulyi oameni sunt ‘nclinayi sã-wi schimbe pãrerea atunci cknd ‘wi examineazã slãbiciunile, ‘nsã este bine sã te opui acestei ispite wi sã-yi pri-vewti neajunsurile ‘n mod realist.

Existã ckyiva factori pe care trebuie sã-i yii minte atunci cknd ‘ncerci sã-yi discerni temperamentul. Cel mai important este faptul cã nimeni nu este caracterezat doar de un singur temperament. Pentru cã pãrinyii nowtri, wi chiar bunicii, contribuie la formatul nostru temperamental, orice om este o combinaþie a cel puyin douã sau uneori chiar trei temperamente. Ewecul lui Immanuel Kant wi al adepyilor sãi europeni de a accepta acest fapt, ‘mpreunã cu avansarea psihoanalizei freudiene, au determinat discreditarea acestui concept. Insistenya arbitrarã a lui Kant, anume cã fiecãrui om i se potrivewte unul din aceste patru temperamente, nu a rezistat atunci cknd a fost supusã unui scrutin insistent.

VIRTUYI

vorbqrey voinyq puternicq energic voinyq slabq mknios dur hotqrkt instabil sarcastic entuziast nedisciplinat independent cald neastkmpqrat dominant optimist prezemtabil nedependent neatent practic mkndru-auto suficient

S L Q B I C I U N I prietenos gqlqgios actori producqtori suficient productiv pasionat exagerat comercianyi constructori insensibil decis fqrq griji fricos vorbitori lideri viclean lider

‘ncrezqtor

SANGUINIC COLERIC

MELANCOLIC FLEGMATIC devotat calm analitic artiwti diplomayi sensibil centrat ‘n sine muzicieni contabili cqrpqnos cordial perfecyionist pesimist inventatori ‘nvqyqtori fricos de nqdejde

16

estetic negativ profesori nedecis eficient idealist teoretic spectator conservator loial nepractic practic

sacrificiu nesociabil S L Q B I C I U N I auto-protejare lider de sine critic egoist diplomat rqzbunqtor nemotivat umorist rigid

VIRTUYIFiecare om pe care l-am consiliat a revelat trãsãturi ce aparyin nu doar

unui singur temperament. Cu toate acestea, unul din temperamente va fi de obicei mai proeminent deckt celãlalt. De exemplu, un sanguin-coleric poate fi 60 la sutã sanguin wi 40 la sutã coleric. Un melancolic-coleric poate fi 70 la sutã melancolic wi 30 la sutã coleric. E posibil ca cineva sq fie 50 la sutq flegmatic, 30 la sutã sangvinic wi 20 la sutq melancolic. Nu am reuwit sq stabilesc procentaje de temperament, ‘nsq cu ckt este mai dominant un tempe-rament, cu atkt este mai uwor sq diagnosticqm personalitatea. Uneori este imposibil sq determinqm temperamentul secundar. E ceva normal, o persoanq cu douq temperamente proeminente sau care are o combinayie de trei temperamente ar fi greu de diagnosticat.

O realitate compensatorie pentru cel al cqrui amestec de temperamente face ca analiza sq fie dificilq,este aceea cq la el nu se va merge la extremq ‘n nici o direcyie. Dacq punctele sale tari nu sunt prea evidente, tot awa se va ‘ntkmpla wi cu slqbiciunile sale. De aceea,acest om nu trebuie sq se simtq frustrat pentru cq e lipsit de trqsqturi temperamen-tale distincte. O astfel de persoanq este perfect normalq, cu toate cq ‘n experienya mea, rar am ‘ntklnit astfel de cazuri.

Maturitate spiritualã

Un factor peste care crewtinii ce ‘ncearcq sq-wi analizeze temperamentele trec de obicei, este lucrarea de modificare sau maturizare deja ‘mplinitq de Duhul Sfknt. Tempe-ramentul e bazat pe <materia primq> cu care suntem nqscuyi. Cu ckt crewtinul este mai matur, cu atkt e mai greu de diagnosticat temperamentul de bazq. De aceea,este de mare ajutor sq examinqm <materia primq> psihicq, awa cum a fost ea ‘nainte ca Duhul Sfknt sq ‘nceapq a lucra.

Cknd am plecat ‘ntr-o bisericq din partea de vest a Statelor Unite pentru o conferinyq referitoare la viaya de familie wi profeyie,omul responsabil cu organizarea m-a ‘ntkmpinat la aeroport. La waptezeci wi doi de ani, acest om era cel mai dulce, cel mai amabil gentleman crewtin umplut de Duhul pe care l-am ‘ntklnit vreodatq. “n timpul acelei sqptqmkni am des-coperit cq, fiind prewedinte al celor mai mari companii de mobilq din lume, acest om avea un succes neobiwnuit. Cu ckt aflam mai multe despre el, cu atkt deveneam tot mai confuz. De regulq, un flegmatic niciodatq nu ar fi cumpqrat o companie ‘n pragul falimentului, ‘n mijlocul unei crize economice, transformknd-o ‘ntr-o ‘ntreprindere dinamicq. Awa ceva numai un coleric poate face. Pe mqsurq ce am discutat cu prietenii sqi, lucrurile s-au lqmurit treptat.

“n tinereyea sa, acest om fusese un coleric <mkncqtor de foc>, avknd unele tendinye spre melancolie. Lucra zi wi noapte, organiza, inova wi dqdea

17

rezultate acolo unde alyii dq-deau grew. “n jurul vkrstei de 35 ani, acest om a devenit crewtin. Din ‘ntkmplare numai, el a ‘nceput sq prezinte Biblia unei perechi care de curknd erau crewtini. Studiul biblic a de-venit ‘n curknd o clasq, find necesarq stabilirea unei seri de ‘ntklnire ‘n acest scop. “n cele din urmq,acest om a ajuns sq ‘nveye pe oameni ‘n trei clase, de trei ori pe sqptqmknq. Azi existq douq biserici puternice care s-au dezvoltat din aceste clase. “nsq schimbarea din el a fost la fel de fascinantq. Pe mqsurã ce <Cuvkntul locuia din belwug ‘n el>, Duhul Sfknt a modelat temperamentul squ coleric pknq cknd a devenit un exemplu modern de tempera-ment controlat de Duhul. Dacq l-ayi urmqri cu atenyie, ayi putea observa virtuyi ale colericu-lui, virtuyi de bun organizator wi abilitate de ‘naintare, hotqrkre, lucrare crewtinq cu un scop bine delimitat wi optimism creativ, chiar wi la vqrsta de waptezeci wi doi de ani. Ceea ce lipsewte cu desqvkrwire este mknia, amqrqciunea,resentimentul, cruzimea wi alte forme ale firii colerice.Acest om n-a wtiut nimic despre temperament,dar a wtiut ce ‘nseamnq a fi um-plut de Duhul Sfknt.Deci,nu este esenyialq cunoawterea principiilor temperamentale pentru a fi transformayi de Duhul Sfknt,‘nsq astfel de principii vor indica cele mai mari zone ale slqbiciunilor ‘n vieyile noastre, astfel ‘nckt noi putem grqbi acest proces de transformare.

Un alt factor care trebuie luat ‘n considerare atunci cknd ‘yi diagnostichezi tempera-mentul este vkrsta.Majoritatea temperamentelor sunt uwor de deosebit ‘ntre cincisprezece wi treizeci wi cinci de ani. Din acest punct,general vorbind, oamenii au tendinya de a deveni mai puyini pronunyayi ‘n toate acyiunile lor, cu excepyia cazului ‘n care obiceiurile, experien-yele sau alte presiuni, le accentueazq.

Condiyia fizicq a omului este un alt factor ce afecteazq exprimqrile temperamentului squ. Tensiunea arterialq crescutq poate face ca o persoanq de obicei liniwtitq, sq parq mai activq deckt indicq temperamentul squ. Tensiunea arterialq scqzutq are tendinya de a face pe sangvinic sau coleric sq parq mai puyin energic deckt alyii.Unii oameni au structuri fizio-logice care creazq tensiuni nervoase, acest lucru afectknd expresiile temperamentelor lor.

Uneori educayia din copilqrie formeazq impresiile timpurii wi obiceiurile care fac ca temperamentul secundar sq parq adormit. Cknd oamenii sunt eliberayi de aceste inhibiyii prin puterea Duhului Sfknt, personalitatea va dovedi o schimbare marcantq. Drqgqstoasa mea soyie este un exemplu.

Ea a fost crescutq ‘ntr-un mediu mai degrabq strict wi ‘n timpul primilor ani de cqsqto-rie,era foarte dominatq de fricã. Dacq i-aw fi diagnosticat temperamentul ‘n acea vreme,aw fi considerat cq este 70 la sutq flegmaticã wi 30 la sutq sangvinicq. Cei care o cunowteau o considerau a fi o tknqrq doamnq dulce,liniwtit wi delicatq. Cu wase ani ‘n urmq a avut expe-rienya umplerii cu Duhul Sfknt. Schimbarea din inima ei a fost uluitoare. Am urmqrit cum o persoanq foarte delicatq a devenit o femeie minunatq, fascinantq. Temerile care au robit-o atkta timp au fost puse deoparte, determinknd o eliberare a impulsurilor sanguine care fuseserq atkta vreme ascunse. Am urmqrit cum timida mea soyie, ce obiwnuia sq spunq: <Cred cq aw ‘mpietri dacq ar trebui sq mq adresez publicului>, sau <Soyul meu este oratorul familiei>,a devenit o oratoare dinamicq,care este ‘n stare sq captiveze audienya.Flegmaticii nu fac asta,‘nsq sangvinii o fac. Ca wi cknd aw fi urmqrit cum bobocul de trandafir se trans-formq ‘ntr-o floare minunatq, tot awa am privit cum Dumnezeu a luat pe reyinuta mea soyie - cqreia ‘n patru ani nu i se propusese nici mqcar sq adreseze un salut grupelor de femei ale bisericii - wi a trimis-o sq vorbeascq la multe ‘ntklniri de pe coasta de vest a Americii. Ultima oarq cknd am

18

‘ntkmpinat-o la aeroport,‘ntorckndu-se dintr-un alt stat, am remarcat: <Dacq asta mai continuq awa, eu voi fi cunoscut doar ca soyul lui Beverly LaHaye>.

Oratoria este doar una din schimbãrile ‘n aceastq persoanq flegmatic-sanguinicq. Vechii prieteni care o vãd astqzi cu greu wi pot imagina cq aceastq persoanq ‘ndrqzneayq, dinamicq, este cea pe care o cunoscuserq ei. Dacq ar fi sq-i diagnostichez temperamentul la acest stadiu al vieyii, aw fi înclinat sq spun cq este mai mult sangvinicq deckt flegmaticq poate 55 la sutq sanguinicq wi 45 la sutq flegmaticã. Este adevqrat, pare cq parte din schimbare a fost produsq de Duhul Sfknt, însã parte din ea se datoreazq eliminqrii atitudinilor wi obiceiurilor din copilqrie, care au inhibat temperamentul ei sangvinic. Motivul pentru care wtiu cq aceastq schimbare a fost realizatq de Duhul Sfknt, este acela cq modificqrile sale sanguine au fost toate ‘ndreptate ‘n direcyia ‘ntqririi. Dupq cunowtinya mea, ea nu are nici una din slqbiciunile caracteristice sangvinicului.

Aceastq viayq indicq importanya instrurii din copilqrie. Dupq prioritatea cqlquzirii copilului tqu la Domnul, cel mai mare lucru pe care poyi sq-l dai copilului este un mediu de dragoste wi ‘nyelegere, ‘n care copilul sq se simtq ‘n largul lui. Asta nu înseamnq indulgenyq,nici nu exclude disciplina, ‘nsq necesitq ca pqrintele sq nu-wi implementeze ‘n mod silit propriile caracteristici temperamentale, ci sq arate rqbdare, dragoste,

“nyelegere wi auto-control, toate acestea venind de la Duhul Sfknt. Fiecare copil trebuie tratat ca un individ. Unii copii trebuie disciplinayi sever cu dragoste, ‘n timp ce alyii pot fi aduwi la ascultare doar cu o privire dezaprobatoare. “nsq pqrinyii, ‘n special, trebuie sq fie controlayi de Duhul, pentru ca toate calitqyile lor de cqpqtki sq crescq wi sq ‘mplineascq tot potenyialul abilitqyilor lor individuale.

Un alt factor ce poate afecta comportamentul unei persoane wi poate crea o impresie eronatq a temperamentului squ natural este trauma, survenitq fie ‘n urma unei singure ex-perienye,fie ‘n urma unor serii de evenimente. Acestea produc fricq,determinknd pe individ sq se retragq. De exemplu, unii oameni ce în mod obiwnuit ar putea vorbi ‘n public,au avut parte de o experienyq traumaticq care-i ‘mpiedicq sq mai ‘ncerce. Dacq un copil participq la un joc la wcoalã wi ‘n loc sq fie lqudat e ridiculizat,se poate ca acesta sq dezvolte ‘nlquntrul lui o inhibiyie care sq dureze toatq viaya. Unii oameni, cknd sunt stknjeniyi, re-acyioneazq cu nervozitate, prin hotote de rks nelalocul lor sau printr-o altq formq de comportament neobiwnuit.

Un sangvinic, aflat pe muchia unei crize nervoase la vkrsta de opt ani, a dezvoltat o personalitate complet deformatq. “n loc sq fie un micuy lipsit de griji,entuziast, el era posac aproape tot timpul. Oricine l-ar fi examinat ‘n aceastq stare, ar fi tras imediat concluzia cq era un copil foarte melancolic. “n realitate,el avea un temperament foarte puyin melancolic, sau chiar total lipsit de caracteristici ale melancolicului. Problema era viaya sa traumaticq de acasq. Pqrinyii sqi erau divoryayi, ‘nsq ‘nainte de despqryirea lor, el era un martor con-stant la certurile dintre ei. Acest lucru i-a zdrobit sentimentul de siguranyq wi atunci cknd ei ‘wi aruncau frustrqrile asupra lui, strigknd la el ori de ckte ori fqcea vreun zgomot sau un lucru care le displqcea, el ‘wi clqdea un zid protector ‘n jurul squ, lingkndu-wi acolo rqnile. Am avut foarte puyinq speranyq pentru acest bqiat atunci cknd mama sa wi tatql squ vitreg l-au adus la mine. “nsã dupq ce pqrinyii L-au primit pe Hristos wi pe mqsurq ce crewteau ‘n harul wi cu-noawterea Lui, ei I-au înconjurat pe copil cu dragostea wi rqbdarea de care acesta avea atkta nevoie. Transformarea e o mqrturie a puterii lui Dumnezeu. Astqzi, el este ‘n pragul absolvirii liceului wi, dacq l-ai

19

vedea, niciodatq nu ai putea crede cq acest tknqr vesel wi drqgqstos a fost odinioarq acel copil de opt ani, ‘nchis ‘n propria-i cochilie. Este evident cq, dragostea lui Hristos ce se revarsq de la pqrinyi cqtre copil, are un mare impact ‘n modul lor de dezvoltare.

O ‘nyelegere grewitq a temperamentului este aceea cq un tip e mai bun deckt altul, sau cq o anumitq combinayie e preferabilq alteia.Kant credea cq temperamentul coleric e cel mai bun. Predicatorul Alexander Whyte prefera temperamentul sangvinic -flegmatic, pentru cq acesta e deschis wi simpatic,fiind totuwi controlat. “nsq Dumnezeu ne-a fqcut pe toyi dupq plqcerea Sa. Indiferent cine suntem noi, noi posedqm puncte tari wi puncte slabe. Cu ckt sunt mai mari slqbiciunile, cu atkt sunt mai mari punctele tari. Din acest motiv, oamenii foarte dotayi (dqruiyi) au wi multe probleme emoyionale. Dacq ewti o persoanq cu multe puncte tari, vei avea wi mari slqbiciuni. Dacq ai virtuyi medii, vei avea wi slqbiciuni medii. “n plus, pentru cq <pajiwtea este ‘ntotdeauna verde de partea cealaltq>, oamenii au tendinya de a dori sq fie ceea ce nu sunt. Rareori am vorbit cu cineva care sq admitq : <Sunt bucuros cq am acest temperament >, cqci suntem cu toyii conwtienyi de lipsurile wi slqbiciunile noastre. Din nefericire, noi le vedem deseori prea mari,fqrq a aprecia punctele noastre tari. Acest lucru, ‘mpreunq cu puterea obiceiului, poate face pe oricine sq simtq cq temperamentul squ este cel mai puyin de dorit dintre toate.

De fapt, natura temperamentului cuiva este incidentalq. Dacq L-ai primit pe Isus Hristos ca Domn wi Mkntuitor a tqu, ai pe Duhul Sfknt ‘n tine. El poate sq-yi modifice slqbi-ciunile ‘n awa mqsurq, ‘nckt persoana pozitivq pe care o dorewte Dumnezeu, sq domine ‘n tine. Crewtinii umpluyi de Duhul sunt exemple grqitoare de temperamente transformate.

“n revelarea voii lui Dumnezeu din Biblie,citim despre mulyi lideri spirituali. Ckteva din aceste personaje sunt exemple clasice ale puterii lui Dumnezeu de transformare a tempe-ramentului uman. Voi examina patru dintre acewti oameni ‘n capitolele ce ne-au rqmas. Te rog, yine minte cq lucrarea de transformare a lui Dumnezeu ‘n fiecare din acewti oameni e la îndemkna ta. “n mod repetat, Dumnezeu spune personajelor din Biblie: < Eu sunt Dumnezeul lui Avraam,Isaac wi Iacov.>,asta ‘nsemnknd cq puterea Sa era constantq de la o generayie la alta. “n Noul Testament citim cq Domnul Isus <...este acelawi ieri, astqzi wi ‘n veci>. Pentru cq puterea ce a transformat pe oameni atkt ‘n Vechiul ckt wi ‘n Noul Testament este la ‘ndemkna noastrq azi, putem profita din a urmqri modul ‘n care Dumnezeu i-a schimbat.

20

21

4PETRU - SANGVINICUL

Petru - sangvinicul este probabil cel mai iubit personaj din Noul Testament. Motivul este foarte simplu. Pentru cã el este un extrovertit; lipsurile sale pot fi vqzute de oricine. Pe mqsurq ce-l ‘ntklnim pe Petru pe paginile Evangheliei,putem vedea firea sa sangvinicq. Acum ‘l iubewti wi te amuzi de el, iar ‘n urmqtoarea clipq ai tendinya de a-I dispreyui. Petru este, fqrq discuyie, cel mai sangvinic personaj din Biblie. “nainte de a trece mai departe, ar trebui sq examinqm calitqyile unui temperament sangvinic.

Domnul Sangvinic este cald, prietenos, ‘ndrqzney, e un om care atrage oamenii ca un magnet. Este un bun vorbitor,un optimist ‘nnqscut, este <inima petrecerii>.Este generos wi plin de compasiune, reacyioneazq la cele ce-l ‘nconjoarq wi la dispoziyiile sau sentimen-tele altora. Cu toate acestea, ca wi celelalte trei temperamente, el are slqbiciuni naturale. Deseori are o voinyq slabq, este instabil din punct de vedere emoyional wi exploziv, agitat wi egoist. Considerat ‘n tinereyea sa ca fiind <omul ce va avea succes>, rareori se ridicq la nivelul awteptqrilor. Are mari dificultqyi ‘n a prinde detaliile wi aproape niciodatq nu este tqcut. “n spatele acestui exterior plin de ‘ndrqznealq, el este deseori nesigur wi temqtor. Sangvinicii pot fi buni comercianyi, oratori, actori wi, nu ‘n ultimul rknd, lideri.

Apostolul Petru este cel mai proeminent bãrbat din cele patru Evanghelii, ‘n afarq de Isus Hristos, oferindu-i-se, de asemenea, un spayiu considerabil ‘n primele zece capitole ale cqryii Faptele Apostolilor. El a vorbit mai frecvent deckt oricare alt ucenic, iar Domnul vorbea ‘n mod regulat cu el. Domnul nu a mustrat pe nici un alt ucenic cu mai multq severitate, excepyie fãcknd Iuda Iscarioteanul wi, din ckte wtim, nici un alt ucenic nu a avut necuviinya de a-L mustra pe Domnul. Pe de altq parte, nici un alt ucenic nu a avut o mqrturie atkt de puternicq a respectului wi dragostei sale pentru Hristos wi nici un altul nu a primit o astfel de laudq personalã de la Mknuitorul.

Petru are un <har> aparte care atrage pe alyii la el, fie pe cei din primul secol, fie pe cititorul secolului douqzeci. Calitatea aceasta a sanguinului este probabil ceea ce l-a fqcut pe Hipocrate sq susyinq cq acest temperament e cauzat de <skngele cald>. Cu siguranyq, Petru a dat dovadq de acyiune dinamicq, intensq wi plinq de cqldurq. Alexander Whyte a spus despre el: <Cea mai rea boalq a inimii omenewti este rqceala. Ei bine, cu toate grewelile sale - wi era plin de astfel de lucruri - o inimq caldã nu era una dintre ele. Toate grewelile lui Petru, ‘ntr-adevqr, zqceau ‘n fierbinyeala inimii sale. EI era prea aprins, prea impulsiv, prea entuziast. Inima sa aprinsq se afla ‘ntotdeauna ‘n gura sa wi de multe ori vorbea atunci cknd ar fi trebuit sq tacq>. Petru era unul dintre acei oameni transparenyi, ai cqror prieteni nu se ‘ndoiesc niciodatq de gkndurile acestora - pentru cq pur wi simplu, le aruncq ‘n afarq! Aceastq tendinyq intensq de extrovertire, face ca temperamentul lui sq fie cel mai uwor de observat ‘n Bible.

Singura persoanã care greu diagnosticheazã un temperament sanguin este ‘nsuwi domnul Sangvinic. Rareori acesta ‘wi analizeazã gkndurile sau acyiunile, ci doar erupe pur wi simplu, pe mãsurã ce trece de la o crizã la alta.

22

De multe ori Sangvinicul a stkrnit hohotele de rks ale prietenilor sãi,doar spunknd:<Pur wi simplu,nu pot sã determin ce temperament am>. Se pare cã doar el este cel care se mai ‘ndoiewte. Este evident, acest om are o abilitate analiticã foarte micã wi nu se ocupã de auto-examinare sau analizã lãuntricã.

Petru lasã impresia unui om de o staturã fizicã mare, awa cum apare în primele cãryi ale Noului Testament. Noi nu putem wti, bine’nyeles, pentru cã el nu este descris nicãieri. Sangvinicii fanfaroni, care mai degrabã <fac istoria,nu o scriu>, sunt de obicei oameni mari, iar Petru era un fanfaron! Indiferent de ceea ce fãcuse Petru la viaya lui, el a devenit lider - a fost nãscut astfel.

Multele informayii pe care ni le oferã relatarea biblicã despre Petru, fac din el un obiect de studiu excelent. Este uwor sã-i diagnosticãm punctele tari wi punctele slabe, iar cartea Faptele Apostolilor ne oferã destule detalii pentru a demonstra modul ‘n care Duhul Sfknt i-a ‘ntãrit slãbiciunile. “n loc sã experimenteze neseriozitatea frustrantã a majoritãyii sanguinicilor, Petru a fost atkt de ‘ntãrit wi umplut de Duhul, ‘nckt el rãmkne unul dintre cei mai plini de succes sanguinici din ckyi cunoawtem. Nu numai cã a fost cel mai influent om ‘n biserica primarã, ‘nsã el continuã sã fie o provocare a crewtinilor ca exemplu a ceea ce poate face Duhul Sfknt ‘n viaya oricãrui om care se va preda Lui.

Impulsiv

Cknd Andrei a adus pentru prima datã pe sangvinicul sãu frate Simon la Isus, acesta pãrea a fi orice altceva, numai un lider spiritual promiyãtor nu. Dimpotrivã, acesta era un pescar zgomotos,newtiutor,‘ncãpãyknat,a cãrui trãsãturã preponderentã era impulsivitatea. Cknd Petru acyiona, el acyiona instantaneu, acum - sau, awa cum spune Scriptura, <direct>. Atunci cknd conversayia ajungea la un capãt, Petru o ‘ncepea iarãwi. De aceea, de atktea ori a vorbit ce nu trebuia. Deseori el era numit <purtktorul de cuvknt al ucenicilor>. De fapt, cuvintele < atunci Petru a spus >, introduc mai multe intervenyii deckt toate celelalte inter-venyii ale ucenicilor la un loc.

Cknd Isus l-a chemat pe Petru,awa cum ne este descris ‘n Matei 4:20, rãspunsul sãu impulsiv a fost acela de <a lãsa nãvodul wi a a-L urma>. Cknd cãlãtoriile lui Isus au fqcut ca ucenicii sã se apropie de casa lui Petru, el i-a invitat ’ndatq pe toyi ‘n casa sa, fãrã a lua ‘n considerare faptul cã soacra sa zãcea bolnavã ‘n pat (Marcu 1:29). Cu toate acestea, awa cum deseori se ‘ntkmplã ‘n viaya unui crewtin sangvinic, Domnul a intervenit wi a vindecat pe aceastq femeie ‘n mod miraculos, dupã care aceasta a ajutat-o pe soyia lui Petru sã le slujeascã.

Impetuosul temperament sangvinic al lui Petru se vede foarte bine ‘n seara ‘n care Domnul Isus a venit la ucenici umblknd pe ape. <<Doamne> i-a rãspuns Petru, <dacã ewti Tu, poruncewte-mi sã vin la Tine pe ape>... Petru s-a coborkt din corabie, wi a ‘nceput sã umble pe ape ca sã meargã la Isus> (Matei 14:28,29). Cine altul deckt un sangvinic impulsiv, copilãros, ar fi fost gata sã lase siguranya bãrcii, pentru a umbla pe ape?

Aceastã povestire ilustreazã de asemenea o trqsãturã obiwnuitã, ‘nsã mai puyin vizibilã a sangvinicului.“n ciuda bravurii sale zgomotoase,sangvinicul este ‘n general foarte temãtor. EI sare ‘nainte sã se uite unde sare wi numai dupã aceea devine conwtient de consecinyele faptei sale. Asta este exact ceea ce s-a ‘ntkmplat cu Petru. Fãcqnd doar ckyiva pawi pe apã, ‘n loc sã priveascã la Domnul, < cknd a vãzut cã vkntul era tare, s-a temut; wi fiindcã ‘ncepea sã se afunde, a strigat: <Doamne, scapã-mã! “ndatã, Isus a ‘ntins mkna, l-a

23

apucat, wi i-a zis: < Puyin credinciosule, pentru ce te-ai ‘ndoit? >.Aceastã tendinyã obiwnuitã a sangvinicului, de a sãri ‘nainte de a se uita

unde sare wi apoi de a tremura la posibilele consecinye, va fi schimbatã atunci cknd Duhul Sfknt ‘i um-ple viaya. El va deveni <plin de pace> wi <‘nfrknat>. El va <awtepta ‘naintea Domnului>, în loc sã alerge ‘n orice direcyie. “n loc sã devinã temãtor, el ‘wi va ayinti ochii asupra Domnului wi nu a circumstanyelor. Cei care se uitq la circumstanye vor avea ‘ndoieli, ‘nsã Petru este un bun exemplu a ceea ce trebuie sã faci atunci cknd te ‘ndoiewti, cknd te temi sau cknd ne-liniwtea pune stãpknire pe tine. El a strigat, <Doamne, scapã-mã>, wi Hristos awa a fãcut.

Fãrã a fi prea critici cu Petru pentru necredinya sa ‘n aceastã ‘mprejurare, aw vrea sã vã atrag atenyia asupra faptului cq el a avut suficientã credinyã, cel puyin pentru a pãwi afarã din barcã, ‘n apele tumultoase.

Asta este mai mult deckt poate fi spus cu privire la ceilalyi ucenici, care ar fi avut de beneficiat de pe urma unui astfel de spirit ‘ndrãzney.

Una din izbucnirile lui Petru ne oferã o imagine umoristicã a impulsivitãyii sale ‘n vorbire. Fiind unul din cei trei ucenici favoriyi,Petru,‘mpreunã cu Iacov wi Ioan a fost invitat de Domnul sã meargã la Muntele Schimbãrii la Fayã (Matei 17:1-13).Isus <s-a schimbat la fayã ‘naintea lor; faya Lui a strãlucit ca soarele...> Acestor trei oameni li s-a dat privilegiul de a vedea slava divinã a Domnului, strãlucind prin umanitatea sa.

Apoi Moise wi Ilie, doi dintre cei mai respectayi bãrbayi din istoria lui Israel, au apãrut <vorbind cu El>. Fãrã a gkndi prea mult, awa cum ne spune wi Biblia,<Petru a luat cuvkntul wi a spus lui Isus: Doamne, este bine sã fim aici; dacã vrei, am sã fac aici trei colibi: una pentru Tine, una pentru Moise wi una pentru Ilie>.

Atunci cknd domnul Sangvinic nu wtie ce sã facã, vorbewte. Poyi fi sigur cã acesta va interveni cu cuvinte ‘n orice moment de tãcere apãsãtoare - deseori nelalocul potrivit, fãrã rost sau ‘n mod grewit. Acest lucru s-a ‘ntkmplat wi ‘n cazul lui Petru.Nimeni nu l-a ‘ntrebat nimic; totuwi el a <rãspuns>. Dacã a existat vreodatã vreun moment ‘n care se cuvenea ca cineva sã-wi yinã gura, atunci acesta era tocmai momentul potrivit. “nsã acest lucru nu l-a ‘mpiedicat pe sangvinicul Petru. EI trebuia sã zicã ceva, awa cã a izbucnit: <Doamne, este bine sã fim aici!> Nu este acesta oare un caz clasic? Iatã-l aici, avknd rarul privilegiu de a vedea pe doi oameni care au murit cu o mie de ani ‘n urmã, iar Petru strigã: <Este bine sã fim aici!> “nsã doar atkt nu este suficient, cãci impulsivul nostru personaj trece la a sugera sã se construiascã acolo trei colibi (corturi). Se pare cã nici prin cap nu i-a trecut cã duhu-rile celor doi bãrbayi moryi,nu aveau nevoie de corturi wi cã instalarea lor pe vkrful muntelui ar fi fost un lucru contrar scopului pentru care Domnul a dorit sq veni ‘n locul acela. O, wtiu cã Petru intenyiona sq facã un bine - awa face de obicei domnul Sangvinic - ‘nsã asta nu schimbã faptul cã ideile sale necugetate, impulsive, sunt deseori grewit direcyionate. “n aceastã ocazie, el a fost atkt de grewit ‘nckt “nsuwi Dumnezeul atotputernic a rostit din ceruri cuvintele:

<Acesta este Fiul Meu prea iubit ‘n care “mi gãsesc plãcerea Mea: de El sã ascultayi!> Petru ar fi trebuit sã asculte, nu sã vorbeascã.

Cea mai bine cunoscutã ilustrayie a impulsivitãyii lui Petru este cea din grãdina Ghetismani. Domnul Isus tocmai bãuse <paharul> noului legãmqnt ‘n skngele Sãu wi era gata sã se ofere ca jertfq pentru pãcatele lumii. Atunci o mare mulyime trimisã de marele preot, avqnd <felinare, fãclii wi cu arme>, au venit sã-L ridice prin foryã. Ioan ne spune (18:10) cã <Simon Petru, care avea

24

o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui .preot, wi i-a tãiat urechea dreaptã>. Petru, bine’nyeles, era pescar, nu un om ce purta sabia. Probabil cã a yintit capul victimei sale, ‘nsã fie cã omul s-a ferit, fie cã Petru nu avea practicã la mknuirea sabiei, tot ce a putut obyine a fost doar o ureche. Matei sugereazã motivul acyiunii lui Petru atunci cknd Domnul Isus a ‘ntrebat: <Crezi cã n-aw putea sã rog pe Tatql Meu, care Mi-ar pune ‘ndatq la ‘ndemknq mai mult de douqsprezece legiuni de ‘ngeri?> (26:53). Aceasta era problema lui Petru - nu s-a gkndit! Sangvinicii sunt oameni ai acyiunii, nu sunt gknditori. Atunci cknd sunt presayi, ei trebuie sq facq ceva.

Aceastq lipsq a reflectqrii asupra lucrurilor rqpewte sangvinicului multe binecuvkntqri pe care le-ar putea primi ‘n viayq.De exemplu, cknd Petru wi ceilalyi ucenici se gkndeau la moartea Domnului,ckteva femei au venit sã le spunq cq ele fuseserq la mormknt;l-au gqsit gol wi au ‘ntklnit un ‘nger care le-a spus: <El nu este aici; a ‘nviat, dupq cum a spus> (Matei 28:6). “n maniera sa caracteristicq, Petru a alergat la mormknt. Ioan l-a depqwit, fiind mai tknqr, ‘nsq s-a oprit la intrarea ‘n mormknt.

Spre deosebire de Ioan, care a vqzut dovada wi a crezut cq Hristos a ‘nviat ( Ioan 20:8), sentimentele lui Petru au acoperit semnificayia dovezii ce fqcea din Ioan un credincios, plecknd astfel de acolo plin de tristeye wi confuzie. Numai dupq ce Domnul i s-a arqtat ‘n mod personal lui Petru, acesta s-a convins cq EI a ‘nviat din moryi.

O altq fermecqtoare istorisire ce dezvqluie impulsivitatea lui Petru, este cea de la marea Galileii, dupq ‘nvierea lui Hristos.

Ioan ne spune ( 21:1-11 ) despre decizia lui Petru: <Mq duc sq pescuiesc>. La fel ca într-o împrejurare anterioarq,ei <au pescuit toatq noaptea wi n-au prins nimic>.Atunci,Isus a apqrut pe yqrm wi le-a spus sq-wi arunce mreaja<în partea dreaptq a corqbiei> wi au sã gqseascq pewti. Ei au fqcut ‘ntocmai wi ‘ndatq au prins atkta pewte ‘n nqvodul lor, ‘nckt nu-l puteau trage ‘n barcq. Ioan a exclamat: < Este Domnul !> Cknd Petru a auzit asta, a uitat de pewte, wi-a luat haina, s-a ‘ncins wi s-a aruncat ‘n apq ca sq ajungq la Isus. Fiind un sangvinic tipic, el a pqrqsit lucrul neterminat atunci cknd ceva mai atrqgqtor a apqrut. Noi ‘l lqudqm pe Petru pentru dragostea sa fayq de Isus’ în aceastq ‘mprejurare, ‘nsq acesta a lqsat lucrul pe seama altora, cu toate cq le-a dat o mknq de ajutor atunci cknd acewtia s-au apropiat de yqrm.

Sangvinicii nu sunt lenewi, ‘nsq ei au tendinya de a sqri de la un lucru la altul; ‘i intereseazq un subiect doar puyin timp.

Neinhibat

Nu toate acyiunile ‘nflqcqrate ale lui Petru au fost negative ca efect. “n ckteva ocazii a fqcut sau a spus acele cuvinte neawteptat de frumoase care ‘yi ‘ncãlzesc inima pe mqsurq ce citewti relatarea. Sangvinicii au aceastq plqcutq capacitate. Tocmai ‘n momentul ‘n care te surprinde ‘ndqrqtnicia lor, ei fac ceva care ‘yi inspirq afecyiunea, iar Petru era un astfel de om. Este foarte greu sq nu iubewti un sangvinic - deseori, ‘n ciuda a ceea ce este el.

Un astfel de episod a avut loc ‘n anii de ‘nceput ai lucrqrii Domnului (Luca 5:111). Oamenii au venit ‘n jurul Lui atunci cknd El le vorbea la marea Galileii, awa cq Isus a intrat ‘n barca lui Simon, cerkndu-i sq o depqrteze puyin de la lqrm. Cknd a isprqvit de rostit mesajul, Isus s-a ‘ntors la Petru wi i-a spus: <Depqrteazq-o la adknc wi aruncayi-vq mrejile pentru pescuire>. Sangvinicul Petru, ‘ntr-o stare de descurajare, rqspunde: <“nvqyqtorule, toatq noaptea ne-am trudit, wi n-am prins nimic>. “nsã ‘n acest punct, iasq la ivealq una din

25

trqsqturile sale sanguinice, cqci sanguinicilor le place sq mulyumeascq pe alyii. Le place sq facq pe oameni sq se simtq bine wi deseori preferq sq facq orice, numai sq nu supere pe nimeni. Awa cq Petru a adqugat: <Dar, la cuvkntul Tqu, voi arunca mrejile>. “ndatq ce wi-au lqsat mrejile ‘n adknc <au prins o awa de mare mulyime de pewti cq ‘ncepeau sq li se rupq mrejile ... awa cã au ‘nceput sq se afunde corqbiile>.

Atunci sangvinicul Simon, ‘n mod impulsiv, a fqcut ceva ce ‘l apropie de inima crew-tinului. Fqrq sq se ruwineze wi plin de emoyie,‘n faya tuturor prietenilor sqi,el <s-a aruncat la genunchii lui Isus,wi i-a zis: < Doamne, pleacq de la mine, cqci sunt un om pqcqtos>". Aceastq lipsq de inhibiyie e caracteristicq sangvinicului. Majoritatea oamenilor cred cq domnul Sangvinic este un ipocrit sau poate cq este nesincer, tocmai din cauza acestor acyiuni pe fayq,‘n public. Dar nu este adevqrat. El e un om lipsit de inhibiyii wi de aceea are tendinya de a face ‘n mod impulsiv orice ‘i vine ‘n minte. Probabil cq acest lucru ‘l va face sq se simtq stknjenit mai tkrziu, dar ‘n momentul acela el dq pe fayq cu sinceritate tot ceea se aflq ‘nlquntrul squ.Fqrq ‘ndoialq, acesta a fost wi cazul lui Simon, cknd acesta a uitat de toyi ceilalyi wi s-a ‘nchinat ‘n mod deschis Domnului.Dovada sinceritqyii sale este tocmai ‘n faptul cq doar puyin mai tkrziu, el a rqspuns chemqrii Stqpknului de a-wi lqsa mreaja wi de a-L urma.

“ndrqzney ‘n vorbire

Un alt efect pozitiv al limbii impulsive a lui Petru se gãsewte ‘n Matei 16:13-20.

Cam pe la mijlocul lucrãrii de trei ani wi jumãtate a Domnului nostru, El wi-a ‘ntrebat ucenicii cine cred oamenii cã este El. Ei au rãspuns: <Unii zic cq ewti Ioan Botezãtorul; alyii: Ilie; alyii:leremia,sau unul din prooroci>.Atunci Isus a ‘ntrebat: <Dar voi,cine ziceyi cã sunt?>. Simon Petru a rãspuns ‘ndatã: <Tu ewti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!> Aceastã mãrturie minunatã L-a mulymit atkt de mult pe Mkntuilorul, ‘nckt. a spus: <Ferice de tine, Simone... fiindcã nu carnea wi skngele yi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatãl Meu care este ‘n ceruri>.

Mãrturisirea fãcutq de Petru ‘n ceea ce privewte identitatea lui Isus, a fost cea mai clarã mãrturisire fãcutã pknã ‘n acel punct al vieyii Domnului Isus. Acest lucru demonstrea-zã faptul cã wi ‘n acest moment chiar, Dumnezeu vorbea inimii lui Petru.

Pentru cã Sangvinicii au o mare capacitate de a rãspunde ‘n mod entuziast la motivayiile oferite inimii lor, inimile lor ‘i vor determina sã umble ‘n cãile lui Dumnezeu, dacã vor lãsa pe Dumnezeu sã le vorbeascã ‘n mod regulat prin Cuvkntul Squ. Cu toate acestea, pentru cã mintea wi experienyele influenyeazã inima lor, este foarte important ca sangvinicul sq verifice bine gkndurile pe care le ‘ngãduie ‘n mintea sa. Mã ‘ndoiesc cã Petru wi-ar fi premeditat rãspunsul. El nu era un analist, ‘nsã auzise ‘nvãyãturile fãrã de egal ale lui Hristos wi a vãzut viaya Sa unicã ‘n sfinyenie, timp cfe doi ani. A simyit ‘n inima sa cã acest om era mai presus de uman - era divin. Awa cã, atunci cknd s-a pus aceastã ‘ntrebare, Petru a spus doar ce a simyit.

Noi suntem cu toyii ‘ndatorayi sangvinicului Simon pentru rãspunsul sãu inspirat.

Dintre toate evenimentele din viaya apostolului sangvinic, cel pe care eu ‘l prefer se gãsewte ‘n Ioan 6:66-69. Dacã acesta ar fi fost singurul eveniment din viaya lui Petru despre care ni s-ar fi spus, cred cã l-aw fi putut iubi pe Petru

26

doar din acest exemplu. Domnul Isus a fost divin atunci cknd s-a aflat pe acest pãmknt, ‘nsã a fost wi uman. A fost suficient de uman pentru a <flãmknzi>, a <obosi>, a se <‘ntrista>, a <plknge> wi a fi <miwcat de milã>. Despre un astfel de eveniment ne povestewte Ioan,eveniment care s-a petrecut spre sfkrwitul lucrãrii lui lsus.

Mulyi au vrut sã-L urmeze pe lsus doar pentru a primi <pãinile wi pewtii> wi vindecarea Sa, ‘n timp ce lsus dorea ca oamenii sã I se ‘nchine pentru ceea ce era EI wi pentru adevãrul pe care ‘l transmitea. Awa cã a ‘nceput sã enumere greutãyile prin care cei ce-L urmau aveau sã treacã dacã se decideau cu adevãrat sã-L accepte wi sã-L urmeze.

“nsq acest lucru a fost prea greu pentru mulyi dintre ei, cãci citim:<Din clipa aoeea, mulyi din ucenicii Lui s-au ‘ntors ‘napoi, wi nu mai

umblau cu El>. Prin cuvinte ce trebuie sã fi conyinut o notã de profundã tristeye, Stãpknul s-a ‘ntors cãtre cei doisprezece wi a ‘ntrebat: <Voi nu vreyi sã sq vq duceyi ?> Cel care a strãpuns tãcerea a fost impulsivul, iubitul Petru, care a rostit nemuritoarele cuvinte:

<Doamne, la cine sã ne ducem? Tu ai cuvintele vieyii vewnice wi noi am crezut, wi am ajuns la cunowtinya cã Tu ewti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu>.

“n aproape douã mii de ani,nici un om nu a eclipsat aceastã clasicã afirmayie.

Da, Petru era numai inimã. “nsã atunci cknd inima sa era fixatã asupra lui Isus Hristos, el avea dreptate sutã la sutã. Pe de altã parte, atunci cknd inima lui era fixatã asupra altora sau asupra persoanei proprii,el era grewit. Aceastã problemã nu se limiteazã doar la sanguinici!

Succesul vieyii crewtine este determinat de direcyia spre care este orientatã inima crewtinului. De aceea ne instruiewte Duhul Sfknt:

<Gqndiyi-vã la lucrurile de sus, nu la cele de pe pãmknt>.

EgotistO altã tendinyã a persoanei sanguinice este egotismul ( egocentrismul ).

Tipic sangvinicului, Petru nu putea sã aibã un succes, fãrã ca acesta sã nu i se urce la cap. “n chiar acelawi capitol ‘n care Matei ne vorbewte despre minunata mãrturisire a lui Petru (Matei 16), vedem cqderea sa tragicã. Domnul I-a lãudat ‘n versetul 17 pentru ceea ce spusese,promiykndu-i sã-i dea <cheile ‘mpãrãyiei cerurilor>. Mai tkrziu Petru, dupã ce a fost umplut cu Duhul Sfknt,a folosit aceste chei ‘n propovãduirea Evangheliei la iudei (Fapte 2) wi ‘n prima propovãduire a Evangheliei la Neamuri ( Fapte 10 ). “nsã ferventul nostru sangvinic a avut neobrãzarea de a-wi mustra Domnul.

Dupã mãrturisirea lui Petru,Domnul lsus se pare cã a ‘nceput sã-wi pregãteascã ucenicii pentru scopul real al venirii Sale. EI le-a spus cã trebuie sã meargã la Ierusalim wi sã sufere multe lucruri din partea bãtrknilor,a preoyilor celor mai de seamã wi cãrturarilor wi va fi omorkt, wi cq are sq ‘nvieze ‘nsã din moryi a treia zi. Pknã ‘n acest punct, Petru acceptase tot ce a spus Domnul Isus, ‘nsã perspectiva moryii Sale l-a wocat pe Petru.

El a respins aceastã posibilitate cu atkta vehemenyã, ‘nckt se pare cã nu a auzit pro-misiunea Mkntuitorului cã va ‘nvia din moryi a treia zi. Sangvinicul Petru s-a aprins atkt de tare ‘nckt a pus mkinile pe Isus, cãci se spune: <Petru L-a luat deoparte, wi a ‘nceput sã-L mustre>.

De unde cu numai ckteva momente mai ‘nainte, Petru L-a recunoscut pe Isus ca <Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu >, iatã-l acum cã ‘ncearcq sã-L corecteze. Egotistul sangvinic spune acum <Hristosului, Fiului Dumnezeului

27

celui viu> ce sã facã. El exclamã: <Sã Te fereascã Dumnezeu, Doamne>.Sã nu Yi se ‘ntkmple awa ceva!> ( Matei 16:22 ). Sangvinicul Simon grewise, cãci ceea ce a spus Isus s-a ‘ntkmplat - Isus a fost crucificat. De fapt, dacã asta nu s-ar fi ‘ntkmplat, noi n-am fi putut primi niciodatã iertarea de pãcate.

Acyiunea impulsivã a lui Petru, motivatã de vanitate (egotism), l-a fãcut sã primeascã cea mai severã mustrare pe care Domnul nostru a adresat-o cuiva, cu excepyia lui Iuda Iscarioteanul wi a Fariseilor. “ntorckndu-se cãtre sangvinicul Sãu ucenic, Domnul a spus: <"napoia Mea, Satano: tu ewti o piatrã de poticnire pentru Mine! Cãci gkndurile tale nu sunt gkndurile lui Dumnezeu,ci gknduri de ale oamenilor >.Cred cã duhul lui Petru a fost zdrobit sub greutatea acestei mustrqri. Biblia nu ne spune, ‘nsã probabil cã a fost deprimat un timp; sangvinicii de obicei asta pãyesc. Ei au tendinya de a se ofensa uwor, revenindu-wi însã repede.

Aceastã povestire ne oferã o ilustrayie excelentã a unei probleme obiwnuite a sangvi-nicului. Tendinya lui Petru cãtre ‘nfumurare ( egotism ) l-a fãcut vulnerabil fayã de sãgeyile de mkndrie ale diavolului. Domnul a descoperit faptul cã Satan a dat lui Petru aceste cuvinte. Cu ani mai tkrziu,Petru a oferit unele instrucyiuni ‘n prima sa epistolã (5:5-9), care pot îndrepta atenyia ‘napoi, la acest eveniment. El descrie pe diavolul ca fiind <un leu care rãcnewte> wi care <cautã pe cine sã ‘nghitã>.

Cknd citim acest text ne gkndim cã diavolul ‘ncearcã sã determine pe crewtini sã se lepede de Domnul, sã comitã adulter, sau sã facã orice alt pãcat. “nsã Petru a scris despre umilinyã: < Smeriyi-vã sub mkna tare a lui Dumnezeu...> Petru wi-a dat seama din experienya sa cã diavolul rãcnewte, cãutknd sã transforme ‘nclinayiile egotiste ‘n mkndrie.

“nsã mkndria este o cursã. Cãderea lui Petru a fost cauzatã de faptul cã el a lãsat pe Satan sã ia cuvintele de laudã ale Domnului wi sã le transforme ‘ntr-un foc aprins de mkndrie. Cknd gãzduim ‘n noi mkndrie, atunci stingem Duhul Sfknt care lucreazã ‘n noi wi curknd,mkndria este exprimatã ‘n acyiuni care-L dezonoreazã pe Hristos. Vanitosul Simon ar trebui sã fie pentru noi un avertisment sã ne opunem tendinyei de a ne mkndri, cãci fãcknd astfel ne vom ‘mpotrivi diavolului. Printre altele, sangvinicii nu stãpknesc aceastã slãbiciune.

Avid

Prin natura sa, domnul Sangvinic este generos. Dacã vede pe cineva ‘n nevoie, rãspunsul sãu emoyional este de obicei unul de compasiune. “n timpul marii recesiuni economice, tatãl meu sangvinic, avknd soyie wi trei copiii acasã, a fost atkt de miwcat de un bãiat ‘ngheyat wi flãmknd, ‘nckt a dat din buzunar ultimii 25 cenyi pe care-i mai avea. Aceasta a fost o generozitate demnã de laudã, motivatã ‘nsq de inimã, nu de minte. Fãrã îndoialã cã Petru era astfel. “nsã domnul Sangvinic mai are wi tendinya de a se simyi în ne-siguranyã. Probabil cã aceastã neliniwte, ‘mpreunã cu o dorinyã de a iewi ‘n evidenyã, l-a determinat pe Petru sã facã aceastã cerere avidã.

Domnul Isus a folosit pe <tknãrul bogat> ca un exemplu pentru a-wi învãya ucenicii ckt de greu este ca oamenii ce-wi iubesc posesiunile sã intre ‘n ‘mpãrãyia cerurilor. Ucenicul sangvinic a ‘ntrebat atunci: < Iatã cã noi am lãsat tot, wi Te-am urmat; ce rãsplatã vom avea?> (Matei 119:27). Acest gknd egoist probabil cã nu i-a aparyinut numai lui Petru, ‘nsã a fost nevoie de un sangvinic pentru a-l verbaliza. Replica Domnului avea sq dezvãluie natura adevãratei slãbiciuni,atunci cknd a spus: <Dar mulyi din cei dintqi vor fi cei din urmã, wi mulyi din cei din urmã vor fi cei dintki >. Care era problema realã a lui Petru? EI era un cãutãtor al primului secol. “n fiecare om existã un mic

28

sangvinic, pentru cã cine poate afirma cã niciodatã nu wi-a pus atkt de omeneasca ‘ntrebare: < Dar mie ce-mi iese din asta? > Numai Duhul Sfknt ne poate da acel duh consecvent al sacrificiului de sine atkt de esenyial unui crewtin eficient.

Lqudqros

Una dintre grewelile cele mai evidente ale domnului Sangvinic e tendinya sa de a se lãuda. Orice face el sau orice are el este <cel mai bun>. Chiar atunci cknd are succes, ten-dinya sa de a se lãuda sau de a exagera face ca ‘mplinirile lui sã se micworeze. Dã-i sufici-entã frknghie wi el va fi gata sã se spknzure ‘n mod verbal. Aceasta s-a ‘ntkmplat ‘n acea memorabilã noapte, ‘n camera de sus, cknd Domnul wi-a avertizat ucenicii: < “n noaptea aceasta, toyi veyi gãsi ‘n Mine o pricinã de poticnire; cãci este scris: < Voi bate pãstorul wi oile turmei vor fi risipite> > ( Matei 26:31 ). Nãvalnicul Petru nu putea lãsa neprovocatã aceastã prezicere. “ncã o datã L-a contrazis pe Domnul, proclamknd cu voce tare: <Chiar dacã toyi ar gãsi ‘n Tine o pricinã de poticnire, eu niciodatã nu voi gãsi în Tine o pricinã de poticnire>. Atunci Domnul a spus lui Petru foarte clar cã < 'nainte ca sã cknte cocowul >, acesta se va lepãda de El de trei ori. Cel sangvinic a oferit atunci un rãspuns foarte carac-teristic wi vehement: < Chiar dacã ar trebui sã mor cu Tine, tot nu mã voi lepãda de Tine >. Oare nu sunã impresionant acest rãspuns? “nsã calea spre succes nu este pavatã cu intenyii bune.

Rãspunsul lui Petru ‘n aceastã ocazie era sincer. Una dintre cele mai ne’nyelese trãsãturi de caracter ale sangvinicului este sinceritatea sa. Ayi observat vreodatã ckt de rapid wi categoric este domnul Sangvinic la a face promisiuni sau legãminte? Cknd nu se poate yine de ele, sau cknd uitã sã plãteascã, sau cknd ajunge tkrziu, cl ‘wi creazã reputayia de a fi nesincer. De fapt el este foarte sincer cknd face acea promisiune - sincer ca Sangvinicul. “n acel moment, ‘n camera de sus, a fi credincios lui Isus era lucrul cel mai important pentru Petru, pentru cã se afla ‘n prezenya Domnului. “nsã Sangvinicii sunt foarte sensibili fayã de mediul ‘n care se aflã. Separat de Domnul, domnul Sangvinic nu a mai putut sã-wi yinã promisiunea.

Voinyã slabãFãrã ‘ndoialq cã domnul Sangvinic intenyioneazã numai binele. “nsã una

dintre cele mai serioase dificultãyi ale sale este slaba voinyã.De multe ori sangvinicul este considerat de cãtre contemporanii sãi a fi

<un caracter slab> sau <numai gura e de el>,pentru cq se schimbã atunci cknd se fac presiuni asupra lui. Aceastã slãbiciune a voinyei este probabil ceea ce-l ‘mpiedicã sã reacyioneze sub presiune.

De multe ori un sangvinic va ceda sub presiune mai degrabã deckt sq se confrunte cu ruwinea sau pedeapsa. “i va pãrea rãu imediat ‘nsã, dacã nu este controlat de Duhul Sfknt, el nu va avea suficient auto-control pentru a se opri din a face acel lucru iarãwi. Neajutat de puterea lui Dumnezeu, domnul Sangvinic ‘wi va ‘ncorseta viaya lipsitã de griji ‘ntr-o yesãturq de complexitqyi.

Deseori ‘n camera de consiliere, o persoanq sangvinicã foarte supãratã mãrturisea o serie tragicã de evenimente. Cãsãtorit cu o partenerã foarte loialq wi credincioasã (opusurile au tendinya de a se atrage), sangvinicul a comis strigãtorul pãcat al adulterului. Aceasta este o poveste veche, pe care o relateazã cu lacrimi. <Am vrut sã pãzesc legãmkntul cqsãtoriei!> este jalnicul strigãt wi fãrã ‘ndoialã, awa este. “nsã slaba voinyã a domnului Sangvinic ‘l face pe acesta sã uite uwor afirmayiile wi intenyiile trecute, sub presiunea

29

ispitirilor prezente. Un om de afaceri sangvinic mi-a spus: <tmi iubesc soyia wi copiii, ‘nsã ei erau acasã, iar acea frumoasã secretarã era cu mine toatã ziua!> Un lucru pe care l-am observat ‘n ce privewte pãcatele sexuale - ele sunt urmate fãrã echivoc de minciuni wi tot felul de alte ‘nwelãciuni. O minciunã duce la alta wi nu dupã mult timp, scurta memorie a domnului Sangvinic ‘l determinã sã se contrazicã pe sine.

Interesant, domnul Sangvinic este de obicei uwurat cknt este prins ‘n cele din urmã. Motivul este foarte simplu: el nu poate suporta presiunea. Acea strknsã yesãturã datoratq necredinciowiei ‘n cãsãtorie, creazã mai multã presiune de vinovãyie deckt poate suporta sangvinicul. Fiind o persoanã emoyionalã, pocãinya sa este ‘nsoyitã de durere profundã. Ca wi Petru, domnul Sangvinic se pocãiewte cu sinceritate wi atunci cknd este umplut cu Duhul Sfknt, tragedia poate avea ca rezultat o experienyã ce schimbã viaya; cu toate acestea, este foarte important ca el sã-wi dea seama cã nu rezoluyiile sale sau bunele sale intenyii sunt cele ce produc consecvenyã ‘n viaya sa. Ci Duhul Sfknt! Fãrã Duhul Sfknt, domnul Sangvinic nu poate fi de ‘ncredere; ‘nsã wi mai rãu, el nu se poate ‘ncrede nici ‘n el ‘nsuwi.

Lepãdarea lui Simon

Este foarte adevãrat cã lucrurile bune pe care le fac oamenii nu sunt atkt de cunoscute cum sunt lucrurile rele. Evenimentul cel mai bine cunoscut din viaya sangvinicului prieten al Domnului nostru este lepãdarea de Mkntuitorul. Awa cum Iuda ne este cunoscut ca fiind <ucenicul ce L-a vkndut>, tot awa Petru este cunoscut ca fiind <ucenicul care s-a lepãdat de EI>. Toate cele patru Evanghelii ne relateazã ruwinoasa ‘ntkmplare. Se poate cã Duhul Sfknt ne-a oferit-o de patru ori, pentru a imprima ‘n noi ‘nyelegerea faptului cq Dumnezeu poate lua cea mai fqrã de yinutq bucatq de lut, modelknd-o ‘ntr-un mqrey om al lui Dumnezeu.

O analizq atentq a evenimentelor care au ‘nsoyit lepqdarea lui Petru oferq multe indicii interesante ale slãbiciunii domnului Sangvinic. Nimeni nu este mai influenyat de mediul ‘n care se aflq, ca sangvinicul. Acest lucru nu este vizibil la prima vedere. El se prezintq tare, aproape excesiv de tare uneori, dknd impresia cã poate stqpkni orice situayie. “nsq nu acesta este adevqrul. Domnul Sangvinic are nevoie disperatq de cqldura pqrtqwiei crewtine.

“n cazul lui Petru, problemele sale au ‘nceput atunci cknd s-a despqryit de ucenici wi s-a ‘nsoyit cu duwmanii. <Robii wi aprozii care erau acolo fãcuserq un foc de cqrbuni, cqci era frig: wi se ‘ncqlzeau. Petru stqtea wi el cu ei, wi se ‘ncqlzea>(Ioan 18:18).

“ntotdeauna e periculos pentru crewtini sq-wi ‘ncqlzeascq mkinile la focul duwmanului, ‘nsq acest lucru este valabil ‘n special pentru sangvinic. El este sensibil cu tovarqwii sqi wi are tendinya mai degrabq de a se adapta lor deckt sq facq notq aparte. Sangvinicii pot acyiona ‘ntr-un mod atunci cknd se aflq cu un grup de prieteni wi ‘n mod cu totul diferit atunci ckand se aflq cu un grup diferit.

Matei ne spune cq, ‘n timp ce Petru ‘wi ‘ncqlzea mkinile, a venit o slujnicq wi a spus: <<Wi tu erai cu Isus Galileanul!> Dar el s-a lepqdat ‘naintea tuturor wi a zis: <Nu wtiu ce vrei sq zici>> (Matei 26:69-70). Presiunea grupului era prea mare pentru sangvinicul Petru, lepqdkndu-se astfel de Domnul pe care-L iubea. A plecat de la foc wi a iewit pe poartq, ‘n timp ce Isus era judecat ‘nquntru. Atunci <L-a vqzut o altq slujnicq, wi a zis celor de acolo: <Wi acesta era cu Isus din Nazaret>. El s-a lepqdat iarqwi, cu un jurqmknt, wi a zis: <Nu cunosc pe omul acesta!>>.

30

Mulyi sangvinici, de la Petru ‘ncoace, s-au consolat cu ideea cq, dacq vor trece wi de acest hop, se vor supune lui Dumnezeu. Din nefericire, compromisul niciodatq nu e o soluyie. Un mic compromis poate iniyia un compromis mare. Mai devreme sau mai tkrziu, va trebui sq rezistqm presiunii din jurul nostru wi sq luqm o poziyie. Ferice de omul care descoperq cq, cu ckt se confruntq cu problema mai devreme, cu atkt scapq de ea mai repede. Dorinya instinctivq a lui Petru de a scqpa din pericol, l-a determinat nu numai sq nege tovqrqwia lui Hristos, ci sq se lepede de El <cu jurqmknt> chiar. El a folosit un semn al onestitayii pentru a-wi acoperi minciuna!

Puyin mai tkrziu, au venit alyii la Petru. <Nu mai ‘ncape ‘ndoialq cq wi tu ewti unul din oamenii aceia, cqci wi vorba te dq de gol. Atunci el a ‘nceput sq se blasteme wi sq se jure, zicknd: <Nu cunosc pe omul acesta !> “n clipa aceea a ckntat cocowul>. Imboldul lui Petru de a vorbi l-a ‘mpiedicat sq tacq chiar wi aici, ‘n mijlocul duwmanilor sqi. Majoritatea oamenilor erau oameni din Ierusalim, ‘n timp ce Petru, din Galilea, avea un accent diferit, care <l-a dat de gol>.

O ilustrare a naturii progresive a pqcatului se poate vedea atunci cknd sangvinicul nostru, lepqdkndu-se de Domnul de douq ori, adaugq la a treia lepqdare wi pqcatul blestemului wi jurqmkntului. Evident, ‘nainte de mkntuirea sa, Petru era un personaj obiwnuit cu blasfemiile, lucru deseori tipic pentru temperamentul sangvinic. Majoritatea sangvinicilor au tendinya de a vorbi mai repede deckt gkndesc, iar pentru a umple spayiile goale, ei acumuleazq expresii favorite, care deseori sunt profanatoare. Fqrq ‘ndoialq, Petru nu a folosit astfel de cuvinte ‘n prezenya Domnului wi este posibil sq nu le mai fi folosit deloc un timp. “nsq sub presiunea din partea acestui grup wi ‘ntr-o dorinyq tipicq de a fi acceptat de oamenii din jurul squ, Petru a fqcut apel la trecutul squ wi, inconwtient, a adoptat vechiul squ limbaj. Cknd un astfel de lucru se ‘ntkmplq, un sangvinic este gata sq explice: <O, n-am vrut sq spun nimic cu asta>, ‘nsq acest lucru nu schimbq faptul cq el a pqcqtuit cu limba wi L-a dezonorat ‘n public pe Dumnezeu.

Sangvinicul Simon, motivat de stimuli externi, < wi-a amintit cuvintele lui Isus> cknd a auzit cocowul ckntknd. Reacyia sa, cuprinsã ‘n toate cele patru Evanghelii, este tipic sangvinã: <A iewit afarã wi a plkns cu amar>. Doar douã temperamente sunt predispuse la plkns: sangvinic wi melancolic. Contrar pãrerilor, acest lucru nu micworeazã bqrbãyia, ci reveleazã profunzimea sentimentelor wi abilitatea de a exprima emoyiile.

Lacrimile amare ale lui Petru la sfkrwitul dramei sale,ilustreazã ‘n mod tragic tipologia caracterului sãu sangvin. Sangvinicii se pocãiesc repede. Cknd domnul Sangvinic pãcãtu-iewte, el este plin de remuwcãri la confruntarea cu pãcatul sãu, sau e ‘nlãnyuit de efectele acestuia. Mulyi sangvinici moderni ‘wi mãrturisesc pãcatul wi plkng cu sinceritate atunci cknd ‘wi exprimã remuwcãrile. Observatorii considerã uneori cã profunzimea pocãinyei se mãsoarã dupã cantitatea lacrimilor, ‘n timp ce de fapt lacrimile sugereazã doar faptul cã, domnul Sangvinic e sincer ‘n acel moment. Dacã merge <sã-wi ‘ncãlzeascã mkinile la focul duwmanului> din nou, nu mai este deckt o chestiune de timp pknã cknd va cãdea din nou.

Profunzimea remuwcãrilor lui Petru este evidentq ‘n scena descrisã ‘n ultimul capitol al Evangheliei lui Ioan. Dupq înviere, Isus a venit la Petru wi l-a întrebat: < Simone, fiul lui Iona, Mq iubewti tu mai mult deckt acewtia?> Petru a rãspuns: <Da, Doamne, wtii cã Te iubesc>. Domnul nostru a folosit cu sangvinicul squ apostol un joc important de cuvinte ‘n limba greacã, care aparent, ‘n limba noastrã nu este. Domnul Isus a folosit cuvkntul <agape>,

31

care sugereazã cea mai ‘naltã formã a dragostei folositã ‘n Noul Testament. De fapt, este cuvkntul folosit ‘n descrierea dragostei lui Dumnezeu pentru om. Petru, datoritã marilor remuwcãri pe care le resimyea dupã lepãdarea sa, a fost rezervat ‘n folosirea acestui cuvknt. Cuvktntul folosit de el pentru dragoste este unul mai asemãnãtor celui folosit de noi pentru a <plãcea>. De fapt, unii traducãtori au folosit aceastã replicã: <Wtii cã ‘mi place de Tine>.

Domnul Isus l-a întrebat din nou: <Simone, fiul lui Iona, Mã iubewti?> Rãspunsul a fost identic celui dintki. “nsã a treia oarã, Domnul Isus a schimbat cuvkntul folosit de El la ‘nceput, cu cel folosit de Petru, ‘ntrebknd: <Simone, fiul lui Iona, ‘yi place de Mine?> <Petru s-a ‘ntristat cã-i spusese a treia oarã: <Mã iubewti ?, wi I-a rãspuns: <Doamne, Tu toate le wtii; wtii cã ‘mi place de Tine>. Se pare cã rana lepãdãrii lui Petru era atkt de proaspãtã wi atkt de profundã, ‘nckt sangvinicul apostol a ‘nvãyat ‘n final o lecyie inestimabilq. Petru a descoperit cã nu se poate ‘ncrede ‘n sine ‘nsuwi. Singura speranyã pentru sangvinic este ‘ntr-o viayã dependentã de Duhul Sfknt. Petru pãrea sã realizeze faptul cã el nu putea sã se ‘ncreadã ‘n sentimentele sale, de aceea a fost reyinut ‘n a oferi un rãspuns uwor, dedi-ckndu-se pe sine ‘n mod excesiv. “n loc sã facã acest lucru, el a dorit sã-wi dovedeascã dragostea prin fapte. Aceastã decizie schimbãtoare de viayã pare a caracteriza mare parte din viaya lui Petru, pornind din acest punct ‘nainte, dovadã fiind faptul cã pknã wi un sangvinic inconsecvent poate deveni un instrument stabil,folositor,atunci cknd este umplut cu Duhul Sfkant.

Inconsecvenya lui Simon

Istorisirea precedentã ºi multe alte evenimente din viaþa lui Petru indicã faptul cã una dintre cele mai mari probleme ale domnului Sangvinic este inconsecvenya. Viaya sa pare a fi un paradox al extremelor. “ntr-o clipã este fierbinte, ‘n cealaltã este rece. Nu mã ‘ndoiesc cã domnul Sangvinic ‘nsuwi este nemuyumit de aceastã tendinyã wi se dispreyuiewte pentru asta. Domnul Isus se pare cã wtia cã dorinya inimii sangvine a lui Simon era cea de a fi un individ stabil. Din acest mnotiv, El i-a schimbat ‘n mod profetic numele, spunknd:

<Tu ewti Petru ...>, ‘nsemnknd - tu ewti o piatrã. Cã Petru devenit puternic atunci cknd a fost umplut cu Duhul Sfknt, aceasta este acum un fapt bine cunoscut.

Cknd un om primewte pe Isus Hristos ‘n viaya sa, el devine o <fãpturã nouã>. Astfel, el are douã naturi, cea veche wi cea nouã. Cele douã nume ale lui Petru sunt tipice pentru cele douã naturi ale oricãrui credincios. <Simon> reprezintã vechea naturã sangvinã, ‘n timp ce <Petru> reprezintã noua naturã stkncoasã, omul stabil, consecvent., modelat de Duhul lui Dumnezeu dintr-un templu sangvinic de lut. Cu toate acestea, awa cum s-a vãzut în viaya lui Petru, aceastã schimbare nu a fost imediatã; este o chestiune de crewtere.

Ioan ne spune ‘n al doilea capitol al primei sale epistole: <V-am scris, tinerilor, pentru cã sunteyi tari...wi ayi biruit pe cel rãu>.Crewtinii nou-nãscuyi nu biruie vechea naturã. Numai pe mãsurã ce ne maturizãm ‘n Hristos wi suntem controlayi de Duhul Sfknt, omul nou preia controlul asupra omului vechi. Aceastã schimbare este mai evidentã ‘n temperamentul sangvinic deckt ‘n oricare alt temperament. Motivul e foarte simplu: orice face sangvinicul, bine sau rãu,este vizibil. Celelalte temperamente,mai puyin uwuratice,sunt mai puyin obser-vabile ‘n ce privewte comportamentul. De fapt,uneori conduita grewitã nu este recunoscutã ca atare, pentru cã nu este extremã. Dumnezeu ‘nsã privewte la inimã.

32

Schimbarea numelui lui Petru de cãtre Stãpknul ce schimbã pe oameni, este un bun exemplu a ceea ce dorewte El pentru fiecare fiinyã umanq. Omul controlat de Duhul nu va ‘nceta sã fie <el ‘nsuwi>. Vom vedea cã schimbarea care s-a petrecut ‘n viaya lui Petru, nu a eliminat temperamentul sãu, ci l-a modificat. Dupã umplerea cu Duhul Sfknt, sangvinicul Simon nu mai erupe ‘ntr-un comportament necontrolat. Acum, sangvinicul Petru este con-trolat ‘n acyiunile sale. Caracteristicile dinamice, vrednice de iubit, magnetice, ale sangvi-nicului Petru, sunt ‘ncã evidente dupã cum vom vedea, ‘nsã slãbiciunile sunt modificate de punctele sale tari, iar Dumnezeu este glorificat ‘n acest proces al transformãrii.

Umplerea lui Petru

Fiind o promisiune pentru ucenicii Sãi, Domnul nostru a spus: <Ci voi veyi primi o putere cknd se va pogorq Duhul Sfknt peste voi ...> De obicei noi ne gkndim la aceastã putere ‘n cadrul mãrturisirii wi, cu siguranyã, awa este. “nsã nu asta este tot ceea ce semnificã ea. Puterea Duhului Sfknt ‘n viaya apostolului sangvinic a fost o influenyare evidentã ‘n bine. Acea putere, disponibilã fiecãrui credincios astãzi, I-a modificat ‘ntr-atkta pe Petru, ‘nckt i-a acoperit slãbiciunile wi i-a descoperit punctele tari. Pe mãsurã ce-l vom studia pe acest sangvinic controlat de Duhul ‘n cartea Faptele Apostolilor, sã yinem minte cã Dumnezeu nu favorizcazã anumite persoane. Ceea ce a fãcut El pentru sanguinicul apostol, va face wi pentru tine - dacã ewti gata sã cooperezi cu Duhul Sfknt wi sã lawi ca puterea Sa sã-yi remedieze slãbiciunile.

Primul semn al schimbãrii ‘n apostolul Petru, se vede ‘n Fapte 1:15, chiar ‘nainte de Ziua Cincizecimii. <Petru s-a sculat ‘n mijlocul frayilor> atunci cknd acewtia se adunaserã laolaltã pentru rugãciune, awteptknd pogorkrea Duhului Sfknt. Aceasta este prima predicã ‘nregistratã a lui Petru, fiind se pare un mesaj funerar pentru Iuda Iscarioteanul.

Dacã analizãm mesajul, vom observa cã nu existã nici o exaltare din partea lui Petru ci un mesaj umplut de Duhul Sfknt, bazat pe Cuvkntul lui Dumnezeu, oferind o soluyie practicã pentru locul vacant rãmas ‘n urma trãdãrii lui Iuda. Petru a propus un standard foarte practic pentru ‘nlocuirea acestuia: <... Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au ‘nsoyit ‘n toatã vremea ‘n care a trãit Domnul Isus ‘ntre noi, cu ‘ncepere de la botezul lui Ioan wi pknã ‘n ziua cknd S-a ‘nãlyat El de la noi, sã fie rknduit, unul care sã ne ‘nsoyeascã drept martor al ‘nvierii Lui.>

Cu alte cuvinte, al doisprezecelea apostol trebuia sã fi umblat ‘mpreunã cu ceilalyi aposloli, ‘n tot timpul lucrãrii lui Isus. Apoi el s-a rugat wi a cerut Domnului ‘nyelepciune. Au ales doi candidayi wi dupã cum era obiceiul lor, s-au bazat pe Duhul Sfknt pentru alegerea celui potrivit., prin aruncarca soryului. Noi nu mai aruncãm soryii ‘n astfel de chestiuni, pentru cã din Ziua Cincizecimii, noi avem pe Duhul Sfknt ce locuiewte ‘n noi wi care ne cãlãuzewte ‘n luarea deciziilor; ‘nsã ‘n acea zi a Cincizecimii, acyiunea lui Petru a fost lãudabilã wi ‘n conformitate cu practica Vechiului Testament.

“n Ziua Cincizecimii, mai observãm ‘ncã un lucru uimitor ‘n ce privewte transformarea sangvinicului apostol. Cknd Duhul Sfknt a venit asupra oamenilor, ei au vorbit în limbile vizitatorilor strãini din Ierusalim,astfel ‘nckt oricine a auzit mesajul lui Dumnezeu ‘n propria sa <limbã>. Cei din Ierusalim, care nu puteau ‘nyelege aceste limbi, au ‘nceput sã-wi batq joc de ucenici wi au concluzionat cã < acewti oameni sunt plini de must >.

Cel ce s-a ridicat, era de acum un Petru sangvinic controlat de Duhul

33

Sfknt. Zicknd: <Bãrbayi ludei wi voi toyi cei care locuiyi ‘n Ierusalim ... >, el a yinut prima predicã din istoria Bisericii. Predica sa e o capodoperq ce nu poate fi explicatã prin cei trei ani de umblare cu Isus Hristos. El nu era un intelectual; sangvinicii rareori sunt. Aceastã predicã era mesajul lui Dumnezeu prin instrumentul - Petru, un exemplu clasic al modului ‘n care Dumnezeu vrea sã foloseascã pe oameni astãzi.

Awa cum bine wtiyi, dacã ayi studiat capitolul 2 al cqryii Faptele Apostolilor, rezultatul a fost cã < în ziua aceea, la numãrul ucenicilor s-au adaus aproape trei mii de suflele.Ei stãruiau ‘n ‘nvãyãtura apostolilor,‘n legãtura frãyeascã> Simon, sangvinicul inconsecvent, instabil emoyional, a fost acum transformat ‘ntr-un Petru sangvinic controlat de Duhul, un mãrey propovãduitor al Evangheliei.

Oamenii sangvinici sunt de obicei buni oratori, ‘nsã numai sangvinicii controlayi de Duhul pot fi buni predicatori. Predicatorii sangvinici au ‘nlãuntrul lor un pericol. Este uwor pentru ei sã vorbeascã, fie cã au, fie cã n-au ceva substanyial de spus, pentru cã un sangvinic natural are capacitatea de a face ca tot ceea ce spune sã sune interesant. “nsã un sangvinic controlat de Duhul poate fi de mare folos pentru Dumnezeu.

Nu este prea greu sã spui cknd anume vorbewte sangvinicul din Duhul sau din <fire>. Cknd vorbewte sub influenya temperamentului sãu sangvinic, el va accentua pe <eu>, iar mesajul va aminti ascultãtorilor de replica lui Shakespeare: < Vorbe, Desdemona, vorbe! > Ca wi Petru ‘n Ziua Cincizecimii, domnul Sangvinic, sub influenya cãlãuzitoare a Duhului Sfknt, va glorifica pe Isus Hristos. Pastorul sangvinic controlat de Duhul va birui ispita de a se ‘nvkrti ici, colo, ‘ntr-o activitate neobositã wi se va disciplina pentru a avea ‘n timp suficicnt de studiere a Cuvkntului lui Dumnezeu, pentru a transmite mesajul lui Dumnezeu wi nu o vorbire carismaticã, spontanã. Ascultãtorii ageri din punct de vedere spiritual vor observa diferenya.

Consecvenya lui Petru

Al treilea capitol al cqryii Faptele Apostolilor ne asigurã cã puterea lui Petru din Ziua Cincizecimii nu a fost doar o izbucnire emoyionalã sau o ‘ncredere trecãtoare ‘n Dumnezeu. Ci acum ‘l gãsim pe Petru wi pe loan suindu-se ‘mpreunq la Templu, la ceasul rugãciunii. Disciplina spiritualã este foarte dificilã pentru domnul Sangvinic, ‘nsã acesta este singurul mod de eliminare a inconsecvenyei. Pentru melancolicul Ioan, a merge la casa de rugãciune la ora stabilitã era lucrul cel mai natural. “nsã o ‘ntrunire la rugãciune este atractivã pentru domnul Sangvinic doar atunci cknd acesta este controlat de Duhul.

O altã caractcristicã a Duhului poate fi observatã ‘n aceastã povestire. Cknd El con-troleazã vieyile noastre, noi nu vom mai fi temãtori. Una dintre roadele Duhului Sfknt este <pacea>.Aceasta,‘nseamnã ‘ntr-un sens practic,cq noi vom fi flexibili wi <disponibili> la orice ne-ar ‘ndemna Duhul Sfknt sã facem. Petru wi Ioan s-au dus la Templu sã se roage, relaxayi ‘n Duhul, ‘nsã cknd au vãzut pe un olog cerwind la poartã, ei au fost. miwcayi de milã ‘n adkncul inimii wi planurile lor s-au schimbat ‘n ‘ntregime. Ca fapt informativ, ei nu s-au dus la Templu sã se roage. Cãci Petru, < ca wi Ioan, s-a uitat yintã la el, wi i-a zis: <Uitã-te la noi !...Argint wi aur, n-am; dar ce am, ‘yi dau: “n Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoalã-te wi umblã! L-a apucat de mkna dreaptã, wi l-a ridicat ‘n sus. “ndatã i s-au ‘ntãrit tãlpile wi gleznele >.

Ce lipsewte ‘n aceastã relatare?

34

O analizã mai apropiatã va dezvãlui absenya sangvinicului Simon. Petru cel controlat de Duhul nu cautã nicidecum sã se glorifice pe sine, ci dã toatã slava Domnului lsus Hristos, ‘n vindecarea acestui om. Acesta pare a fi un semn dis-tinctiv pentru sangvinicul Petru. Cãlãuzit de Duhul Sfknt, Petru profitã de ocazia pe care i-o oferã mulyimea ce s-a adunat pentru a privi pe omul vindecat, care acum saltã wi strigã de bucurie, predicknd un mesaj minunat, dknd dovadã de o neobiwnuitã profunzime wi ‘nyelegere.

Participarea Duhului Sfknt se vede ‘n rezultate:< Mulyi din cei ce auziserã cuvkntarea, au crezut; wi numãrul

bãrbayilor credinciowi s-a ridicat aproape la cinci mii> ( Fapte 4:4 ).

Curajul lui Petru

Vestea cã mii de oameni care cereau moarea lui Isus Hristos doar cu ckteva sãptã-mkni mai ‘nainte, acum se pocãiesc de acel pãcat wi-L mãrturiscsc ‘n mod deschis pe Isus ca Domn wi Mkntuitor, nu i-a prea ‘nckntat pe mai marii iudeilor. Marii preoyi au chemat pe apostoli ‘naintea lor pentru interogare. Cel ce a rãspuns la ‘nvinuirile lor a fost sangvinicul Petru controlat de Duhul,care acum adresa toatã slava lui lsus Hristos. Scriptura ne spune cã atunci < cknd au vãzut ei ‘ndrãzneala lui Petru wi a lui Ioan, s-au mirat, ‘ntruckt wtiau cã erau oameni necãrturari wi de rknd; wi au priceput cã fuseserã cu Isus >.

Cu puyin timp ‘nainte, lawul Petru se lepãdase de Domnul de trei ori. Acum, sub o presiune wi mai mare, el L-a mqrturisit cu ‘ndrãznealã pe Isus Hristos. Remarcile sale nu dezvãluie o bravadã sangvinã, ci o dedicare lipsitq de fricã pentru un om condamnat. Oare ce anume fãcea diferenya ‘n reacyiile lui Petru,aflat acum sub presiune? Fapte 4:8 explicã clar acest lucru: <Atunci Petru,plin de Duhul Sfknt, le-a zis ...> Petru nu s-a luptat pentru a dobkndi ‘ndrãznealã sub presiune; el s-a relaxat wi s-a lãsat ‘mpins de Duhul Sfknt. Acest lucru ar trebui sã se ‘ntkmple ‘ntotdeauna cu crewtinul care se confruntã cu o ocazie de a mãrturisi.

Un student de la colegiu m-a ‘ntrebat: < Oare de ce mã crispez wi devin nervos atunci cknd mã duc sã mãrturisesc pe Isus cuiva de la wcoalã? > I-am explicat cã aceastã experienyã comunã apare atunci cknd ne bazãm pe darurile wi ‘ndemnãrile noastre, chiar dacã ne preocupã ‘n mod sincer acest lucru. Cel mai bun mod de a mãrturisi altora despre credinya noastrã este abandonarea fiinyei noastre ‘n brayul Duhului Sfknt.

Dacã te afli ‘ntr-un ascensor ‘mpreunã cu o persoanã ce ar trebui sã audq despre Hristos, tu nu ewti responsabil sã legi foryat o conversayie. Cu toate acestea, ewti responsabil sã-yi pui buzele la dispoziyia Duhului Sfknt. Wi eu am luptat un timp cu cliweele introductive sau cu <deschizãtorii de uwi>, ‘nsq cu foarte puyin succes. Cele mai uimitoare convertiri la care eu am fost martor au rezultat doar dintr-o simplã rugãciune ‘n prezenya unui pãcãtos; <Doamne, iatã buzele mele; dacã tu dorewti sã le folosewti pentru a vorbi despre Hristos acestei persoane,eu sunt disponibil>.Mã relaxez wi, dacã mã gãsesc dintr-o datã stknd de vorbã despre lucruri spirituale, cum se ‘ntkmplã adesea, mã ‘ncred ‘n Duhul Sfknt pentru mãrturie. “nsã dacã conversayia nu se ‘ndreaptã cãtre chestiuni spirituale, cu toate cã eu doresc asta, sunt la fel de ‘ncrezãtor cã sunt cãlãuzit de Duhul Sfknt. Eu nu cunosc ‘ntotdeauna nqzuinya Duhului Sfknt wi ce face El ‘n wi prin viaya mea, nici nu sunt responsabil pentru ceea

35

ce El face. Eu sunt responsabil, ca wi sangvinicul Petru, sã fiu disponibil, wi tu la fel. Acest fel de mãrturie este cea mai eficientã, pentru cã permite controlul Duhului Sfknt. Dacã trebuie sã existe presiune, pune aceastã <presiune> asupra Duhului Sfknt, abandonkndu-te Lui. El poate suporta presiunea - tu nu poyi.

Cea mai remarcabilã ‘ntkmplare din viaya mea,care ilustreazã aceastã disponibilitate a buzelor mele la Duhul Sfknt, s-a petrecut ‘ntr-un avion, ‘ntre Chicago wi San Diego. Obosit ca un ckine, dupã o sãptãmanã de ‘ntqlniri, m-am urcat ‘n avion, nãdãjduind sã dorm pe tot parcursul drumului. Era mare aglomerayie wi din întkmplare, am ‘ntklnit un om care se pare cã mã cunowtea de undeva. M-a invitat. sã mã awez lkngã el wi apoi dintr-o datã, s-a ‘ngãlbenit, amintindu-wi cã cu eram predicatorul care s-a rugat ‘ntr-o adunare, cu un an ‘n urmã.Dacã wi-ar fi amintit mai degrabã,nu m-ar fi invitat niciodatã sã wed lkngã el.

Acest inginer ‘n aeronauticã, ce fusese comandant de escadron ‘n aviayie wi scãpase de multe ori de la moarte, se ‘ntorcea dintr-un tur de inspecyie ce durase zece zile. Ultimul lucru pe care-l dorea - am aflat asta mai tkrziu - era sã vorbeascã cu un slujitor al biscricii, ‘nsã a ‘ncercat ckt mai bine cu putinyã, sã facã fayã situayiei. “n timpul primei ore de zbor din cele patru,am discutat despre politicã,una din cele ckteva preferinye pe care le am. Conversayia se ‘ndepãrtase atkt de mult de la cele spirituale, ‘nckt m-am rugat: <Doamne, wtiu cã Tu mi-ai scos ‘n cale pe acest om cu un motiv, ‘nsã cum aw putea sã aduc conver-sayia la lucrurile spirituale, asta nu-mi pot imagina. latã buzele mele. Sunt disponibil pentru orice vrei Tu >.

“n cinci minute, omul acesta a fãcut un salt mare ‘n conversayia noastrã wi a spus: <Sunteyi un teolog; mã întreb dacã ayi putea sq-mi rãspundeyi la o întrebare. Cumnatul meu mi-a vorbit despre religie wi eu nu ‘nyeleg ce ‘ncearcã el sã spunã. Ayi putea sã-mi explicayi ce ‘nseamnã a fi nãscut din nou?> “n peste douãzeci wi cinci de ani de slujire, timp ‘n care L-am mãrturisit oamenilor pe Isus Hristos, niciodatã nu am ‘ntklnit o ocazie mai bunã, iar aceasta mi-a fost acordatã ‘n exclusivitate prin puterea Duhului Sfknt. Cu mult ‘nainte de a ajunge la San Diego, acest aviator veteran wi-a plecat capul wi L-a invitat pe Isus Hristos ‘n viaya sa. Duhul Sfkant nu cautã oameni dewtepyi, ci oameni disponibili.

“nyelepciunea lui Petru

Mulyi oameni nu mai gkndesc bine atunci cknd se aflã sub presiune. De obicei, cele mai bune idei ne vin ‘n minte dupã o discuye aprinsã. “nsã nu acesta a fost cazul sangvini-cului Petru, atunci cknd s-a lãsat controlat de Duhul Sfknt. Sub presiunea interogatoriului la care a fost supus de autoritãyile religioase, pe care le stimase toatã viaya sa, mintea lui Petru era clarã. Atunci autoritãyile au poruncit lui Petru wi lui Ioan <sã nu mai vorbeascã cu nici un chip,nici sã mai ‘nveye pe oameni ‘n Numele lui lsus>.Petru wi Ioan nu au ezitat, nici nu s-au bklbkit ‘n faya acestor lideri strãluciyi, iar Petru nu a spus nimic care sã vinã ‘n de-trimentul mãrturiei sale. Ci el le-a spus: <Judecayi voi singuri dacã este drept ‘naintea lui Dumnezeu sã ascultãm mai mult de voi deckt de Dumnezeu; cãci noi nu putem sã nu vorbim despre ce am vãzut wi am auzit>. Aceastã ‘nyelepciune wi control emoyional este neobiwnuit, nu numai pentru sangvinicul Petru, ci pentru orice sangvinic. Ucenicii wi-au pãrãsit opresorii,au sãrbãtorit evenimentul printr-o rugãciune wi nu au ‘ncetat sã vesteascã < Cuvkntul lui Dumnezeu cu ‘ndrãznealã > ( Fapte 4:3I ).

36

O altã dovadã a percepyiei divine oferite sangvinicului Petru, liderul Bisericii primare, se vede ‘n modul unic ‘n care s-a confruntat cu problema creatã de Anania wi Safira, ‘n Fapte 5. Nu exista nici o urmã de amãrãciune sau animozitate ‘n modul ‘n care i-a tratat, ‘nsã acewtia doi care-l ‘nwelaserã pe Duhul Sfknt ‘naintea oamenilor, au fost dayi pe fayã wi au murit, acesta fiind un exemplu pentru Biserica primarã. “ntreaga afacere a fost tratatã ‘ntr-o manierã moderatã, care era strãinã sangvinicului Simon, ‘nsã era obiwnuitã pentru sangvinicul Petru, controlat de Duhul.

Un alt exemplu de ‘nyelepciune inspiratã prin Duhul este acela ‘n care Petru a stat ‘naintea Sinedriului wi a fost mustrat de marele preot pentru cã ‘ncearcã sã arunce asupra lor <skngele acelui om>. Petru nu s-a enervat, awa cum era ‘nclinayia sa sangvinicã, ci sub controlul Duhului, a rãspuns cu ‘nyelepciune: <Trebuie sã ascultãm mai mult de Dumnezeu deckt de oameni !>

Chiar wi atunci cknd este presat de alyii sã greweascã, crewtinul controlat de Duhul nu trebuie sã se supere, sã se irite, sau sã fie caustic. El poate ‘ntotdeauna sã facã ce este bine, fãrã a ‘ndurera pe Duhul Sfknt. Sangvinicii trebuie sã yinã minte acest lucru, avknd ‘n vedere mknia motivatã de firea lor. Pentru cã <harul lui Dumnezeu ‘yi, este deajuns> ‘n toate situayiile, nu trebuie sã-yi <iewi din pepeni> sau sã-yi ruinezi mãrturia printr-un comportament ostil. Victoria ta nu depinde de comportamentul altcuiva Vorbind din punct. de vedere omenesc, poyi avea ckteva motive sã te enervezi, ‘nsã ai ‘nlãuntrul tãu resurse divine pentru a rãspunde ‘n pace. Secretul este sã ‘nyelegi cã te scufunzi ‘n momentul ‘n care te gkndewti: < Acest om nu are nici un drept sã-mi facã awa ceva! > Niciodatã sã nu rãspunzi astfel, ci ‘n Duhul.

Chiar wi atunci cknd domnul Sangvinic este controlat de Duhul Sfknt,el va fi entuziast wi extrovertit. Dumnezeu l-a fãcut astfel. “nsã uneori rãspunsul sãu categoric la anumite situayii poate fi interpretat ‘n mod eronat ca fiind ostil. El va trebui sã vegheze ‘n acest punct, ‘n special atunci cknd se aflã ‘n preajma necredinciowilor, pentru cã acewtia se awteaptã ca toyi crewtinii sã fie calmi wi senini.

Bucuria lui Petru

Bucuria e o manifestare naturalã a temperamentului sangvinic. De obicei, nu numai cã domnul Sangvinic are o mare bucurie ‘n ceea ce face, ‘nsã are wi talentul de a-wi apropia oamenii din jurul lui, sã se bucure de viayã. Cu toate acestea, el are tendinya de a se ofensa cu uwurinyã, iar bucuria sa poate fi transformatã ‘n bombãnealq sau vãicãrealã din cauza modului ‘n care l-au tratat oamenii, sau din cauza turnurii pe care au luat-o lucrurile. Aceasta va produce o stare de depresie, ce de obicei ‘nsq, este ‘mprãwtiatã de primul obiect pe care ‘l ‘ntklnewte ‘n jur, care-i stkrnewte interesul.

Reacyia lui Petru confruntat cu ameninyarea de-a fi bãtut cu severitate de cqtre mai marii Sanhedrinului, este reversul a ceea ce ne-am putea awtepta de la un sangvinic. “n Fapte 5:41 citim: < Ei au plecat dinaintea Soborului, wi s-au bucurat cã au fost ‘nvredniciyi sã fie batjocoriyi, pentru Numele Lui >. Aceastã reacyie este dovada controlului Duhului. “n Efeseni 5, observãm cã una dintre primele caracteristici ale unei vieyi umplute de Duhul este o inimã veselã. Acesta e motivul pentru care Petru a plecat <bucurkndu-se>, ‘n loc sã ckrteascã. Orice crewtin care cautã sã umble ‘n Duhul ‘wi va controla vorbirea. Cknd te surprinzi bombãnind,criticknd,murmurknd, sau folosind alte expresii

37

verbale de vãicãrealã, aceasta este dovada cã tu nu ewti controlat de Duhul. Duhul Sfknt ne va da o ‘nclinayie spontanã de a ne bucura, împlinind astfel <voia lui Dumnezeu ‘n Hristos Isus cu privire la noi > ( 1 Tesaloniceni 5:18 ).

Umilinya lui Petru

Cu siguranyã cã umilinya nu este o caracteristicã a sangvinicului.·Trãsãturile naturale de egoism ale domnului Sangvinic ‘l determinã sã fie un cãutãtor de slavã. Din acest motiv, el rareori ajutã pe oameni ‘n ascuns wi face totul cu fanfare wi tam-tam, pentru a fi ckt mai apreciat posibil. Acesta nu este cazul sangvinicului Petru, controlat de Duhul. O ilustrayie excelentã se aflã ‘n Fapte 9:36-42. Dorca, o femeie ce <fãcea o mulyime de fapte bune wi milostenii>·, s-a ‘mloolnãvil wi a murit.. Pentru cã Petru se afla ‘n lope, orawul unde locuia femeia, liderii bisericii au trimis dupã el. Conduita lui Petru, prezentatq ‘n versetele 39-42, e un exemplu clasic al modului ‘n care Duhul Sfknt modificã pe egotistul sangvinic.

< Petru s-a sculal, wi a plecat ‘mpreunã cu ei. Cknd au sosit,l-au dus ‘n odaia de sus. Toate vãduvele l-au ‘nconjurat plkngknd, wi i-au arãtat hainele wi cãmãwile pe care le fãcea Dorca pe cknd era cu ele >. Petru a scos pe toatã lumea afarã,a ‘ngenunchiat,wi s-a rugat; apoi,s-a ‘ntors spre trup,wi a zis: <Tabita,scoalã-te!>Ea a deschis ochii wi,cknd a vãzut pe Petru, a stãtut ‘n capul oaselor. El i-a dat mkna, wi a ridicat-o ‘n sus. El chemat ‘ndatã pe sfinyi wi pe vãduve,wi le-a pus-o ‘nainte vie. Minunea aceasta a fost cunoscutq ‘n toatã cetatea Iope,wi mulyi au crezut ‘n Domnul>.Ce ar putea sã aducã mai multã slavã reputayiei unui om deckt ‘nvierea

unui mort? Wi totuwi, Petru a insistat ca toyi sã iasã afarã din camerã, awa ‘nckt nimeni nu a putut vedea ce face. El s-a bucurat de intimitatea care oferea slava exclusiv lui Dumnezeu. O astfel de conduitã este atkt de neobiwnuitq pentru un om cu temperamentul nativ al lui Petru, ‘nckt ea nu poate fi deckt lucrarea Duhului Sfknt.

Starea de rugqciune a lui Petru

O dificultate continuã pentru majoritatea sangvinicilor este lipsa de consecvenyã ‘n obiceiurile lor devoyionale. Fqrq odihnq dupq cum Ie este natura, lor le este uwor sq se ‘nvkrtq ‘ncoace wi ‘ncolo, implickndu-se ‘n tot. felul de <activitqyi pentru Domnul>, fqrq a petrece prea mult timp cu El ‘n rugqciune wi studiu biblic. “n firea lor, mulyi crewtini sangvinici sunt foarte superficiali wi ‘nclinayi a fi firewti ‘n deciziile lor, ‘nsã timpul petrecut ‘n studiu biblic zilnic wi ‘n rugqciune, pare a avea un mare impact asupra lor.

Capitolul 10 din Faptele Apostolilor dezvqluie o experienyã interesantã din viaya con-trolatq de Duhul a sangvinicului Petru. Prea puyin wtia el cq timpul de rugãciune petrecut pe acoperiwul casei va duce la o a doua folosire a <cheilor “mpqrqyiei >-deschiderea cerului pentru Neamuri, prin Evanghelie. Pe mqsurq ce se ruga, el a avut. viziunea unei feye de masã ce cobora din ceruri, plinq cu tot felul de animale cu patru picioare, el fiind instruit sq taie wi sq mqnknce. Versetul 19 ne spune: <Wi pe cknd se gkndea Petru la vedenia aceea, Duhul i-a zis ...> Multor crewtini sangvinici le lipsewte cqlquzirea Duhului tocmai din cauza activitqyii lor neobosite, care ‘i împiedicã sã vorbeascq cu Domnul wi sq audq ce spune El.

38

Dragostea lui Petru

Aceeawi povestire reveleazã o altq modificare a sangvinicului Petru de cqtre Duhul Sfknt. Sangvinicii au tendinya de a fi ‘ncqpqyknayi wi ‘ndqrãtnici. Rareori poate cineva sã giceascq gradul lor de bigotism. Deseori, ei spun bun venit unei wanse de a izbucni. Dacq wi-au fixat ceva ‘n minte, au tendinya de a refuza dovada contrariului, fiind foarte greu sq-i determini a-wi schimba opiniile. “nainte de Cincizecime, Petru a revelal. aceste caracteristici din belwug, ‘nsq acum, controlat fiind de Duhul Sfknt, lucrurile erau diferite.

Fiind un bun israelit, el avea ‘nsqmknyat ‘n fiinya lui o repulsie fayq de toyi cei dintre Neamuri, ‘n special fayq de soldayii romani. Acum, Duhul lui Dumnezeu ‘l instruiewte sq meargq la Corneliu,un sutaw roman, pentru a-i vesti Evanghelia. Rqspunsul lui Petru a fost unul de imediatq ascultare ( versetul 21 ).

Corneliu, deplin convins de Duhul Sfknt, l-a primit bine pe Petru, <s-a aruncat la picioarele lui wi i s-a ‘nchinat. Dar Petru l-a ridicat, wi a zis: < Scoalã-te, wi eu sunt om !> Aceastq reacyie umilq a lui Petru este o altq mqrturie a influenyei Duhului Sfknt.

Chiar ‘nainte ca Petru sq cunoascq natura ‘nsqrcinãrii sale sau, profunda schimbare pe care o adusese Dumnezeu, el wi-a dezvqluit preocuparea obiectivq pentru Neamuri. El a spus: <Wtiyi cq nu este ‘ngqduit de Lege ca un iudeu sq se ‘nsoyeascq ‘mpreunq cu unul de alt neam, sau sq vinq la el; dar Dumnezeu mi-a arqtat sq nu numesc pe nici un om spurcat sau necurat. De aceea am venit fqrq ckrtire cknd m-ai chemat>. Aceastã relatare ilustreazq faptul cq nu doar gura lui Petru fusese sfinyitq, ci wi ‘ntreaga sa atitudine wi motivayie. Petru era hotqrkt sq fie cu totul la dispoziyia Dumnezeului celui viu. Versetul 20 prezintq cheia unei astfel de modificqri temperamentale: <dar Dumnezeu>. Aceste douq cuvinte garanteazq ajutor pentru orice sangvinic nedisciplinat, ‘ncqpqyknat, vanitos, cu o voinyã slabq. Dumnezeu Duhul Sfknt oferq tqrie pentru orice slqbiciune omeneascq.

Pentru cq a stat la dispoziyia Duhului Sfknt, Petru a propovqduit un mesaj umplut de Duhul, care a dus la mkntuirea acestor oameni dintre Neamuri. Rqspunsul a fost electrizant! < S-a pogorkt Duhul Sfknt peste toyi cei ce ascultau Cuvantul >. Cu toate cq iudeii care ‘l ‘nsoyeau pe Pavel au fost uimiyi, el a cqlquzit pe noii convertiyi la botezul ‘n apq: < Wi a poruncit sq fie botezayi ‘n Numele Domnului Isus Hristos >.

Blkndeyea lui Petru

Tendinya caracteristicq sangvinicului de a fi aspru, nerqbdqtor wi asemqnqtor cu proverbialul <taur ‘n magazinul de poryelan>, a pqrqsit pe Petru. El era atkt de controlat de Duhul ‘nckt nu mai putem gqsi nimic altceva deckt bunqtate wi blkndeye. Cknd s-a ‘ntors la Ierusalim, <‘l mustrau cei tqiayi ‘mprejur (legaliwtii iudei)>. Tipic pentru crewtinii controlayi de fire, ei nu au putut sq vadq dincolo de ‘ndqrqtnicia lor criticq, marea recoltq de suflete. “n loc sq strige la ei, reacyia normalã a sangvinicului Simon, vedem cq Petru, cu blkndeye, <a început sq le spunq pe rknd cele ‘ntkmplate> . Wi le-a oferit toate detaliile.

Datoritq explicayiei sale controlate de Duhul wi pline de tandreye, ei au rqspuns acestui prim seceriw al Neamurilor, cqci Biblia ne spune: <Dupq ce au

39

auzit aceste lucruri, s-au potolit, au slqvit pe Dumnezeu, wi au zis: < Dumnezeu a dat deci wi Neamurilor pocqinyã, ca sq aibq viaya.> Sangvinicul Petru nu wtia nimic despre principiul cq bunqtatea wi blkndeyea alungq criticismul, ‘nsq Duhul Sfknt wtia. “n loc sq incite la luptq wi dezbinare, Petru a atras pe oameni mai aproape unul de celqlalt. Nu putem deckt sq ne ‘ntrebqm dacq multe din ruwinoasele conflicte din istoria bisericii, ‘n cei 1900 ani care au trecut, nu s-ar fi putut evita, dacq liderii s-ar fi confruntat cu criticii lor, controlayi fiind de influenya Duhului Sfknt. Aceastã provocare,bine’nyeles,nu e limitatq la cei cu temperament sangvin.

Credinya lui Petru

Una din cele nouq caracteristici ale vieyii umplute de Duhul, ‘n conformitate cu Galateni 5:22,23, este credinya. Awa cum deja am v’zut, domnul wi doamna Sangvinicq, au tendinya de a fi temqtori. Acest lucru este ‘n special valabil atunci cknd sunt nevoiyi sq ia decizii singuri. Capitolul 12 al cqryii Fapte Apostolilor prezintq pe sangvinicul Petru ‘ntr-o luminq cu totul diferitq. “mpqratul lrod a ‘ntemniyat pe ckyiva dintre liderii bisericii, pentru cq dorea sq-i <topeascq>. Petru, singur wi ‘n ‘nchisoare, a fost chemat de Irod (12:6). “n loc sq se necqjeascq wi sq ajungq la exasperare din cauza ‘ngrijorqrii pentru siguranya sa, iatq cq doarme liniwtit, somnul fiindu-i ‘ntrerupt de apariyia unui ‘nger care ‘l pune ‘n libertate. A dormi ‘n astfel de condiyii, putea doar sq sugereze faptul cq Petru era relaxat wi netemqtor, ‘n grija Tatqlui squ ceresc.

Rqbdarea lui Petru

Sangvinicii au tendinya de a fi sarcastici pknq la punctul de injurie emoyionalq a pritenilor sqi. Ca wi consilier, am observat cq majoritatea oamenilor au gknduri sarcastice, ‘nsq au tendinya de a le yine numai pentru ei. Nu este cazul domnului Sangvinic. El scoate pe gurq aproape tot ceea ce-i vine ‘n minte.

Dupq eliberarea miraculoasq pe care ‘ngerul a fqcut-o lui Petru, el a ajuns la casa Mariei, mama lui Ioan, < unde erau adunayi mulyi laolaltq, wi se rugau. A bqtut la uwa care dqdea ‘n pridvor; wi o slujnicq, numitq Roda, a venit sq vadq cine e. A cunoscut glasul lui Petru; wi, de bucurie, ‘n loc sq deschidq, a alergat ‘nlquntru sq dea de veste cq Petru stq ‘naintea poryii. < Ewti nebunq ! >, i-au zis ei. Dar ea stqruia wi spunea cq el este. Ei, dimpotrivq, ziceau: < Este ‘ngerul lui ! > >

Ce fqcea oare nerqbdqtorul Petru (din punct de vedere natural), ‘n timp ce ne-credinciowii luptqtori ‘n rugqciune se ‘ndoiau de rqspunsul dat rugqciunilor lor ? Rqbdqtor, Petru < bqtea mereu >.

“n loc sq-i salute cu o notq de sarcasm ‘n vorbire, Scriptura ne spune cq < Petru, le-a fqcut semn cu mkna sq tacq, le-a istorisit cum ‘l scosese Domnul din temniyq>. Dacq a existat vreodatq o ocazie bunq pentru un lider de bisericq sq-wi critice prietenii, atunci aceasta era ocazia. “nsq Petru era mult mai preocupat de ‘ncurajarea lor spiritualq wi de harul lui Dumnezeu, deckt de ridiculizarea slqbiciunilor altora. Capitolul 12 este o demonstrayie ‘nsufleyitq a lucrqrii Duhului Sfknt ‘ntr-un temperament sangvin.

Conducerea lui Petru

Conducerea inspiratq de Duhul a sangvinicului apostol, devine evidentq ‘n capitolul 15 al cqryii Faptele Apostolilor, la un moment crucial ‘n istoria Bisericii primare. Pavel wi Barnaba tocmai se ‘ntorseserq din prima lor

40

cqlqtorie misionarq printre Neamuri. Reacyia crewtinilor legaliwti era una de amqrqciune, fqckndu-se <multq vorbq>.Pavel wi Barnaba au apqrut ‘naintea presbiterilor wi < au istorisit tot ce fqcuse Dumnezeu prin ei. Atunci, unii din partida Fariseilor, care crezuserq, s-au ridicat wi au zis cq Neamurile trebuie sq fie tqiate ‘mprejur,wi sq li se cearq sq pqzeascq Legea lui Moise...Dupq ce s-a fqcut multq vorbq,s-a sculat Petru>. Vorbirea lui Petru ‘n aceste circumstanye ostile a fost folositq de Duhul Sfknt sq aducq din nou unitate ‘n Biserica primarq. Cqci citim cq atunci cknd a isprqvit de vorbit, < toatq adunarea a tqcut, wi a ascultat pe Barnaba wi pe Pavel, care au istorisit toate semnele wi minunile pe care le fqcuse Dumnezeu prin ei ‘n mijlocul Neamurilor >.

Unul din lucrurile care-i ‘mpiedicq pe Sangvinici sq fie buni lideri pe o perioadq lungq de timp, e imaturitatea lor. Este greu pentru ei sã fie obiectivi, iar ‘n fierbinyeala bqtqliei, ei se implicq atkt de mult,‘nckt ‘n loc sq acyioneze ca uleiul ‘n apq, ei devin o sursq de iritare. Acest lucru limiteazq de obicei eficienya conducerii lor. Cu toate acestea, astfel de tendinye naturale sunt excluse din aceastq relatare despre comportamentul lui Petru. Singura expli-cayie pentru modul neobiwnuit ‘n care a acyionat Petru e controlul Duhului Sfknt.

Dovada cq Petru a fost un lider eficient ‘n zilele de ‘nceput ale tinerei biserici este ‘ntqritq pentru noi de apostolul Pavel, ‘n Galateni 2:8. Pavel a fost un intelectual cu o educayie superbq totuwi, ‘n aceste cuvinte el atribuie o mare valoare abilitqyii de conducere a prietenului squ sangvinic, apostolul Petru. < Cqci Cel ce fqcuse din Petru apostolul celor tqiayi ‘mprejur ...> - aceastq exprimare oferq o mqrturie contemporanq a rezultatelor miraculoase din temperamentul lui Petru, modificat de Duhul.

Eroarea lui Petru

Ar fi o grewealq sq gkndim cq, dupq Ziua Cincizecimii, Petru a fost ‘ntotdeauna controlat de Duhul. Crewtinii idealiwti au tendinya de a stabili standarde atkt de ireale,‘nckt. le este cu neputinyq sq le menyinq. Atunci, descurajayi, unii se opresc din a ‘ncerca sq mai umble ‘n Duhul. Awa cum vom vedea, Noul Testament ne aratq cq Petru nu a fost ‘ntotdeauna controlat de Duhul Sfknt dupq Ziua Cincizecimii.

Cu toate cq Dumnezeu este interesat ‘n fiecare experienyq a vieyilor noastre wi ne poruncewte sq umblqm ‘n sfinyenie, El nu stq la pkndq, gata sq ne pedepseascq pentru grewelile noastre. “mpãratul David este cunoscut ‘n Scripturq ca fiind un < om dupq inima lui Dumnezeu >,nu pentru cq a fost perfect,ci pentru cq s-a pocqit dupq ce a pqcqtuit wi s-a ‘ntors cu umilinyq la Dumnezeu, cerkndu-i iertare wi restaurarea harului Squ. Dumnezeu nu a ‘ncetat sq binecuvinteze pe acest ‘mpqrat dupq grelele pqcate fqptuite, ‘nsq a trimis condamnarea prin proorocul Natan wi l-a primit pe David ‘napoi, ‘n pqrtqwie. Chiar wi Ilie a ajuns atkt de deprimat, ‘nckt a cerut lui Dumnezeu sq-l lase sq moarq. Dumnezeu a iertat. pe marele profet wi l-a folosit ‘ntr-un mod mqrey dupq acest episod. Pentru cq crewtinii nu pot scqpa de impulsurile <firii pqmkntewti>- Galateni 5:16 ne ‘ndeamnq: < Umblayi ckrmuiyi de Duhul, wi nu ‘mpliniyi poftele firii pqmkntewti >. Aceastq provocare nu a fost fqcutq oamenilor fqrq Dumnezeu, ci crewtinilor. “n loc sq ajungem deprimayi din cauza pqcatelor noastre wi sq perpetuqm firea pqmknteascq prin auto’njosire, crewtinii care au pqcqtuit ar trebui sq invoce imediat mqrturisirea din 1 Ioan 1:9 wi sq se bucure de completa iertare wi uitare a pqcatului.

Revenirea lui Petru ‘napoi, la sangvinicul Simon, este relatatq de cqtre

41

apostolul Pavel ‘n Galateni 2. Se pare cq atunci cknd Petru se afla cu Pavel la Antiohia, <el mknca

‘mpreunq cu Neamurile>, pentru cq biserica din Antiohia conyinea un mare numqr de convertiyi dintre Neamuri. “nsq < cknd au venit ei ( anumiyi oameni veniserq din partea lui Iacov) ... s-a ferit wi a stat deoparte, de teama celor tqiayi ‘mprejur >. Apostolul Pavel spune cq, fqcknd awa, el nu umbla <drept dupq adevqrul Evangbeliei> (Galateni 2:14). Cumva, sangvinicul Petru s-a ‘ntors la sangvinicul Simon,din cauza <fricii>. Frica ( teama ) de oameni, este un atribut caracteristic al sangvinicului. Petru nu dorea sq-wi atragq dezacordul prietenilor sqi, awa cq s-a separat de frayii sqi dintre Neamuri,wi fqrq ‘ndoialq,i-a ofensat.Acest lucru,cu siguranyq, nu sugereazq faptul cq Dumnezeu ar fi ‘ncetat sq mai foloseascq viaya lui Petru, cqci aceste douq epistole au fost scrise cu mult timp dupq acest eveniment. Cu toate acestea, episodul ne sugereazq faptul cq, maturi fiind chiar, crewtinii umpluyi de Duhul trebuie sq vegheze asupra lor ‘nwiwi, cqci altfel, vor ajunge wi ei sq umble uneori ‘n fire.

Maturitatea lui Petru

Mtaturitatea spiritualq a apostolului se vede ‘ntr-un numqr de evenimente care au avut loc dupq acest episod. “nsq poate cq aceste ocazii s-au ivit datoritq umilinyei lui, dupq ce apostolul Pavel <i-a stqtut ‘mpotrivq ‘n fayq>(Galateni 2:11).“n loc sq respingq mustrarea lui Pavel,Petru a dat dovadq de o apreciere plinq de dragoste.“n a doua sa epistolq, scrisq aproape de sfkrwitul vieyii sale, vedem recunowtinya sangvinicului Petru fayq de Pavel, awa cum mqrturisewte chiar scrisul peniyei sale: < Sq credeyi cq ‘ndelunga rqbdare a Domnului nostru este mkntuire, cum v-a scris wi prea iubitul nostru frate Pavel, dupq ‘nyelepciunea datq lui > (2 Petru 3:13). Petru laudq ‘n continuare epistolele lui Pavel, iar ‘n versetul 16 el le pune ‘n rkndul Scripturilor Vechiului Testament. Aceasta este probabil cea mai mare recunoawtere pe care un crewtin evreu ar fi putut-o aduce unui altuia - recunoawterea lucrqrii lui Dumnezeu ‘n viaya lui Pavel, la fel ca ‘n viaya lui Moise, David, Daniel wi Samuel.

Transformarea sangvinicului apostol,demonstreazq clar faptul cq Dumnezeu poate sq te facq pe tine omul pe care El ‘l dorewte. De asemenea, ea aratq cq pentru fiecare slqbiciune mowtenitq, chiar wi pentru cele care s-au accentuat ‘n intensitate datoritq practicqrii ei, existq o vindecare. Dumnezeu Duhul Sfknt a avut ckte un punct tare pentru fiecare slqbiciune a sangvinicului. Domnul Sangvinic, ca wi oricare alt crewtin, trebuie sq aibq ‘ntotdeauna ‘naintea ochilor ‘ndemnul: < Fiyi plini de Duh > ( Efeseni 5:18 ).

42

43

5PAVEL COLERICLlL

Cea mai bunq ilustrayie a temperamentului coleric printre personajele din Biblie este apostolul Pavel. El este wi cea mai bunq ilustrayie a temperamentului coleric transformat. De fapt, el este un excelent exemplu al modului ‘n care Duhul Sfknt modificã o persoanq cu o voinyq puternicq, dupq convertire. “n Scripturq ni se reveleazq foarte puyine din activitqyile precrewtine ale lui Saul, iar 95 la sutq din experienyele sale ‘nregistrate aici, au avut loc dupq ce a fost umplut de Duhul Sfknt. Fqrq ‘ndoialq, el umblq prin paginile cqryii Faptele Apostolilor cu un picior coleric apqsat. Un coleric modificat; da, un coleric umplut de Duhul; da, ’nsq ‘ntru totul, un coleric. “nainte de a face un studiu detaliat al acestui apostol coleric, haideyi sq examinqm caracteristicile unei persoane colerice.

Domnul Coleric este un activist practic. Pentru el, toatq viaya este utilitarq. El are o voinyq puternicq; este un lider ‘nnqscut wi foarte optimist. Creierul squ este plin de idei, proiecte sau obiective, el fiind capabil de obicei sq le ducq la ‘ndeplinire. Ca wi domnul Sangvinic, el este un extrovertit, ‘nsq nu tot atkt de intens. Cu toate cq este foarte productiv ‘n viayq, el are serioase slqbiciuni naturale. Este un autosuficient, impetuos, un temperament aprins wi are tendinya de a fi tqios wi crud. Nimeni nu poate fi atkt de tqios wi sarcastic, ca un coleric. Ei sunt buni supraveghetori, generali, constructori, cruciayi, politicieni sau organizatori, ‘nsq de obicei nu sunt capabili sq facq o muncq minuyioasq.

Saul din Tars era nu numai un temperament coleric rece, ‘nsq era wi un coleric bine educat wi foarte religios. Awa cq nu ar trebui sq ne surprindq faptul cq, atunci cknd Saul din Tars apare pentru prima oarq ‘n scena Scripturii, el participq la uciderea cu pietre a lui Wtefan - primul martir crewtin despre care ni se relateazq.

Dupq o predicq magnificq a lui Wtefan, <diaconuI> umplut de Duhul, liderii religiowi ‘mpotrivitori au tqbqrkt asupra lui. < Cknd au auzit ei aceste vorbe, ‘i tqia pe inimq, wi scrkwneau din dinyi ‘mpotriva lui > ( Fapte 7:54 ).

Cknd Wtefan wi-a dezvqluit viziunea cerurilor wi a Domnului lsus stknd la dreapta tronului lui Dumnezeu, Scriptura ne spune cq < au ‘nceput sq rqcneascq, wi-au astupat urechile wi s-au nqpustit toyi ‘ntr-un gknd asupra lui. L-au tkrkt afarq din cetate, wi I-au ucis cu pietre. Martorii wi-au pus hainele la picioarele unui tknqr numit Saul >.Unii au sugerat cq punerea hainelor la picioarele lui Saul ar indica faptul cq el ar fi fost conducqtorul grupului. Alyi cqrturari au sugerat cq Saul a fost un memhru al Sanhedrinului, comitetul ales al celor waptezeci de presbiteri ‘n Israel. Era o mare cinste sq fii parte a acestui comitet, iar pentru un tknqr, lucrul acesta ar fi fost extrem de neobiwnuit. O astfel de sugestie ‘wi are originea ‘n Fapte 26:10, unde colericul apostol recunoawte cq, ‘n anii tinereyii sale el a mqrturisit ‘mpotriva crewtinilor ‘n Ierusalim, ‘naintea marilor preoyi. Saul a votat acolo ca acewtia sq fie omorkyi. “n orice caz, Fapte 8:1 aratq cq < Saul se ‘nvoise la uciderea lui Wtefan >.

Crud

44

“ncq de la ostilul squ debut, Saul a continuat sq se comporte ‘ntr-un mod aspru,crud, atkt de caracteristic temperamentului coleric. Mare parte din cruzii dictatori ai lumii wi criminalii, au avut ca temperament predominant, temperamentul coleric. Unul dintre cele mai grele lucruri pentru un crewtin coleric e acela de a ‘nvqya sq dea dovadq de < laptele bunqtqylii omenewti >.Deseori el este direct, sarcastic din punct de vedere verbal wi are o limbq tqioasq.

La o expoziyie, douq perechi s-au hotqrkt sq-wi analizeze scrisul de mknq la un computer IMB,iar colericul a fost primul care s-a oferit voluntar. Soyia wi prietenii sqi,care-l cunowteau de peste douqzeci de ani, au izbucnit ‘n hohote de rks cknd au vqzut cartona-wul pe care scria: <Dumneavoastrq aveyi o puternicq tendinyq de a fi tqios wi sarcastic>. Hohotele lor spontane de rks au dovedit cq acel computer lovise yinta cu precizie. De obicei e uwor sq recunowti cknd un coleric este umplut de Duhul, pentru cq vorbirea lui va fi presqratq cu o bunqtate motivatq de Duhul wi cu har, ‘n loc sq fie tqioasq, muwcqtoare, sau presqratq cu remarci neplqcute. Acest lucru este valabil wi ‘n ce privewte faptele sale.

Colericul Saul ‘wi face Ioc cu cruzime ‘n capitolele de ‘nceput ale cqryii Faptele Apostolilor, conducknd mari campanii de persecuyie ‘mpotriva Bisericii din lerusalim. Se pare cq ura sa pentru crewtini wi ‘ncercarea sa nemiloasq de a-i distruge,a fost inspiratq de religie.Istoria reveleazq faptul cq mulyi colerici au sqvkrwit fapte inumane ‘n numele religiei. Unii chiar au folosit crewtinismul ca un fel de mantie pentru a-wi acoperi mknia wi a-wi justifica faptele oribile.

Scriptura ‘l descrie pe Saul ca suflknd <ameninyarea wi uciderea ‘mpotriva ucenicilor Domnului>. La fel ca toyi colericii care au tendinya de a fi perfizi wi vicleni atunci cknd sunt motivayi de urq wi cruzime,Saul<s-a dus la marele Preot,wi i-a cerut scrisori cqtre sinagogile din Damasc, ca, dacq va gqsi pe unii umblknd pe Calea credinyei ( adicã pe crewtinii din Biserica primarq), atkt bqrbayi ckt wi femei, sq-i aducq legayi la Ierusalim> (Fapte 9:1-2). Cu aceste documente ale autoritqyii ‘n mknq, Saul era un prigonitor ‘nfocat, avknd puterea de viayq wi de moarte pentru <duwmanii poporului.>Unul dintre oamenii care locuiau la Damasc ‘n acea vreme, Anania, a recunoscut cq wtia ckt de mult rqu fqcea acest om. De fapt, din cauza fostei brutalitqyi a lui Saul, Anania a ezitat sq creadq mesajul Duhului Sfknt, anume cq acest puternic duwman se convertise.

Cam atkt cunoawtem despre activitqyile precrewtine ale lui Pavel, ‘nsq este suficient pentru a stabili faptul cq temperamentul squ nativ era coleric. Fqrq ‘ndoialq cq mai avea un temperament secundar, cum dealtfel au toyi oamenii. Uneori este dificil sq determini temperamentul secundar, awa cum am menyionat ‘n capitolul 3, ‘nsq ‘n cazul lui Pavel, probabil cq acesta era melancolic. Acest lucru ne este sugerat de darurile sale mentale strqlucite,awa cum s-au reflectat ele ‘n principal prin scrierile sale. Spre deosebire de mulyi teologi melancolici care l-au urmat cu toate acestea,scrierile lui Pavel erau foarte practice, sugerknd faptul cq temperamentul squ coleric era predominant. Temperamentele care sunt ‘n principal melancolice, awa cum vom vedea, sunt de obicei mai teoretice sau filozofice, avknd tendinya de a fi nepractice.

Din pasajele deja examinate, putem deduce ckteva tendinye colerice disctincte ‘n Saul din Tars. El era un lider prin instinctul squ natural. Era foarte zelos wi ‘nclinat spre activitate. Era un individ mknios,ostil,plin de amqrqciune,suflknd < ameninyarea wi uciderea ‘mpotriva ucenicilor Domnului>. “n plus, era dur wi crud. Dupq toate probabilitqyile, Saul din Tars

45

ar fi devenit un mare lider,chiar dacq nu devenea crewtin.“ntklnirea sa cu Isus Hristos pe drumul Damascului, a schimbat direcyia conducerii sale, ‘nsq n-a micworat-o. De fapt, Duhul Sfknt a folosit abilitatea sa de conducere ca pe o foryq dinamicq pentru glorificarea lui Isus Hristos. E important sq yinem minte cq Dumnezeu nu oblitereazã temperamentul atunci cknd suntem umpluyi cu Duhul Sfknt, pentru cq fiecare persoanq ‘wi pqstreazq indi-vidualismul distinctiv. Astfel, Duhul Sfknt redirecyioneazq punctele noastre tari pentru a-l glorifica pe Dumnezeu wi tempereazq slqbiciunile noastre, folosindu-se de caracteristicile omului umplut cu Duhul. Saul devenit Pavel, a devenit un exemplu clasic de temperament coleric controlat de Duhul.

Voinyã puternicã

Unul dintre punctele tari ale temperamentului coleric este marea sa putere de voinyq. Dacq e ‘ndreptatq ‘n direcyia cea bunq, aceasta ‘l face un om plin de succes. Ca wi regulq, colericii reuwesc ‘n orice vocayie pe care o aleg,‘nsq nu pentru cq ar avea mai multe daruri mentale deckt celelalte temperamente. Succesul lor este atribuit mai degrabq hotqrkrii lor deckt abilitqyii lor native. Cknd alyii au abandonat o ‘ncercare sau un proiect, domnul Coleric continuq cu tenacitate pknq cknd ‘wi atinge scopul. Apostolul Pavel se referq la aceasta ‘n 1 Corinteni 9:24-27, atunci cknd descrie standardele de auto-disciplinq.

< Nu wtiyi cq cei ce aleargq ‘n locul de alergare, toyi aleargq, dar numai unul capqtq premiul ? Alergayi dar ‘n awa fel ca sq cqpqtayi premiul ! Toyi cei ce se luptq la jocurile de obwte, se supun la tot felul de ‘nfrknqri. Wi ei fac lucrul acesta ca sq capete o cununq, care se poate vewteji: noi sq facem lucrul acesta pentru o cununq care nu se poate vewteji. Eu, deci, alerg, dar nu ca wi cum n-aw wti ‘ncotro alerg. Mq lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovewte ‘n vknt. Ci mq port aspru cu trupul meu, wi-l yin ‘n stqpknire, ca nu cumva, dupq ce am propovqduit altora, eu ‘nsumi sq fiu lepqdat >.

Acest text ne dezvqluie ckteva lucruri despre aceastq voinyq puternicq a colericului apostol. El indicq faptul cq el era temperat ‘n toate lucrurile. Activitatea lui nu era aceea a sangvinicului, ce nu are nevoie de nici un scop pentru a-l satisface, pentru cq bucuria de a fi activ ‘i oferq suficientq satisfacyie. Colericul apostol alerga <dar nu ca wi cum n-ar fi wtiut ‘ncotro aleargq >, acest lucru indicknd faptul cq el wtia unde se aflq, unde a fost wi unde urma sq ajungq;orice ar fi fqcut avea un scop wi o semnificayie. De asemenea,el spune aici cq el nu face abuz de trupul squ:<Mq port aspru cu trupul meu,wi-l yin ‘n stqpknire>.Cu greu ne putem imagina un Pavel obez sau ne’nfrknat, chiar wi ‘n societatea noastrq.

Acelawi apostol coleric este cel care ne-a dezvqluit un secret important din viaya sa personalq, referitor la modul ‘n care putem trqi o viayq de victotrie asupra slqbiciunilor noastre. El wtia cq autodisciplina ‘ncepe ‘n minte. Dacq nu te decizi ‘n mintea ta sq faci ceva greu, probabil cq nu-l vei duce la capqt. “n 2 Corinteni 10, Pavel descrie puterea spiritualq care locuiewte ‘n <carnea > crewtinului, aceasta ‘nsemnknd trupul lui, adicq <orice gknd ‘l facem rob ascultqrii de Hristos>. Crewtinul disciplinat are ‘n mintea sa un scop bun, care produce sentimente pozitive ‘n inima sa. Acest lucru e foarte important, cqci Domnul Isus a spus: <Awa cum gkndewte un om ‘n inima lui, awa este el >. Succesul ‘n viaya unui crewtin ‘ncepe ‘n mintea lui, iar aceasta e modelatq de voinyã. Dacq ‘yi ‘ngqdui slqbiciunile, scuzkndu-le wi protejkndu-te,tu nu te vei schimba. Numai acyionknd pe baza adevqrului cq < pot totul ‘n Hristos, care mq ‘ntqrewte >, vei fi victorios ‘n rqzboiul temperamentului

46

(Filipeni 4:13 ).Marea putere de voinyq a fqcut din colericul apostol un om foarte

dinamic. El era decis wi foarte motivat, posedknd abilitatea de a conduce wi motiva pe alyii. Se pqrea cq e neobosit wi plin de credinyq. Cu toate acestea, marea putere de voinyq are unele slqbiciuni subtile wi pericole. De multe ori un crewtin coleric este considerat un om mare ‘n credinyq, pe cknd ‘n realitate credinya sa este o formq exageratq de auto’ncredere. Una dintre cele mai mari dificultqyi ale domnului Coleric este aceea de a se ‘ncrede ‘n Domnul, nu ‘n tem-peramentul squ coleric. El trebuie sq yinq minte cq succesul nu se datoreazq nici mqreyiei sale, nici puterii sale, ci < <prin Duhul Meu >, zice Domnul >. Pavel era foarte conwtient de nevoia sa de resurse divine.

Semnul distinctiv al apostolului coleric -perseverenya sa- e o caracteristicq admirabilq atunci cknd e direcyionatq de Duhul Sfknt. “nsq perseverenya poate determina pe crewtinul coleric. “nsq tot perseverenya poate face pe crewtinul coleric sq se ‘ndepqrteze de voia lui Dumnezeu. Cu toate cq unii dintre respectayii mei prieteni crewtini au tendinya de a gkndi cq apostolul Pavel nu a grewit dupã convertirea sa, eu cred cq Biblia relateazq un incident referitor la perseverenya sa grewit direcyionatq.

Cqtre sfkrwitul celei de-a treia cqlqtorii misionare a lui Pavel,despre care se relateazq ‘n Fapte 20, el a decis ca, < dacq-i va fi cu putinyq,sq fie ‘n Ierusalim de ziua Cincizecimii >. Nu avem nici o indicayie cq aceastq hotqrkre ar fi venit de la Duhul Sfknt. Era o dorinyq puternicq wi un scop ‘ndoielnic, ‘nsq acesta a crescut wi a devenit o dorinyq categoricq, atrqgqtoare. “n loc sq viziteze biserica din Efes, el a chemal. pe presbiteri sq se ‘ntklneascq cu el la Milet. Versetul 22 ne spune cq el zicea cq este <‘mpins de Duhul> sq se ducq la Ierusalim. Nu ni se spune cq ar fi ‘ntrebat pe Domnul cu privire la acest lucru, ‘nsq wi-a fqcut ‘n awa fel planul, ‘nckt sq se potriveascq cu dorinyele lui.

Aceastq povestire indicq faptul cq pknq wi un crewtin matur poate iewi din voia lui Dumnezeu, awezkndu-wi voinya mai presus de cea a lui Dumnezeu. Versetul 23 ne aratq cq Pavel deja fusese avertiza de consecinyele neplqcute ce vor urma, cqci <Duhul Sfknt mq ‘nwtiinyeazq din cetate ‘n cetate cq mq awteaptq lanyuri wi necazuri>. “nsq Pavel nu era descurajat de acestea, cqci,spune el: < Eu nu yin numaideckt la viaya mea, ca wi cum mi-ar fi scumpq, ci vreau numai sq-mi sfkrwesc cu bucurie calea wi slujba, pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca sq vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu >.

Domnul dorea ca Pavel sq-wi sfqrweascq calea cu bucurie, ‘nsq timpul wi locul nu fuseserq ‘ncq dezvqluite lui Pavel. Dacq Dumnezeu dorea ca Pavel sq meargq la Ierusalim, harul Squ ar fi fost cel care l-ar fi convins, nu decizia sa. Cq Pavel a iewit sau nu din voia lui Dumnezeu prin decizia aceasta de a merge la Ierusalim,acesta este un subiect asupra cqruia nu vreau sq fiu dogmatic,cu toate cq eu personal,cred cq a iewit din voia Sa. “nsq nu existq ‘ndoialq cq atitudinea sa a fost din fire,nu din Duhul. Uneori cred cq crewtinii au tendinya de a pierde multq bucurie spiritualq, nu din cauzq cã ar face lucruri grewite, ci din cauzq cq fac acele lucruri ‘ntr-un mod grewit. Adicq, ei se hotqrqsc sq facq ceva, ‘nsq nu-L ‘ntreabq pe Dumnezeu pentru cq le este teamq cq El ar spune <nu>, awa cq acyionea-zq dupq cum au hotqrkt. Chiar dacq lucrurile se sfqrwesc cu bine, ne-am putea ‘ntreba dacq acewti oameni n-ar fi fost mai fericiyi dacq ar fi accentuat avertismentul <recunoawte-L ‘n toate cqile tale wi El ‘yi va netezi cqrqrile>, ‘n loc sq-wi arcuiascq spatele coleric wi sq-wi ‘nclewteze fqlcile, ‘n ‘ncercarea de a face dupq voia lor.

Cu siguranyq, Duhul Sfknt wi-a dezvqluit voia lui Pavel, ‘n ce privewte

47

cqlqtoria la Ierusalim, cqci capitolul 21 indicq faptul cq atunci cknd a ajuns ‘n Tir, Duhul Sfknt i-a avertizat prin ucenici <sq nu se suie la Ierusalim>. “nsã Pavel, neabqtut, a persistat ‘n decizia sa. Ckteva zile mai tkrziu, dupq ce au ajuns la Cezarea, au rqmas ‘n casa lui Filip,evanghelistul. Un profet iudeu numit Agab a venit wi, luknd brkul lui Pavel, i-a legat mkinile wi picioarele, zicknd: <latã ce zice Duhul Sfknt: <Awa vor lega Iudeii ‘n Ierusalim pe omul acela al cui este brkul acesta,wi-l vor da ‘n mkinile Neamurilor>>.Cknd credinciowii au auzit aceste cuvinte, l-au <rugat pe Pavel sq nu se suie la Ierusalim >.“nsq Pavel a refuzat sq asculte de avertismentele lor. Scriptura ne spune: < Dacq am vqzut cq nu-l putem ‘ndupleca, n-am mai stqruit, wi am zis: <Facq-se voia Domnului> >.Ori toyi acewti ucenici wi profeyi greweau, ori Pavel era cel care grewea. Colericii ‘ncqpqyknayi, ‘ndqrqtnici, au nevoie sq ‘nveye cq atunci cknd oameni motivayi spiritual le recomandq o schimbare de direcyie, ar fi mai bine sq caute voia Duhului Sfknt ‘n acea chestiune. Acest lucru este greu pentru colerici, pentru cq ei trag ‘n direcyia opusq. Cu ckt ‘ncercqm sq ne opunem mai mult unui coleric, ‘ncercknd sq-i ‘mpiedicqm activitqyile, cu atkt acesta se opune mai tare.

Un medic crewtin a descris ‘n mod analitic, douq reacyii diferite fayq de rezistenya de care au dat dovadq doi prieteni ai sqi, slujitori ai bisericii. Cknd prietenul squ sangvinic era contrazis sau ameninyat,dorinya lui era aceea de a <scoate pe cel ce-l ameninya la o cafea, avknd pqrtqwie cu el>. Nesiguranya lui ‘l fqcea sq doreascq a-wi folosi darurile harismatice pentru a-wi atrage adversarul la cooperare. “nsq prietenul coleric reacyiona la respingere <foryknd wi mai mult lucrurile>.

Ispita permanentq a crewtinilor colerici este aceea de a se gkndi ‘ntotdeauna sq facq ceva wi de a urmqri acest lucru, fqrq a wti dacq este sau nu voia lui Dumnezeu. Acest lucru poate produce un aparent lucrqtor crewtin,‘nsq nu wi un crewtin fericit,acesta nepunkndu-wi ‘n practicq ‘n cel mai bun mod, talentele sale. Un coleric umplut de Duhul va depqwi ‘ntotdeauna un coleric firesc. Ca wi orice alt temperament, domnul Coleric are o nevoie disperatã de a fi umplut cu Duhul Sfknt. A face altfel, ‘nseamnq a aduna multe dificultqyi ce nu sunt necesare, awa cum a fqcut apostolul Pavel.

Se wtie bine ce s-a ‘ntkmplat colericului apostol care, mai mult coleric deckt apostol, a refuzat avertismentele Duhului Sfknt wi s-a dus la Ierusalim. Un pqcat duce la un altul wi iatq cq-l gqsim pe Pavel ras ‘n cap wi depunknd un jurqmknt israelit, toate acestea ‘ntr-o ‘ncercare de a-i mulyumi pe iudei. Compromisul obiwnuit nu este o ispitq pentru colerici, ‘nsq acewtia sunt vulnerabili la compromis atunci cknd se gkndesc cq grewesc doar ‘ntr-un lucru mic, ce va fi ‘nsq urmat de un mare bine. Se poate cq aceasta sq fi fost judecata apostolului atunci cknd s-a dus la Ierusalim wi a ‘mplinit obiceiul iudaic, cqci avea o mare povarq ‘n inimq, ‘n ce privewte evanghelizarea iudeilor.

Dumnezeu ‘l chemase pe Pavel la o mare lucrare printre Neamuri, lucrare pe care a ‘mplinit-o; ‘nsq spiritul nayionalist al lui Pavel a pus pe inima lui o mare povarq pentru propriul popor, lucru de ‘nyeles wi lqudabil. Ne’ndoielnic, el a crezut cq, dacq va trece prin acest ritual al iudeilor, care pentru el era lipsit de ‘nsemnqtate, se va pune bine cu iudeii din Ierusalim wi astfel le va putea predica Evanghelia. El a ‘nvqyat - wi toyi crewtinii ar trebui sq ‘nveye din aceastq experienyq relatatq ‘n Fapte 21 wi 22 - cq niciodatq nu este bine sq faci ceva grewit pentru a obyine ceva bun. “ntotdeauna este rqu sq faci ceva rqu ! “n realitate, neascultarea e o formã a necredinyei, o lipsq a ‘ncrederii cq, dacq Dumnezeu vrea ca noi sq predicqm la Ierusalim sau sq

48

mqrturisim unei mari mulyimi sau unei anumite persoane, El va ‘nlesni toate lucrurile. Dumnezeu poate folosi mknia oamenilor pentru ca El sq fie lqudat. “nsq El nu are nevoie de pqcatul nostru, pentru a se descoperi harul Squ.

Apostolul coleric a plqtit din greu pentru aceastq scurtq perioadq de ‘ncqpqyknare. El a fost ‘ntemniyat la Ierusalim wi apoi a fost. transferat la Cezarea, unde a rqmas aproximativ doi ani. El a ‘nvqyat o lecyie mare prin aceastq experienyq personalã, de care toyi crewtinii colerici pot protita: aceea de a-wi direcyiona marea putere a voinyei lor ‘nspre Dumnezeu, care nu face nici o grewealq ‘n ce privewte vieyile lor.

Aceastq perioadq de ‘ncqpqyknare (voinyq de sine) s-ar pqrea cq a fost mqrturisitq de Pavel,dewi Scriptura nu ne indicq aceasta, pentru cq ‘l gqsim pe Pavel mergknd ‘nainte dupq aceastq perioadq de poticnire wi este din nou roditor wi folositor ‘n mkinile Duhului lui Dumnezeu. Awa cum am vqzut din viaya sangvinicului Petru, vedem acum wi ‘n viaya colericului apostol cq Dumnezeu nu poartq picq, chiar dacq pqcqtuim. Cqci Dumnezeu a continuat sq-l foloseascq ‘n mod minunat pe acest om, ‘n ‘nchisoare, ca martor pentru guvernatori, ‘mpqrayi, wi ‘n cele din urmq, chiar pentru ‘nsuwi Cezar. Multe din epistolele lui Pavel au fost scrise dupq aceastq ‘ntkmplare ‘n care a fost implicat temperamentul squ firesc. “mpqcarea cu Dumnezeu este o experienyq instantanee pentru orice credincios care-wi recunoawte pqcatul wi se dedicq din nou lui Dumnezeu.

Ostil

Ostilitatea wi mknia ce caracterizeazq temperamentul coleric, nu sunt trqsqturi evi-dente ‘n viaya apostolului Pavel dupq convertirea sa.Acestea l-au motivat înainte de con-vertire,‘nsq dupq aceea,ele apar foarte rar. Un astfel de caz este înregistrat ‘n Fapte 15,la ‘nceputul celei de-a doua cqlqtorii misionare. Se pare cq Pavel wi Barnaba l-au luat pe tknqrul Ioan Marcu, un nepot al lui Barnaba, ‘n prima lor cqlqtorie, ‘nsq acesta s-a ‘ntors cknd au ajuns la Perga(Fapte 13:13). Din acest motiv,Pavel a fost hotqrkt sq nu-l mai ia ‘n a doua cqlqtorie. Un coleric nu poate tolera pe cei ce dau bir cu fugiyii. Prin natura sa,el nu poate fi tolerant cu cei care nu ‘mpqrtqwesc tenacitatea wi hotqrkrea lui ‘n faya adversitqyii. “nsq melancolicul-flegmatic Barnaba a insistat ca nepotul squ sq-i ‘nso-yeascq. Acest lucru e tipic temperamentului squ,pentru cq el era un prieten loial, un individ gata de sacrificiu, care a fost gata sq dea tknqrului o nouq wansq.

Pavel a fost absolut inflexibil. Versetul 39 indicq faptul cq < ne’nyelegerea aceasta a fost destul de mare, ca sq-i facq sq se despartq unul de altul. Barnaba a luat cu el pe Marcu, wi a plecat cu corabia la Cipru.> Unii crewtini trec peste asta, considerknd ‘mprejurarea a fi un mod minunat ‘n care Duhul Sfknt a dat startul la douq cqlqtorii misionare, nu doar la una singurq, ‘nsq nu acesl lucru ne este prezentat. Duhul Sfknt nu are nevoie de o ceartq ‘ntre frayi pentru a-wi duce la ‘ndeplinire voia. Cknd suntem umpluyi de Duhul, noi nu suntem certqreyi, mkniowi, ostili wi neiertqtori. Se poate cq nu a fost voia lui Dumnezeu ca Pavel wi Barnaba sq nu plece ‘n aceastq cqlqtorie ‘mpreunq, cqci putem spune cq El a binecuvkntat cu adevqrat a doua cqlqtorie misionarq wi pe noul tovarqw al lui Pavel, Sila. “nsq putem fi siguri cq Duhul Sfknt nu avea nevoie de o explozie tipic colericã din partea apostolului, pentru a precipita o astfel de decizie.

O altq erupyie a mkniei apostolului coleric se gqsewte ‘n Fapte 23. Pavel fusese arestat wi dus ‘naintea Sanhedrinului. Tocmai ‘wi ‘ncepuse pledoaria de apqrare, < eu am vieyuit cu toatq curqyia cugetului meu ‘naintea lui

49

Dumnezeu, pknq ‘n ziua aceasta >, cknd deodatq, marele preot Anania, a poruncit celor ce stqteau lqngq Pavel <sq-l loveascq peste gurq>. Reacyia instinctivq a lui Pavel a fost sq reacyioneze: <Te va bate Dumnezeu, pqrete vqruit ! Tu wezi sq mq judeci dupq Lege, wi poruncewti sq mq loveascq, ‘mpotriva Legii ! > Este adevqrat cq Pavel s-a scuzat cknd wi-a dat seama cq l-a insultat pe marele preot, ‘nsq izbucnirea sa ‘mpotriva nedreptqyii era expresia spontanq a ostilitqyii colerice.

Acest episod nu este descris aici pentru a discredita pe marele apostol, ci pentru a arqta cq un crewtin coleric are probleme cu mknia. El nu trebuie sq fie dominat de ea, cqci poate avea victorie asupra acesteia prin puterea Duhului Stknt,atunci cknd el este gata sq se confrunte cu ea numind-o pqcat,mqrturisind-o wi cerkndu-i lui Dumnezeu s-o ‘nlqture.El trebuie sq se pocqiascq de acyiunea aceasta atunci cknd se mknie. Cknd,la fel ca aposto-lul Pavel,el acyioneazq dupq voia sa,atunci este vulnerabil la ‘nvierea firii pqmkntewti.Acest lucru poate fi remediat doar prin umblarea ‘n Duhul. Ferice de acel coleric ( wi de cei din jurul squ) care e gata sq-wi eticheteze mknia imediat ca fiind pqcat, ‘mpotrivindu-se ispitei de a o scuza wi cerknd lui Dumnezeu sq-i dea pacea vieyii umplute de Duhul.

Auto-suficient

Ca rezultat al marii sale puteri de voinyq, domnul Coleric este foarte auto-suficient wi independent. Cu ckt are mai mult succes, cu atkt este mai auto-suficient. Aceastq awa-zisq auto-suficienyq a colericului apostol este vqzutq ‘n faptul cq a refuzat platq pentru lucrul squ crewtinesc, cu toate cq a recunoscut cq a fi plqtit era un lucru bun wi ‘ngqduit. Cknd mergea ‘ntr-o cetate sau ‘ntr-un sat pentru a sluji, el ‘wi practica meseria, aceea de facere a corturilor (20:34). Nu este grewit ca un om sq-wi ckwtige existenya prin muncq, ‘nsq aceasta este o reacyie tipic colericq. Rareori ‘l gqsim pe coleric ‘n poziyia de a primi ajutor caritabil. Ajuns aici ‘mi amintesc de tatql meu, care avea multe din temperamentul coleric. “n zilele marii recesiuni economice, era un lucru imposibil sq poatq obyine o slujbq sigurq. Nu numai cq talentul squ de a repara mawini era nefolositor acum pentru ‘nchisele uzine de automobile, dar handicapul squ, acela de a avea doar un singur picior, fãcea ca angajarea sa sq fie wi mai dificilq. “n timpul celor zece luni ‘n care am primit. ajutor caritabil, tatql meu a refuzat sq ia banii, dacq nu putea sq lucreze pentru ei. Agenyia de ajutor l-a lqsat sq repartizeze alimentele la casele celor ce primeau ajutor caritabil wi care nu aveau mijloace de transport, el acceptknd ajutorul qn aceste condiyii.

Datoritã acestui sentiment de independenyq wi auto-suficienyq, domnul Coleric nu se teme sq fie singur. De fapt, deseori e numit <un singuratic>,nu pentru cq nu-i plac oamenii, ci pentru cq deseori preferq sq facq unele lucruri singur. Aceastq trqsqturq e vizibilq wi ‘n apostolul Pavel: se duce singur ‘n orawul Atena - o comunitate scepticq, plinq de idolatrie.

Majoritatea oamenilor s-ar fi cufundat ‘n obscuritate wi ar fi awteptat pknq cknd ar fi venit forye noi - ‘nsq nu acesta a fost cazul apostolului Pavel. Fapte 17 indicq faptul cq inima sa ardea atkt de tare cknd a vqzut starea atenienilor, ‘nckt a intrat ‘n discuyii cu oamenii, wi cknd s-a adunat mulyimea ‘n jurul squ, el a fost dus la Areopagul de pe colina lui Marte, pentru a se adresa elitei ‘ntregului oraw.

Am fost la Atena wi am vqzut ruinele Acropolei, un centru magnific al ‘nchinqrii pqgkne pe vremea cknd Pavel era acolo. Mic de staturq, Pavel cred cq arqta minuscul pe lkngq structurile de piatrq ale Acropolei, ‘n timp ce

50

proclama adevqrul despre <Dumnezeul necunoscut>. Nestknjenit de poziyia sa de singuratic, apostolul coleric a proclamat ceea ce este considerat a fi un exemplu clasic de oratorie la amvon.Cu toate cq rqspunsul ascultq-torilor nu a fost coplewitor; Scriptura spune: <Totuwi,unii au trecut de partea lui wi au crezut> ( Fapte 17:34 ).

Spiritul de auto-suficienyq wi independenyq poate limita eficienya colericului crewtin, pentru cq el nu simte imediat nevoia de a avea o relayie personalq, devoyionalq cu Dumnezeu wi dependenya de lucrarea Duhului Sfknt. El este deseori atkt de eficient wi capabil ‘n ceea ce-l privewte, ‘nckt aplauzele oamenilor ‘i flateazq eul wi este ispitit sq desfqwoare o lucrare crewtineascq fqrq puterea lui Dumnezeu. Numai atunci cknd domnul Coleric recunoawte cq nu poate fi folosit fqrq puterea Duhului Sfknt, ‘wi poate supune marea putere de voinyq la o viayq devoyionalq disciplinatq, care are ca rezultat un slujitor al lui Dumnezeu umplut de putere.

Convertirea colericului Saul este tipicq pentru mqsurile extreme care sunt deseori necesare pentru a forya pe colericul adult sq se smereascq wi sq-L primeascq pe Isus Hristos. Nu wtim cu siguranyq dacq Pavel a auzit Evanghelia ‘nainte de predica lui Wtefan; cu toate acestea, se pare cq a dobkndit o oarecare cunowtinyq asupra a ceea ce spunea, pentru a dezvolta astfel intensa urq ce l-a determinat sq-i persecute pe crewtini. Acest lucru este sugerat wi de Domnul nostru, atunci cknd i-a spus lui Pavel: <Yi-ar fi greu sq arunci ‘napoi cu piciorul ‘ntr-un yepuw>, afirmayie ce indica faptul cq el se aflase sub puterea de convingere un timp. Aceastq auto-suficienyq a colericului pare a oferi o fermitate wi o opoziyie uimitoare ‘mpotriva puterii de convingere pe care Duhul Sfknt o aduce ‘n viaya adulyilor colerici. Henrietta C. Mears, una dintre cele mai bune educatoare crewtine din vremea noastrq, obiwnuia sq spunq: <Sq nu lawi niciodatq ca un junior sq creascq fqrq a-L cunoawte pe Isus Hristos>. Ea wtia cq mulyi bqieyi, ‘n special colericii, care nu-L cunosc pe Hristos pknq prin vremea cknd terminq clasa a wasea, vor rqspunde foarte greu Mkntuitorului; complexitatea vieyii este cea care ‘i ‘mpinge sq cadq ‘n genunchi. Acest lucru poate explica mqsurile extreme pe care le-a luat Domnul atunci cknd a trimis <o luminq din ceruri> ce l-a orbit pe Pavel, acesta auzind un glas care i-a vorbit (Fapte 9:1-8). Numai atunci cknd este umilit de adversitqyi, colericul va rqspunde invitayiei pline de har de a primi darul lui Dumnezeu de viayq vewnicq.

Dinamic

O altã caracteristicã a temperamentului coleric care e evidentq la apostolul Pavel, este abilitatea sa nativq de conducere. Aceasta a fost exercitatq ‘n activitqyile sale de la sfatul din Ierusalim wi a fost evidentã ‘n prima sa cqlqtorie misionarq. Barnaba wi Pavel au format prima echipq misionarq (Fapte 13). Barnaba era cel care, fiind crewtin mai dinainte, l-a invitat pe Saul, tknqrul convertit, sq lucreze cu el ‘n biserica din Antiohia (Fapte 11:25,26). Cu toate acestea, ‘n vremea ‘n care au pqrqsit insula Cipru, grupul era numit <Pavel wi tovarqwii sqi> (Fapte 13:13), indicknd faptul cq frkiele conducerii au intrat pe alte mkini. “ncepknd cu acest punct, se vorbea despre <Pavel wi Barnaba>. Conducerea a strqlucit ‘n multe ocazii, una fiind atunci cknd Pavel wi Sila s-au confruntat cu o tknqrq femeie ce era posedatq de un <duh de ghicire>. <Pavel, necqjit, s-a ‘ntors, wi a zis duhului: <“n Numele lui Isus Hristos, ‘yi poruncesc sq iewi din ea.. wi a iewit chiar ‘n ceasul acela> (Fapte 16:18). Aceastã atitudine agresivq, evident iniyiatq de Duhul

51

Sfknt, este caracteristicq lucrqrii colericului apostol. O altq ilustrayie se gqsewte ‘n Fapte 27:21-25. Pavel era prizonier pe bordul unei corqbii, cu destinayia Roma. “n mijlocul unei furtuni aprige, gardienii romani erau gata sq omoare pe toyi prizonierii, pentru cq obiceiul roman cerea ca paznicul sq plqteascq preyul prizonierilor scqpayi. Pavel a spus: <<Oamenilor, trebuia sq mq ascultayi, wi sq nu fi pornit cu corabia din Creta, ca sq fi scqpat de aceastq primejdie wi de aceastq pagubq. Acum vq sfqtuiesc sq fiyi cu voie bunq; pentru cq nici unul din voi nu va pieri; wi nu va fi altq pierdere deckt a corqbiei. Un ‘nger al Dumnezeului, al cqruia sunt eu, wi cqruia wi slujesc, mi s-a arqtat azi noapte, wi mi-a zis: <Nu te teme, Pavele; tu trebuie sq stai ‘naintea Cezarului; wi iatq cq Dumnezeu yi-a dqruit pe toyi cei ce merg cu corabia ‘mpreunq cu tine>. De aceea, oamenilor, liniwtiyi-vq, cqci am ‘ncredere ‘n Dumnezeu cq se va ‘ntkmpla awa cum mi s-a spus>>. Numai un coleric umplut cu Duhul ar fi putut reacyiona astfel ! Prizonierul a preluat autoritatea asupra corabiei capturatorului squ wi le-a salvat vieyile. Acesta a fost mai mult deckt doar un rqspuns intuitiv la o situayie provocatoare; era o ‘ncredere supranaturalq, venitq de la Dumnezeu.

O astfel de îndrqznealq l-a caracterizat pe apostol toatq viaya sa. Poate cq el este cel mai ‘ndrqzney martor despre care ni se relateazq ‘n analele Bisericii. Faptele Apostolilor, capitolul 22 ne prezintq modul ‘ndrqzney ‘n care a proclamat relayia sa cu Isus Hristos, ‘n faya iudeilor din Ierusalim,plini de urq ‘mpotriva lui Hristos,care i-au ‘ntrerupt predica într-o izbucnire de mknie wi au pornit o rqscoalq ce a fost ‘nqbuwitq doar de prezenya cqpitanului soldayilor romani. Ca wi prizonier,Pavel s-a apqrat cu onestitate ‘naintea lui Tertul,guverna-torul; ‘naintea lui Felix,care l-a ‘nlocuit pe Tertul; wi ‘naintea lui Agripa,‘mpqratul irodienilor. “n fiecare caz, el personal a provocat pe ‘mpqrat sau pe guvernator,cu mesajul squ. Pavel a fost un predicator plin de putere al Cuvkntului lui Dumnezeu.

O uimitoare ilustrayie a mqrturiei pline de ‘ndrqznealq a colericului apostol a apqrut. cknd, ca prizonier ‘n Roma, el a mqrturisit ‘ncontinuu celor ce l-au ‘ntemniyat wi oricui ar fi fost gata sq-l asculte. “n Filipeni 4:22,‘n timp ce trimitea salutqri bisericii din Filipi,el spune: <Toyi sfinyii vq trimet sqnqtate, mai ales cei din casa Cezarului>. Desigur, ne-am putea ‘ntreba cum se poate ca unii din casa acestuia sq fie sfinyi. Pentru cq toyi sfinyii sunt astfel modelayi prin auzirea wi primirea Evangheliei, poate cq putem presupune cq unii dintre ei au fost convertiyi prin soldayii romani care au fost ‘nlqnyuiyi laolaltq cu Pavel ‘n timpul ‘n-temniyqrii sale la Roma. Era obiceiul ca, ‘n timp ce-wi awtepta judecata, prizonierul sq fie legat cu un lany al cqrui capqt era prins de ‘ncheietura mkinii temnicerului squ. Cu greu ne putem ‘nchipui cq Pavel nu wi-ar fi proclamat cu ‘ndrqznealq credinya ‘n auzul celor ce ‘l pqzeau. Un martor atkt de ‘ndrqzney, inspirat de Duhul Sfknt, cu siguranyq a adus roadq, poate chiar ‘n casa Cezarului.

Practic

Ca regulq, colericii au ckteva caracteristici estetice, însã sunt foarte pract.ici. Pentru ei, deciziile trebuie luate astfel ‘nckt sq aibq ‘n vedere scopuri utilitare. Din acest motiv, este foarte greu pentru un coleric sq se relaxeze wi sq se bucure de un timp de odihnq cu familia. Mulyi colerici moderni sunt gata sq lucreze pknq la extenuare pentru a oferi cele mai mari beneficii familiei, ‘nsq lucrul pe care familia ‘l dorewte cel mai mult de la ei este dragostea lor, exprimatq prin timpul pe care acewtia o petrec ‘n familie.

Scrierile apostolului Pavel abundq ‘n comentarii practice, awa cum veyi

52

vedea dacq veyi citi ultimele douq sau trei capitole ale epistolelor sale. Scrisorile sale urmeazq de obicei un model de instruire doctrinarq ‘n prima parte, rqspund la ‘ntrebqrile credinciowilor wi cuprind ‘ndemnuri practice ‘n ultima parte.

Sistemul meu de coduri ‘n ce privewte culorile pe care le folosesc pentru a-mi ‘nsemna Biblia, cuprind galbenul pentru a sublinia poruncile, iar ultimele capitole ale epistolelor lui Pavel sunt aproape ‘n ‘ntregime acoperite cu galben. Aceste porunci au implicayii foarte practice pentru credinciowi.

Nu este greu sq sesizezi un predicator coleric, pentru cq predicile acestuia sunt pline de implicayii practice. Predicatorii melancolici sunt ‘nclinayi sq acentueze teologia wi sq intre ‘n abstract. Predicatorii sangvinici sunt cunoscuyi dupq oratoria wi sentimentalismul lor. Se ‘ntkmplq sq trqim ‘ntr-un timp care pune accentul foarte mult pe partea practicq a vieyii wi acest lucru explicq de ce multe din bisericile care cresc sunt pqstorite de colerici. Existq ckteva excepyii notabile, ‘nsq oamenii sunt gata sq se adune ‘n jurul unui om care ‘nvayã Cuvkntul lui Dumnezeu ‘n termeni simpli, cu aplicayii practice la viayq.

Caracteristicile practice ale predicatorilor colerici ‘i fac sq fie mai lungi ‘n vorbire deckt alyii. Deseori ‘nsq ei se descurcq ‘n acest aspect, pentru cq vorbesc repede wi menyin un interes suficient pentru a capta chiar wi pe crewtinii mai nerqbdqtori, care vor avea rqbdare pe tot parcursul predicii lor. Aceastq tendinyq ‘i determinq sq fie <·comunicatori care se impun >, pentru cq ei wtiu din punct de vedere practic cq numai Evanghelia va soluyiona problemele omenirii.

Asta se pare cq a fost wi motivayia apostolului Pavel la Troa, ‘n a treia sa cqlqtorie misionarq. Duminica, cknd ucenicii s-au adunat laolaltq pentru frkngerea pkinii, <Pavel, care trebuia sq plece a doua zi, vorbea ucenicilor wi wi-a lungit vorbirea pknq la miezul nopyii (Fapte 20:7). Pentru cq duminica era probabil zi de lucru, se pare cq acewtia s-au ‘ntklnit seara devreme, iar Pavel a predicat timp de patru sau cinci ore. Un om numit Eutih, ni se spune, a ayipit wi <a cqzut jos din catul al treilea, wi a fost ridicat mort>. Colericul apostol, fqrq a fi împiedicat de aceastq tragedie, <<s-a pogorkt, s-a repezit la el, I-a luat ‘n braye, wi a zis: <Nu vq tulburayi, cqci sufletul lui este ‘n el>>. Faptul cq a predicat acestui om pknq <la moarte>, nu l-a ‘mpiedicat pe coercitivul, colericul apostol gata oricknd de comunicare ! Imediat s-a ‘ntors la predica sa: <Dupq ce s-a suit iarqwi, a frknt pkinea, a cinat, wi a mai vorbit multq vreme pknq la ziuq. Apoi a plecat>.

Unul din liderii bisericii noastre, glumind - sau poate ‘n mod serios - a sugerat cq predica mea din duminica trecutq a fost foarte lungq. De asemenea, soyia mea mi-a fqcut semn arqtkndu-mi ceasul dupq o orq wi zece minute, lucru care era ceva neobiwnuit. Am rãspuns: <Eu nu sunt ca apostolul Pavel. N-am omorkt niciodatq pe nimeni cu predica mea>. Prietenul meu mi-a replicat cu ‘nyelepciune: <Pastore, atunci cknd vei putea face ceea ce a fqcut Pavel dupq ce l-a omorkt pe acel tknqr cu predica lui, atunci vei putea wi tu sq predici tot atqt de mult>. Este evident cq Pavel nu era doar un apostol coleric ci wi un coleric umplut de Duhul, avknd o dorinyq puternicq de a ‘nvqya pe oamenii pe care se putea sq nu-i mai vadq niciodatq pe pqmknt, adevqrurile lui Dumnezeu

Luptqtor

Colericii sunt niwte luptqtori ‘nnqscuyi. Ei sunt primii din orice comunitate care instigq la reforme. Cknd observq nedreptatea socialq, ei nu sunt doar

53

preocupayi, ci rqspund imediat: <Haideyi sq ne organizqm wi sq facem ceva>. Dupq ce am studiat pe colerici mulyi ani de zile, am ajuns la concluzia cq lupta lor nu este motivatq atkt de mult de sentimente de compasiune,ckt de ‘nclinayia lor spre acyiune.De obicei colericul luptqtor este un individ cu <piele tare>, insensibil la opiniile wi sentimentele altora. El este acel tip de temperament cqruia nu-i prea pasq ce gkndesc alyii. Aceastq tendinyq devine mai pronunyatq pe mqsurq ce trece timpul, ‘n special dacq experimenteazq un oarecare succes ‘n domeniul squ. Crewtinii colerici sunt ‘nclinayi sq decidq ce este bine wi sq treacq la acyiune, indiferent pe piciorul cui calcq sau pe cine ofenseazq. Aceasta poate fi o trqsqturq lqudabilq dacq este motivatã de puterea cea bunq, ‘nsq uneori ea este mascatq, pentru a pqrea crewtineascq.

Galateni 2 ne oferq o ‘nyelegere a conduitei brave, aspre, a apostolului coleric. Am vqzut aceeawi experienyq mai devreme, din punctul de vedere al sangvinicului Petru, care a avut pqrtqwie cu Neamurile doar pknq cknd au sosit din Iudea ckyiva crewtini iudei. Atunci, de teamq sq nu-i ofenseze, el s-a separat de frayii sqi dintre Neamuri wi de cqile lor. Faptul cq Pavel se numqra printre cei mai tineri credinciowi, cq era ‘n prezenya liderilor bisericii wi cq, cuvintele sale urmau a fi examinate ‘ndeaproape, nu au ‘mpiedicat pe colericul apostol sq acyioneze. Observknd cq credinciowii dintre iudei au fost ofensayi de Petru ‘ntr-un mod contrar <adevqrului Evangheliei>, Pavel <i-a stqtut ‘mpotrivq ‘n fayq, cqci era de oskndit>. Pavel spune mai departe cq a fqcut acest lucru <‘n faya tuturor>, zicknd: <Dacq tu, care ewti Iudeu, trqiewti ca Neamurile, wi nu ca Iudeii, cum silewti pe Neamuri sq trqiascq ‘n felul Iudeilor?>Faptul cq risca sq fie ridiculizat sau mustrat de acewti <presbiteri>, nu i se pqrea important lui Pavel. El a vqzut o nedreptate wi a fost ‘mpins s-o corecteze.

Mq gkndesc cq acel <nor mare de martori>, ce au o mai bunq ‘nyelegere a adevqrului de cknd s-au dus la Domnul, s-au bucurat de Pavel. Majoritatea crewtinilor, ‘n astfel de circumstanye,sunt tentayi sq-wi yinq gura atunci cknd este nevoie de mustrare sau sq plece wi sq critice prin spate persoana vizatq.“ntotdeauna este cel mai bine sq fi direct cu frayii ‘n Hristos.Deseori facem mai mult bine frayilor dacq-i mustrqm,deckt dacq tqcem. Este clar, e nevoie de multã grijã, pentru ca acyiunea noastrq sq fie motivatq de Duhui Sfknt wi nu de natura noastrq pqcqtoasq.

Amator de polemici

Cel care posedq din abundenyq un temperament coleric este tentat a fi un amator de polemicq, chiar wi atunci cknd e umplut cu Duhul Sfknt. Cknd e umplut cu Duhul, colericul va polemiza de dragul neprihqnirii; cknd umblq ‘n fire, el va polemiza datoritq calitqyilor sale colerice. Oriunde mergea, Pavel polemiza. Oamenii fie ‘l iubeau, fie ‘l urau. Iudeii zelowi, bine’nyeles, ‘l urau. El era urmat din oraw ‘n oraw de ckte o grupare, menitq doar sq producq tulburare wi sq-l persecute. “ntr-o ocazie, acewtia au aruncat cu pietre ‘n el wi l-au lqsat ca mort,‘n Iconia. Unii iudei din Ierusalim atkt de tare ‘l urau pe Pavel, ‘nckt conduita lor a devenit irayionalq. S-a format un grup de oameni care s-au legat prin jurqmknt cq nici nu vor mknca, nici nu vor bea, pknq cknd nu ‘l vor ucide pe Pavel.

“nsq nu toate reacyiile ‘ntkmpinate de colericul apostol ‘i erau ostile acestuia. El ‘i ‘ndemna pe oameni la sentimente de dragoste wi loialitate. De exemplu, Timotei wi Luca l-au urmat pknq la jumqtatea celei de-a doua cqlqtorii misionare.

Cei care iubeau pe Domnul wi erau plini de Duhul, ‘l iubeau pe Pavel cu

54

ardoare. “n cartea Faptele Apostolilor, ‘ntklnim oameni care plkngeau cknd Pavel pqrqsea cetatea. Acest om care a strqbqtut Orientul Mijlociu wi sudul Europei, cqlquzind mii de oameni la cunowtinya mkntuitoare a lui Isus Hristos, este probabil unul dintre cei mai iubiyi oameni ai crewtinqtqyii. Cei care l-au urkt o fqceau pentru cq el era un crewtin puternic.

Nu te awtepta ca toyi sq te iubeascq,dacq umbli ‘n Duhul, ci profitq de atitudinea cole-ricului apostol umplut de Duhul,ce era hotqrkt sq-I fie pe plac lui Dumnezeu, nu oamenilor. Unul mai mare deckt apostolul Pavel a fost urkt pentru neprihqnire - Domnul Isus Hristos. Dacq El nu a putut fi plqcut omenirii,nu te awtepta ca tu sq fii. Cu toate acestea, dacq simyi cq ewti un crewtin prea aspru, atunci ar fi bine sq te oprewti wi sq vezi dacq trqsqturile tale de coleric ies de sub controlul Duhului, sau dacq Duhul este cu adevqrat ‘n control asupra temperamentului tqu.

Motivayia lui Pavel

Colericul apostol a fost probabil cea mai optimistã fiinyq umanq din lume. Acest optimism a introdus motivayia ce nu a putut fi wtearsq din istoria Bisericii. “n 2 Corinteni 11, apostolul oferq un raport al cktorva dintre suferinyele sale ca slujitor al lui lsus Hristos.

<...’n osteneli, wi mai mult; ‘n temniye, wi mai mult; ‘n lovituri, fqrq numqr; de multe ori ‘n primejdii de moarte! De cinci ori am cqpqtat de la Iudei patruzeci de lovituri fqrq una; de trei ori am fost bqtut cu nuiele; o datq am fost ‘mprowcat cu pietre; de trei ori s-a sfqrkmat corabia cu mine; o noapte wi o zi am fost ‘n adkncul mqrii. Deseori am fost în cqlqtorii, ‘n primejdii pe rkuri, ‘n primejdii din partea tklharilor, ‘n primejdii din partea celor din neamul meu,’n primejdii din partea pqgknilor,’n primejdii ‘n cetqyi,’n primejdii ‘n pustie, ‘n primejdii pe mare, ‘n primejdii ‘ntre frayii mincinowi. “n osteneli wi necazuri, ‘n priveghiuri adesea, ‘n foame wi sete, ‘n posturi adesea, ‘n frig wi lipsq de ‘mbrqcqminte ! Wi, pe lkngq lucrurile de afarq,’n fiecare zi mq apasq grija pentru toate Bisericile>. Aceasta nu este o listq completã a suferinyelor lui Pavel, pentru cq a fost scrisq cu mult timp ‘nainte de a fi ‘ntemniyat la Ierusalim wi de a trece prin naufragiul din Marea Mediteranq, ‘n drum spre Roma. Cknd a scris aceste lucruri, el nu wtia cq va mai fi ‘n ‘nchisoare de cel puyin trei ori ‘ncq.

Vorbind din punct de vedere omenesc, ispita naturalq cknd treci prin ‘ncercqri este aceea de a renunya. “nsq nu awa s-a ‘ntkmplat cu colericul apostol umplut cu Duhul. Probabil cq cea mai bunq ilustrayie a optimismului squ se vede dupq ce a fost lovit cu pietre wi lqsat ca mort ‘n Iconia, ‘n prima sa cqlqtorie misionarq (Fapte 14:19-21). Majoritatea crewtinilor ar fi plecat acasq, neangajkndu-se niciodatq ‘n slujirea unor pqgkni atkt de nerecunoscqtori. Uneori noi citim cu uwurinyq aceste cuvinte: <... Au aruncat cu pietre ‘n Pavel, l-au tkrkt ‘n afara cetqyii crezknd cq este mort > wi ne gkndim foarte puyin la profunda suferinyq a apostolului. Nu suntem siguri dacq a fost cazul ca Dumnezeu sq-l ‘nvie pe Pavel, ‘nsq cei potrivnici s-au oprit din a-l mai lovi cu pietre pentru cq ‘l credeau mort, sau aproape mort. Asta ‘nseamnq cq el a suferit chinuri, contuzii wi posibil, oase rupte. “nsq ‘n loc sq renunye, el <s-a sculat wi a intrat ‘n cetate. A doua zi, a plecat cu Barnaba la Derbe. Dupq ce au propovqduit Evanghelia ‘n cetatea aceasta, wi au fqcut mulyi ucenici, s-au ‘ntors la Listra>. Ce anume ar fi putut motiva pe un om sq se ridice dintr-un morman de pietre, sq meargq wi sq predice Evanghelia ‘n Derbe wi ‘n scurt timp sq se ‘ntoarcq la Listra, la cei care aruncaserq ‘n el cu pietre? Nu existq explicayie omeneascq, ci doar una scripturalq. Pavel gqsise

55

secretul motivqrii, secret pe care mulyi oameni deprimayi wi apatici ai societqyii noastre se pare cq nu l-au descoperit.. Vechiul Testament ne spune: <Poporul piere din lipsq de cunowtinyq (viziune)> (Proverbe 29:18). Nici un om nu poate fi motivat fqrq a avea o viziune.Acesta este motivul pentru care un om bine pregqtit pentru viayq, ‘wi poate pierde interesul ‘n ea. Pentru cq ‘n viayq intervin schimbqri, acest om ‘wi poate atinge prea curknd scopul sau va descoperi cq acest scop este irealizabil. Dacq el nu-wi stabilewte o altq yintq,se va pierde.Oamenii optimiwti continuq a-wi menyine scopurile.

Secretul motivãrii apostolului coleric i-a fost dat de Duhul Sfknt. El l-a revelat bisericii din Filipi ‘n al treilea capitol,versetele 13 wi 14,unde a recunoscut cq, nefiind perfect, totuwi a ‘nvqyat sq facq un lucru: < Uitknd ce este ‘n urma mea, wi arunckndu-mq spre ce este ‘nainte, alerg spre yintq, pentru premiul chemqrii cerewti a lui Dumnezeu, ‘n Hristos Isus >.

Apostolul Pavel a putut uita loviturile cu pietre, naufragiile, foametea, bqtqile wi respingerea oamenilor, pentru cq nu s-a mai uitat ‘napoi; ‘n schimb, a privit ‘ntotdeauna ‘nainte, la scopul fundamental, la momentul ‘n care va sta ‘naintea lui Isus Hristos pentru a da socotealq asupra lui ‘nsuwi. Pe lkngq umplerea cu Duhul Sfknt, acesta este cel mai mare secret al motivqrii ‘n aceastq lume. De fapt, cele douq merg mknq ‘n mknq.

Atunci cknd crewtinul se vqicqrewte, ckrtewte wi se autocompqtimewte, el de fapt pri-vewte ‘napoi la afronturile personale,la pierderi,suferinye sau mustrqri. Acest lucru nu este niciodatq productiv,sqnqtos sau de vreun ajutor crewtinului. De fapt,este profund demorali-zant. Apostolul Pavel, ca wi Avraam ‘naintea lui,awtepta o cetate a cqrei ziditor wi fqcqtor e Dumnezeu. El awtepta ‘n special pe Mkntuitorul wi wi-a trqit viaya fiind motivat de faptul cq Isus Hristos va reveni, dorind ca Acesta sq-i spunq: < Vino, rob bun wi credincios >.

Dacq ewti un crewtin nemotivat, frustrat, ineficient, ‘yi sugerez ca, pe lkngq faptul cq trebuie sq-yi verifici viaya pentru a gqsi obiceiurile ce-L ‘ntristeazã pe Duhul Sfknt, sq-yi examinezi wi scopurile. Omul este un luptqtor ce cautq sq-wi atingq yinta; dacq nu are nici o yintq, el nu mai luptq. Ai observat vreodatq cq, atunci cknd ai o zi liberq de la servici, se pare cq ewti foarte puyin motivat, cu excepyia cazului ‘n care dorewti sq pleci undeva sau sq faci ceva special ? Anticiparea angajqrii ‘ntr-un proiect te motiveazq.

Experimenyele ‘ndelungate care s-au fqcut ‘n ce privewte motivayia,aratq cq <awa cum gkndewte omul ‘n inima sa,awa este el> wi asta ‘n special seara. Dacq mkine vrei sq fii mo-tivat, atunci du-te ‘n pat cu o gkndire pozitivq wi optimistq ‘n ce privewte ceea ce vrea Dumnezeu sq facq cu tine wi prin tine mkine. Gkndewte-te anticipat la ceea ce crezi cq Dumnezeu ‘yi cere sq faci mkine wi modul ‘n care te vei confrunta cu provocqrile wi oportu-nitqyile. Evanghelistul John Hunter a spus: <Crewtinii nu au probleme atunci cknd se con-fruntq cu diferitele aspecte ale vieyii,‘nsq dacq nu se confruntq cu ele ‘n credinyq,atunci ele devin probleme>.“n seara de dinaintea zilei tale libere,aweazq-te wi scrie o listq a tuturor lu-crurilor pe care le vrei ‘mplinite ‘n urmqtoarea zi, plasknd lucrurile ‘ntr-o ordine a prioritqyi-lor.Apoi roagq-te pentru asta.Vei fi uimit ckt de uwor e sq te trezewti ‘n ziua urmqtoare,ckt de fericit te vei simyi ‘n timpul zilei wi ckt de satisfqcut vei merge la culcare. “nsq dacq te duci ‘n pat gkndindu-te ckt de obosit ewti, e posibil sq fii obosit wi ‘n dimineaya urmqtoare.

“n ultimii doi ani am experimentat acest lucru, pentru cq obiwnuiam sq predic pknq la cinci predici duminica, trei dimineaya wi douq seara. La ‘ncheierea primei duminici ce conyinea un asemenea program, am fost complet epuizat, abia trqgkndu-mi picioarele ‘n pat la sfkrwitul zilei. Ultimul

56

lucru pe care l-am spus soyiei mele a fost: <Nu mq trezi; o sq dorm pknq nu mai pot>. Am dormit pknq la 10:30 a doua zi wi m-am simyit absolut mizerabil cknd m-am trezit. Sqptqmkni de-a rkndul mq pqcqleam cq am nevoie de ziua de luni pentru a-mi <reveni dupq programul de predicq duminical>. “n fiecare duminicq seara, eu ‘mi introduceam ‘n creier faptul cq eram complet epuizat wi cã mq voi odihni wi reface a doua zi. Nu i-a trebuit soyiei mele mult timp pentru a mq dezbqra de acest obicei de a mã trezi la 10:30, ‘nsq tot nu reuwea sq mq determine sq am o bunq dispoziyie lunea.

Din fericire, Domnul a avut grijq de acest lucru pentru cq, odatq cu demisionarea unui profesor ‘n teologie de la liceul crewtin, am acceptat sq predau lecyia biblicq ‘n locul squ, uitknd cq trebuia sq mq ‘ntklnesc cu clasa lunea, la prima orq a dimineyii. “ndatq ce m-am dedicat acestei responsabilitqyi, nu m-am mai ‘ntors ‘napoi. “nainte de a mq tkr’ ‘n pat duminica seara, dupq cinci predici, ‘mi studiam Biblia pentru a mq pregqti sq predau lecyia tinerilor, ‘n urmqtoarea dimineayq. Spre uimirea mea, doamna Letargie s-a transfor-mat ‘n doamna Vitalitate.Pe cknd mq studiam cu atenyie ‘n urmqtoarele ckteva luni, am observat cq atitudinea mea de seara, determina felul ‘n care eu mq trezeam ‘n ziua urmq-toare. Douq luni mai tkrziu am obyinut o zi de luni liberq wi din nou mq trezeam simyindu-mq mizerabil. Wi atunci Duhul Sfknt mi-a descoperit faptul cq timp de ani de zile, ca slujitor al bisericii,‘mi planificasem sq gkndesc cq trebuia sq-mi iau lunea zi liberq,pentru a mq re-face dupq duminicq. Soyia mea wi cu mine, am avut o conferinyq de familie wi am decis cq, din moment ce copiii nowtri sunt adolescenyi,fiind plecayi la wcoalã cinci zile pe sqptqmknq, o sq renuny la ziua de luni ca zi liberq wi o sq aleg skmbqta ca zi pe care urma s-o petrec cu familia mea. Acum, de mai bine de doi ani, mq bucur de un program de lucru bine mo-tivat, care se desfqwoarq direct proporyional cu optimismul meu mental de duminica seara.

Apostolul Pavel, bine’nyeles, avea scopuri cu mult mai mari deckt acestea. El wi-a tkrkt trupul obosit, ‘ndurerat, plecknd din Iconia la Derbe, cqci aceastq cetate avea nevoie disperatq de Evanghelia lui Isus Hristos. Acesta a fost scopul imediat care I-a motivat sq parcurgq pe jos toyi acei kilometri obositori, pknq la un nou ckmp de seceriw. Dacq sunteyi un crewtin motivat, umplut cu Duhul, cereyi Duhului lui Dumnezeu sq vq dea scopuri pe termen scurt, mediu wi lung. Scopurile pe termen scurt wi mediu, le veyi putea ‘ndeplini ‘n lumea aceasta, ‘nsq doar atunci cknd vom sta ‘naintea Domnului Isus vom atinge scopul vewnic pe care El l-a stabilit pentru copilul lui Dumnezeu.

Mulyi oameni pensionayi mor devreme pentru cq nu-wi mai stabilesc anumite yinte. Chiar dacq un om poate fi foarte eficient ‘n lucrare, avknd ‘nsq scopul ultim al vieyii sale pensionarea la vkrsta de 65 de ani, s-ar putea ca acest om sq moarq cu doi ani ‘nainte de pensionare. S-ar putea ca motivul moryii sale sq nu fie proasta sqnqtate, ci proasta <viziune>. Atkta timp ckt scopul de a se odihni wi pensiona stq ‘n faya sa, el are ceva pentru care muncewte. “nsq dupq ce noutatea unui trai odihnitor se risipewte, el nu mai are nici un scop anume wi energia sa scade treptat. Dacq acest om nu este gata sq-wi programeze un scop nou wi o nouq viziune ‘n locul orelor de lenevie, el ‘wi va scurta viaya.

Menyionez aceste lucruri ‘n mijlocul studiului despre colericul apostol, care <a murit ‘ncqlyat>, pentru cq mulyi crewtini ajung la vkrsta de maximq oportunitate ‘n slujirea lui Isus Hristos wi atunci decid sq se retragq. Am vqzut oameni ‘n jur de cincizeci de ani, avknd copii cqsqtoriyi sau cu colegiul

57

terminat, ce au pqrqsit orice formq de slujire crewtinq, spre paguba lor. Nici un crewtin nu va reuwi sq fie fericit wi ‘ncrezqtor, dacq viaya sa nu va fi ‘ncontinuu pusq la dispoziyia Duhului Sfknt.

O datq, o doamnq m-a ‘ntrebat: <Care este vkrsta de retragere din slujirea crewtinq?> Am rqspuns: <Nu existq vkrstq!> Atkta timp ckt mai existq un singur pqcqtos ‘n aceastq lume wi un singur crewtin care-i poate ‘mpqrtqwi mesajul lui Hristos, acel crewtin nu are dreptul de a se retrage. Orice pastor vq va spune cq cei mai iritabili, aryqgowi wi nefericiyi oameni sunt crewtinii ‘n vkrstq care nu mai au nici un scop ‘n viayq. Cei mai fericiyi crewtini adulyi pe care i-am ‘ntklnit sunt cei care ‘ncontinuu se dqruiesc ‘n slujba Domnului wi Mkntuitorului nostru.

Cknd mq aflam ‘mpreunq cu soyia mea ‘n Hong Kong,‘n urmq cu ckyiva ani, am fqcut un tur al<terenului> Misiunii Oriental Boat,‘n golful Hong Kong.Acolo am ‘ntklnit pe cea mai motivatq wi interesantq octagenarq pe care am vqzut-o vreodatq. Aceasta era o misionarq de 82 ani,din Anglia,iar comitetul misiunii din care fqcea parte ‘mi spusese cq este prea ‘n vkrstq pentru a se ‘ntoarce ‘n ckmpul de misiune.Dupq ce a fost foryatq sq se pensioneze, ea a simyit cq Dumnezeu o cheamq ‘n ckmpul de misiune pknq la sfkrwitul vieyii ei, awa cq, sub ordinele Sale, ea s-a dus din nou, depinzknd de El pentru suport material. Aceastq doamnq scumpq era activ angajatq ‘n lucrurile de care ea se bucura cel mai mult, vorbind despre Isus Hristos refugiayilor din China Rowie care, neavknd case, locuiau ‘n cqruye sau ‘n mici ambarcayiuni chinezewti puse una lkngq alta wi ancorate ‘n golf. Dupq o viayq ‘ntreagq de motivayie, aceastq sfkntq a lui Dumnezeu a putut spune ‘mpreunq cu aposto-lul: < M-am luptat lupta cea bunq, mi-am isprqvit alergarea, am pqzit credinya. De acum mq awteaptq cununa neprihqnirii, pe care mi-o va da ‘n ziua aceea, Domnul, Judecqtorul cel drept. Wi nu numai mie, ci wi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui > (2·Timotei 4:7,8 ).

Care a fost secretul ei? Ca wi apostolul,ea a avut un scop pe viayq: < premiul chemqrii lui Dumnezeu ‘n Hristos Isus >, pentru care lupta cu energie. Care este scopul tqu? Calita-tea wi caracterul definit al scopului tqu va determina motivayia ta. Duhul Sfknt are un scop pentru fiecare crewtin; lasq-L pe El sq te motiveze.

Transformarea lui PavelMare parte din transformarea temperamentului apostolului coleric are de-

a face cu direcyionarea sa ‘n modul intenyionat de Dumnezeu. Acum vom examina ckteva din carac-teristicile apostolului Pavel, awa cum sunt ele revelate ‘n Scripturq, caracteristici total con-trare temperamentului coleric natural. Ascultarea instantanee a lui Pavel dupq convertirea sa la Hristos, este un lucru de awteptat, deoarece colericii sunt ‘nclinayi sq fie deciwi wi sã acyioneze intuitiv. “nsq umilinya ce a inundat inima acestui Fariseu orgolios aristocratic, nu poate fi explicatq prin mijloace naturale.

“n ciuda potenyialei eficienye a colericului, el are nevoie, probabil prin natura sa, de mai multe caracteristici umplute de Duhul, deckt ‘n cazul oricqrui alt temperament. Galateni 5:22,23 reveleazq urmqtoarele caracteristici de care are nevoie temperamentul coleric. Toate se gqsesc ‘n viaya apostolului Pavel dupq convertirea sa.

Dragoste. Prima caracteristicq a vieyii umplute de Duhul e dragostea,care reprezintq probabil cea mai mare nevoie a unui credincios coleric. Prin natura lor,colericii sunt indivizi nesimyitori,duri,nesentimentali, cqrora le este foarte greu sq-wi exprime dragostea. Chiar wi atunci cknd o fac,

58

deseori ea este direcyionatq grewit, pentru cq ei ‘ncearcq sq facq unele lucruri pentru oameni,awteptkndu-se ca acewtia sq le interpreteze ca fiind dovezi de dragoste. Compasiunea este, ‘n mod natural, strqinq pentru un coleric.

Pe mqsurq ce citim despre viaya apostolului Pavel, observqm cq el era un coleric iubitor. Duhul Sfknt l-a transformat ‘ntr-un mod uimitor, dintr-un individ mknios, plin de amqrqciune,persecutor, ‘ntr-o persoanq plinq de compasiune, cu o inimq plinq de cqldurq. El wi-a pqstrat tqria de caracter wi fermitatea unui coleric, ‘nsq a dat dovadq ‘ncontinuu de un interes plin de compasiune wi dragoste pentru oameni, lucru care este de mare nevoie pentru un crewtin eficient.

“n scrierile lui Pavel wi ‘n cartea Faptele Apostolilor existq multe ilustrayii ce ‘ntqresc spusele noastre,‘nsq una singurq va fi suficientq.“n Epistola cqtre Romani,colericul apostol scrie: <Frayilor, dorinya inimii mele wi rugqciunea mea cqtre Dumnezeu pentru Israeliyi, este sq fie mkntuiyi> (10:1). < Spun adevqrul ‘n Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfknt, ‘mi este martor, cq simt o mare ‘ntristare, wi am o durere necurmatq ‘n inimq. Cqci aproape cq doresc sq fiu eu ‘nsumi anatema, despqryit de Hristos, pentru frayii mei, rudele mele trupewti >(9:1-3). Nici un coleric natural, care are cunowtinyq de condamnarea vewnicq wi pierderea cerurilor, nu ar fi gata sq facq marele sacrificiu despre care Pavel vorbewte aici. El spunea de fapt cq ar fi gata sq schimbe locul squ din ceruri cu un loc ‘n iad, dacq nayiunea Israel ar fi putut fi astfel mkntuitq. Dragostea de sine a unui coleric ‘nlqturq acest lucru supranatural,posibil doar prin Duhul Sfknt. Aceastq compasiune a colericului apostol nu este excepyionalq, pentru cq o gqsim wi ‘n atitudinea sa fayq de toate bisericile, fayq de indivizi wi chiar fayq de duwmanii sqi.

Avem dreptate sq ne awteptqm ca un crewtin coleric umplut de Duhul,sq aibq o inimq plinq de compasiune fayq de alyii. Aceastq compasiune ar trebui sq ‘nceapq ‘n familia sa wi sq se extindq apoi la rudele sale, la vecini wi apoi la cei mai ‘ndepqrtayi oameni de pe pãmknt.

Prin peniya experimentatq a aceluiawi coleric apostol, Duhul Sfknt sfqtuiewte pe toyi credinciowii sq se bucure ‘n Domnul ‘ntotdeauna: <iarqwi zic: bucurayi-vq> (Filipeni 4:4). De asemenea, El ne-a mai instruit: < Luayi seama ca nimeni sq nu ‘ntoarcq altuia rqu pentru rqu; ci cqutayi totdeauna sq faceyi ce este bine atkt ‘ntre voi, ckt wi fayq de toyi. Bucurayi-vq ‘ntotdeauna. Rugayi-vq ne’ncetat. Mulyumim lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; cqci aceasta este voia lui Dumnezeu,‘n Hristos Isus, cu privire la voi. Nu stingeyi Duhul> (1 Tes. 5:15-19). Mulyi oameni ai lui Dumnezeu sting Duhul lui Dumnezeu prin faptul cq bombqne wi se vqicqresc, mai mult deckt prin orice altceva. Pavel, prin exemplu wi porunci, ne ‘n-deamnq sq ne bucurqm ‘ntotdeauna wi sq mulyumim pentru orice - ‘mplinind astfel voia lui Dumnezeu. Dacq nu ewti un crewtin care se bucurq, atunci nu ewti un crewtin umplut de Duhul. “n loc sq mai bombqnewti wi sq te vqicqrewti din cauza greutqyilor,ar fi mai bine sq te pleci pe genunchi wi sq mqrturisewti lui Dumnezeu duhul nemullumitor sau complexul de persecuyie, ca fiind pqcat. Cere-I sq-l ia wi sq te umple cu Duhul Squ wi atunci vei experi-menta bucuria Domnului.

Uneori ‘nyelegem modul ‘n care Dumnezeu se confruntq cu ai Sqi; alteori nu. “nsq atunci cknd vei ajunge ‘ntr-una din acele situayii de ne’nyeles, vei observa cq te bucuri indiferent de cele ce se ‘ntkmplq. Cum? Prin credinya datq de Duhul Sfknt.

Cknd circumstanyele sunt ‘ntunecate, yine minte cq Dumnezeu este ‘n control wi cã ne putem bucura prin credinyq, datoritq lucrãrii Duhului Sfknt ‘n noi. Suntem ridicayi atunci cknd ne putem exprima bucuria; suntem deprimayi

59

atunci cknd ne exprimqm plkngerea. Voia lui Dumnezeu este ca noi sq ne bucurqm atkt ‘n lucrurile pe care le ‘nyelegem, ckt wi ‘n lucrurile pe care nu le ‘nyelegem. Ascultarea de aceastq poruncq va energiza wi va curqyi ‘n mod uimitor viaya noastrq emoyionalq.

Pace. Pacea inimii este strqinq pentru colericul carnal. Nu numai cq el nu are pace, ‘nsq nici nu poate suporta pe alyii,ce au pace.Singurul sentiment de pace pe care-l experi-menteazq el,e cel produs de implicarea la maximum ‘n activitqyi furibunde; ‘n momentul ‘n care se oprewte,el devine nerqbdqtor sq se ridice wi sq facq ceva,implickndu-se ‘n altceva.

Ne-am putea awtepta ca bine motivatul wi agresivul apostol coleric sq gqseascq pacea doar ‘n acyiune. “nsq relatarea indicq altceva. Duhul Sfknt l-a transformat ‘n awa mqsurq pe apostolul Pavel, ‘nckt el wtia cq pacea nu depinde de circumstanyele ideale. Fericit este crewtinul care recunoawte cq pacea inimii wi circumstanyele din jur nu trebuie sq se raporteze una la alta. Nu putem spune cq am experimentat victoria spiritualq atunci cknd pacea inimii ‘nsoyewte o situayie plqcutq. “nsq atunci cknd lucrurile merg prost wi noi totuwi avem pace, prezenya Duhului Sfknt aduce roade. Acesta era wi cazul caracterului modificat al colericului apostol.

Nimic nu putea fi mai rqu pentru dinamicul predicator al Evangheliei deckt zqgqzuirea sau ‘mpiedicarea lucrqrii sale publice. Un predicator zelos poate ‘ndura aproape orice ‘ncercare dacq poate predica cu regularitate wi eficienyq Cuvkntul lui Dumnezeu. “nsq atunci cknd apostolul Pavel a fost ‘ntemniyat pentru faptul cq a proclamat Evanghelia lui Isus Hristos, un sentiment supranatural de pace a invadat fiinya sa. Acelawi apostol coleric a fost cel care a spus: < Nu zi lucrul acesta avknd ‘n vedere nevoile mele; cqci m-am deprins sq fiu mulyumit cu starea ‘n care mq gqsesc. Wtiu sq trqiesc smerit, wi wtiu sq trqiesc ‘n belwug. “n totul wi pretutindeni m-am deprins sq fiu sqtul wi flqmknd, sq fiu ‘n belwug wi sq fiu ‘n lipsq > ( Filipeni 4:11,12 ).

“ntr-o zi, pe cknd vizitam pe o membrq descurajatq a bisericii ce se ‘mnbolnqvise de ckteva sqptqmkni, am ‘ncercat sq-i ridic duhul, spunkndu-i despre provocarea lui Pavel de a ne bucura ‘ntotdeauna wi de a experimenta pacea inimii ‘n ciuda circumstanyelor. Am citit mqrturia lui Pavel: <Am ‘nvqyat sq mq mulyumesc ‘n orice stare>. La aceastq afirmayie, ea a rqspuns: <Ei bine, Pavel n-a fost niciodatq ‘ntr-o stare ca asta!> M-am uitat la aceastq femeie care-wi compara suferinya cu cea a apostolului wi am ‘ntrebat: <Wtii unde se afla el cknd a fqcut aceastq afirmayie?> <Nu>, a rqspuns ea. <“n ‘nchisoare, awteptknd sq fie dus ‘naintea Cezarului wi probabil, sq fie executat pentru cauza lui Hristos>. Foarte stknjenitq, ea wi-a admis impulsivitatea wi a intrat ‘n rugqciune cu un duh nou. Dacq ne supqrqm wi ne iritqm ‘n situayiile prin care trecem, nu putem avea pacea lui Dumnezeu.

Unii crewtini se frqmkntq wi se ‘ngrijoreazq pknq cknd pierd controlul asupra lor ‘nwiwi. Biblia ne spune: <Nu vq ‘ngrijorayi de nimic; ci ‘n orice lucru, aduceyi cererile voastre la cunowtinya lui Dumnezeu, prin rugqciuni wi cereri, cu mulyumiri. Wi pacea lui Dumnezeu, care ‘ntrece orice pricepere, vq va pqzi inimile wi gkndurile ‘n Hristos Isus>.(Filipeni 4:6,7). Aceastq afirmayie a fost fqcutq tot prin Duhul Sfknt, prin peniya apostolului Pavel, pe cknd acesta se afla ‘n ‘nchisoare. Dacq ‘yi lipsewte pacea wi mulyumirea, mqrturisewte-yi amqrqciunea sau frica wi cere Duhului lui Dumnezeu sq-yi dea pacea Sa.

Blkndeye. Colericii carnali, prin natura lor, nu cunosc ce ‘nseamnq a avea blkndeye. Majoritatea traducerilor indicq faptul cq acest cuvknt ‘nseamnq amabilitate. Vq puteyi imagina un coleric cu <obrazul gros>, cu bqrbia pqtratq

60

wi totuwi, fiind plin de blkndeye? Vi-l puteyi imagina apoi ca fiind politicos, plin de amabilitate wi considerayie, tratkndu-i cu blkndeye pe cei din jur? Acestea izvorqsc de fapt dintr-o inimq plinq de compasiune, tandrq, iar aceasta se formeazq numai prin puterea de umplere a Duhului Sfknt.

Apostolul Pavel a dat dovadq de toate aceste caracteristici. Cartea lui Filimon a fost scrisq ca o expresie a blkndeyii,pledknd pentru bunqstarea crewtinului de alqturi.O dovadq a blkndeyii spontane este ‘nregistratq ‘n ultimele cuvinte scrise de colericul apostol. Deja am vqzut cum s-a ‘mpotrivit lui Barnaba atunci cknd acesta a insistat sq ia pe Marcu ‘n a doua cqlqtorie misionarq, ‘nsq ‘n 2 Timotei 4:11 gqsim aceste cuvinte: < Ia pe Marcu, wi adu-l cu tine; cqci el ‘mi este de folos pentru slujbq>. Pavel a fost suficient de matur pentru a recunoawte cq Marcu a devenit un slujitor credincios al lui Dumnezeu. Aceastq blkndeye, motivatq de compasiune, se vede ‘n modul ‘n care apostolul le trateazq pe femei. Prin na-tura lor, bqrbayii colerici nu prea au tact cu femeile. Iar femeile colerice pot fi de-a dreptul urkcioase cu alte femei, aproape fiindu-le urkt cq ele s-au nqscut femei wi avknd tendinya de a-wi bate joc de alte femei cqrora le lipsewte imboldul wi iniyiativa lor.

Crewtinii colerici ar trebui sq se poarte cu blkndeye cu alyi oameni, ‘n special cu femeile. Auto-’ncrederea de care dispune colericul deseori creazq un sentiment de inferioritate sau insecuritate ‘n ceilalyi. Pentru cq de obicei este iute la vorbq wi ‘nclinat sq fie tqios wi sarcastic,el are tendinya de a stkrni fricq ‘n ceilalyi. Din experienya mea de consilier, aw spune cq femeile care s-au cqsqtorit cu bqrbayi colerici au suferit un woc emoyional, mai mult deckt femeile ce s-au cqsqtorit cu bqrbayi ce posedq celelalte temperamente combinate. Acest lucru este foarte de ‘nyeles atunci cknd colericii nu-L cunosc pe Isus Hristos wi nu sunt umpluyi cu Duhul Sfknt, ‘nsq o astfel de purtare cu sexul mai fin este ruwinoasq dacq vine din partea unui partener crewtin.

Colericii au tendinya de a domina fiecare domeniu de activitate; drept urmare, ei nu permit altora sq le foloseascq talentele wi sq dobkndeascq astfel o satisfacyie de pe urma realizqrii personale. Colericii crewtini ar da dovadq de ‘nyelepciune dacq ar lquda pe alyii wi wi-ar arqta aprobarea prin gesturi lqudabile. Am observat cq, de regulq, colericii sunt foarte greu de mulyumit. Pentru cq au opinii puternice, ei trec cu uwurinyq peste lucrurile bune wi ‘wi aratq dezaprobarea pentru o grewealq minorq. Totuwi, este nevoie de aprobare wi ‘ncurajare, pentru ca respectul wi dragostea sq creascq. Cknd Duhul Sfknt umple viaya unui coleric, el va fi mai preocupat de sentimentele altora deckt de a se descqrca sau a-wi exprima sentimentele proprii; asta se vede ‘n blkndeyea lui.

Apostolul Pavel a lqsat un minunat exemplu de tratare a femeilor, ‘n capitolul 16 din Faptele Apostolilor. EI fusese chemat ‘n Macedonia de cqtre un om, printr-o viziune, ‘nsq primele persoane pe care le-a ‘ntklnit acolo au fost femei. La o ‘ntklnire de rugqciune a femeilor, el a rostit primul squ mesaj ‘n Europa, iar primul convertit a fost Lidia, o vknzq-toare de purpurq. “ntreaga povestire aratq preocuparea deosebitq a lui Pavel wi respectul pentru feminitate, lucru care nu doar cq era contrar obiceiului zilei, dar nu era nici carac-teristic temperamentului coleric. Bqrbayii care nu sunt amabili cu femeile ‘n general wi cu soyiile lor ‘n particular, nu sunt umpluyi de Duhul. Cea mai bunq soluyie pentru lipsa de armonie ‘n familie e umplerea cu Duhul Sfknt. Acest beneficiu, bineînyeles, nu este limitat la relayia de cqsqtorie, ci este o vindecare pentru orice conflict care se ivewte ‘ntre oameni.

Modestia. “n scrierile sale despre temperamente, teologul Alexander Whyte oferq o rugqciune, ce reflectq atitudinea pe care ar trebui s-o aibq

61

colericul crewtin:< Doamne, ajutq-mq sq fiu ‘ntotdeauna curtenitor wi uwor de

‘nduplecat. Nu mq lqsa sq fiu dominat de un duh ykfnos sau certqrey. Ajutq-mq sq urmqresc pacea cu toyi oamenii, sq fiu iertqtor, sq-i primesc pe oameni cu respect, sq fiu gata a-mi mqrturisi propriile greweli, capabil sq-mi repar grewelile wi dornic de ‘mpqcare. Dq-mi duhul unui crewtin, de ajutor, modest,plin de milq wi blkndeye, folositor wi liberal,supqrat pe nimeni deckt pe propriile mele pqcate wi plkngknd pentru pqcatele celorlalyi astfel ‘nckt, ‘n timp ce pasiunile mele ascultq de rayiune, rayiunea mea fiind religioasq iar religia mea fiind curatq wi nepqtatq, amestecatq cu umilinyq wi ‘mpodobitq cu milostivire, sq pot scqpa de mknia Ta pe care o merit wi sq pot rqmkne ‘n dragostea Ta, fiind copilul wi slujitorul Tqu pentru totdeauna, prin Domnul nostru Isus Hristos, Amin >

Credinya.Credinya e o altq trqsqturq spiritualq de care firescul coleric are mare nevoie. Da, el are multq credinyq ‘n el ‘nsuwi,credinyq ce poate fi numitq ‘ncredere ‘n sine, ‘nsq are nevoie disperatq sq creadq pe Dumnezeu wi sq se ‘ncreadq ‘n Dumnezeu pentru toate lu-crurile. Apostolul Pavel este un exemplu clasic de coleric umplut de Duhul, care nu se mai ‘ncrede ‘n sine ci depinde de Dumnezeul cel viu. Unul dintre multele pasaje ce reveleazq acest lucru e afirmayia extraordinarq a lui Pavel, pe care el a fqcut-o pe o corabie ‘n toiul furtunii:<De aceea,oamenilor,liniwtiyi-vq, cqci am ‘ncredere ‘n Dumnezeu cq se va ‘ntkmpla awa cum mi s-a spus > ( Fapte 27:25 ). Aceastq credinyq vine din cunoawterea Cuvkntului lui Dumnezeu wi din a fi controlat de Duhul Sfknt. E greu sq distingi dacq un coleric crewtin ‘wi pune credinya ‘n el ‘nsuwi sau ‘n Dumnezeu. “nsq el o wtie. Dacq el se ‘ncrede ‘n sine ‘nsuwi, nu este umplut de Duhul.

Urnilinya. Multe pasaje din cartea Faptele Apostolilor wi din epistolele lui Pavel reve-leazq o surprinzqtoare umilinyq pentru un temperament coleric. Un astfel de pasaj e Fapte 14,unde Pavel wi Barnaba primesc aclamayii wi sunt priviyi ca niwte zei de cqtre oamenii din Listra. Imediat apostolii wi-au sfkwiat hainele ca rqspuns wi au spus cq ei sunt doar fiinye umane. Puyin timp dupq aceasta, Pavel a fost ‘mprowcat cu pietre wi abandonat, crezkndu-se cq e mort wi asta pentru cq, probabil, ckyiva oameni au fost decepyionayi sau au vrut sq se rqzbune cknd au descoperit cq cei care au fqcut minuni sunt doar carne wi sknge. O astfel de posibilitate de a se da drept zeu ar fi fost bine exploatatq de un coleric carnal.

Duhul Sfknt era conwtient de nevoia de umilinyq a lui Pavel, pentru cq dupq viziunea sa din 2 Corinteni 12,el noteazq în versetul 7:<Wi ca sq nu mq umflu de mkndrie,din pricina strqlucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un yepuw ‘n carne, un sol al Satanei, ca sq mq pqlmuiascq, wi sq mq ‘mpiedice sq mq ‘ngkmf>. Cu toate cq Pavel s-a rugat ca acest <yepuw> sq-i fie luat, Dumnezeu i-a promis cq harul Lui este de ajuns pentru nevoile lui Pavel, iar <yepuwul> a rqmas. Acesta e un exemplu de adversitate fizicq aprobatã de Duhul (wi inspiratq de Satan),pentru a menyine o umilinyq crewtinq wi dependenya de Dumnezeu. Pentru cq Dumnezeu nu face nimic care sq nu ducq la binele noastru ( Romani 8:28 ), putem concluziona cq Pavel a avut de luptat ‘n ce privewte aceastq trqsqturq - umilinya - awa cum face orice coleric. De multe ori crewtinul coleric este mkndru wi dominat de tem-peramentul squ natural. Dacq refuzq sq se schimbe, el ‘wi perpetueazq imaturitatea spiri-tualq wi ‘mpiedicq folosirea vieyii sale de cqtre Dumnezeu.

Jacob Behman, citat fiind de Alexander Whyte, a fqcut urmqtoarea afirmayie ‘n ceea ce privewte nevoia de umilinyq a colericului. < Acel om al cqrui suflet este dominat de com-plexul colericului, trebuie sq se antreneze wi

62

sq exerseze ca un atlet ‘n umilinyq. “n fiecare zi el trebuie sq verse apa rece a umilinyei pe cqrbunii aprinwi ai temperamentului squ. Apoi poartq ‘n cuvinte wi gkndire toatq mqreyia ce-a derivat din umilinyq wi astfel temperamentul tqu nu-yi va inflama sufletul. Omule coleric, omoarq-yi temperamentul wi firea, fqcknd totul spre slava lui Dumnezeu >.

Cine se mai poate ‘ndoi, dupq citirea cqryii 2 Corinteni wi dupq ‘nyelegerea evenimen-telor care au inspirat-o, cq apostolul coleric a ‘nvqyat sq se smereascq? Cknd proprii sqi copii spirituali l-au respins pe el wi prima sa epistolq pentru faptul cq a spus pe nume pq-catului lor, iatq-l pe Pavel vorbind cu afecyiune, rqbdare wi har, fqrq ‘nyepqturile sarcastice care caracterizeazq pe colericul natural. Acest lucru poate fi atribuit doar lucrqrii transfor-matoare a Duhului Sfknt.

Cknd Domnul Isus s-a adresat lui Pavel din ceruri wi a spus: <Eu sunt Isus, pe care tu ‘l prigonewti; Yi-ar fi greu sq dai cu piciorul ‘napoi ‘ntr-un yepuw>, Pavel a rqspuns instanta-neu: <Doamne, ce vrei sq fac ?>(Fapt 9:5,6). Cknd Domnul l-a ‘ndemnat sq se ridice wi sq meargq ‘n oraw, el a ascultat imediat. Din acel moment, viaya sa a fost caracterizatq de o ascultare promptq, indicknd completa sa dedicare fayq de Duhul Sfknt.

Pe drumul Damascului Pavel wi-a dqruit puternica voinyq de coleric, lui Isus Hristos. Doar rareori a mai luat ‘napoi de la Stqpknul squ aceastq voinyq. Awa cq el a putut sfqtui pe cei din Romani 6:13: <Sq nu mai dayi ‘n stqpknirea pqcatului mqdularele voastre,ca niwte unelte ale nelegiuirii; ci dayi-vq pe voi ‘nwivq lui Dumnezeu,ca vii, din moryi cum erayi; wi dayi lui Dumnezeu mqdularele voastre, ca pe niwte unelte ale neprihqnirii >.

Dumnezeu a dat fiecqrui om o voinyq liberq, pe care acesta o poate folosi dupq cum i se pare cq e mai potrivit.Pavel a ales sq respingq voinya proprie wi fragilele sale potenyiale, acceptknd voia perfectq a lui Isus Hristos. Nu ne putem imagina tot ce a fost implicat ‘n aceastq decizie instantanee. Ca membru al Sanhedrinului, Saul Fariseul avea un viitor strqlucit. Intrknd ‘n acest sfat la o varstq atkt de tknqrq, era de awteptat sq devinq un lider proeminent al Israelului, putknd deveni chiar Mare Preot. Cknd s-a predat lui Isus Hristos, el spunea de fapt: < Renuny la toate eforturile pentru slava personalq, la toate posibilitqyile de a-mi utiliza puterea personalq wi ‘mi ‘ntorc spatele la tot ce am fqcut anterior, pentru cq toate acestea au fost ‘n contradicyie cu voia lui Isus Hristos >. Nu au mai existat reyineri ‘n dqruirea lui Pavel, ci dedicare perfectq.

Unii crewtini considerq cq o astfel de decizie este un mare sacrificiu.Tanqrul se poate teme cq, dacq ‘wi va dedica viaya lui Isus Hristos, va ajunge ‘n pustietatea unei jungle sau ‘ntr-o poziyie strqinq intereselor sale.Acest lucru dovedewte o concepyie grewitq privitoare la dragostea lui Dumnezeu. Tatql nostru ceresc dorewte ca noi sq fim fericiyi mai mult deckt o dorim noi. “ncq nu am ‘ntklnit un crewtin nenorocit din cauza faptului cq s-a dedicat ‘n ‘ntregime voii lui Dumnezeu, ‘nsq am ‘ntklnit mulyi crewtini frustrayi care nu vor sq-wi dedice vieyile lui Dumnezeu.

“n momentul ‘n care Pavel a luat aceastq dinamicq decizie, se pare cq a renunyat la foarte mult. A fost exclus din Sanhedrin fqrq ceremonie,iar numele squ a devenit un nume dispreyuit ‘n Israel. “nsq apostolul Pavel,trqind sub puterea Duhului Sfknt,a devenit cel mai mare nume ‘n istoria crewtinq. Pe ckyi alyii dintre membri Sanhedrinului vi-i puteyi aminti ? Mare parte a lumii wtie cine a fost apostolul Pavel.Cu siguranyq,dedickndu-te lui Hristos se poate sq nu dobkndewti faimq, ‘nsq doar fqcknd astfel poyi ajunge la ‘mplinire personalq. Viaya lui Pavel este un exemplu clasic al cuvintelor lui Isus: < Cine

63

‘wi va pqstra viaya, o va pierde; wi cine ‘wi va pierde viaya pentru Mine,o va ckwtiga>(Matei 10:39).Ce faci tu cu viaya ta? Dacq ea nu este dedicatq Domnului Isus Hristos, ‘yi sugerez sq i-o dai wi vei primi în schimb de o sutq de ori mai mult.

64

6

MOISE MELANCOLICUL

Cel mai bogat dintre toate temperamentele este cel melancolic. Acesta este bine-cuvkntat ‘n mod neobiwnuit cu o minte ‘nzestratq wi cu o capacitate extraordinarq de a experimenta ‘ntreg spectrul de sentimente.Pericolul cel mai mare al acestui temperament. este acela de a cqdea ‘n forme negative de gkndire, care exagereazq tendinyele sale pesimiste. Ckteva dintre marile genii ale lumii au fost melancolici talentayi, care wi-au tqvqlit talentele ‘n mocirla deznqdejdii wi au devenit apatici wi neproductivi. Acest lucru nu ar trebui sq se ‘ntkmple niciodatq cu un crewtin melancolic, pentru cq el are ‘nlquntrul lui o sursq de putere, prin care poate schimba o formq negativq de gkndire ‘ntr-una pozitivq, motivkndu-l sq-wi foloseascq la maximum talentele. Secretul motivqrii este modelul de gkndire al omului, iar cheia unui model corect de gkndire este viaya umplutq de Duhul. O regulq simplq care va ajuta pe crewtinul melancolic este aceea de a analiza validitatea fiecqrui gknd negativ, compardndu-l cu un gknd pozitiv wi proclamknd Filipeni 4:13. Vor urma rezultate uimitoare.

Dovada cq melancolicii crewtini au un potenyial ‘mbelwugat, este oferitã de vieyile marilor oameni ai lui Dumnezeu din Biblie, care de cele mai multe ori s-a întkmplat a fi melancolici. <Galeria> personalitqyilor melancolice ale Bibliei includ pe Iacov, Solomon, Ilie, Elisei, Ieremia, lsaia, Daniel, Ezechiel, Obadia, Iona, Ioan Botezqtorul, ucenicii lui loan Botezqtorul wi Toma, wi mulyi alyii. Cel din capul acestei liste de slujitori faimowi ai lui Dumnezeu este marele om al istoriei Israelului, Moise, Melancolicul.

Pentru a evalua temperamentul lui Moise, ar trebui sq examinqm mai ‘ntki punctele tari wi slqbiciunile temperamentului melancolic. Domnul Melancolic are cel mai talentat temperament dintre toate. El este un perfecyionist natural, foarte sensibil wi apreciator al artelor, analist, unul care se sacrificq pe sine, wi un prieten credincios. Ca regulq, el nu este îndrqzney wi rareori iasq ‘n fayq. Pe lkngq darurile sale excepyionale el are wi slqbiciuni la fel de complexe, care deseori ‘i neutralizeazq eficienya. El are tendinya de a trece prin diferite dispoziyii, este critic, pesimist wi centrat ‘n persoana proprie. Mari artiwti ai lumii, compozitori, filozofi, inventatori wi teoreticieni, au fost de obicei melancolici.

Melancolicul Moise oferq un studiu excelent ‘n analiza temperamentalq pentru cq Scriptura oferq foarte multe informayii despre el. Cu toate acestea, anumiyi factori fac greu de determinat dacq unele activitqyi au fost motivate de puterea lui Dumnezeu sau de variayiile temperamentului squ. “n primul rknd,el a trqit ‘naintea Cincizecimii,pe cknd Duhul Sfknt ‘ncq nu locuia ‘n credinciowi,awa cum o face astqzi. Chiar mai important, o persoanq melancolicq experimenteazq o varietate de fluctuayii ale dispoziyiei, care produc confuzie uneori.E uwor sq diagnosticqm dispoziyiile sale proaste ca fiind motivate de fire,‘nsq uneori bunele sale dispoziyii ‘l fac sq parq a fi cqlquzit de Duhul, nefiind awa. Putem determina sursa lui realq de control

65

doar din acyiunile ‘ntreprinse de-a lungul unei perioade de timp.Melancolicul lider al Israelului este o ilustrayie clasicq a schimbqrii pe care

puterea lui Dumnezeu o face ‘n viaya unui om.Dupq patruzeci de ani de educayie ‘n centrul de culturq egipteanq, acest melancolic strqlucit a petrecut patruzeci de ani ‘ngrijind animale ‘ntr-un pustiu ‘ndepqrtat. La optzeci de ani l-a auzit pe Dumnezeu vorbind dintr-un rug aprins,iar ‘n urmqtorii patruzeci de ani el a devenit unul dintre cei mai mari lideri din istoria lumii. Schimbarea ‘n acest melancolic slujitor al lui Iehova a fost treptatq, ckteodatq sporadicq, uneori electrizantq, ‘nsq ‘n unele cazuri regresivq.

Toate acestea ‘l definesc ca fiind foarte uman, iar nouq ne oferq o ilustrayie tipicq a temperamentului melancolic direcyionat de Duhul, atunci cknd acesta a fost supus Duhului Sfknt, wi a unui temperament melancolic crud, atunci cknd acesta nu era direcyionat de Duhul. La fel ca oricare alt crewtin, Moise a fost roditor pentru Dumnezeu doar atunci cknd a fost controlat de Duhul Sfknt.

“nzestrat

Talentul wi darurile lui Moise,Melancolicul sunt evidente pe parcursul ‘ntregii narayiuni scripturale.“n Fapte 7,Wtefan-primul martir crewtin-,ne informeazq cq Moise <a ‘nvqyat toatq ‘nyelepciunea egiptenilor, wi era puternic ‘n cuvinte ‘n fapte >(Fapte 7:22). Egiptul era un centru al civilizayiei ‘n zilele lui Moise se pare, iar acesta a absorbit cunowtinya egiptenilor fqrq a fi totuwi dominat de ea. Conceptele egiptenilor erau ‘mbibate din greu cu superstiyie, ‘nsq ‘n scrierile lui Moise neapqrknd nici o urmq a acestora. Aceasta nu e doar o mqrturie a talentului squ, ci wi o confirmare a puterii Duhului Sfknt dinlquntrul squ, atunci cknd a scris. Extraordinarele daruri ale caracterului squ wi Duhul Sfknt, sunt ilustrate grafic ‘n scri-erile sale din primele cinci cqryi ale Bibliei.Duhul Sfknt a dat aceste Scripturi lui Moise,‘nsq personalitatea sa se reflectq pe tot parcursul narayiunii, indickndu-l ca fiind intelectualul Vechiului Testament, awa cum scrierile apostolului Pavel ‘l confirmq ca fiind cqrturarul de frunte printre scriitorii Noului Testament.

Oamenii melancolici au o capacitate pentru dramatic, uneori ridickndu-se la mari ‘nqlyimi. Moise nu a fost niciodatq mai bine cotat ca atunci cknd a apqrut ‘naintea Faraonului egiptean,a rostit fqrq teamq avertismentul lui Dumnezeu wi a convins pe ‘mpie-tritul rege prin intermediul celor zece urgii miraculoase sq lase pe poporul lui Dumnezeu sq plece. Ca regulq generalq, oamenii melancolici exceleazq sub acest fel de presiune, pentru cq motivarea exterioarq le trezewte talentele latente. Cu toate acestea, ‘ndatq ce presiunea este ‘ndepqrtatq, ei au tendinya de a cqdea din nou ‘n apatie, dacq nu sunt motivayi de Duhul Sfknt.

Abilitatea lui Moise de a conduce trei milioane de oameni ‘ntr-o cqlqtorie prin dewert wi de a-i stqpkni ca judecqtor, profet wi mediator ‘naintea lui Dumnezeu, reflectq excepyio-nala sa naturq ‘nzestratq. Chiar recunoscknd cqlquzirea specialq a lui Dumnezeu wi lucra-rea sa divinq ‘n melancolicul squ slujitor, suntem confruntayi cu un om extraordinar de ‘nzestrat.Istoricii sunt de acord cq Moise a fost unul dintre oamenii superiori ai vremii sale.

Jertiftor

Unul din semnele temperamentului melancolic este dorinya jertfitoare. Indivizii cu tendinye melancolice puternice,gqsesc cq e greu a se bucura de bine sau de succes, fqrq a avea o conwtiinyq vinovatq. Deseori sunt ‘nclinayi sq se dedice unei cauze jertfitoare. De obicei acest lucru ‘l realizeazq ‘n mod

66

personal,la un cost mare.Dr.Albert Schweitzer a fost un bun exemplu de temperament ‘nzestrat,jertfitor.Deja se distinsese ca muzician excepyi-onal wi filozof capabil, cknd a ‘nceput sq se ocupe de medicinq wi wi-a dedicat viaya vinde-cqrii bolnavilor dintr-o zonq ‘ndepqrtatq a Africii.Tipic temperamentului squ,el a ales o zonq ‘n care oamenii nu l-ar fi putut recompensa niciodatq ‘n mod adecvat pentru serviciile sale.

Un beneficiu al studierii temperamentului melancolic e acela cq studiul de fayq ajutq la luarea deciziilor ‘n viaya unui astfel de om.Melancolicii ar trebui sq ‘wi analizeze foarte atent tendinya de a fi <jertfitori>din motive egoiste! Uneori ei ‘wi ‘ndreaptq vieyile ‘ntr-o direcyie gre-witq,‘ntr-o ‘ncercare de sacrificare a eului lor, ce de fapt nu e altceva deckt o slujire a eului -o modalitate de a-wi spori mkndria prin auto’njosire. Unele acyiuni umanitare sunt de fapt compensayii pentru deficienyele proprii,ele nefiind astfel ceea ce par a fi.Slujirea wi jertfirea nu trebuie desconsiderate, ‘nsq melancolicul ar trebui sq-wi examineze deciziile pentru a vedea dacq acestea sunt direcyionate de Dumnezeu wi nu centrate ‘n persoana proprie.

Se cunosc foarte puyine lucruri despre viaya lui Moise ‘n perioada dintre ‘nfierea sa de cqtre fiica Faraonului wi identificarea sa cu poporul din care se trqgea, patruzeci de ani mai tkrziu. Cu toate acestea, cartea Evrei ne spune cum a ajuns Moise la aceastq decizie crucialq: < Prin credinyq Moise, cknd s-a fqcut mare, n-a vrut sq fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a vrut mai bine sq sufere ‘mpreunq cu poporul lui Dumnezeu deckt sq se bucure de plqcerile de o clipq ale pqcatului. El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogqyie deckt comorile Egiptului, pentru cq avea ochii pironiyi spre rqsplqtire. Prin credinyq a pqrqsit el Egiptul, fqrq sq se teamq de mknia ‘mpqratului; pentru cq a rqmas neclintit, ca wi cum ar fi vqzut pe Cel ce este nevqzut > ( 11:24-27 ).

Istoricii evrei sugereazq, pe baza tradiyiei,cq Moise ar fi fost prim-ministru al Egiptului wi, ca fiu ‘nfiat de fiica lui Faraon, el era primul care-i urma lui Faraon. “nsq el a ales ca sq <sufere ‘mpreunq cu poporul lui Dumnezeu> - o decizie ce dovedewte un mare sacrificiu al persoanei proprii. Ne dqm seama din acest pasaj cq Moise avea capacitatea spiritualq de a ‘nyelege valoarea trecqtoare a acestei lumi wi bogqyiile trainice ale vieyii care va veni. Pe aceastq bazq el a fost gata sq jertfeascq <plqcerile de o clipq ale pqcatului>,pentru a putea fi omul lui Dumnezeu wi a ckwtiga o rqsplatq vewnicq.

Mai mult sau mai puyin,toyi crewtinii se confruntq cu aceastq decizie. Pare uwor pentru un melancolic sq punq deoparte recompensele false wi materiale pe care aceastq lume le oferq wi sq evalueze corect lucrurile vewnice. Am observat cq mulyi misionari care merg ‘n ckmpul de misiune au un grad mai mare deckt mediu de temperament melancolic.Aceastq caracteristicq este atribuitq pentru faptul cq mulyi misionari ‘nzestrayi sunt gata sq renunye la plqcerile wi posesiunile acestei vieyi pentru a-L sluji pe Isus Hristos aici wi a anticipa acel < vino, rob bun wi credincios>, plus rqsplata care < nu piere, pqstratq ‘n ceruri pentru tine >. Viaya lui Moise dovedewte cq cel care-wi dqruiewte viaya lui Dumnezeu nu pierde niciodatq.

Depreciere a persoanei proprii

Cu toate cq melancolicul posedq cele mai mari talente ‘nnqscute dintre toate tempe-ramentele,aceste talente sunt deseori neglijate datoritq unui sentiment excesiv de inferiori-tate.Oamenii melancolici sunt perfecyioniwti; astfel,ei sunt rareori mulyumiyi de lucrurile pe care le fac sau pe care le fac

67

alyii, pentru cq aceste lucruri nu se potrivesc cu standardele lor ‘nalte de perfecyiune. E aproape imposibil pentru un melancolic ce nu e ajutat de Duhul Sfknt,sq primeascq cu recunowtinyq laude sau felicitqri.Fie cq dirijeazq o orchestrq sau an-treneazq o echipq de fotbal, el ‘wi amintewte mai degrabq grewelile deckt succesul general.

Am discutat ‘mpreunq cu un editor scrierile unuia dintre marii cqrturari ai Bibliei din zilele noastre, care posedq un mare procentaj de temperament melancolic. Lucrarea sa este atqt de bunq ‘nckt cqryile sale ce sunt publicate devin ceea ce numim best-seller. Totuwi,ele ajung la cititor cu mari ‘ntkrzieri.Procesul de tipqrire este mereu ‘ntrerupt pentru cq autorul ‘wi revizuiewte ‘n mod constant lucrarea. Prima serie tipqritq are mare succes la public, ‘nsq ‘nzestratul melancolic nu este mulyumit.

Pqrinlii trebuie sq aibq mare atenyie ‘n ce privewte aceastq tendinyq ‘ntr-un copil melancolic, deoarece criticismul face o profundq impresie asupra naturii sale sensibile wi poate descuraja orice efort ulterior. Cknd i se cere sq preia conducerea unui proiect, cel puternic melancolic ‘wi activeazq complexul de inferioritate cu o serie de scuze. Dacq poate fi convins sq ‘ncerce, de obicei face o treabq excelentq. Cknd este dezbrqcat de scuzele sale, domnul Melancolic ‘ncepe sq realizeze faptul cq reyinerile sale izvorqsc din instinctul squ de a se proteja pe sine. Aversiunea sa pentru criticism -al squ sau al altora- este mai mare deckt dorinya sa de a vedea treaba fqcutq.

Scuzele adresate de Moise Dumnezeului cel atotputernic ‘n timpul conversayei lor de la rugul aprins, constituie un exemplu clasic al subestimqrii de sine a melancolicului.Vom privi la fiecare dintre ele ‘n detaliu,pentru a vedea cum se poate ca un om ‘nzestrat wi sincer poate trqi cu mult sub potenyialul squ.Din fericire,Moise a rqspuns ‘n ciuda scuzelor sale, iar evenimentele ulterioare au dovedit cq Moise a putut face ceea ce el credea cq nu poate. O persoanq melancolicq nu trebuie sq se ‘ncreadq niciodatq ‘n sentimentele sale pentru cqlquzire prin uwa oportunitqyilor lui Dumnezeu. Ci trebuie sq se dedice cqlquzirii sigure a lui Dumnezeu. Apoi poate proclama Filipeni 4:13 wi va wti cq Dumnezeu ‘i oferq toate cele necesare,cqci<dacq Dumnezeu este pentru noi,cine poate fi împotriva noastrq?> ( Romani 8:31 ).

l.Eu nu am raici un talent ! Dupq ce a apqrut lui Moise ‘ntr-un rug aprins wi wi-a revelat planul pe termen lung de scoatere a evreilor afarq din Egipt wi <‘ntr-o yarq unde curge lapte wi miere>, Dumnezeu i-a spus lui Moise: <Acum vino, Eu te voi trimete la Faraon, wi vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel> (Exodul 3:10). Moise wi-a desfqwurat complexul de inferioritate, replicknd: <Cine sunt eu, ca sq mq duc la Faraon, wi sq scot din Egipt pe copiii lui Israel?> Cu alte cuvinte, Moise protesta: < Eu nu am nici un talent >. Cu toate cq ‘n ascuns era mkndru, awa cum este tipic melancolicului, Moise wi-a subestimat abilitatea personalq.Awa cq a dat ‘napoi din a-wi pune talentele la ‘ndemkna lui Dumnezeu.

De multe ori crewtinii melancolici fac acelawi lucru astqzi. Cknd sunt provocayi de pastor sau de liderul wcolii duminicale, ei dau ‘napoi spunknd: <Cine sunt eu?> sau <Eu nu am nici un talent>. Rqspunsul lui Dumnezeu pentru Moise este valabil wi pentru crewtinii secolului douqzeci, awa cum a fost wi pentru liderul ales al Israelului. Dumnezeu a promis: < Eu voi fi negrewit cu tine! > Avea nevoie Moise de ceva mai mult ?

Un ajutor imens ar constitui pentru melancolicul crewtin un studiu al Bibliei ‘n ce privewte purtarea de grijq a lui Dumnezeu. Citind prin Scripturq, vom ohserva cq Dumnezeu,atunci cknd se adreseazq lui Adam wi Evei,lui

68

Noe,Avraam,Moise,profeyilor sau ‘mpqrayilor, El ‘ntotdeauna promite sq le poarte de grijq wi sq-i ‘ntqreascq. Iar Domnul Isus a promis ucenicilor Sqi acelawi lucru, chiar ‘nainte de a pleca din aceastq lume.

“n Matei 28:18-20, dupq ce a rostit Marea·Trimitere, prin care poruncea credinciowilor sq meargq ‘n toatq lumea wi sq propovqduiascq Evanghelia la orice fqpturq, Isus a concluzionat: <... Wi iatq, Eu sunt cu voi pknq la sfkrwitul veacurilor >. Ce altq asigurare mai mare deckt aceasta i-ar trebui unui melancolic ce luptq cu un complex de inferioritate ? Dacq tu,ca wi crewtin melancolic, ai tendinya de a respinge oportunitqyile de slujire crewtinq, awi dori sq-yi sugerez a yine minte cq Dumnezeu a promis:<Eu voi fi cu tine!> De fapt,pentru cq Dumnezeu locuiewte ‘n vieyile noastre ‘n persoana Duhului Sfknt, nu avem nevoie nici mqcar de talent pentru a-I sluji - avem doar nevoie sq rqspundem direcyionqrii Sale.

2. Eu nu cunosc teologie. Scuza a doua a melancolicului Moise pentru a nu sluji pe Dumnezeu a fost wi mai nefondatq deckt prima.El a presupus cq,atunci cknd ‘i va conduce pe israeliyi afarq din Egipt, poporul va pune sub semnul ‘ntrebqrii ‘nsqrcinarea datq lui de Dumnezeu, awa cq a ‘ntrebat: <Eu ce le voi rqspunde?> Moise fusese instruit ‘n cultura egiptenilor, ‘nsq nu fusese ‘ncq instruit ‘n principiile lui Dumnezeu, iar el wtia cq mulyi dintre israeliyii ce au fost crescuyi ‘n yinutul Gosen erau educayi ‘n credinya pqrinyilor lor.

Mulyi crewtini din zilele noastre folosesc ignoranya ca scuzq pentru ewecul lor ‘n a fi martori ai lui Hristos. “nainte de a ‘mpqrtqwi ceea ce a fqcut Isus Hristos pentru ei, ei ‘wi ‘nchipuie cq un anume sceptic le va pune o ‘ntrebare filozoficã sau teologicq la care ei nu vor putea rqspunde, refuzknd astfel sq ‘ncerce. Isus a pregqtit waptezeci de mesageri ai ‘mpqrqyiei Sale, asigurkndu-i: < Ce veyi avea de spus, vq va fi dat chiar ‘n ceasul acela; fiindcq nu voi veyi vorbi, ci Duhul Tatqlui vostru va vorbi ‘n voi > ( Matei 10:19,20 ).

Domnul Dumnezeu s-a revelat lui Moise ca fiind omnipotent, Suveran neschimbat, spunknd:<Eu sunt Cel ce sunt>.Apoi a trecut la a-l informa pe Moise cq El este Dumnezeul lui Avraam, Isac wi Iacov, cq El a promis cq va elibera Israelul wi cq Moise ar trebui sq le ofere israeliyilor promisiunile lui Dumnezeu.

“ntr-un anumit fel, aceasta este ceea ce fac astqzi crewtinii atunci cknd ‘mpqrtqwesc credinya lor,slujind nevoilor oamenilor wi stknd fermi pentru neprihqnire ‘n societate.Noi re-velqm natura lui Dumnezeu awa cum ne-a fost wi nouq revelatq ‘n Cuvkntul lui Dumnezeu wi ducem promisiunile lui Dumnezeu oamenilor moryi din punct de vedere spiritual. Avknd pe Duhul Sfknt ca instructor al nostru personal wi avknd Cuvkntul lui Dumnezeu ‘ntr-un limbaj uwor de ‘nyeles, orice crewtin poate sluji lui Hristos ‘nainte de a stqpkni bine Biblia. Nu trebuie sq fii absolvent de wcoalq biblicq sau seminar, pentru a putea cqlquzi pe cineva la Isus Hristos. Orice adevqrat credincios ce cunoawte Ioan 3:16 wi versete asemqnqtoare cu acesta, poate face acest lucru. Cineva spunea: < Cheia succesului ‘n viaya crewtinq nu este abilitatea, ci disponibilitatea >.

3. Nimeni nu mq va crede ! <Moise a rqspuns wi a zis:<Iatq cq n-au sq mq creadq, nici n-au sq asculte de glasul meu>(Exodul 4:1).Teama de respingere este parte din complexul de inferioritate al temperamentului melancolic. Moise ‘wi dezvqluie cu claritate aceastq teamq ‘n scuza sa,fqcknd aceasta ‘n contradicyie directq cu promisiunea lui Dumnezeu. “n capitolul 3,versetul 18, Durnnezeu a promis: <Ei vor asculta de glasul tqu>. Ce poate fi mai clar? Dumnezeu I-a asigurat pe Moise cq poporul Israel ‘l va crede,‘nsq

69

Moise a ales sq-wi aminteascq respingerea pe care a suportat-o ‘n urmq cu patruzeci de ani, din partea unor israeliyi pe care ‘ncercase sq-i ajute(Exod 2:11-15).Natural,a simyit cq va fi din nou respins.

Ewecul e deseori devastator pentru melancolici. Din acest punct,sentimentele lor de inferioritate cresc wi le e teamq sq mai facq ceva, tocmai pentru a nu mai repeta greweala fqcutq. Aici domnul Malancolic ar trebui sq-wi analizeze bine un obicei natural wi anume cel de a se gkndi mai mult la sine deckt la cauza lui Hristos wi la nevoile altora.Una dintre cele mai bune iewiri din aceastq temniyq mentalq este de a-wi concentra atenyia asupra recoltei gata de seceriw a lumii, despre care Isus spunea cq awteaptq lucrqtori spirituali.

Fqrq ‘ndoialq, la tronul de judecatq al lui Dumnezeu se vor prezenta mulyi crewtini care au stins Duhul Sfknt ‘n ce privewte ‘mpqrtqwirea credinyei lor tocmai pentru cq <nu mq vor crede>. Aceastq teamq este total egoistq! Cu ckt recunoawtem pqcatul mai curknd wi-l mqrturisim,cu atkt vom experimenta mai devreme puterea Duhului Sfknt ‘n vieyile noastre. Noi nu suntem responsabili pentru succesul sau ewecul mqrturiei noastre; suntem responsabili doar sq mqrturisim.

4. Eu nu pot vorbi ‘n public ! A patra scuzq a lui Moise este folositq ‘n mod repetat de cqtre crewtini. “n cuvintele lui Moise, < eu nu sunt un om cu vorbirea uwoarq ... cqci vorba wi limba mi-este ‘ncurcatq >. Fiecare pastor sau ‘nvqyqtor de Wcoalã Duminicalq a auzit aceastq scuzq ‘ntr-o formq sau alta. Rqspunsul lui Dumnezeu pentru Moise este la fel de valabil astqzi, cum a fost atunci. <Domnul i-a zis:<Cine a fqcut gura omului? Wi cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu Domnul ? Du-te dar; Eu voi fi cu gura ta, wi te voi ‘nvqya ce vei avea de spus> (Exodul 4:11,12). Problema, a spus Dumnezeu, nu este ceea ce poyi tu face, ci ceea ce pot Eu face. Awa cum se ‘ntkmplq adesea, oamenii studiowi, dqruiyi, nu sunt vorbqreyi, ‘nsq nici nu se fac vinovayi de a fi spus lucruri fqrq rost. Cu toate cq melancolicii nu sunt atkt de dinamici wi carismatici ca sangvinicii, Duhul Sfknt ‘i poate face cu certitudine vorbitori eficienyi.

Aceastq scuzq a lui Moise nu doar cq L-a desconsiderat pe Dumnezeu, dar a fqcut ca el sq fie ‘mpovqrat cu un asistent,fratele squ Aaron, care deseori i-a fost o piedicq wi nu un ajutor. Moise nu era un vorbitor talentat, ‘nsq chemarea de a predica sau a ‘nvqya pe alyii Cuvkntul lui Dumnezeu nu se face ‘n funcyie de elocvenyq - ea necesitq ascultare. Rqspunsul Domnului pentru Moise relevq fqrq echivoc faptul cq puterea lui Dumnezeu wi nu talentele wi potenyialul nostru, ckwtigq succesul spiritual. Malancolicul crewtin, ca wi Moise, poate testa puterea Dumnezeului cel viu, ‘ncrezqndu-se ‘n direcyionarea Sa wi nu ‘n propriile sentimente de nepotrivire pentru slujbq.

Ca pastor al unei biserici cu o lucrare activq a tineretului, am ‘ncercat sq ‘ncurajez pe tinerii melancolici sq ia ‘n considerare lucrarea de propovqduire a Evangheliei. Nu cq am ava nevoie mai mult de lucrqtori cu temperament melancolic, ci tinerii melancolici au tendinya de a se gkndi cq nu se potrivesc slujbei de predicare a Cuvkntului pentru cq sunt mai inhibayi deckt prietenii lor sangvinici wi colerici. Astfel de tineri au nevoie de ‘ncurajare, trebuind sq wtie cq aceastq competenyq de a vorbi poate fi dobknditq. Awa cum studenyii sangvinici wi colerici trebuie sq se disciplineze pentru a ‘nvqya ce sq spunq, melancolicii au nevoie de instruire pentru a ‘nvqya cum sq spunq. Prin natura sa, el ‘wi va stabili un standard ‘nalt de studiu wi va lupta pentru predici de calitate.

Un bqtrkn slujitor al Bisericii, care a avut o influenyq profundq asupra

70

vieyii mele, m-a surprins prin destqinuirea pe care mi-a fqcut-o wi anume cq,pe cknd era doar un tinerel, el s-a opus chemqrii lui Dumnezeu de a predica Evanghelia pentru cq se bklbqia foarte rqu. “n final s-a dus la colegiu, cu credinya cq Dumnezeu va ‘nlqtura acest impediment. Cknd l-am ‘ntklnit cu ani mai tkrziu wi cknd l-am auzit predicknd ‘n mod repetat, nici mqcar o datq nu am putut detecta un astfel de impediment. Niciodatq acest lucru n-ar fi fost wtiut dacq nu l-ar fi dezvqluit el.Deficienyele omului dovedesc marea purtare de grijq a lui Dumnezeu.

5. Nu vreau sq merg. Tendinya wovqielnicq, nepracticq a melancolicului, este revelatq ‘n ultima scuzq a lui Moise,care a stkrnit mknia Domnului. <Moise a zis:<Ah! Doamne trimete pe cine vei vrea sq trimeyi>>(4:13 )- cu alte cuvinte, <m-aw bucura dacq ai trimite pe altcineva>.Aceastq afirmayie dezvqluie motivul real al lui Moise pentru neacceptarea poziyiei de conducqtor al Israelului - el nu dorea sq fie asta. Melancolicii au tendinya de a se cram-pona de prejudecqyi ‘n faya dovezilor contrarii. Odatq ce-wi pun ‘n minte cq ei nu pot face un anumit lucru, chiar wi argumentele rayionale nu le vor putea schimba mentalitatea. Dumnezeu a fqcut minuni pentru Moise, a rqspuns la fiecare dintre ‘ndoielile sale wi i-a dat puterea sq facq minuni,‘nsq Moise i-a cerut lui Dumnezeu sq trimitq pe altcineva,pentru cq el nu dorea sq meargq. Era ‘n pragul renunyqrii la cea mai mare wansq a vieyii lui. Numai insistenya lui Dumnezeu wi oferirea unui ajutor l-au convins pe Moise sq rqmknq disponibil.

Este posibil ca a cincea scuzq a lui Moise sq reveleze ostilitatea wi amqrqciunea din ultimii patruzeci de ani de izolare ‘n pustie. Vorbind din punct de vedere omenesc,putem ‘nyelege cq atunci cknd a fost gata sq renunye la plqcerile wi prestigiul unei poziyii de condu-cqtor egiptean pentru a merge la poporul squ, numai pentru a fi respins de acesta, acest lucru a produs ‘n el resentiment. Eu sun ‘nclinat sq cred cq acesta este unul dintre factorii de bazq ‘n respingerea chemqrii lui Dumnezeu. Melancolicii sensibili rezistq persecuyiei ‘n detrimentul propriu. Incapacitatea lui Moise de a lua o decizie ‘n chiar prezenya lui Dumnezeu a fost probabil cauzatq de un model de gkndire grewit care a persistat timp de patruzeci de ani. Acesta otrqvewte bunqstarea emoyionalq a oricqrui temperament, ‘nsq ‘n special pe cel al melancolicului. Astfel de sentimente sunt pqcat wi nu-wi au locul ‘n inima unui credincios. Ele trebuie mqrturisite wi ‘nlocuite cu mulyumiri prin credinyq, pentru a menyine pqrtqwia cu Dumnezeu ( 1 Tesaloniceni 5:18 ).

Igiena mentalq wi spiritualq pentru fiecare temperament, ‘n special pentru cel melan-colic, constq ‘n a refuza sq mai rqsfeye gkndurile negative wi critice. Pentru ca prin tempe-ramentul squ, melancolicul este un perfecyionist, el criticq cu severitate pe cei care nu sunt de acord cu el. Nimeni nu poate sufla amqrqciune sau a pqstra ranchiunq mai mult ca melancolicul. O astfel de lipsq de mulyumire nu numai cq-l ‘ntristeazq pe Duhul Sfknt, dar produce wi o personalitate foarte neplqcutq.

Amqrqciunea lui Moise indicq spre puterea iertqrii.Am cunoscut mulyi oameni ce erau atkt de plini de urq, ‘nckt nu mai puteau gkndi rayional, iar unii dintre ei, ‘n mod inconwtient wi-au ‘ntors ura pentru o pentru o persoanq ‘nspre cei pe care ‘I iubeau cu adevqrat. Una din cauzele impotenyei sexuale biologice a bqrbatului este ura.Poate fi aversiunea aflatq ‘n subconwtient pentru o mamq autoritarq,criticq,sau fayq de o femeie care i-a ‘nwelat dragostea,

‘nsq acest lucru poate atenua atracyia fayq de de soyia sa pe care o iubewte cu adevqrat. Am cunoscut bqrbayi care au fost imediat vindecayi atunci cknd s-au plecat pe genunchi wi wi-au mqrturisit ura, cerknd lui Dumnezeu sq le dea

71

o inimq iertqtoare. Iertarea a ‘nlqturat cancerul spiritual.Remediul pentru o gkndire negativq, batjocoritoare, nu este dificil pentru

un crewtin. El doar ‘wi recunoawte gkndurile amare, sentimentele ostile wi <‘nchipuirile rele> despre ceilalyi ca fiind pqcat,mqrturisindu-le wi fiind eliberayi de puterea lor wi iertayi de Dumnezeu. Un nou model de gkndire este clqdit astfel, prin concentrarea asupra lucrurilor bune wi asupra scopului general al lui Dumnezeu. Nu ar trebui sq ne lqsqm descurajayi dacq aceastq schimbare nu apare imediat, pentru cq un model este alcqtuit din multe piese. Un excelent verset al Scripturii care trebuie memorat wi aplicat este Filipeni 4:8 - <“ncolo, frayii mei, tot ce este adevqrat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptq bunq wi orice laudq, aceea sq vq ‘nsufleyeascq.>

Scuzele lui Moise melancolicul,ce reveleazq complexul squ de inferioritate,sunt toate bazate pe minciuni.Cu toate cq ele ‘i par rezonabile,nici una nu era valabilq -nici de ajutor. Astfel de sentimente limiteazq eficienya oricqrui individ. Dacq ewti cqlquzit de un sentiment de inferioritate,atunci limitezi pe Dumnezeu prin necredinyq.Astfel,una dintre cele mai mari nevoi este credinya,iar credinya vine prin Cuvkntul lui Dumnezeu, prin Duhul Sfknt. Este un dar aflat la ‘ndemkna ta wi vei crewte <din credintã în credinyq>, pe mqsurq ce asculyi de Dumnezeu,care ne cqlquzewte pas cu pas ‘nspre lucrarea pregqtitq nouq de El.

Mknia lui Moise

Pe lkngq teamq, mknia reprimatq deseori este un pericol pentru temperamentul unui melancolic. “nclinayia lui Moise spre mknie a marcat ckteva episoade ale vieyii sale. Ewecul squ ‘n a-wi stqpkni sentimentele l-a costat satisfacyia cqlquzirii poporului ‘n Yara Fqgqduitq. Aceastq mknie aprigq, care nu numai cq ‘ntristeazq pe Duhul lui Dumnezeu, dar uneori chiar distruge sqnqtatea omului, este un sol fertil pentru iritabilitate.

Pe mqsurq ce veyi citi ‘n Scripturq, veyi observa afirmayii de genul <Moise s-a mkniat pe ei> (Exodul 16:20) wi <mknia lui Moise s-a aprins> (Exodul 32:19). Nu toatq mknia este rea, ‘nsq cea necontrolatq ‘i este neplqcutq lui Dumnezeu wi duce la serioase pqcate.

Mknia lui Moise a izbucnit ‘n mod surprinzqtor dupq ce experimentase multe zile prezenya lui Dumnezeu pe munte, unde Dumnezeu a scris cele Zece Porunci wi i-a dat legile lui Israel. Cknd Moise s-a ‘ntors la poporul squ wi i-a vqzut dedkndu-se la fapte pqgkne, imorale, a fost atkt de supqrat ‘nckt a aruncat tablele wi le-a spart (Exodul 32:19). Aceasta se poate sq fi fost o mknie sfkntq fayq de rqu, ‘nsq ‘nclinayia lui Moise spre mknie producea pqcat dacq nu era controlatq.

Acyiunile motivate de mknie cauzeazq de obicei probleme wi intensificq dificultqyile. lacov 1:20 ne spune: <Mknia omului nu lucreazq neprihqnirea lui Dumnezeu>. Mknia trebuie sq ducq la acyiune neprihqnitq, la slujirea lui Dumnezeu.

Putem aprecia enorma presiune emoyionalq prin care a trecut Moise în pustie. Israeliyii ‘nfierbkntayi, flqmknzi, dezrqdqcinayi, wi-au aruncat frustrarea asupra lui Moise, ckrtind plini de amqrqciune ‘mpotriva lui, ori de ckte ori erau nemulyumiyi de purtarea de grijq a lui Dumnezeu. Puyini au fost. aceia care au putut rezista presiunilor de genul celor care s-au abqtut peste el ‘ntr-un timp atkt de ‘ndelungat. Oamenii ‘nyelegqtori nu I-ar putea critica pe Moise pentru faptul cq a fost supqrat pe acewti oameni nerecunoscqtori, ‘nsq

72

Dumnezeu a fqcut-o. Dumnezeu i-a oferit lui Moise toatq cqlquzirea wi puterea de care avea nevoie, iar neglijarea acestora de cqtre Moise a dus la o pqcqtoasq autoafirmare care i-a marcat mqrturia wi a invocat judecata lui Dumnezeu.

Cqtre sfkrwitul peregrinajului lor prin pustie, cknd iritabilitatea lui Moise ajunsese la culme, oamenii au tqbqrkt asupra lui cu nemulyumiri. Numeri 20:3-5 ne relateazq asaltul lor verbal: <Ce bine ar fi fost sq fi murit noi, cknd au murit frayii nowtri ‘naintea Domnului ! Pentru ce ayi adus adunarea Domnului în pustia aceasta, ca sã murim în ea, noi wi vitele noastre? Pentru ce ne-ayi scos din Egipt, wi ne-ai adus ‘n acest loc rqu, unde nu este nici loc de semqnat, nici smochin, nici viyq, nici rodiu, nici apq de bqut?>

Reacyia iniyialq a lui Moise este portretizatq ‘n urmqtoarele versete.<Moise wi Aaron au plecat de la adunare wi s-au dus la uwa cortului ‘ntklnirii.Au cqzut cu faya la pqmknt,wi li s-a arqtat slava Domnului. Domnul a vorbit lui Moise wi a zis: <Ia toiagul, wi cheamq adunarea, tu wi fratele tqu Aaron. Sq vorbiyi stkncii acesteia ‘n faya lor, wi ea va da apq. Sq le scoyi astfel apq din stkncq, wi sq adqpi adunarea wi vitele lor.> Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum ‘i poruncise Domnul. Moise wi Aaron au chemat adunarea ‘naintea stkncii. Wi Moise le-a zis: <Ascultayi, rqzvrqtiyilor! Vom putea noi oare sq scoatem apq din stknca aceasta?>, Apoi Moise a ridicat mkna wi a lovit stknca de douq ori cu toiagul. Wi a iewit apq din belwug, awa ‘nckt a bqut wi adunarea, wi au bqut wi vitele. Atunci Domnul a zis lui Moise: <Pentru cq n-ayi crezut ‘n Mine, ca sq Mã sfinyiyi ‘naintea copiilor lui Israel, nu voi veyi duce adunarea aceasta ‘n yara pe care i-o dau.>> (Numeri 20:9-12).

Cu toate cq vehemenya lui Moise pare nesemnificativq, el a ‘ncqlcat ‘n mod flagrant prin neascultare,porunca lui Dumnezeu de a vorbi stkncii.Planul lui Dumnezeu era de a-Wi arqta purtarea de grijq ‘n rqspuns la nevoile oamenilor, ‘nsq acyiunea impetuoasq a lui Moise a ruinat acest plan ! Cu o adresare imperioasq,el a lovit de douã ori stknca wi apa a ykwnit. “n loc sq poarte mesajul harului wi puterii lui Dumnezeu, Moise a comunicat propria sa mknie wi neprihqnire de sine. Sqrqcqciosul squ exemplu i-a scurtat viaya wi lucrarea de conducere, atunci cknd Dumnezeu a decretat cq nu va putea intra ‘n Yara Fqgqduitq. A avut ocazia sq vadq aceastq yarq doar de pe vkrful unui munte, ‘nsq un lider nou i-a luat locul ‘n fruntea armatei lui Israel.

Mknia nemqrturisitq ‘ncq mai cauzeazq multe dureri de inimq ‘n vieyile oamenilor lui Dumnezeu. Acest lucru ‘ntristeazq wi stinge Duhul, rqpewte crewtinilor rqsplqtirile vewnice wi chiar le scurteazq vieyile (1 Corinteni 11:30-32). Cunosc un misionar al cqrui temperament era melancolic, wi a murit cu mult ‘nainte de vreme tocmai pentru cq a refuzat sq admitq faptul cq mknia sa era pqcat. El ‘nvinuia pe toyi cei din jurul squ sufocat de propria mizerie wi a murit din pricina marii doze de negativism ‘ncq ‘nainte de a ajunge la jumqtatea vieyii ! Nu se meritq! Putem profita de experienya lui Moise wi ne putem bucura la maximum de binecuvkntqrile lui Dumnezeu ‘n aceastq viayq wi ‘n cea viitoare, cqutknd harul transformator al Duhului Sfknt pentru toate formele de ostilitate.

Depresia lui Moise

Moise este unul dintre cei trei mari slujitori ai lui Dumnezeu, devenind atkt de deprimat ‘nckt wi-a dispreyuit viaya wi a cerut lui Dumnezeu sq-I lase sq moarq. Ceilalyi au fost Ilie (1 “mpqrayi 19) wi Iona (Iona 4:1-3). Dintre toate temperamentele, oamenii melancolici au cea mai mare problemq cu depresia.

73

Sunt oferite scuze foarte impresionante pentru justificarea depresiei ‘nsq, awa cum am arqtat ‘n capitolul referitor la acest subiect din cartea Temperamentul controlat de Duhul, depresia este rezultatul emoyional al auto-compqtimirii. Nu conteazq ce temperament ai, dacq te complaci ‘n auto-compqtimire, vei ajunge depresiv. Melancolicii experimenteazq mai multq depresie pentru cq au tendinya de a se complace ‘n auto-compqtimire mai mult deckt alyii. Pe dinafarq pot fi amabili wi blknzi, suferind ‘nsq de autocompqtimire care, dacq este toleratq suficient de mult, va dezvolta ‘nlquntrul lor un complex de apqsare (persecuyie) sau o stare apaticq.

Despre depresia lui Moise ni se spune ‘n Numeri 11:10-15,pentru avertizarea wi spre binele nostru. “n aceastq relatare observqm cq felul de gkndire a lui Moise se transformq din rqu ‘n wi mai rqu. “n loc sq priveascq la Dumnezeu pentru nevoile sale, atunci cknd oamenii se plkng de mana trimisq din cer, el ‘ncepe sq se auto-compqtimeascq. <Pentru ce mkhnewti Tu pe robul Tqu ... de ai pus peste mine sarcina acestui popor ‘ntreg?> se plkngea Moise.Ckt de uman; wi ckt de grewit ! Dumnezeu niciodatq nu a cerut lui Moise sq poarte toatq aceastq sarcinq sau responsabilitate; era a lui Dumnezeu! Moise a cultivat atkta autocompqtimire ‘nckt i-a cerut lui Dumnezeu: <Mai bine omoarq-mq, te rog >.

V-ayi simyit vreodatq atkt de apqsayi ‘nckt v-ayi dorit moartea ? Dacq da, atunci vq informez cq ceea ce v-a zdrobit nu a fost mqrimea poverilor, ci atitudinea voastrq fayq de ele. Atitudinea formeazq modelele noastre de gkndire, care produc sentimentele noastre. Dacq atitudinea este ‘ncontinuu una de mulyumire la adresa lui Dumnezeu,nu puteyi deveni depresivi. “nsq dacq vq concentrayi atenyia asupra circumstanyelor nefavorabile din jurul vostru, atunci veyi fi deseori deprimayi. Yineyi minte, ceea ce a cauzat deprimarea lui Moise a fost tocmai reacyia sa la acea situayie wi nu circumstanyele ‘n ele ‘nsele. Dumnezeu promite sq ne sprijine ‘ntotdeauna wi, pentru cq El nu ne poate ‘nwela, ceea ce produce autocompqtimire wi deprimare este tocmai refuzul nostru de a-L crede wi de a accepta purtarea Sa de grijq.

Un aspect ‘mbucurqtor al acestei povestiri e acela cq Dumnezeu nu a luat ‘n seamq cererea lui Moise de a muri. Evident, melancolicul slujitor wi-a mqrturisit pqcatul autocom-pqtimirii,cqci Dumnezeu l-a mai folosit ‘ncq mulyi ani.Acest lucru ar trebui sq aducq nqdejde sfinyilor deprimayi care, ca wi Moise, s-au rugat sq moarq. Dumnezeu ne iartq wi folosewte vieyile noastre. EI a fqcut acelawi lucru cu Ilie wi Iona. Cu toate acestea, dacq te afli ‘ntr-o stare avansatq de deprimare, te confrunyi cu o decizie. Vei mulyumi tu, indiferent de ceea ce vezi, awa cum a poruncit Dumnezeu, sau vei trece direct la complacerea ‘n autocom-pqtimire ? Tu decizi dacq vrei sau nu sq fii vindecat, iar Hristos awteaptq sq te vindece.

Perfecyionismul lui Moise

Fiind melancolic, Moise era un perfecyionist. “n ciuda acelor momente firewti menyionate mai sus, talentele lui Moise erau dedicate lui Dumnezeu. Dacq citiyi a doua jumqtate a cqryii Exodul wi cqryile Numeri wi Leviticul, veti vedea modul ‘n care a folosit Dumnezeu aceastq caracteristicq. Dumnezeu a dat lui Moise meticuloasele detalii ale Legii Sale: legea ceremonialq, legea guvernamentalq wi instrucyiunile preoyewti. De asemenea, i-a dat lui Moise mqsurqtorile specifice wi materialele pentru facerea cortului ‘ntklnirii, centrul israelit de ‘nchinare pentru sute de ani. Standardul lui Dumnezeu de

74

neprihqnire este atkt de exact ‘nckt numai un melancolic umplut de Duhul, awa ca Moise, putea fi instrumentul unei astfel de abordqri. Unul din instrumentele de binecuvkntare a oamenilor lui Dumnezeu ‘n zilele Vechiului Testament a fost cortul ‘ntklnirii, oferit de harul lui Dumnezeu prin trqsqturile perfecyioniste ale lui Moise, care erau dedicate Duhului Sfknt. Dumnezeu cautq ‘ntotdeauna sq binecuvinteze vieyile oamenilor.

Probabil ca un produs al acestei abilitqyi perfecyioniste, melancolicii nu se simt ‘n apele lor atunci cknd trebuie sq delege autoritatea sau responsabilitatea.O primq ilustrayie a acestui lucru ‘n viaya lui Moise, se aflq ‘n capitolul 18 din Exodul. Socrul squ, Ietro, care a venit sq-wi viziteze fiica wi pe Moise, wi-a gqsit ginerele atkt de implicat ‘n procesul de aplicare a legii, ‘nckt nu mai avea deloc timp pentru familia sa. Moise era atkt de conwtiincios ‘nckt ‘ncerca sq ajute pe toyi care veneau la el Iucrknd de dimineaya pknq seara, el se ‘ntorcea acasq extenuat. Ietro l-a sfqtuit: < Ce faci tu nu este bine. Te istovewti singur, wi vei istovi wi poporul acesta, care este cu tine; cqci lucrul este mai pe sus de puterile tale wi nu-l vei putea face singur > (18:17,18). Apoi l-a sfqtuit pe Moise sq aleagq oameni calificayi wi sq ‘mpartq populayia ‘n grupuri mici, peste care sq stqpkneascq cei alewi. Moise a preyuit acest sfat wi astfel toatq lumea a fost mulyumitq !

Aceastã istorisire este aplicatq ‘n cursurile de management ‘n afaceri,ca o ilustrayie a modului ‘n care poyi trata o problemq organizatoricã. Mare parte din geniul creativ al unui melancolic se pierde pentru cq acesta dq ‘napoi din a pune oameni la lucru wi ‘mplinind astfel toate nevoile. De regulq, el are o ne’ncredere ‘nqscutq ‘n capacitatea celorlalyi, avknd astfel tendinya de a face totul doar el singur. D. L. Moody obiwnuia sq spunq: <“n loc sq faci lucrarea a zece oameni, mai bine este sq pui zece oameni la lucru>. Atunci cknd este motivat de Duhul Sfknt, domnul Melancolic va avea tendinya de a-wi desprinde ochii de pe detalii wi de a-i yinti asupra proiectelor importante. Pe mqsurq ce viziunea unei lumi pierdute se aprinde ‘n inima wi mintea sa, el va avea tendinya de a dori sq motiveze pe alyii, ‘n loc sq se zbatq singur. El va trebui sq-wi stabileascq un standard mai mic deckt perfectul ‘n munca sa, ‘nsq rezultatul net va fi o productivitate cu mult mai mare, pentru cauza lui Hristos. Programul de reorganizare al lui Moise l-a eliberat din capcana detaliilor, el rezervkndu-wi timpul pentru lucruri de importanyq majorq.

Unii oameni vor admite: <“nsq mie ‘mi place sq fac singur aceste lucruri>. Cu toate cq ei fac o lucrare excelentã singuri, aceasta este doar o micq parte din ceea ce ar putea sq ‘mplineascq dacq s-ar ‘ncrede ‘n Dumnezeu wi ‘n alyi oameni. Eu cunosc un om care face lucrul a trei oameni,‘nsq dacq nu i-ar fi teamq de respingere wi nu ar subestima capacitqyile celorlalyi,ar putea delega autoritatea wi ar putea astfel ‘mplini munca a zece oameni. Cknd acest lucru i se spune,el intrq ‘ntr-o poziyie de apqrare wi protesteazq: <Mi-e teamq cq alyii vor face ‘n mod grewit aceastq lucrare wi pe urmq trebuie tot eu sq-l fac din nou. Prin contrast, melancolicul umplut de Duhul va gkndi altfel. Majoritatea oamenilor, prin natura lor, au o viziune prea micq, aceasta fiind o slqbiciune ‘n special pentru domnul Melancolic.

Loialitatea lui Moise

Una dintre cele mai admirabile trqsqturi ale unui melancolic este loialitatea wi credinciowia sa. Cu toate cq nu-wi face prieteni cu uwurinyq, el este foarte loial celor pe care-i cunoawte. Aceastq caracteristicq ‘l face sã fie

75

devotat lui Dumnezeu atunci cknd este umplut de Duhul. Cknd Moise wi-a dqruit viaya lui Dumnezeu, el a devenit un exemplu de devotament, direcyionat fiind de Duhul Sfknt. S-a transformat atkt de mult, ‘nckt din acel om nesigur, plin de ‘ndoieli, pesimist, impulsiv, deprimat, a devenit imaginea unui pqrinte responsabil pentru poporul squ, care a rqspuns la conducerea sa. Awa cum umbla Moise cu Dumnezeu, tot awa umbla wi poporul.

Devotamentul lui Moise se pare cq a crescut pe parcursul celor patruzeci de ani ‘n care a slujit pe Dumnezeu. Cknd se iveau probleme, mergea la Dumnezeu pentru cqlquzire. Cknd oamenii s-au plkns cq le este foame, Moise s-a rugat wi Dumnezeu a rqspuns trimiyknd manq din ceruri (Exodul 16). Cknd au avut nevoie de apq, el a lovit stknca wi Dumnezeu a oferit belwug de apq (Exodul 17). Cknd s-au aflat ‘n necaz, apele Mqrii Rowii s-au dat la o parte, el lovindu-le cu toiagul ‘n Numele Domnului (Exodul 14). Credinya omului este un tribut la ceea ce poate face Dumnezeu cu un temperament temqtor, negativ, melancolic, dedicat voii Sale.

lnformayia referitoare la viaya wi lucrarea lui Moise este atkt de completq ‘nckt cititorul ar fi ‘nyelept sq studieze Exodul 1-20; 24:9-18; 32-34; wi cartea Numeri. Puterea transfor-matoare a Duhului Sfknt este demonstratq ‘n aproape fiecare paginq. Asta nu ‘nseamnq cq Moise era perfect. Veyi observa ckteva ewecuri ‘n viaya sa, care indicq tocmai faptul cq era totuwi om, ‘n timpul anilor ‘n care a slujit lui Dumnezeu. Aceasta, bine’nyeles, este ceea ce face ca Biblia sq fie o carte credibilq: ea portretizeazq atkt succesele ckt wi ewecurile eroilor sqi, awa cum sunt ei. Dumnezeu nu folosewte oameni perfecyi - pentru cq astfel de oameni nu existq. El folosewte oameni care se ‘ncred ‘n El. Orice slujitor plin de succes al lui Dumnezeu a trebuit sq se ridice din ewecul ‘n care a cqzut la un moment dat ‘n viayq, sq-wi mqrturiseascq necredinya wi sq cearq lui Dumnezeu sq-l foloseascq din nou.

Chiar wi cei mai mari crewtini umpluyi cu Duhul wi-au dovedit umanitatea prin ewec. Aproape fiecare mare sfknt. pe care-I cunosc admite cq wi-a cerut iertare ‘n faya vreunui frate pentru ceea ce a spus sau a fqcut. Moise este un bun exemplu de temperament umplut de Duhul, nu pentru cq a fost perfect, ci pentru cq, ‘n majoritatea situayiilor, el era maleabil ‘n mkna lui Dumnezeu. Ewecul crewtinului melancolic de a fi perfect deschide deseori o altq prqpastie: <Dacq nu pot sq fiu perfect, nu are rost sq mai ‘ncerc>. Wi renunyq. Uitkndu-ne la Moise, vedem cq dewi a ewuat de multe ori, de fiecare datq wi-a mqrturisit pqcatul, wi-a rededicat viaya lui Dumnezeu wi a continuat sq trqiascq ca melancolic transformat. Dumnezeu dorewte sq facq acelawi lucru ‘n viaya fiecqruia. Chiar acum, ‘n loc sq te mai consumi pentru slqbiciunile tale, muyumewte lui Dumnezeu pentru puterea Sa ‘n viaya ta wi ‘ncrede-te ‘n El, ca sq te transforme.

76

77

7AVRAAM FLEGMATICUL

Oamenii cu care te descurci cel mai uwor ‘n viayq sunt flegmaticii.Calmul lor,natura lor prietenoasq,‘i face plqcuyi de cei din jur,iar isteyimea wi umorul lor te face sq te bucuri atunci cknd ewti ‘n preajma lor. Ei poartq acea etichetq de <domnul Simpatic>, oriunde merg. De fapt, flegmaticii sunt de obicei oameni atkt de buni ‘nckt wi ‘nainte de convertirea lor, ei acyioneazq aproape ca wi crewtinii,spre deosebire de toate celelalte tipuri de temperament.

Domnul Flegmatic, pe lkngq faptul cq este calm wi prietenos, e wi un tip vesel,care se descurcq ‘n compania altora. El este un om eficient, conservator, dependent, spiritual, cu o gkndire practicq. Fiind foarte introvertit, ca regulq, slqbiciunile sale, ca wi punctele sale tari de altfel, nu sunt imediat perceptibile ca ‘n cazul temperamentelor mai expresive. “nsq are ckteva slqbiciuni, dintre care cea mai mare este lipsa motivayiei. Wtie sq ignore munca cu tact wi este ‘nclinat sq fie ‘ncqpqyknat, ‘nyepqtor wi indecis. El are capacitatea de a privi viaya prin ochii unui spectator,cqutknd sq evite <a se ‘ncurca> ‘n ceva.Flegmaticii sunt buni diplomayi, pentru cq ‘n natura lor, ci sunt oameni ‘mpqciuitori. Mulyi sunt profesori, doctori, oameni de wtiinyq, comedianyi wi editori de reviste sau cqryi. Cknd sunt motivayi din exterior ei sunt lideri foarte capabili.

Fiind de profesie un observator al oamenilor, am ajuns la concluzia cq atunci cknd sunt umpluyi cu Duhul, fiind astfel bine motivayi, flegmaticii devin slujitori neobiwnuit de buni ai lui Hristos. Niciodatq nu se oferq voluntar ‘n poziyii de conducere,‘nsq au ‘n ei capacitqyi latente de conducere wi, datoritq modului amabil wi eficient de a se purta cu ceilalyi, nu par a crea fricyiune.

“n urmq cu ckyiva ani am decis ca o profesoarq de profesie sq conducq programul de Wcoalq Biblicq pe timpul verii. Ea era predominant colericq ‘n temperament wi a abordat slujba cu intensitatea-i caracteristicq.Ne-am bucurat de o wcoalq foarte bunq ‘n acel an,ex-cepyional de eficienyq wi bine condusq. Cu toate acestea,ea avea tendinya de a fi tqioasq wi asprq cu oamenii.De fapt,‘n anul urmqtor am avut probleme cu asigurarea lucrqtorilor.Cam prin acel an mq aflam ‘n toiul studiilor asupra temperamentului.Ca rezultat,am dezvoltat un respect crescknd pentru temperamentul flegmatic, ca o sursq de ajutor neexploatat. “n loc sq renuny la ideea de a avea un conducqtor de profesie care sq conducq programul VBS, am ‘ndemnat comitetul de educayie crewtinq sq caute un flegmatic pentru aceastq poziyie. Persoana pe care am gqsit-o a refuzat la ‘nceput - awa cum fac de obicei flegmaticii - ‘nsq noi am insistat. “n cele din urmq a cqzut de acord, iar noi am fost ‘nckntayi de rezultatele obyinute. Nu numai cq ne-am bucurat de o wcoalq eficientq wi bine organizatq, ci am dat peste o directoare cu care era atkt de uwor de lucrat, ‘nckt nu ne-a fost greu sq gqsim lucrqtori gata sq-wi ofere serviciile cknd au aflat cq doamna Flegmaticq e superintendenta.

Un lucru important de reyinut atunci cknd ‘ncercqm sq motivqm un flegmatic -nu con-sidera cq <nu> este un rqspuns. “n acelawi timp,nu presa nici prea tare, pentru ca acesta sq nu cumva sq-yi ‘ntoarcq spatele wi,

78

‘ncqpqyknat ‘nsq cu tact,sq se opunq wi celor mai agre-sive ‘ncercqri. Prezintq-yi cazul wi awteaptq-te sq fii refuzat -asta doar ‘n prima etapq. Lasq apoi uwa deschisq wi retrage-te, ‘ngqduindu-i suficient timp pentru a gkndi la rece wi a se ruga.Ocazional abordeazq-I,‘nsq nu-l presa sq ia o decizie rapidq.Oferiyi-i multq ‘ncurajare wi fiyi ckt mai detawayi posibil. Nu-l puteyi pqcqli,‘nsq dacq veyi apela la responsabilitatea sa de crewtin, treptat va rqspunde.

Ani de zile am refuzat sq-i iau ‘n considerare pe flegmatici pentru cq ei nu pqreau a rqspunde la entuziasmul meu.Am interpretat acest lucru ‘n mod eronat,ca fiind dezinteres. “n realitate ei nu se entuziasmeazq prea mult de nimic, ‘nsq nu aceasta este mqsura capacitqyii lor.

Uitkndu-mq ‘napoi la cei cinci ani de cknd am ‘nceput ‘n mod consecvent sq angajez pe flegmatici ‘n lucrarea Domnului,trebuie sq spun cq sunt foarte mulyumit de rezultate.Cu toate cq mi-a trebuit mai mult timp pknq i-a convins sq se dedice, majoritatea s-au dovedit a depune o muncq eficientq. Sangvinicii s-au avkntat cu entuziasm sq preia o lucrare ‘nsq sub fierbinyeala rutinei au ‘nceput sq se ‘nmoaie.Colericii wi-au oferit serviciile wi au fqcut o slujbq bunq, ‘nsq a trebuit sq tratqm ckteva victime ‘n bisericq, lezate emoyional de causti-cele lor limbi. Melancolicii care au putut fi convinwi sq se gkndeascq la ceilalyi suficient. de mult pentru a accepta un loc de slujire,au devenit wi ei lucrqtori pe termen scurt ‘nsq. Ei au tendinya de a critica modul ‘n care facem lucrurile,pentru cq acesta nu se ridicq la standar-dele lor,sau sunt ofensayi de fownetul wi freamqtul de la Wcoala Duminicalq sau de chicotelile tinerilor, fiind astfel scowi din lucrare.

Nu awa stau lucrurile cu flegmaticii ! Sqptqmknq dupq sqptqmknq, ei se aflq la locul lor de slujire ‘n departamentul lor sau la grupul de tineri,organizknd ‘n liniwte wi cu eficienyq wi slujind cu un bun simy al umorului.Asta se ‘ntkmplq atunci cknd ‘i poyi motiva pentru acea lucrare. O, da, existq excepyii proeminente ‘n acest catalog de trqsqturi temperamentale negative. Acestea sunt sangvinicii,colericii,melancolicii wi flegmaticii - toyi umpluyi de Duhul Sfknt. Pe mqsurq ce Duhul lui Dumnezeu ‘i transformq,ei dau dovadq de o consecvenyq wi rodnicie neobiwnuitq pentru temperamentul lor. Wi tocmai asta face ca lucrarea cu crewtinii din biserica localq sq fie o experienyq atkt de entuziasmantq wi satisfqcqtoare.

Pentru beneficiul flegmaticilor care citesc aceastq secyiune, awi dori sq fac o sugestie specialq.Pknq aici n-am ‘ntklnit nici un flegmatic care sq ia asupra lui mai mult deckt poate realiza.Pentru cq tendinya ta naturalq este de a te supraproteja,roagq-te cu ardoare pentru o ocazie ce yi s-a ivit ‘nainte de a o refuza. Examineazq-yi scuzele pe care le invoci pentru a nu te implica wi vezi dacq Duhul Sfknt este cel care te cqlquzewte sau doar egoismul tqu. Cknd ‘yi spui, < sunt atkyia alyii care ar putea face o lucrare mai bunq deckt o pot face eu >, aceasta este o formq de egoism. Pentru cq majoritatea flegmaticilor se tem ca nu cumva sq se facq de rks ‘n faya altora, ei refuzq sq se avknte ‘n valurile slujirii, acolo unde pot fi priviyi de alyii cum se scufundq. Uitq acest mod egoist de a gkndi ! Cere-I lui Dumnezeu cqlquzire wi, dacq Dumnezeu ‘yi pune pe inimq o povarq pentru acea lucrare, asumq-yi responsabilitatea wi ‘ncrede-te cq El ‘yi va oferi cele necesare slujirii.Filipeni 4:13 spune cq poyi face asta. Pentru cq majoritatea flegmaticilor au tendinya de a-wi subestima abilitqyile, ar trebui sq memorezi acest verset wi sq ‘nveyi a te ‘ncrede ‘n puterea lui Dumnezeu wi nu ‘n temerile tale de flegmatic. Vei fi uimit cknd vei vedea ce poate face Dumnezeu cu un flegmatic care se dedicq ‘n ‘ntregime voinyei Sale.

79

<Tot awa wi voi ‘nwivq, socotiyi-vq moryi fayq de pqcat, wi vii pentru Dumnezeu, ‘n Isus Hristos, Domnul nostru. Deci, pqcatul sq nu mai stqpkneascq ‘n trupul vostru muritor,wi sã nu mai ascultayi de poftele lui.Sq nu mai dayi ‘n stqpknirea pqcatului mqdularele voastre,ca niwte unelte ale nelegiuirii; ci dayi-vq pe voi ‘nwivq lui Dumnezeu, ca vii, din moryi cum erayi; wi dayi lui Dumnezeu mqdularele voastre,ca pe niwte unelte ale neprihqnirii>(Rom.6:11-13).

Lipsa de motivayie atkt de caracteristicq temperamentului flegmatic, este inteligent satirizatq de Alexander Whyte ‘n notele sale referitoare la temperamente. Includem aici un citat mai lung:

<Cuvkntul <lenevie>,rezumq,scurt wi expresiv,partea proastq a acestui temperament. O parte din ceea ce numim noi lenevie la unii oameni este, fqrq ‘ndoialq, ceva ce numai voinya wi energia unui uriaw poate s-o ‘nfrkngq.Existq oameni cu o inimq care funcyioneazq atkt de ‘ncet, al cqror sknge curge prin vene cu o awa ‘ncetinealq de melc, a cqror ‘ncheieturi sunt atkt de dewirate wi al cqror trup este atkt de letargic, ‘nckt atkt Dumnezeu ckt wi omul trebuie sq ia ‘n considerare toate acestea ‘nainte de a-i condamna. Wi cknd suntem obligayi sq punem diagnosticul de lene ‘n acest caz, flegmaticul nu poate fi ‘nvinuit de ceea ce nu poate repara. El poate fi ‘nvinovqyit wi mustrat doar pentru ceea ce ar putea repara, dacq ar putea fi determinat de cineva sq repare. “n acelawi timp, trkndqveala este trkndqvealq, lenevia este lenevie, oricare ar fi temperamentul tqu. Lenevia, ‘ntr-adevqr, nu este a trupului; este a minyii. Nu temperamentele lor sunt cele care cauzeazq naufragiile atktor studenyi ai atktor slujitori ai bisericii.

Slujitorul bisericii care are un temperament flegmatic, nu lucreazq duminica mai mult deckt lucreazq ceilalyi membri ai sqi ‘n fiecare zi a sqptqmknii. “nsq el este un slujitor al bisericii wi nu are un stqpkn asupra lui deckt propria-i conwtiinyq, awa cq ziua de luni wi-o petrece ‘ntins pe sofa wi citind ziarul sau un roman. Pentru predica de la amvon se va pre-gqti mkine ‘nainte de amiazq, iar pe cei bolnavi ‘i va vizita dupq-masa. “nsq mkine, de dimineayq nu se simte prea bine,iar dupq prknz plouq. Miercuri ‘ncq mai sunt patru zile pknq skmbqtq wi pe lkngq asta,scrisorile sale au fost amknate teribil de mult; awa cq nu are timp sq scrie nici mqcar o notiyq pentru predicq. Joi vine un prieten sq stea de vorbq cu el,dar ce spui de asta ? “ncq i-a mai rqmas vineri wi skmbqtq, zile ‘n care va sta ‘nchis wi nederanjat. Vineri dupq-amiaza, i se spune cq cel mai ‘n vkrstq presbiter, care fusese atkt de bolnav, a murit, iar el se simte atkt de nefericit,‘nckt mai mult nu se poate. Wi va trebui sq se ‘ntkl-neascq wi cu familia ‘ndoliatq,‘ncercknd sq le explice ckt de ocupat a fost el ‘n zilele trecute. Iatq-l awadar skmbqtq dimineayq ‘ncercknd sq-wi gqseascq textul ce trebuie pregqtit pentru duminicq, ‘nsq cu nici un chip. Awa cq, toatq ziua de skmbqtq este nevoit sq mqnknce la birou wi se comportq ca o ursoaicq cqreia ‘ncerci sq-i iei puiul, awa de fioros se uitq dacq cineva ‘ncearcq sq-i vorbeascq sau mqcar sq-I priveascq. Duminicq dimineaya scoate din <dulapul> squ o predicq veche, iar oamenii se uitq unii la alyii, ‘n timp ce el nu mai wtie nici s-o citeascq.Frate lucrqtor,pastor chiar al celei mai ‘ndepqrtate wi ne-educate biserici din Scoyia, aweazq-te la biroul tqu ‘n fiecare dimineayq devreme wi, dacq Dumnezeu te-a fqcut lenew, letargic, dacq ai un temperament flegmatic, aweazq-te totuwi wi cautq sq persiwti. Lasq ca acel student din tine, cu lenevia, ckrteala wi amknarea sa, sq se ‘nece.>

De fapt,existq o mai bunq soluyie pentru lenevia naturalq a temperamentului flegmatic sau pentru lipsa de motivayie deckt ‘necul.Unul din cele nouq puncte tari ale Duhului Sfknt (Galateni 5:22-23) este <‘nfrknarea

80

poftelor> (autocontrolul). De aceea, umplerea cu Duhul Sfknt va ‘mpiedica pe flegmatic sq se complacq ‘n fire wi ‘l va motiva pentru slujire. Pe mqsurq ce se hrqnewte din Cuvknt, i se vor oferi scopuri wi planuri ce-l vor motiva. Secretul motivãrii nu este tensiunea arterialq mare,entuziasmul sau energia. Este o viziune ! Atunci cknd omul are scopuri wi obiective ‘n viayq, atunci este motivat, ‘n consecinyq, flegmaticul umplut de Duhul va fi o persoanq motivatq,iar viaya sa zilnicq va fi o demonstrare a tempe-ramentului transformat. Flegmaticii care sunt preocupayi cu gqsirea unei mai mari motivayii pentru a-I glorifica pe Dumnezeu, ar trebui sq studieze tehnicile stabilirii de scopuri, awa cum sunt ele descrise de apostolul Pavel în capitolul 5.

Ckyiva dintre oamenii pe care Dumnezeu i-a folosit ‘n timpurile biblice se pare cq po-sedau un procentaj mare de temperament flegmatic: Noe,Samuel,Daniel,Iosif(soyul Mariei), Natanael, Filip wi apostolul Iacov. Cea mai bunq ilustrayie pentru scopurile studiului nostru este Avraam.Respectat de oameni mai mult deckt oricare altul,cu excepyia Domnului Isus, Avraam n-ar fi ajuns niciodatq la aceastq staturq fqrq puterea transformatoare a Duhului Sfknt. Luptele sale de o viayq cu un temperament flegmatic, ne oferq o ilustrayie idealq a ceea ce poate face Dumnezeu cu un flegmatic dedicat voii Sale wi umplut cu Duhul Squ. Cknd a umblat ‘n Duhul dependent de Domnul, a avut un mare succes; cknd a ‘ntristat pe Duhul prin fricq wi ‘ndoialq,a avut parte wi de un ewec total.Acelawi lucru se ‘ntkmplq cu noi astqzi. Sq sperqm cq vom profita de pe urma experienyelor lui Avraam flegmaticul.

Precaut

Ezitarea naturalq, indecizia wi teama unui flegmatic sunt vqzute ‘n Avraam ‘ncq din primul moment ‘n care apare ‘n Biblie.EI era un locuitor al cetqyii Ur din Haldea,la scurt timp dupq Nimrod wi dupq distrugerea turnului Babel. Cercetqrile arheologice ne indicq faptul cq Ur era o cetate foarte dezvoltatq, comparabilq cu Babilonul ‘n zilele lui Nebucadneyar, cu 1000 ani mai tkrziu. De asemenea, aceasta era foarte mult influenyatq de religia idolatrq a Babilonului, iniyiatq de Nimrod wi de mama sa, Semiramida.

Acest oraw rqu, localizat ‘n <leagqnul civilizayiei>, nu era un loc ‘n care un tknqr ales de Dumnezeu wi soyia sa,sq rqmknq pentru a deveni ulterior strqmowii poporului ales de El. Din acest motiv,Dumnezeu l-a chemat pe Avram (awa cum era el cunoscut pe atunci) afarq din acea yarq,spunknd: <Iewi din yara ta,din rudenia ta, wi din casa tatqlui tqu, wi vino ‘n yara pe care yi-o voi arqta> (Genesa 12:1). “nsq Avram era atkt de dependent de tatql squ ‘nckt ‘n loc sq meargq pknq Ia capqt cu Dumnezeu,el s-a oprit ‘n Haran,‘mpreunq cu familia sa. Wi asta pknq cknd tatql squ,Terah, a murit wi Dumnezeu i-a vorbit din nou.Avraam a ascultat, ‘nsq chiar wi acum, iatq-I cq ia cu el pe nepotul squ, Lot.

Se pare cq este foarte greu pentru flegmatici sq se ‘ncreadq ‘n Dumnezeu ‘n ‘ntre-gime. Wi asta probabil pentru faptul cq frica este una din cele mai mari probleme ale lor. Tendinya lor de a fi neliniwtiyi pentru orice wi de a deveni chiar fricowi de profesie, nu este la fel de mare ca cea a melancolicilor,‘nsq ‘i limiteazq totuwi. Mulyi crewtini flegmatici sunt mai relinuyi cknd e vorba sq profite de o oportunitate ce i se oferq.Nu lipsa de capacitate e cea care ‘mpiedicq pe flegmatici sq atingq maximum succesului, ci reyinerea de a se aventura ‘n brayele necunoscutului. Caracteristicq este wi reyinerea lui Avram de a-wi pqrqsi tatql wi apoi faptul cq a luat pe nepotul

81

squ,Lot, ca un fel de <‘nveliw de protecyie> ‘n acest yinut ne-cunoscut pe care Dumnezeu a promis cq i-l va da. Flegmaticul devine extrem de folositor ‘n mkinile lui Dumnezeu doar atunci cknd ‘nvayq sq se ‘ncreadq numai ‘n EI. Acel <‘nveliw de protecyie> deseori pare a cauza probleme ce nu sunt necesare ‘n viaya sa, awa cum s-a ‘ntkmplat cu Lot wi Avraam.

Promisiunile pe care Dumnezeu le-a fqcut lui Avraam ‘n Genesa 12:1-3 sunt la timpul trecut,ceea ce indicq faptul cq Dumnezeu deja ‘i fqcuse promisiunile,iar acum le ‘ntqrewte. I-au trebuit ckyiva ani flegmaticului Avraam pentru a ‘nvqya sq se ‘ncreadq ‘n Dumnezeu. Dumnezeu i-a oferit wase promisiuni: (1) <Voi face din tine un neam mare>, (2) <Te voi binecuventa >,(3)<Voi face numele tqu mare>,(4)<Vei fi o binecuvkntare>,(5)<Voi binecuvknta pe cei ce te binecuvkntq wi voi blestema pe cei ce te blastqmq>, (6) <“n tine, toate familiile pqmkntului vor fi binecuvkntate>.

Dacq Avraam ar fi luat pe Dumnezeu pe cuvknt,ar fi experimentat cu mult mai puyinq confuzie wi supqrare. Credinya ‘nseamnq a-I crede pe Dumnezeu pe cuvknt wi a te baza pe promisiunile Sale. Dumnezeu niciodatq nu s-a dovedit a fi necredincios cuiva, ci fiecare generayie de crewtini, ‘n special cei cu temperament flegmatic, trebuie sq ‘nveye lecyiile lui Avraam din nou . Mai tkrziu Dumnezeu a vorbit lui Avraam wi i-a fqcut o altq promisiune care spunea:<Seminyei tale ‘i voi da aceastq yarq>(12:17).Avraam avea vkrsta de waptezeci wi cinci de ani,awa cq era puyin probabil sq mai fie tatq,‘nsq totuwi,posibil din punct de vedere omenesc; de aceea, Dumnezeu a ales sq lase timpul sq treacq, pknq cknd acest lucru ar fi fost im-posibil din punct de vedere biologic,‘mplinindu-wi apoi ‘n chip miraculos promisiunea, ca o ilustrayie a credinciowiei Sale,nu doar pentru Avraam,ci pentru toate generayiile de crewtini.

Biblia ne spune cq Dumnezeu ne mqrewte credinya prin ‘ncercare . Iacov 1:2-4 afirmq: <Frayii mei, sq priviyi ca o mare bucurie cknd treceyi prin felurite ‘ncercqri, ca unii care wtiyi cq ‘ncercarea credinyei voastre lucreazq rqbdare.Dar rqbdarea trebuie sq-wi facq desqvkrwit lucrarea,pentru ca sq fiyi desqvkrwiyi, ‘ntregi, wi sq nu duceyi lipsq de nimic>.Acest principiu al lui Dumnezeu a acyionat ‘n viaya lui Avraam wi ne ‘nvayq cq ar trebui sq ne awteptqm ca credinya noastrq sq fie ‘ncercatq wi, ‘n loc sq ne plkngem sau sq cqutqm soluyii omenewti, ar trebui sq mulyumim lui Dumnezeu pentru ‘ncercare wi sq ne ‘ncredem ‘n El pentru soluyia la problemq. Aceastq formulq ‘ntotdeauna dq rezultate.

La puyin timp dupq ce Dumnezeu a fqcut aceste promisiuni lui Avram, El l-a ‘ncercat. Genesa 12:10 spune: < A venit ‘nsq o foamete ‘n yarq; wi Avram s-a pogorkt în Egipt, ca sq locuiascq pentru cktqva vreme acolo; cqci era mare foamete ‘n yarq>. Egiptul,ca wi Lot, era o altq poliyq de asigurare falsq pentru Avraam. Venind dintr-un centru de civilizayie pknq ‘ntr-o zonq bkntuitq de foamete, Avram a privit la cea mai apropiatq sursq de hranq, yara Egiptului. Fqrq a-L consulta pe Dumnezeu pentru ‘ndrumare, el wi-a luat familia ‘n acel yarq pqgknq,asemqnqtor cu cea din care-l scosese Dumnezeu. Ewecul squ ruwinos ‘n Egipt, pe care-l vom examina mai tkrziu,nu ar fi apqrut niciodatq dacq el ar fi awteptat eliberarea, care ar fi venit ‘n yinutul Canaanului. Toyi crewtinii care au tendinyq de a se teme, ar trebui sq proclame aceastq promisiune: <Cel ce v-a chemat este este credincios, wi va face lucrul acesta>( 1 Tesaloniceni 5:24 ).

“mpqciuitor

Una din cele mai admirabile caracteristici ale flegmaticilor e dragostea lor

82

pentru pace. Ei au tendinya de a afiwa o seninqtate wi un calm care tempereazq pe ceilalyi. De obicei, dorinya lor de pace wi armonie este mai mare deckt dorinya de posesiune, o trqsqturq de care Avraam a dat dovadq atunci cknd slujitorii sqi wi cei ai lui Lot au ‘nceput sq se certe unii cu alyii. Pentru cq ambii erau capi de familie wi aveau slujitori, ei ‘wi pqstrau turmele separate. “nsq fqrq garduri, era ceva normal sq se iwte conflicte, ‘n special ‘n ce privewte pqwunile wi sursele de apq. Avraam a oferit o soluyie, spunknd lui Lot: <Te rog,sq nu fie ceartq ‘ntre mine wi tine, wi ‘ntre pqzitorii mei wi pqzitorii tqi, cqci suntem frayi. Nu-i oare toatq yara ‘naintea ta? Mai bine desparte-te de mine: dacq apuci tu la stknga,eu voi apuca la dreapta; dacq tu apuci la dreapta, eu voi apuca la stknga >( Genesa 13:8,9 ). Aceasta pare a fi o soluyie plqcutq ‘ntr-o situayie de cumpqnq.“nsq se prea poate ca Avraam sq fi suferit foarte mult de pe urma separqrii de acest <‘nveliw de protecyie>. Faptul cq Lot s-a dovedit a fi ne-vrednic de o astfel de ‘ncredere, nu a micworat durerea lui Avraam.

Nu este o coincidenyq cq <dupq ce Lot s-a despqryit de el>,Dumnezeu a dat lui Avram fqgqduinya intrqrii ‘n posesiunea yqrii Canaan. Dumnezeu vrea sq-i binecuvinteze copiii, ‘nsq cere credinyq absolutq,cqci <fqrq credinyq este cu neputinyq sq-I fim plqcuyi Lui>(Evrei 11:6).

Dacq noi nu vrem sq ne ‘ncredem ‘n Domnul ‘n ‘ntregime,pierdem binecuvkntqrile pe care El le-a prgqtit pentru noi,sau ‘ngqduie ca ‘n calea noastrq sq aparq ‘ncercqri ce ne vor determina mai apoi sq depindem de El. Dacq Avram wi Lot nu s-ar fi despqryit, se pare cq Dumnezeu nu ar fi putut sq-i promitq urmqtoarea binecuvkntare: <Ridicq-yi ochii wi,din locul ‘n care ewti,privewte spre miazqnoapte wi spre miazqzi, spre rqsqrit wi spre apus; cqci toatq yara pe care o vezi, yi-o voi da yie wi seminyei tale ‘n veac. “yi voi face sqmknya ca pulberea pqmkntului de mare; awa cq,dacq poate numqra cineva pulberea pqmkntului,wi sqmknya ta va putea fi numqratq.Scoalq-

te,strqbate yara ‘n lung wi ‘n lat; cqci yie yi-o voi da>(Gen.13:14-17).

De multe ori s-a ‘ntkmplat ca un lucrqtor crewtin sq ajungq la un punct ‘n care a fost nevoit sq se despartq de cei iubiyi wi de prieteni,pentru a intra ‘n locul binecuvkntat,destinat lui de Dumnezeu. De fapt fiecare misionar wi majoritatea lucrqtorilor s-au confruntat cu aceastq decizie traumaticq; wi mulyi laici trebuie sq facq la fel, cqci Dumnezeu are un anumit plan pentru toyi copiii Sqi. De multe ori, tknqrul a ales sq meargq la un colegiu care-i con-venea, deckt sq aleagq o wcoalq crewtinq ce i-ar fi pretins un supraprey sau sacrificiu. Majoritatea pastorilor pot scrie liste ‘ntregi cu numele tinerilor ce au <naufragiat> wi a cqror credinyq s-a dqrkmat ‘ntr-o wcoalq tradiyionalq . Nu vreau sq spun cq Dumnezeu vrea ca toyi tinerii crewtini sq meargq la un colegiu crewtin.

Una dintre cele mai grele decizii pe care le-am luat vreodatq a fost aceea de a-mi trimite fiica de 18 ani la 2.500 mile depqrtare dc casq, la un colegiu crewtin. “mi amintesc foarte bine cq asta a ‘nsemnat pentru mine a-mi tqia un sfert din inimq wi a-l trimite departe de mine. Numai doi ani dupq aceasta,un alt sfert din inimq a trebuit sq plece cu fiul meu, care luase aceeawi hotqrkre. Privind ‘n urmq,pot spune cq nu am pqreri de rqu. Asta ne-a costat bucuria prezenyei lor wi multe ore fericite wi zile de pqrtqwie, ‘nsq s-a meritat. Amkndoi trqiesc acum cu Dumnezeu wi se pregqtesc sq-L slujeascq,lucru care a compensat mai mult deckt trebuia acea <operayie de inimq> pe care tatql iubitor din mine a experimentat-o. Mama lor wi cu mine mulyumim lui Dumnezeu ‘n mod regulat cq nu am pus obstacole ‘n calea folosirii de cqtre Dumnezeu a vieyilor lor, ci i-am ‘ncredinyat voii Sale perfecte.

83

Demn de ‘ncredere

<Ceea ce ewti sub presiune, aceea ewti cu adevqrat.!> este una din convingerile mele. Presiunea nu ne schimbq caracterul, ci doar identificq adevqrata sa naturq. Dintre toate tipurile de temperament, domnul Flegmatic, prin natura sa, se descurcq cel mai bine sub presiune. Sangvinicii deseori aleargq ‘n direcyia grewitq, iar melancolicii se desfac ‘n bucqyele sub presiune, ‘nsq colericii wi flegmaticii stau drepyi ‘n situayii dificile. Colericii au tendinya de a se baza pe judecata intuitivq ‘n astfel de urgenye wi de multe ori le lipsewte organizarea wi eficienya ce caracterizeazq pe flegmatic. Una din surprizele comportamentale ‘n studierea naturii umane e reacyia calmq wi eficientq a flegmaticului ‘n momente de mare crizq. Capitolul 14 din Genesa redq o astfel de experienyq ‘n viaya lui Avraam.

La scurt timp dupq ce Lot devenise locuitor al Sodomei, a izbucnit un rqzboi ‘ntre ‘mpqrayii Canaanului. Chedorlaomer, ‘mpqratul Elamului wi alyi ckyiva ‘mpqrayi, au cucerit Sodoma wi Gomora wi au luat mulyi locuitori ca sclavi, inclusiv pe Lot wi familia sa. Unul din prizonieri a scqpat wi i-a povestit lui Avram despre acest dezastru. Biblia descrie reacyia lui Avraam ‘n aceste cuvinte: <Cum a auzit Avram cq fratele squ fusese luat prins de rqzboi, a ‘narmat trei sute optsprezece din cei mai viteji slujitori ai lui,nqscuyi ‘n casa lui, wi a urmqrit pe ‘mpqrayii aceia pknq la Dan. Wi-a ‘mpqryit oamenii ‘n mai multe cete,s-a aruncat asupra lor noaptea, i-a bqtut wi i-a urmqrit pknq la Hoba, care este la stknga Damascului. A adus ‘napoi toate bogqyiile; a luat ‘napoi wi pe fratele squ Lot, cu averile lui, precum wi pe femei, wi norodul > ( Genesa 14:14-16).

Aceastq povestire extraordinarq ne dezvqluie ckteva lucruri despre flegmaticul Avraam, wi despre cei cu temperamentul squ. Preocuparea lor pentru cei iubiyi aflayi ‘n primejdie de-pqwewte dorinya lor de siguranyq wi protecyie emoyionalq. Cknd a fost motivat sq acyioneze wi sq porneascq la luptq,flegmaticul Avraam a dat dovadq de aptitudini de conducere latente, extrem de eficiente. Metoda sa de a ataca o armatq cu forye superioare, este un model ce a fost folosit de multe ori ‘n analele rqzboiului. “mpqryindu-wi mica trupq wi folosind ‘nveliwul nopyii wi elementul surprizq, el nu numai cq a biruit o armatq superioarq, ‘nsq i-a urmqrit pknq cknd a ‘nvins. Calmul squ,rqspunsul squ neemoyional la victorie este o caracteristicq a flegmaticului. Nu gqsim nici mqcar un singur indiciu cq Avraam s-ar fi lqudat pentru asta. Acesta nu este doar un tribut al vieyii sale spirituale, ci wi o caracteristicq distinctivq a fleg-maticilor ‘n general,care sunt ‘nclinayi sq fie conservatori ‘n toate lucrurile, inclusiv ‘n lauda de sine. Avraam wtia - ca wi Melhisedec,preotul Salemului, cum ni se spune mai tkrziu - cq victoria se datora binecuvkntqrii lui Dumnezeu,care I-a eliberat de duwmanul squ. Din acest motiv,el a adus cu credinciowie ‘naintea lui Dumnezeu toate zeciuielile din tot ceea ce poseda, prin intermediul preotului.

Dacq s-ar putea evalua ‘ntr-o zi toate rapoartele financiare ale bisericilor evanghelice, sunt sigur cq flegmaticii ar fi socotiyi ca fiind cei mai perseverenyi ‘n practicarea zeciuielii. Sigur, nu ei sunt cei mai ‘nfocayi ‘n a vorbi despre zeciuialq,‘nsq odatq dedicayi unui principiu al lui Dumnezeu, ei au tendinya de a fi cei mai consecvenyi.

Sangvinicii fac mereu noi legqminte de credinciowie, în timp ce colericii sunt de obicei atkt de supradedicayi financiar, ‘nckt mereu pun deoparte daruri pentru Domnul,lucru care deseori e egal cu zero.Melancolicii se tem cq nu pot trqi numai din ceea ce le rqmkne wi astfel resping zeciuiala. Flegmaticii,mai

84

mult deckt oricare alt temperament,sunt ‘nclinayi sq facq <lucrurile plqcute> .

Dintre toate temperamentele, ei au cea mai mare tendinyq de a face ceea ce Dumnezeu awteaptq de la un crewtin. Cu toate acestea,‘ndatq ce s-au dedicat zeciuielii, natura lor oarecum cumpqtatq ‘i face mai puyin spontani ‘n ce privewte dqrnicia. Celelalte temperamente sunt mai ‘nclinate sq rqspundq ‘n mod spontan la o nevoie particularq. Nu tot awa se ‘ntkmplq ‘n cazul flegmaticului,care e foarte consecvent wi strict ‘n ce privewte dqrnicia. Cu toate acestea, cknd e transformat de Duhul Sfknt, sentimentele sale eliberate ‘l vor de-termina sq-wi deschidq wi portmoneul.

PasivTendinya naturalq a flegmaticului de a fi ‘mpqciuitor,awa cum deja am

arqtat, duce cu ea o tendinyq de pasivitate ‘n faya conflictului, cu excepyia apariyiei crizei. Acest lucru face deseori ca bqrbatul flegmatic sq fie <ciupit> de soyia sa. “n primele sale zile de cqsnicie, Avram pqrea a nu fi o excepyie. Capitolul 16 din Genesa aratq cu claritate marea influenyq a Sarei asupra soyului ei. Fiind nerqbdqtoare sq primeascq promisiunea de a avea un fiu care sq ducq neamul mai departe,promisiune pe care Dumnezeu o fqcuse,Sarai wi-a fãcut propriul ei plan. Pentru cq ea nu-i putea aduce pe lume copii, a sugerat ca soyul ei sq ia pe slujnica sa egipteancq, numitq Agar, pentru a avea un copil de la ea. Acordul lui Avraam a dus la unul dintre cele mai regretabile evenimente din Biblie, cqci a adus ‘n familia nayiunilor un popor care urma sq fie mereu ‘n conflict cu poporul lui Dumnezeu.

Biblia ne spune: <Avram a ascultat cele spuse de Sarai>. Tragedia ‘nsqrcinqrii Agarei, respingerea sa de cqtre Sarai wi ‘n cele din urmq izgonirea ei din familie pentru a se pqstra pacea, toate acestea formeazq o imagine tristq a situayiei lui Avram. El ‘l iubea pe Ismael, fiul squ cu Agar, ‘nsq nu a avut puterea sq se opunq soyiei sale, chiar wi dupq ce a fost fqcutq o astfel de grewealq. Ar fi greu de descris trauma emoyionalq a lui Avram cknd, dupq ce s-a nqscut Isaac, a trebuit sq-l alunge pe lsmael pentru a o mulyumi pe soyia sa.

Una din lecyiile pe care flegmaticii iubitori de pace trebuie sq o ‘nveye este aceea cq nimic nu se poate ‘mplini prin compromis. “mpqcarea este un lucru admirabil dacq poate fi fqcutq ‘n mod legitim,‘nsq dacq necesitq compromiterea unui principiu,atunci va trebui plqtit un prey pe termen lung. De multe ori, bqrbatul flegmatic, pentru a pqstra pacea ‘n casq, a ‘ngqduit soyiei sale sq preia conducerea. Este imposibil ca acest om sq aibq o casq spiritualq sau sq dezvolte o mqrturie crewtinq eficientq dacq nu este el capul casei sale. Tinerii care cresc ‘n case dominate de femeie sunt nepregqtiyi emoyional pentru confruntarea cu socie-tatea. Mare parte din cazurile de dominare femininq puteau fi evitate dacq tknqrul soy wi-ar fi asumat rolul dominant ‘n casq imediat, fqcknd acest lucru ‘n ascultare de voia lui Dumnezeu.

“n camera de consiliere am intervievat flegmatici care-wi urau soyiile, astfel nemaiavknd vitalitate spiritualq.Pe parcursul anilor ei s-au supus conducerii soyiilor lor,‘nsq resentimentul a crescut ‘n proporyie directq cu pierderea autoritqyii lor. “n cele din urmq acest resentiment va distruge dragostea pentru cq e ceva nenatural ca femeia sq-l domine pe bqrbat. O astfel de situayie nu e doar de nedorit pentru soy, ‘nsq va deveni o sursq de mizerie pentru soyie,care nu poate respecta cu adevqrat un partener la care nu se uitq de jos ‘n sus. Flegmaticul Avraam ne oferq un bun exemplu ‘n acest aspect,pentru cq Noul Testament reveleazq faptul cq Dumnezeu i-a modificat temperamentul, el devenind liderul dominant ‘n cqminul squ. “n cele din urmq,Sarai l-a recunoscut ca fiind stqpknul ei spiritual wi capul familiei(1 Petru 3:1-6).

De multe ori, femeia cu o voinyq puternicq se rqzvrqtewte ‘mpotriva

85

conceptului biblic al supunerii soyiei fayq de soyul ei wi asta pentru cq,prin natura ei, i se pare mult mai uwor sq preia comanda asupra situayiei,sq ia deciziile wi sq stqpkneascq asupra tuturor celor din casq, inclusiv asupra soyului ei. Wi asta, ‘n mod categoric risipewte fericirea.

Temqtor

Nu se poate exagera atunci cknd este vorba sq analizqm efectele negative,distructive, ale fricii. Au fost scrise sute de cqryi despre biruirea fricii wi anxietqyii. Larga rqspkndire a acestor cqryi wi repetatele ‘ndemnuri <nu te teme> din Cuvkntul lui Dumnezeu, marcheazq frica, ca fiind o problemq universalq. Dintre cele patru temperamente, temperamentul cel mai puyin predispus la fricq este colericul. DomnuI Sangvinic, ‘n ciuda falsului squ bravado, posedã o insecuritate wi o fricq uwor de ‘nyeles,ce uneori ‘l tulburq. Atkt domnul Melancolic ckt wi domnul Flegmatic au o dozq generoasq de fricq,awa cq Moise wi Avraam au cam avut probleme datorate fricii lor ‘nnqscute. Singurul tratament adevqrat pentru aceastq predis-poziyie temperamentalq e puterea supranaturalq a lui Dumnezeu. Moise wi Avraam sunt ilustrayii ale faptului cq acest aspect negativ al temperamentului nostru este transformat atunci cknd Dumnezeu are control asupra vieyilor noastre.

“n ciuda multor lucruri pozitive pe care le-am spus despre flegmaticul Avraam, el a comis douq fapte de lawitate condamnabile, sub influenya fricii.

Primul e prezentat ‘n capitolul 12 din Genesa. Pentru cq ‘n yarq era foamete, Avram a lqsat deoparte voia lui Dumnezeu wi a plecat ‘n Egipt. Wtiind cq ‘mpqratul Egiptului poseda un mare harem wi nu fqcea discriminare ‘n alegerea soyiilor wi yiitoarelor sale, ‘ntre femeile cqsqtorite wi singure,Avram a ‘nceput sq se teamq.Avram wtia cq Sarai era foarte frumoasq wi s-a temut cq egiptenii ‘l vor ucide pentru a-i lua soyia. De aceeea,a sugerat:<Spune, rogu-te, cq ewti sora mea,ca sq-mi meargq bine din pricina ta,wi sufletul meu sq trqiascq datoritq yie>. Cert este cq frumoasa Sarai a fost observatq wi adusq ‘naintea ‘mpqratului. Gkndind cq Avram e fratele ei,l-a tratat bine,de dragul ei. Datoritq unei urgii de la Dumnezeu,Faraon a aflat adevqrul,iar Avram wi soyia sa au fost scutiyi de un pqcat serios. Frica plinq de lawitate a lui Avram a avut drept urmare alungarea din yarq wi o foarte sqracq mqrturie despre Dumnezeu ‘ntr-o nayiune pqgknq. Acest lucru nu s-ar fi ‘ntkmplat ‘n viaya lui Avram dacq el s-ar fi ‘ncrezut ‘n Dumnezeu pentru hranq wi siguranyq.

“nsq acest lucru nu s-a ‘ntkmplat doar o datq. Mulyi ani mai tkrziu,awa cum ni se spune ‘n Genesa, capitolul douqzeci, Avraam a cerut lui Sarai sq spunq cq el este fratele ei, ‘n ‘ncercarea de a dobkndi favoarea ‘mpqratului pqgkn Abimelec. Din nou Sarai a fost aleasq datoriq frumuseyii sale wi aproape cq fusese inclusq ‘n haremul ‘mpqratului. Dacq Dumnezeu nu l-ar fi avertizat pe Abimelec printr-un vis, Avraam wi Sarai ar fi fost implicayi ‘ntr-un tragic pqcat.Dumnezeu era gata sq-l omoare pe Abimelec pentru a preveni anularea promisiunilor date lui Avram wi Sarei. Standardele de moralitate ale lui Dumnezeu nu includ excepyii - minciuna este pqcat wi adulterul este pqcat, chiar dacq acestea se doreau a salva viaya. Pretextele noastre wi compromisul nu ‘mbunqtqyesc niciodatq planul lui Dumnezeu wi purtarea Sa de grijã.

Necredinya a fost cea mai mare problemq a lui Avram sau Avraam, awa cum a fost el redenumit. Pe mqsurq ce crewtea ‘n harul wi cunowtinya Domnului, el s-a transformat atkt de mult ‘nckt aceastq tendinyq a fost ‘nlqturatq din mintea sa.

Dacq privim mai atenyi la povestire, vedem cq Dumnezeu a vindecat frica lui Avraam prin faptul cq S-a revelat pe Sine ‘ntr-o mai mare mqsurq. Cu ckt

86

‘nvqya Avraam mai multe despre Dumnezeu,cu atkt se ‘ncredea mai mult ‘n El - wi cu atkt mai puyin temqtor devenea. Domnul a vorbit lui Avraam ‘ntr-o vedenie wi i-a spus: <Avrame, nu te teme; Eu sunt scutul tqu,wi rqsplata ta cea foarte mare>(Genesa 15:1). La ‘nceput,Avraam a fost mai reyinut ‘n ce privewte protecyia lui Dumnezeu wi rqsplqtirea Sa. Mai degrabq privea ‘n jur, cqutknd soluyii omenewti. Atunci cknd folosea ingeniozitatea omeneascq el ewua, ‘nsq cknd acyiona pe baza promisiunilor lui Dumnezeu,atunci experimenta miracole. Dumnezeu a fqcut un miracol bio-logic ‘n trupurile vkrstnice ale lui Avraam wi al Sarei, astfel ‘nckt acewtia au devenit pqrinyii lui Isaac wi, prin el, pqrinyii nayiunii Israelite.

Pknq la nawterea lui Isaac, credinya lui Avraam era o experienyq cresckndq, uneori clqtinkndu-se wi alteori avkntkndu-se ‘nainte. “n cele din urmq el a devenit cunoscut ca fiind <tatql celor credinciowi>, ‘naintawul celor care wi-au pus credinya ‘n Dumnezeu.

Asta nu ‘nseamnq cq Avraam l-a ascultat ‘n mod invariabil pe Dumnezeu. Ci ‘nseamnq cq credinya sa a devenit un exemplu de supunere realq, necondiyionatq, ‘naintea lui Dumnezeu, pentru toyi cei care urmeazq sq-L cunoascq pe Mkntuitorul. Dumnezeu folosewte un vas supus ‘n ciuda lipsurilor,

atunci cknd ewecul este mqrturisit. Cheia pentru o credinyq constantq este auzirea Cuvkntului lui Dumnezeu, ‘mplinirea lui ca fiind ghidul unui Tatq iubitor wi mqrturisirea wi iertarea oricqrui ewec.

Transformarea lui Avraam

Tqria credinyei lui Avraam este ilustratq ‘n mod dramatic ‘n jertfirea fiului squ Isaac, la porunca lui Dumnezeu. Genesa 22 ne spune cq <Dumnezeu l-a ‘ncercat pe Avraam>, instru-indu-l sq ia pe fiul pe care-l iubea wi <sq-l aducq ca ardere de tot> pe muntele pe care urma Dumnezeu sq i-l arate.Avraam wi-a luat fiul pe Muntele Moria wi s-a pregqtit sq-l sacrifice. Cknd tknqrul Isaac a ‘ntrebat despre mielul pentru arderea de tot, Avraam a rqspuns: <Fiul meu, Dumnezeu se va ‘ngriji de un miel pentru arderea de tot>.Apoi a legat pe fiul squ wi l-a pus pe altar, ridicknd cuyitul pentru a-l ‘njunghia, awa cum poruncise Dumnezeu. “nsq Dumnezeu dorea doar suprema loialitate a lui Avraam,nu trupul fiului squ. L-a oprit pe Avraam wi a spus: <Acum wtiu cq te temi de Dumnezeu,‘ntruckt n-ai cruyat pe fiul tqu,pe singurul tqu fiu,pentru Mine>. Dumnezeu a oferit un berbece ca ,jertfq ‘nlocuitoare pentru moartea lui Isaac, o imagine a felului ‘n care va fi oferit lsus pentru pqcatele ‘ntregii omeniri.Lui Avraam, pqrintele celor credinciowi, i s-a cerut sq-wi ofere fiul; Dumnezeu Wi-a dqruit singurul Fiu.

Crewterea credinyei lui Avraam ilustreazq crewterea treptatq ‘n credinyq a fiecqrui credincios. “l vedem cum, din omul care era ‘n capitolul 12, care nu avea suficientq credinyq pentru a se ‘ncrede ‘n Dumnezeu pentru hranq, ‘n slujitorul de nezguduit care, awa cum ne spune Duhul Sfknt ‘n Evrei 11:19, L-a crezul pe Dumnezeu atkt de mult ‘nckt credea cq Dumnezeu poate sq-l ‘nvie pe Isaac, dacq acesta ar fi murit pe altar.

De unde wi-a procurat Avraam acest fel de credinyq ? Din faptul cq L-a crezut pe Dumnezeu pe cuvknt wi a acyionat pe baza promisiunilor Sale.

Dumnezeu promisese un viitor lui Isaac, iar Avraam a crezut cq moartea nu-i poate sta ‘n cale. Credinya nu are nevoie de rqspunsuri,ci doar de ‘ndrumare.

Mulyi cretini spun: <Dacq aw fi wtiut cum vor evolua lucrurile, m-aw fi ‘ncrezut ‘n Dumnezeu>.Aceasta este necredinyq.Transformarea lui Avraam l-a fqcut unul dintre cei mai mari oameni care au trqit vreodatq,nu pentru cq ar fi avut un

87

temperament flegmatic, ci tocmai ‘n ciuda lui. Transformarea temperamentului este la ‘ndemkna oricqrui copil al lui Dumnezeu care va fi umplut cu Duhul wi ‘ndrumat de Cuvkntul lui Dumnezeu.

88

89

8UMBLAREA TRANSFORMATQ

Secretul temperamentului transformat este umplerea cu Duhul Sfknl,nu doar o singurã datq, ci ‘n mod continuu. Credinciowii care au considerat cq umplerea cu Duhul a fost o experienyq singularq,au fost foarte descurajayi. Efeseni 5:18 ne poruncewte sq fim încontinuu umpluyi cu Duhul. O traducere literalq ar fi urmqtoarea: < Nu vq ‘mbqtayi de vin, lucru care ‘nseamnq exces,ci fiyi plini de Duhul>.Asta ‘nseamnq a fi ‘ncontinuu umplut cu Duhul. Aceasta este o paralelq la ‘ndemnul dat ‘n Galateni 5:16: <Zic dar: umblayi ckrmuiyi de Duhul, wi nu ‘mpliniyi poftele firii pqmkntewti>. Ascultarea de firea pqmknteascq este o indicayie exterioarq a faptului cq noi nu suntem umpluyi pe dinlquntru cu Duhul Sfknt. Tratamentul pentru aceastq tendinyq temperamentalq este <umblarea în Duhul>, ceea ce nu este unul wi acelawi lucru cu umplerea cu Duhul. Depinde de asta, ‘nsq aceste expresii nu sunt sinonime.

Cum putem sq fim umpluyi cu Duhul?

“n cartea mea,Temperamentul corrtrolat de Duhul, am dedicat un întreg capitol umplerii cu Duhul. Ar fi de mare ajutor pentru cititor sq revizuiascq ‘n detaliu acel capitol pe scurt, cei cinci pawi pentru umplerea cu Duhul sunt:

1. Examineazq-te wi mqrturisewte-yi toate pqcatele cunoscute (1 Ioan 1:9).

2. Supune-te ‘n ‘ntregime lui Dumnezeu (Romani 6:11-13).3. Roagq-te sq fii umplut cu Duhul (Luca 11:13).4. Ia-L pe Dumnezeu pe cuvknt wi crede cq ewti umplut (Romani 14:23).5. Mulyumewte-I pentru umplerea fqcutq wi repetq aceastq procedurq de

fiecare datq cknd realizezi cq ai pqcqtuit (1 Tesaloniceni 5:18).Uneori unii protesteazq: <“nsq asta e prea simplu; a fi umplut cu Duhul

‘nseamnq a experimenta ceva mult mai complex !> De ce trebuie sq fie greu ? Ckt de greu yi-a fost oare sq asculyi porunca Domnului <trebuie sq vq nawteyi din nou ?> La vkrsta de 18 ani am devenit conwtient de nevoia mea wi am cerut Domnului Isus sq intre ‘n inima mea, sq-mi curqyescq viaya wi sq devinq stqpknul meu. Imediat el mi-a rqspuns rugqciunii. Oare de ce n-ar rqspunde wi atunci cknd ‘i cer sq mq umple cu Duhul Sfknt ? Dacq am fqcut primii doi pawi, atunci facem wi pasul trei wi vom fi umpluyi cu Duhul. A.B. Simpson obiwnuia sq spunq: <A fi umplut cu Duhul este la fel de uwor ca wi a respira; poyi inspira wi expira>.

Unul din motivele pentru care unii crewtini sunt reyinuyi ‘n a gkndi cq sunt umpluyi cu Duhul Sfknt este faptul cq ei nu vqd o schimbare imediatq ‘n vieyile lor, sau schimbarea este de scurtq duratq. Un rol important aici ‘l au doi factori: texnperamentul wi obiceiul, iar acestea lucreazq mknq ‘n mknq. Slqbiciunea temperamentului nostru a creat obiceiuri puternice, care revin mereu. “n momentul ‘n care intrq pqcatul ‘n viaya ta, ‘n acel moment se sfkrwewte wi umplerea, iar crewtinul dezamqgit spune: < Pentru mine nu se poate >.

Pentru ilustrare,dayi-mi voie sq iau ‘n considerare un crewtin melancolic

90

sau flegmatic, acewtia fiind ‘nclinayi sq se teamq. Acewti oameni au un obicei adknc ‘nrqdqcinat wi anume de a se ‘ndoi, de a fi negativiwti, de a se ‘ngrijora wi a se neliniwti. Pot prezice modelul de gkndire al unei astfel de persoane,dupq ce face cei cinci pawi spre umplerea cu Duhul Sfknt. Nu dupq mult timp, obiceiul squ de a gkndi ‘n mod negativ, va trezi ‘ndoieli: <Sunt eu oare umplut cu Duhul? Nu mq simt mai diferit.“ncq mi-e fricq>.Aceastq atitudine mentalq e pqcat, iar umplerea cu Duhul wi controlul Duhului ia sfkrwit.

Ceea ce trebuie sq wtie acewti oameni este cq sentimentele noastre sunt rezultatul modului ‘n care gkndim. Te simyi ‘ntr-o dispoziyie proastq,negativq, atunci cknd gkndewti ‘ntr-un mod negativ. O ilustrayie tipicq poate fi observatq ‘n experienya poftei. Un elev de colegiu a venit la mine pentru consiliere wi mi-a mqrturisit <pornirile sale puternice ‘nspre sex>. Acestea deveniserq atkt de puternice ‘nckt se temea ca nu cumva sq atace vreo femeie pe o stradq ‘ntudecoasq. Era ‘ngrijorat cq va deveni <anormal> sau chiar un om <pervers>.

Fqcknd o investigare a modelului squ de gkndire,am descoperit urmqtoarele: el obiw-nuia sq vizioneze filmele murdare ale Hollywood-ului,sq citeascq ‘n mod regulat literaturq pornograficq wi a admis cq se imagina pe el ‘nsuwi ‘n rolul unui bqrbat imoral despre care citise. Este oare de mirare cq a dezvoltat porniri sexuale puternice care sq-l ducq la un act sqlbatic sau criminal? Pentru cq era crewtin,wi-a mqrturisit pqcatele minyii wi a cerut umplerea cu Duhul Sfknt. La ‘nceput dorinyele sale sexuale s-au potolit,‘nsq ‘nainte de sfkrwitul zilei, s-a ‘ntors pentru a-mi spune cq aceste dorinye au revenit. Nu am fost surprins. Prima fatq arqtoasq, ‘mbrqcatq sumar, l-a determinat sq o pofteascq, lucru care a ‘ntristat pe Duhul Sfknt, ‘ntorckndu-se awadar la vechile sentimente. EI trebuia sq ‘nyeleagq cq puternicele sale sentimente sexuale vor dispqrea doar atunci cknd mintea sa va fi ‘nnoitq prin noi modele de gkndire curatq.

Nu-yi poyi umple mintea cu murdqrie wi apoi sq te awtepyi sq te simyi curat. “nsq acesta e motivul pentru care mulyi crewtini <nu vqd nimic rqu> ‘n anumite pqcate. Ei wi-au permis sq aibq indulgenyq fayq de atitudini mentale pqcqtoase, atkta timp ckt acyiunile pqcqtoase par a fi ceva normal. Am ‘ntklnit oameni care au ‘ncercat sq justifice adulterul pentru cq ei <nu au simyit cq este ceva rqu>. “n realitate ei au simyit cq e ceva rqu ‘nainte ca acesta sq devinq ceva normal ‘n modelul lor de gkndire.Trebuie sq ‘nvqyqm cq <sentimentele> nu sunt vrednice de crezare, contrar cu ceea ce spun oamenii eticii de aceastq situayie. Sentimentele sunt demne de crezare doar atunci cknd sunt bazate pe adevqr wi neprihqnire. Copiii lui Dumnezeu trebuie sq-wi umple minyile cu Cuvkntul lui Dumnezeu,astfel ‘nckt sentimentele lor sq corespundq cu puritatea lui Dumnezeu. Cknd prietenul meu de la colegiu wi-a adus gkndurile <roabe ascultqrii de Hristos>, atunci sentimentele sale au fost ‘n conformitate (2 Corinteni 10:5).

Acelawi lucru se va ‘ntkmpla sentimentelor celui ce se ‘ndoiewte atunci cknd e umplut cu Duhul,‘nsq va trebui sq treacq timp pentru a ajunge sq se simtq ‘n siguranyq ‘n mod con-stant. Dacq privewte la Domnul pentru ‘ndurare wi iertare de fiecare datq cknd se simte la ‘ndoialq sau ‘n necredinyq, atunci el va fi treptat asigurat de Domnul. “nsq dacq continuq a gkndi ‘n mod negativ sau a se ‘ndoi,justifickndu-se spunknd <eu awa am fost dintotdeauna>, atunci awa va wi rqmkne. Sau poate cq situayia se va ‘nrqutqyi chiar,pentru cq el stinge Duhul Sfknt prin faptul cq tolereazq acest pqcat wi ‘wi ‘nrqdqcineazq acest obicei ‘n minte. Dacq va consimyi mental sq accepte promisiuni de genul celei

91

din Filipeni 4:13, <Pot totul în Hristos care mq ‘ntqrewte>,atunci treptat se va <simji> ‘n siguranyq. Credinya ‘nseamnq a-L crede pe Dumnezeu pe cuvknt wi a acyiona pe baza promisiunilor Sale. Orice lucru care nu atinge acest standard ‘nseamnq pqcat wi acesta, la rkndul squ, va ‘mpiedica lucrarea Duhului Sfknt ‘n transformarea temperamentului unei persoane.

Domnul Sangvinic wi domnul Coleric au o problemq asemqnqtoare, de aceastq datq ‘nsq mknia.Nu dupq mult timp de la umplerea lor cu Duhul Sfknt,sentimentele lor de mknie se trezesc wi ‘ntristeazq pe Duhul Sfknt.Dacq nu mqrturisesc imediat acest pqcat,ei nu vor mai fi umpluyi cu Duhul, iar vechile sentimente ‘i vor domina din nou. De fiecare datq cknd se gkndesc,pe fundalul neprihqnirii de sine,ckt de jigniyi,insultayi sau ‘nwelayi au fost, cultivq sentimente de ostilitate. Aceste sentimente uwor de stkrnit sunt rezultatul anilor de gkndire ostilq wi vor putea fi biruite doar pe mqsurq ce Duhului Sfknt i se dq acces la ele pentru a controla conwtientul wi subconwtientul. El ‘nlocuiewte aceste gknduri ostile cu dragoste, bunq-tate wi blkndeye,’nsq va trebui sq treacq timp pknq cknd se va face o schimbare permanentq.

“n cazul meu,ostilitatea a fost un mod de vieyuire timp de 36 ani. Doream cu sinceritate sq fiu un slujitor al lui Dumnezeu wi ‘ntotdeauna ceream curqyirea wi umplerea Sa ‘nainte de a predica,‘nsq credeam cq a-mi controla mknia era unul wi acelawi lucru cu victoria asupra mkniei. Ce departe de adevqr eram! “ntr-o zi,la invitayia soyiei mele, am participat la o con-ferinyq, unde am ascultat cele spuse de Dr. Henry Brandt. Am ajuns tocmai la timp pentru a auzi povestirea unui tknqr lucrqtor al Domnului,plin de mknie ‘nsq,care a venit la el pentru consiliere. Era tocmai povestea mea! Cknd wi-a finalizat mesajul cu Efeseni 4:30-32, am fost uimit.Niciodatq nu mq confruntasem cu faptul cq mknia,ostilitatea wi amqrqciunea cuprindeau un pqcat teribil,care ‘ntristeazq pe Duhul Sfknt. “n tqcere,m-am retras wi m-am pierdut printre copaci, vqrskndu-mi inima ‘naintea Domnului. Prin ‘ndurarea Sa, am fost curqyit wi m-am ‘ntors un om transformat.

A mq confrunta cu mknia wi ostilitatea mea a fost un pas uriaw cqtre adevqrata victorie ‘n viaya mea. Pentru prima oarq mi-am dat seama ce ‘nsemna a fi umplut cu Duhul Sfknt. Realizarea teribilei naturi a pqcatului era o experienyq foarte umilitoare wi pentru prima oarq ‘n ani de zile,m-am supus emoyional. “nsq ckt timp au durat aceste sentimente ? Cam dupq douq ore dupq ce am plecat de la conferinyq, acel sentiment minunat de pace wi unire cu Dumnezeu a fost ‘nghiyit de valurile ostilitqyii mele obiwnuite.

Una din obiwnuitele mele <apucqturi> era aceea de a <face cu ou wi cu oyet> pe woferii neglijenyi. S-a ‘ntkmplat din nou ‘n drum spre casq.

Acolo, ‘n timp ce cqlqtoream pe autostradq cqtre San Diego,am avut o experienyq care mi-a schimbat viaya. “n timp ce mq uitam cu ochii mari la acel wofer ce mq ofensase, am devenit conwtient dintr-o datq de faptul cq <pacea cu Dumnezeu> se risipise. Chiar ‘n acel moment, am decis cq nu-mi voi accepta ewecul spiritual. Pe cknd reduceam viteza pentru a evita o coliziune, m-am rugat ‘n tqcere: <Doamne, din nou am fqcut-o; te rog iartq-mq wi ia de la mine acest obicei>.Treptat, <pacea> a venit ‘napoi wi acest coleric-sangvinic din mine a intrat ‘ntr-una dintre cele mai entuziasmante wi satisfqcqtoare perioade a vieyii sale.

Da, au mai existat ewecuri, ‘nsq atunci cknd mi-am mqrturisit mknia, Dumnezeu, ‘n harul Squ, mi-a oferit iertarea. Unele din lucrurile care ‘nainte mq <scoteau din circulayie> acum mq fac sq rkd. Recent, ‘n timp ce mq gkndeam la vechile mele reacyii, m-am trezit chicotind dupq ce o mawinq sport de culoare rowie mi-a tqiat calea pe autostradq. Nu mi-aw mai fi vkndut

92

pacea wi bucuria pe care o aveam acum,pe vechea mknie wi mizerie.Cu nici un chip. Se pare cq a existat ceva convingqtor ‘n lucrarea de transformare a Duhului Sfknt ‘n viaya mea pentru cq,ultima oarq cknd am luat masa cu domnul wi doamnna Brandt,am sur-prins-o pe soyia mea spunkndu-i acestuia: <“yi mulyumesc cq ai fost vasul pe care Dumnezeu l-a folosit pentru a-mi dqrui un soy nou>. Cu riscul de a fi prea personal,aw adquga cq, dacq nu ar fi fost aceste experienye care mi-au schimbat viaya,n-aw fi putut scrie cartea intitulatq <Cum sq fii fericit, chiar dacq ewti cqsqtorit>.

Ca sq nu credeyi cq aceastq victorie poate sta la ‘ndemkna pastorilor sau lucrqtorilor numai, aw vrea sq vq relatez povestirea unui agent de circulayie din California. Fiind un temperament predominant coleric,acest tknqr crewtin a cunoscut umplerea cu Duhul Sfknt wi a început sq experimenteze victoria asupra mkniei wi ostilitqyii care de mult timp ‘l domi-naserq. Wi tocmai ‘n aceastq perioadq s-a ‘ntkmplat cq trebuia sq dea o amendq unui om pe care el îl descria ca fiind <cel mai urkcios motociclist pe care-l ‘ntklnise vreodatq>. Singura persoanq chiar mai urkcioasq deckt motociclistul,era soyia acestuia. El a descris experienya ‘n felul urmqtor: <"n timp ce scriam chitanya, ei au ‘nceput sq-mi adreseze tot felul de cuvinte murdare,unele pe care le mai auzisem,altele noi. Eu am fost politicos cu ei,awa cum depar-tamentul nostru ne instruise, ‘nsq cknd am intrat ‘n mknina mea, eram atqt de furios, ‘nckt faya mi-era aprinsq iar pqrul de pe ceafq ‘nyepenise. Atunci mi-am amintit cq Duhul Sfknt e ‘ntristat. “n timp ce acewtia plecau,mi-am plecat capul pe volan wi mi-am mqrturisit pqcatul, cerknd lui Dumnezeu sq-i ierte wi sq cqlquzeascq pe cineva ‘n vieyile lor,care sq-i conducq la Hristos wi mkntuire. Cknd am ridicat capul, ei aproape cq nu se mai vedeau wi am fost conwtient de sentimentul profund de pace wi dragoste care m-a inundat. Toatq amqrqciunea plecase. Am pornit motorul wi am iewit pe wosea, alegknd sq mq bucur de o zi bunq wi nu de una mizerabilq,awa cum ar fi fost dacq aw fi cedat>.Wi tknqrul a continuat sq ne povesteascq, ‘n acea searq, a avut marea bucurie de a conduce la Hristos pe o victimq a unui accident de circulayie. Asta dovedewte din nou cq Duhul Sfknt este implicat ‘n lucrarea de transformare a temperamentului omului.

Cum sq umblqm ‘n Duhul

Au fost scrise multe cqryi despre cum ar trebui sq fim umpluyi cu Duhul Sfknt,‘nsq mare parte din ele nu pun un accent suficient pe faptul cq a fi umplut cu Duhul e doar ‘nceputul victoriei crewtine. Din acest punct noi trebuie sq <umblqm ‘n Duhul>, pentru ca efectele sq fie de duratq (Galateni 5:16).

Este un lucru a porni ‘n viaya umplutq de Duhul wi cu totul altul sq umblqm zi de zi controlayi de Duhul Sfknt. Awa cum ni se poruncewte sq <fim plini de Duh>, tot awa suntem instruiyi sq <umblqm ‘n Duhul>. Pentru cq este o poruncq a lui Dumnezeu, noi nu trebuie sq cqutqm o procedurq grea sau complexq,cqci Dumnezeu ne ‘ndreaptq vieyile, nu Ie ‘ncklcewte. Urmqtoarea procedurq pentru umblarea ‘n Duhul poate fi un instrument practic pentru un trai zilnic victorios.

1. Faceyi din umplerea cu Duhul Sfknt o prioritate zilnicq. Nu poyi umbla ‘n Duhul dacq nu dorewti cu sinceritate acest lucru wi dacq nu primewti umplerea. Awa cum deja am vqzut, vechile obiceiuri vin sq ne vkneze. Dacq ne bucurqm de ele mai mult deckt de pacea lui Dumnezeu,atunci vom tolera pqcatele firii pqmkntewti.Haideyi sq fim cinstiyi: pofta,îngrijorarea, auto-compqtimirea wi mknia sunt plqcute - temporar. “nsq gustul care rqmkne ‘n urma lor e tare rqu. Numai atunci cknd dorim sq fim umpluyi cu Duhul Sfknt mai

93

mult deckt orice altceva ‘n lume, suntem gata sq renunyqm la micile noastre satisfacyii emoyionale de felul poftei, ‘ngrijorqrii, auto-compqtimirii wi mkniei.

Mqrturisesc cq wi dupq ckyiva ani de experimentare a umplerii Duhului Sfknt,mi se pare plqcut sq mq enervez. “n anumite situayii,de genul celor ‘n care <simt cq drepturile mele au fost violate>,anticipez o izbucnire de mknie care sq mq satisfacq.Cu toate acestea,amintindu-mi ce mare prey trebuie sq plqtesc pentru tolerarea unui astfel de sentiment,mq stqpknesc imediat ,prin puterea Duhului. Nu existq o cauzq pentru mknie,care sq merite pierderea acelei binecuvkntate conwtienye a prezenyei Sale. Treptat,aceastq reacyie intrq ‘n subconwtient,awa cq vei putea spune ca Pavel: <Lucrurile pe care le iubeam odinioarq, acum le urqsc>.

Un bun exerciyiu spiritual ‘n legqturq cu cele discutate poate fi urmqtorul. Faceyi o listq care sq cuprindq ceea ce ayi vrea sq fiyi. O astfel de listq ar putea include:

1. un crewtin ce se aseamqnq cu Hristos, fqcqnd <voia desqvkrwitq> a lui Dumnezeu;

2. un crewtin roditor, care ‘wi adunq comori pentru ceruri;3. un partener lipsit de egoism, plin de dragoste;4. un pqrinte plin de succes, a cqrui copii sq-L urmeze pe Hristos;5. un lucrqtor crewtin eficient ‘n biserica localq;6. un angajat capabil, productiv, sau o astfel de casnicq;7. un bun vecin.Faptul cq vq bucurayi sau nu de viayq,depinde de atingerea scopurilor

spirituale pro-puse, nu de faimq, noroc, hranq wi distracyie, obiective ale celor lumewti wi se pare, a multor crewtini. “ntrebarea la care ar trebui sq rqspundeyi este urmqtoarea: ckte din aceste prioritqyi ale vieyii pot fi ‘mplinite fqrq ajutorul Duhului Sfknt? Rãspunsul este: nici una! Cknd acest lucru vq va strqpunge mintea wi inima,veyi fi pe drumul cel bun al umblqrii ‘n Duhul. Awa cum tknqra mamq este atkt de sensibilq la nevoile nou nqscutului ‘nckt se trezewte la cea mai uwoarq miwcare a acestuia,tot awa crewtinul umplut de Duhul rqspunde la Duhul Sfknt. Mama wi crewtinul - rqspund instinctiv la prioritatea lor numqrul unu.

2. Dezoltayi o sensibilitate ascuyitq fayq de pqcat. Awa cum deja am vqzut,pqcatul sto-peazq puterea Duhului Sfknt ‘n noi. “n momentul ‘n care suntem conwtienyi de orice pqcat al minyii, trebuie sq-I mqrturisim imediat; ‘n acest mod, timpul dintre ‘ntristarea sau stingerea Duhului Sfknt wi reumplere este minim. Principalul avantaj al studierii temperamentelor este acela cq putem diagnostica cele mai obiwnuite slqbiciuni ale noastre. Astfel, noi suntem tot-deauna ‘n gardq fayq de <pqcatul care ne ‘nfqwoarq atkt de lesne>. Cknd acesta ‘wi face apariyia, mqrturisewte-l, uitq-l ( Dumnezeu o face, awa cq tot astfel trebuie sq faci wi tu ) wi mergi ‘nainte spre ‘mplinirea voii lui Dumnezeu pentru viaya ta. Principalul secret pentru un trai victorios este practicarea mqrturisirii chiar ‘n momentul pqcqtuirii.

3. Citewte wi studiazq zilnic Cuvkntul lui Dumnezeu. Dupq multq observare, am constatat cq este imposibil ca un crewtin sq <umble ‘n Duhul> dacq nu dezvoltq obiceiul de a-wi hrqni mintea wi inima ‘n mod regulat, din Cuvkntul lui Dumnezeu. Unul din motivele pentru care crewtinii nu <simt> awa cum vrea Dumnezeu, ‘n diferite probleme ale vieyii, este cq ei nu cunosc cqile lui Dumnezeu descrise ‘n Cuvkntul Squ.

Pentru cq sentimentele noastre sunt rezultatul proceselor de gkndire, ne vom simyi lumewti dacq ne hrqnim minyile din <înyelepciunea lumii>. Dacq ne hrqnim minyile cu Cuvkntul lui Dumnezeu, vom simyi ceea ce Duhul simte ‘n

94

legqturq cu problemele vieyii. Yineyi minte cq trebuie sq treacq timp pentru ca minyile noastre sq se reorienteze de la ‘nyelepciunea omeneascq la ‘nyelepciunea divinq. Awa cq este necesarq citirea regulatq.

Uneori crewtinii obiecteazq cq acest lucru ‘i va face legaliwti sau ‘i va face robii unui obicei mental. Wi totuwi, a lua masa de trei ori pe zi nu ‘nseamnq cq ai devenit legalist. Noi mkncqm pentru cq e necesar wi ne place. “n acelawi mod ne putem hrqni din Cuvkntul lui Dumnezeu pentru cq avem nevoie de asta, ‘nsq pentru a ne forma un apetit, avem nevoie de timp . Mulyi crewtini simt cq ceva este ‘n neregulq dacq nu citesc Cuvkntul lui Dumnezeu, ‘nsq nu de la ‘nceput a fost awa. E necesarq auto-disciplina pentru a putea dezvolta obiceiuri bune de gkndire, ‘nsq odatq stabilite, ele devin o <a doua naturq> a noastrq.

Cu ckyiva ani ‘n urmq am ‘ncercat sq stimulez o clasq de wcoalã duminicalq la citirea zilnicq a unui capitol din cartea Proverbelor. “n cartea Proverbelor sunt 31 capitole, awa cq am sugerat sq citeascq capitolul ce se potrivea cu ziua respectivq a lunii. Un an mai tkrziu, un om de afaceri plin de succes mi-a spus: <Cknd ne-ai dat acea sugestie,am fost convins cq n-o sq reuwesc s-o duc la ‘ndeplinire, ‘nsq am fqcut asta ‘n fiecare zi a acestui an wi cred cq asta e cauza principalq pentru care, pentru prima datq ‘n viayq,sunt wi eu un crewtin con-secvent>. Acest om s-a transformat dintr-un membru mediocru al bisericii, ‘ntr-unul ce ocazio-nal,‘wi ‘mpqrtqwewte credinya,plin de dinamism wi curaj,avknd un succes rqsunqtor. Hrqnirea zilnicq din Cuvknt i-a dat o calmq asigurare wi ‘nyelepciunea de a ‘mpqrtqwi-o wi altora.

Un tknqr inginer a venit la mine dupq 11 ani de viayq crewtinq wi mi-a mqrturisit cq nici-odatq nu a condus pe cineva la Hristos. Mai mult,el a spus: <Niciodatq nu am ocazia sq-mi mqrturisesc credinya>. “nsq dupq trei luni de citire consecventq a Bibliei wi de memorare a ei, acest om mi s-a adresat, avknd un zkmbet mare pe fayq: <N-am avut dreptate spunknd cq eu nu am nici o ocazie de a mqrturisi. Acum mqrturisesc tot timpul. “nainte wtiam atkt de puyin despre Biblie,’nckt nu aveam nimic de spus,’nsq acum, cknd sunt atkt de plin de Cuvknt, acesta iese la suprafayq aproape ‘n fiecare conversayie ! >

O hrqnire constantq a minyii din Cuvkntul lui Dumnezeu produce rezultate interesante. Luayi ‘n considerare urmqtoarele beneficii:

Iosua 1:8 - Calea ta va fi prosperq wi plinq de succes. Psalmul 1:3 - Dq nawtere la roade.

Psalmul 119:11 - Te ferewte de pqcat.Ioan 14:21 - Dumnezeu se reveleazq pe Sine tuturor celor care pqzesc

Cuvkntul Squ.Ioan 15:3 - Cuvkntul ne curqyq.Ioan 15:7 - Cuvkntul produce putere ‘n rugqciune. Ioan 15:11 - Cuvkntul

aduce bucurie ‘n inimile noastre. 1 Ioan 2:13,14 - Cuvkntul dq victorie asupra <celui rqu>.

Avknd aceste rezultate transformatoare ce rezultq din umplerea minyilor noastre cu Cuvkntul lui Dumnezeu, e o tragedie cq atkt de mulyi crewtini trqiesc o viayq de <mkna a doua>, avknd sentimente de nesiguranyq, necurqyie,

nemulyumire, neliniwte wi neputinyq. Caracterul sentimentelor noastre depinde de caracterul gkndurilor noastre, iar crewtinul sincer ar trebui sq se ‘ntrebe: ce anume ‘i modeleazq wi umple gkndurile ? Rqspunsul va descrie sentimen-tele tale care predominq wi motiveazq viaya ta de fiecare zi.

Compararea atentq a vieyii umplutq de Duhul descrisq ‘n Efeseni 5:18-21 cu viaya um-plutq de Cuvknt din Coloseni 3:15-17, e foarte relevantq. Ambele pasaje promit: o ckntare ‘n inimq,o atitudine de mulyumire wi un duh supus. O

95

minte ce e plinq wi dedicatq Cuvkntului lui Dumnezeu va produce aceleawi efecte asupra sentimentelor noastre pe care le-ar produce o minte umplutq wi dedicatq Duhului Sfknt. Putem awadar sq concluzionqm cq, umplerea Duhului Sfknt wi umblarea ‘n Duhul,depind de umplerea noastrq cu Cuvkntul lui Dumnezeu !

Pe parcursul anilor am dezvoltat obiceiul de a-mi re’nnoi mintea - wi astfel, sentimentele - fayq de Dumnezeu. Acest obicei are la bazq citirea de searq a Biblie wi meditarea. Citirea Bibliei seara face ca subconwtientul sq funcyioneze ‘n timp ce trupul doarme. Mintea digerq evenimentele wi gkndurile de peste zi, ‘n special aceea ce am gkndit ‘nainte de a adormi. Din acest motiv e foarte bine sq citewti Cuvkntul lui Dumnezeu chiar ‘nainte de culcare sau sq mergi la culcare gkndindu-te la lucrurile pe care tocmai le-ai citit. Este uimitor ckt de mult m-a ajutat acest lucru sq mq trezesc ‘ntr-o dispoziyie bunq ‘n ziua urmqtoare. Dacq poyi citi ‘n pat, cu atkt mai bine. Fq-yi obiceiul sq citewti Cuvkntul chiar ‘nainte de a adormi, iar sub-conwtientul va modela sentimentele tale dupq modelul lui Dumnezeu.

Un alt obicei de valoare este meditayia. Pentru mine asta ‘nseamnq simplu <a gkndi>. Mintea lucreazq ‘ntotdeauna,iar voinya noastrq determinq dacq mintea lucreazq pentru sau împotriva noastrq. Pentru a lucra spre bine, mintea trebuie sq mediteze la adevqrurile wi ‘nyelesurile Cuvkntului lui Dumnezeu. Existq o modalitate: trebuie sq memorezi pentru a putea medita cu folos, pentru cq nu poyi medita asupra a ceea ce nu cunowti bine. Fie cq este o expresie, un concept, sau un ‘ntreg verset al Scripturii, trebuie sq-l memorezi dacq vrei sq meditezi asupra lui. Altfel, poyi medita doar atunci cknd ai Biblia deschisq ‘n faya ta.

O metodq simplq pe care eu o folosesc pentru a mq inspira la meditayie este sq scriu versetele speciale care ‘mi binecuvinteazq sufletul pe o foaie de hkrtie aflatq ‘n Biblie sau ‘n carneletul de notiye. “nvqy cel puyin unul din aceste versete pe sqptqmknq. Este o muncq grea, ‘nsq majoritatea oamenilor folosesc mai puyin de 10 la sutq din capacitatea totalq a creierului ! Wi pe mqsurq ce te vei hotqrk sq ascunzi Cuvkntul lui Dumnezeu ‘n inima ta, ‘yi vei ‘mbunqtqyi memoria pentru alte lucruri. Eu nu cunosc nici un crewtin lenew din punct de vedere mental,care sq fie ‘n acelawi timp wi umplut cu Duhul. Iar crewtinii plini de Duhul sunt oamenii cei mai stimulayi din punct de vedere mental din ckyi am ‘ntklnit.

4. Ferewte-te sq ‘ntristezi pe Duhul Sfknt. Urmqtorul pas pentru umblarea ‘n Duhul e o extensie a pasului doi - dezvoltarea unei sensibilitqyi fayq de pqcat. Efeseni 4:30-32 spune clar cq orice formq de ostilitate, inclusiv mknia, amqrqciunea wi vrqjmqwia, întristeazã pe Duhul Sfknt. Toyi credinciowii ce au tendinya sq se enerveze ar trebui sq memoreze aceste trei versete wi sq dezvolte o sensibilitate specialq fayq de ostilitate. Pe lkngq mqrturisirea imediatq, ei trebuie sq decidq a iubi, a fi blknzi,amabili wi iertqtori fayq de ceilalyi. Acest lucru este nenatural pentru sangvinic sau coleric, ‘nsq Duhul Sfknt va dezvolta ‘n credincios o nouq capacitate de a iubi wi aprecia.

Aceastq dragoste oferitq ‘n mod supranatural e sqnqtoasq din punct de vedere emoyi-onal wi mental,revigorknd spiritul. Am consiliat odatq doi oameni cu o voinyq foarte puternicq, ce erau persecutayi ‘n mod maliyios de wefii lor.

Unul a fost concediat sub presiune. Reacyia sa de om umplut cu Duhul a fost aceea de a-wi cqlquzi familia ‘n rugqciune pentru weful squ. Acest lucru i-a ckwtigat admirayia specialq a soyiei sale,a copiilor wi prietenilor sqi, gqsindu-wi mai apoi o slujbq ‘n care awteaptq cu mulyumire voia lui Dumnezeu pentru viaya sa.

96

Cel de-al doilea bqrbat a suferit o depresie emoyionalq datoratq stresului wi a venit sq mq vadq la ckteva zile dupq ce a fost externat sin secyia de psihiatrie a spilalului local. Niciodatq nu mai vqzusem o urq atkt de vehementq. Egoismul wi brutalitatea fostului wef ‘ncq ‘l mai afectau, el neiertkndu-l pe cel ce l-a ofensat.

Dacq wi-ar fi dat el seama ce prey mare se plqtewte pentru o astfel de urq, l-ar fi iertat pe om. Pentru cq L-a ‘ntristal pe Duhul Sfknt cu mult timp ‘n urmq, el nu wtie ce ‘nseamnq viaya umplutq de Duhul, iar ostilitatea sa ‘l distruge. Acyionknd cu puterile proprii, mintea sa ‘i joacq feste: ‘wi ‘nchipuie cq soyia ‘l ‘nwealq wi copiii nu-l iubesc wi, mai recent, a ajuns la concluzia cq nici mqcar pqrinyii lui nu-l mai iubesc. Tot acest comportament anormal este rezultatul natural al urii acumulate pe o perioadq ‘ndelungatq. Crewtinii sunt ‘ndemnayi < sq se ierte unii pe alyii >,nu doar spre slava lui Dumnezeu wi spre binele celui ce a produs rana, ci wi spre pacea mintalq a celui rqnit. Cknd preyuiewti mai presus de orice umplerea Duhului Sfknt, nu vei mai lqsa ca mknia, animozitatea sau neiertarea sq ‘ntristeze pe Duhul Sfknt. Nu-yi poyi permite s-o fac i!

Cu ani ‘n urmq am consiliat un cuplu care se despqryise datoritq infidelitqyii soyului. El s-a pocqit ‘n cele din urmq ‘naintea lui Dumnezeu wi înaintea soyiei sale, iar ea a decis sq-l primeascq ‘napoi.Cqminul lor s-a restabilit pe o temelie spiritualq,‘n cursul lunii care a urmat soyia a venit ‘n biroul meu,cu ochii ‘n lacrimi. <“mi urqsc soyul wi nu suport sq mq atingq !> a suspinat ea. “nainte de necredinciowia lui,ea ‘l iubise foarte mult,asta o wtiam .

Dupq ce i-am cerut lui Dumnezeu ‘nyelepciune, am ‘ntrebat dacq ea l-a iertat pe soyul ei pentru ceea ce fqcuse. Ea s-a uitat yintq la mine, ‘n ochi avknd flqcqri. <De ce s-o facq Nu meritq sq fie iertat ! Ca wi crewtin wtia ce face !>

Bine’nyeles cq acest lucru era adevqrat. Cu multq blkndeye, i-am arqtat cq nimeni nu meritq iertare wi Dumnezeu totuwi ne poruncewte sq ne iertqm unul pe altul awa cum ne iartq El. Cknd wi-a dat seama cq de fapt,ea nu vroia sq-wi ierte solul wi cq acest lucru ‘ntrista pe Duhul Sfknt,a ‘nceput sq se roage.

Uitknd de pqcatul soyului ei,ea a ‘nceput sq se uite la propriile ei pqcate de resentiment,urq wi lipsq de iertare. S-a ridicat de pe genunchi o femeie transformatq. Astqzi ea este o crewtinq umplutq de Duhul ce radiazq de fericire wi care-wi iubewte soyul -cu siguranyq,o rqsplatq ‘mbelwugatq pentru iertarea celui ce nu merita iertare!

Importanya voinyei noastre devine vizibilq ‘n acest punct al umblqrii ‘n Duhul. Cknd simyim mqciuca nedreptqyii sau mknia cuiva, suntem foryayi fie sq urkm pe cel ce ne-a ofensat, fie sq-l iertqm wi sq ne rugqm pentru el. Sentimentele noastre generale, ca wi umblarea noastrq ‘n Duhul, depind de decizia noastrq. Nu fiyi surprinwi dacq la ‘nceput dayi grew ‘n mod repetat. Mqrturisiyi-vq pqcatul imediat ce v-ayi dat seama cq l-ayi ‘ntristat pe Duhul Sfknt wi lqsayi-L pe El sq vq cqlquzeascq umblarea. Pe mqsurq ce veyi alege sq iertayi wi sq lqsayi pe Duhul Sfknt sq acyioneze cu rqbdare wi dragoste, veyi vedea cq slqbiciunea temperamentului vostru devine o virtute.

5. Evitayi stingerea Duhului prin teamq wi ‘ngrijorare. “n conformitate cu 1 Tesaloniceni 5:16-19, noi stingem Duhul Sfknt atunci cknd ne ‘ndoim wi ne opunem acyiunii Sale ‘n vieyile noastre.Cknd un crewtin spune <Eu nu ‘nyeleg de ce a ‘ngqduit Dumnezeu sq mi se ‘ntkmple un astfel de lucru>, el deja a stins Duhul prin fricq wi nu mai umblq ‘n Duhul. Crewtinul care se ‘ncrede ‘n Dumnezeu se confruntq cu aceeawi ‘mprejurare wi spune: < Mulyumesc lui Dumnezeu cq El ‘mi controleazã viaya ! Eu nu ‘nyeleg modul Squ de a acyiona cu mine ‘n momentul acesta, ‘nsq mq ‘ncred ‘n promisiunile Sale cq niciodatq

97

nu mq va pqrqsi wi cq-mi va ‘mplini orice nevoie> . Un astfel de crewtin continuq a umbla ‘n Duhul wi <se simte bine> în ciuda ‘mprejurqrilor potrivnice.

Am vqzut cq oamenii melancolici wi flegmatici au o predispoziyie pentru fricq,tot awa cum temperamentele mai extrovertite au predispoziyie pentru mknie. Unii oameni posedq atkt temperamente introvertite ckt wi extrovertite wi astfel au probleme atkt cu frica ckt wi cu mknia. Harul lui Dumnezeu e suficient pentru a vindeca ambele probleme,prin Duhul Squ cel Sfknt. “nsq dacq aveyi aceste tendinye, trebuie sq vq supravegheayi cu atenyie reacyiile ‘n situayii ce par a fi nefavorabile. Dacq ckrtewti sau ewti nemulyumit pe dinlquntru,deja ai stins Duhul Sfknt. Acest lucru poate fi remediat imediat, dacq ewti gata sq numewti vqicqreala ta stkrnitã de ‘ndoialq ceea ce este de fapt -pqcat - wi sq ceri lui Dumnezeu sq transforme acest obicei umplkndu-te cu Duhul Sfknt.

Am ‘ntklnit ‘n mod frecvent oameni care spun: <Am încercat wi asta, dar nu a dat roade>. Ceea ce au ‘ncercat ei sq facq a fost de fapt sq scape de o problemq nedoritq sau de o dificultate, prin mqrturisirea ckrtirii lor, dar fqrq a ‘ncerca sq accepte acea problemq, mulyumindu-I lui Dumnezcu pentru ea.

Dumnezeu nu este atkt de mult preocupat de schimbarea circumstanyelor, pe ckt dorewte schimbarea oamenilor.Nu ‘nseamnq cq ai dobkndit victoria atunci cknd trqiewti lipsit de ‘ngrijorare wi cknd,de fapt,nu ai nici un motiv pentru care ar trebui sq te ‘ngrijorezi. Victoria se ckwtigq atunci cknd ne confruntqm cu o problemq ce ne-ar putea ‘ngrijora wi ‘n aceastq situayie, nu ne ‘ngrijorqm. A fi crewtin nu ‘nseamnq a scqpa de necaz. Iov spunea: <Omul se nawte ca sq sufere, dupq cum scknteia se nawte ca sq zboare> (Iov 5:7).Isus ne-a avertizat cq ne vom confrunta cu necazuri ‘n aceastq lume,iar Biblia ne spune cq Dumnezeu ne ‘ncearcq pentru a ne face mai tari. Mulyi crewtini ‘ncearcq sq scape de ‘ncercare( testare), cqutknd mai degrabq ‘nlqturarea ei deckt ascultarea de Duhul.

E imposibil ca un crewtin fricos sq umble ‘n Duhul fqrq puternicele infuzii ale Cuvkntului lui Dumnezeu,ce-i pot ‘ncuraja credinya. Cu ckt mintea sa e mai mult umplutq de Cuvkntul lui Dumnezeu, cu atkt sentimentele sale sunt tot mai mult ‘mbibate cu credinyq. “nsq cei ce se ‘ngrijoreazq, de obicei gqsesc plqcere ‘n a în a zace în mizeria lor, ‘n special wtiind cq Dumnezeu vede starea lor jalnicq. Rugqciunea, ‘n cazul unor astfel de oameni, deseori face ca ei sq se simtq wi mai rqu. Pe mqsurq ce vin ‘n rugqciune cu plkngerea lor, ei pun accent pe nenorocirea lor, aceasta imprimkndu-se wi mai mult ‘n minte, iar la sfkrwitul rugqciunii ei se simt mai rqu deckt la ‘nceputul ei. Asta nu ‘nseamnq cq rugqciunea este un lucru rqu; ‘nseamnq cq o modalitate grewitq de rugqciune este rea. Trebuie sq mergem la Cuvkntul lui Dumnezeu pentru a vedea care este rugqciunea beneficq ‘n acest caz.

Toyi cei care se ‘ngrijoreazq ar trebui sq memoreze Filipeni 4:6-7: <Nu vq îngrijorayi de nimic; ci ‘n orice lucru, aduceyi cererile voastre la cunowtinya lui Dumnezeu, prin rugqciuni wi cereri, cu mulyumiri. Wi pacea lui Dumnezeu, care ‘ntrece orice pricepere, vq va pqzi inimile wi gkndurile ‘n Hristos Isus>. Aceste versete ne spun cq rugqciunea trebuie fqcutq <cu mulyumiri>. Nu te poyi ruga cu adevqrat cu mulyumire,sfkrwind prin a avea aceeawi povarq pe inimq. Luayi ‘n considerare urmqtoarele douq rugqciuni - wi sentimentele pe care ele le creazq - rostite de pqrinyi crewtini ce au un copil bolnav.

<Dragq Doamne, venim ‘naintea Ta pentru fetiya noastrq care se aflq ‘n pragul moryii. Doctorul ne spune cq nu mai existq speranyq pentru ea. Te rugqm dragq Doamne, vindec-o. Tu wtii ckt de mult ‘nseamnq ea pentru noi. Dacq aceastq boalq se datoreazq vreunui pqcat din viaya noastrq,iartq-ne wi

98

curqyewte-ne,pentru ca ea sq trqiascq.Dupq toate celelalte tragedii din vieyile noastre, nu credem cq mai putem suporta ‘ncq una. “n Numele lui Isus. Amin>.

<Dragq Tatq ceresc:, ‘yi mulyumim cq suntem copiii Tqi wi putem privi la Tine ‘n acest moment de necaz. Tu cunowti raportul doctorilor wi ai promis cq toate lucrurile lucrezq ‘mpreunq, spre binele nostru. Noi nu ‘nyelegem aceastq boalq a copilului nostru, dar wtim cq ne iubewti wi ewti cel mai ‘n mqsurq sq o vindeci. Noi ‘ncredinyqm micuyul ei trup ‘n mkna Ta, Tatq, cerknd vindecare pentru ea, dupq voia Ta. Yi-am dedicat-o înainte de a se nawte wi “yi mulyumim cq poyi sq ‘mplinewti toate nevoile ei, chiar acum, precum wi ale noastre. “n Numele lui Isus. Amin>.

Este clar care dintre pqrinyi a simyit <pacea lui Dumnezeu> wi care ‘wi frkng mkinile ‘n disperare ‘n acest moment de necaz. Diferenya stq tocmai ‘n atitudinea de mulyumire despre care vorbewte Cuvkntul lui Dumnezeu . Dacq nu consideri cumva cq rugqciunea de mai sus este ipoteticq sau idealistq,lasq-mq sq-yi mqrturisesc o experienyq personalq. Micuya blondq cu ochi albawtri pe nume Lori, pe care Dumnezeu ne-a dat-o, este bucuria inimii mele. Cu cinci ani ‘n urmq stqteam la patul ei din Spitalul de Copii wi m-am rugat aceastq rugqciune. Sq fiu sincer,nu ‘nyeleg de ce copiii lui Dumnezeu trec prin astfel de ‘ncercqri. Soyia mea wi cu mine putem mqrturisi cq,‘n ciuda febrei ‘nalte wi delirului fiicei noastre wi ‘n ciuda lipsei oricqrei speranye, Dumnezeu a revqrsat pace ‘n inimile noastre zdrobite. Cu toate acestea, pknq ‘n momentul ‘n care ne-am rugat aceastq rugqciune la patul ei, lkngq tubul de oxigen, nu primisem aceastq pace.

Dacq ai tendinya de a te ‘ngrijora sau a ckrti,vei observa cq nu ewti o persoanq foarte mulyumitoare. Poate cq ewti o persoanq drqguyq, ‘n orice alt aspect, ‘nsq pknq cknd nu vei ‘nvqya sq fii mulyumit, nu vei putea umbla niciodatq prea departe ‘n Duhul, nici nu vei fi o persoanq fericitq, ‘n mod constant. Secretul unei atitudini de mulyumire stq ‘n cunoawterea lui Dumnezeu ‘n mod intim, pe mqsurq ce El se reveleazq ‘n Cuvkntul Squ. Acest lucru necesitq o citire consecventq a Bibliei, studiu wi meditare asupra ei. Cknd credinya ta se bazeazq pe Cuvknt, este uwor sq mulyumewti, ‘nsq acest lucru este un act de voinyq. Dacq nu ai accepat deplina Sa cqlquzire asupra vieyii tale, te vei plknge pentru cq te vei ‘ndoi cq lucrurile se vor preschimba ‘n bine. Wi ‘ndoiala stinge Duhul wi ‘mpiedicq un progres real.

Cu ckteva luni ‘n urmq am experimentat cea mai devastatoare traumq emoyionalq care a apqrut ‘n viaya mea dupq moartea tatqlui meu,cu 34 ani ‘n urmq.Timp de aproape trei ani am lucrat la un proiect de care era nevoie disperatq ‘n biserica noastrq -o nouq clqdire. Dupq multq rugqciune wi muncq,oamenii au ‘nceput sq creadq cq Dumnezeu poate face imposibilul. Am cumpãrat 43 acri de pqmknt aproape de douq autostrqzi,la preyul de aproximativ 500.000 dolari. Am considerat cq acesta este cel mai strategic loc pentru o bisericq ‘n crewtere.Am trqit timp de trei ani cu acest proiect ‘n minte. De fapt,aceastq carte ar fi fost terminatq cu un an mai devreme dacq nu aw fi petrecut atqta timp la acest proiect.

Cumva, s-a implicat wi politica localq, iar unii dintre capii orawului au ‘nceput sq se opunq schimbqrii acelei zone de care aveam nevoie pentru a ne ridica clqdirea. Timp de doi ani am dus o luptq continuq cu cei din conducerea orawului. Am cheltuit mii de dolari pentru avocayi, ingineri wi muncitori. Pe tot parcursul acestei pcrioade nu m-am ‘ndoit absolut deloc de faptul cã planurile vor fi aprobate wi cq vom construi o bisericq frumoasq pentru slava lui Dumnezeu. Apoi ‘n 7 octombrie 1969, dupq ore de deliberare, consiliul

99

orqwenesc a votat 6 la 2 ‘mpotriva noastrq Am fost atkt de uluit ‘nckt nu m-am putut ridica din scaun. “n cele din urmq am ‘ncercat sq-mi adun suficiente forye pentru a pqrqsi sala ‘n modul ckt mai discret posibil.

Cknd, ‘n cele din urmq, am iewit din ckmpul vizual al tuturor, m-am dus singur la acel teren. Nu am avut curajul sq merg ‘n locul ‘n care eu wi soyia mea ‘ngenunchiasem wi dedicasem acel teren lui Dumnezeu. M-am dus ‘ntr-un loc mai retras wi m-am awezat pe pqmknt pentru a gkndi. Vq puteyi imagina natura gkndurilor mele la ‘nceput? Trebuie sq mqrturisesc cq nu erau prea plqcute.<De ce, Doamne ? De ce ai lqsat ca acest lucru sq se ‘ntkmple? Ce am fqcut grewit? M-am rugat pentru acest loc,l-am cqlcat cu piciorul wi l-am proclamat pentru Tine. De ce ai lqsat ca acest lucru sq se ‘ntkmple? Tu ai lucrat astfel cu Avraam wi cu alyi lucrqtori, prieteni ai mei; de ce nu s-a putut realiza wi pentru mine? De ce ai lqsat ca un politician egoist., care nu dorea sq aibq o bisericq ‘n vecinqtatea casei sale, sq dezonoreze Numele Tqu wi cel al bisericii noastre ?>

Am avut multe ‘ntrebqri. Wi cu ckt gemeam mai tare,cu atkt mai rqu mq simyeam. Cam ‘n acest timp politicianul intra cu mawina pe aleea ce ducea spre casa sa. Din locul unde mq auto-compqtimeam I-am privit cum se dq jos din mawina sa mare wi ‘i ‘nmkneazq soyiei sale un cow cu flori, pentru a sqrbqtori victoria. Imaginayi-vq cum m-am simyit ! Absolut mizerabil. Am fost chiar ispitit sq cer lui Dumnezeu sq-i smulgq acele flori din mknq cu ajutorul unui fulger din cer, ‘nsq Domnul a dat la o parte acea ispitq.

Timp de douã zile am trecut prin cea mai cruntq depresie pe care am experimentat-o vreodatq. “n cele din urmq mi-am amintit cq L-am ‘ntristat pe Duhul Sfknt wi cq mq aflu ‘ntr-o stare ckt se poate de fireascq,carnalq. Mi-a venit ‘n minte gkndul: <Iatq-te,autorul unei cqryi ce cuprinde un capitol ‘ntreg despre modul de vindecare a depresiei, predicatorul ce provoacq pe crewtini sq nu cadq ‘n deprimare-wi tu ewti deprimat.De ce nu practici ceea ce predici? Dupq ce mi-am mqrturisit pqcatele de auto-compqtimire, ‘ndoialq, zgqrcenie wi interogare a lui Dumnezeu, am ‘nceput sq-I mulyumesc. I-am mulyumit pentru puterea wi cqlquzirea Sa wi pentru faptul cq,chiar dacq eu nu wtiu ce urmeazq a face EI,problema nu era a mea,ci a Lui.

“n acea zi s-a ‘ntkmplat un lucru uimitor.Depresia a plecat,duhul meu a ‘nceput sq se trezeascq wi o pace adkncq mi-a inundat inima. “n lunile care au urmat, cu toate cq m-am angajat ‘n mod activ ‘n cqutarea unei alte proprietqyi wi am bqtut la orice uwq care reprezenta o oportunitate, nu mi-am mai fqcut eu o idee asupra planului lui Dumnezeu pentru biserica noastrq. Partea uimitoare, cu toate acestea, este aceea cq nu am mai simyit nici urmq de descurajare. Membri bisericii au rqspuns cu o astfel de credinyq ‘nckt suntem convinwi de faptul cq Duxnnezeu are ceva mai bun pentru noi deckt am plqnuit noi. Numai Dumnezeu poate aduce pace wi bucurie ‘n faya unui astfel de haos. Cu toate acestea,sentimentele bune nu wi-au fqcut apariyia pknq ‘n momentul ‘n care slujitorul nu a ‘nceput sq mulyumeascq lui Dumnezeu prin credinyq. “n mulyumire existq o misterioasq terapie; ea invocq intervenyia emoyionalq a Duhului Sfknt. Pacea Sa rqmkne, chiar dacq problema este nerezolvatq.

Aceastq lecyie de valoare ne aratq cq existq douq feluri de mulyumire. Primul fel este natural wi uwor atunci cknd umblqm prin vedere: wtim încotro ne ‘ndreptqm, iar prospectele sunt plqcute. Al doilea fel este supranatural wi prin credinyq: nu putem vedea ceea ce face Dumnezeu sau de ce , ‘nsq suntem mulyumitori cq EI ne cqlquzewte wi cq nu ne va uita nici-odatq. Acest fel de mulyumire vine din umblarea ‘n Duhul.

100

Imnologia noastrq conyine ckntarea < I-a ‘n seamq multele binecuvkntqri >. Observayi aceste cuvinte : I-a ‘n seamq multele binecuvkntqri,

Numewte-le pe rknd,Wi vei fi uimitDe ceea ce Domnul a fqcut.

Mulyi crewtini nu sunt conwtienyi de ceea ce a fqcut Dumnezeu pentru ei, pentru cq nu au ‘nceput sq-wi socoteascq binecuvkntqrile . Tu yi le-ai socotit pe ale tale? Acestea sunt tot mai multe, pe mqsurq ce le vei numqra !

Vreau sq vq dau o ultimq sugestie practicq pentru umblarea ‘n Duhul. Cu toate cq atitudinea mentalq este importantq întotdeauna, ea trebuie sq atingq culmea de douq ori ‘n fiecare zi: cknd mergem la culcare wi cknd ne trezim. Este foarte important sq ne rugqm <cu mulyumiri>, <sq mulyumim ‘n toate lucrurile> wi sq citim seara din Scripturq. Chiar dacq este greu, celqlalt moment; strategic pentru a mulyumi este primul lucru dimineaya.

Un neurochirurg din Atlanta a spus: <Cea mai importantq perioadq a zilei este reprezen-tatq de primele treizeci de minute dupq ce te-ai trezit. Ceea ce gkndewti ‘n acest timp va stabili wablonul atitudinii tale emoyionale de peste zi>. Acest lucru e valabil ‘n special pentru <pqsqrile ce se trezesc cu noaptea ‘n cap>,oamenii care seara picotesc de somn,‘nsq dimi-neaya se trezesc proaspeyi wi cu ochi strqlucitori. Prin contrast, oamenii eficienyi seara, ‘n general nu sunt foarte treji la prima orq a dimineyii. “n orice caz, afirmayia doctorului accen-tueazq importanya rugqciunii ‘nsoyite de mulyumire, la ‘nceputul zilei. Psalmistul ne ajutq: <Aceasta este ziua pe care a fqcut-o Domnul: sq ne bucurqm wi sq ne veselim ‘n ea!> (Psalmul 118:24 ).

Dupq ce yi-ai ‘nceput ziua cu mulyumire, dedicq-te din nou lui Dumnezeu,‘n conformi-tate cu Romani 6:11-13. Spune-I cq ewti disponibil pentru a-yi ‘mpqrtqwi credinya cu cei care au nevoie,la care te trimite El. Dqruiewte-yi buzele Duhului Sfknt wi lasq-L pe El sq deschidq conversayia. Umblq ‘n Duhul wi vei aduce roade spre slava lui Dumnezeu.

“ndatq ce ai simyit cq L-ai ‘ntristat pe Duhul Sfknt sau L-ai stins,mqrturisewte-yi pqcatul wi cere din nou umplerea Sa . Dacq urmezi acewti pawi, temperamentul tqu va fi cu adevqrat transformat

101