Temelia limbii si a poporului roman o reprezinta conceptele de latinitate si dacism.Latinitatea este un curent de idei referitor la originea latina a unui neam,iar dacismul este un curent ideologic autohton,afirmat la inceputul secolului al XX-lea si caracterizat prin exagerarea contributiei dacilor in etnogeneza romaneasca.

Etnogeneza romanilor reprezinta un eveniment istoric fundamental in istoria noastra nationala, intrucat arata cum s-a format civilizatia noastra. Ea a fost un proces complex, indelungat, la care au contribuit statalitatea dacica si cresterea puterii acesteia, cucerirea daciei de catre romani,colonizarea, romanizarea dacilor, continuitatea populatiei daco-romane in conditiile convietuirii cu populatiile migratoare, raspandirea crestinismului, ducand in final la crearea unei etnii distincte in spatiul centra-sud-est european.

Noi, romanii, suntem locuitorii cei mai vechi ai acestui pamant, si anume unul dintre cele mai vechi popoare ale intregului continent.Existenta poporului nostru a inceput cu mult inaintea cuceririi Daciei de Traian.Cand a sosit el la Dunare,statul dac era de o suta si mai bine de ani in culmea infloririi:,,era singura putere europeana capabila de a tine in cumpana Imperiul Roman". Dacii, pe langa civilizatie aveau ceva mai de pret: o reala cultura, manifestata printr-o inalta conceptie de viata. Dunarea era privita de daci ca un fluviu sfant dupa cum era Gangele pentru indieni.

Dacii sau getii reprezinta acelasi popor, care locuiau in spatiul pe care locuim si noi astazi. Ei reprezinta elementul autohton al poporului roman,fiind de aseamenea un popor foarte numeros, ocupatia lor principala agricultura si pastoritul.Ei au fost cuceriti in anul 106 de catre romani, fiind sub stapanirea lor pana in anul 271. In aceasta perioada a avut loc o romanizare fortata atat lingvistic cat si nonlingvistic.Durata romanizarii nu coincide cu durata stapanirii romane, procesul continuand si dupa parasire Daciei, aproximativ pana in secolul VII. Dupa retragerea aureliana poporul dacic s-au confruntat cu invaziile migratorilor, care si-au pus de asemenae amprenta asupra formarii poporului si a limbii romane.

La baza formarii poporului roman stau patru mituri: mitul etnogenezei(,,Traian si Dochia"), mitul transhumantei(,,Miorita"), mitul erotic(,,Zburatorul"), mitul jertfei pentru creatie(,,Monastirea Argesului").

Limba romana formata in urma unui lung proces de romanizare a fost desavarsita doar dupa ce aceasta a venit in contact cu elementul migrator. Limaba romana are un subtrat dacic,un strat latin si un adstrat slav la care s-au mai adaugat de-a lungul timpului cuvinte imprumutate de la popoarele cu care romanii au venit in contact.

Dupa Cronografia bizantinului Theophan,cuvintele Torrna,torrna, fratie le-ar fi strigat in anul 579 un soldat din armata condusa de Comentios si Maritr,impotriva avarilor.Acestea ar fi fost primele cuvinte insemnate rostite in limba romana.

Primul document descoperit,scris in limba romana,dateaza din anul 1521, si anume Scrisoarea lui Neacsu din Campulung,adresata junelui Brasovului, Johannes Begner.Aceasta scrisoare cuprinde 190 de cuvinte dintre care 12 de origine nelatina.Prin aceasta scrisoare Neacsu il avertiza pe junele Brasovului de venirea turcilor pe Dunare.

Inainte de aceasta data se foloseau limba slavona si alfabetul chirilic.Aparitia tiparului in spatiul romanesc se datoreaza diaconului Coressi, care tipareste carti atat in slava, cat si in romana.In secolele XVI-XVII,sunt traduse un numar important de carti cu continut religios, dar si texte juridice.Cativa dintre traducatorii acelei perioade sunt: Simion Stefan ( cu Noul Testament de la Balgrad), Varlaam (Cazania), Dosoftei (Psaltirea- in versuri), Antim Ivireanu (Didahiile) . Secolul XVIII este marcat,de asemenea,de scrieri originale,Grigore Ureche fiind creatorul limbii literare a romanilor. In anul 1780 ,Samuil Micu si Ghe. Sincai alcatuies prima gramatica a limbii romane.In secolul XIX,Ion Heliade Radulescu pune ordine in alfabet,reducand numarul de litere chirilice de la 43 la 27,iar in anul 1860, prin decret, se face trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin.Tot in acest secol,presa, invatamantul si teatrul au mare contributie in dezvoltarea limbii.

Primul care demonstreaza latinitatea limbii romane este Grigore Ureche intr-un capitol din lucrarea sa ,,Letopisetul Tarii Moldovei",consacrat special acestei probleme, intitulat ,,Pentru limba noastra moldoveneasca".Acestuia ii urmeaza alti scriitori si lingvisti care sustin in lucrarile lor sorgintea latina a limbii romane.In Istorie n versuri polone despre Moldova si Tara Romneasc, cronicarul Miron Costin, realizeaza o sinteza a schemei structurii limbii romane. Unele cuvinte au ramas chiar ntregi : barba barba, asa si luna, iar altele cu foarte mici deosebiri. In plus s-au mai adaugat mai tarziu si putine cuvinte unguresti. In sfarsit, luandu-se cele sfinte de la sarbi, s-au adaugat si putine cuvinte slavonesti. Iar in opera De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit strmosii lor, aa cum indic si titlul, cronicarul isi propune sa scoat lumii la vedere felul neamului, din ce izvor si seminte sintu lacuitorii tarei noastre, Moldovei si Tarii Muntenesti si romanii din tarile unguresti. El dovedeste ca precum si alte neamuri: frantozii galii, turcii otomani, ungurii huni, asa si romanii poarta numele romanilor. Tot aici, Miron Costin, prezint i cteva obiceiuri romane, pstrate i astzi, cum ar fi toastul la petreceri si aniversari, precum si ritualul ingroparii mortului.

Dimitrie Cantemir, prezinta radacinile adanci ale romano-moldo-vlahilor, sapand adanc in istorie pana la nstreinarea lui Eneas la Ltium, continuand cu intemeierea Romei de ctre Romulus, si ajungnd la anul 107, anul tocmirii firii omenesti

Stolnicul Constantin Cantacuzino, in opera sa Istoria tarii romanesti vorbeste, de asemenea, despre originea romanilor, sustinand ca acestia sunt descendentii romanilor ramasi n Dacia, afirmand astfel continuitatea daco-roman la nordul Dunarii.

Aparuta n sec al XVIII lea, Scoala Ardeleana avea drept scop afirmarea drepturilor politice ale poporului roman din Transilvania. Patrunsi de ideile iluministe, reprezentanti acesteia, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Budai Deleanu, sustineau originea pur romana a poporului roman.Samuil Micu este cel care, incercand sa dovedeasc provenienta latina a romanilor, conchide ca acest lucru reiese din patru elemente : ntaiu din scriitori, a doua din obiceiuri, a treia din limba, a patra din nume.

Asemenea lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, n opera Hronica romanilor ai a mai multor neamuri..., incearca sa dovedeasca sorgintea romana a poporului roman.

Dintre istoricii Scolii Ardelene, Petru Maior este teoreticianul intransigent al radacinii pur romane a poporului nostru. El este acela care acorda cel mai mult spatiu discutarii purittii neamului nostru si face cea mai lunga demonstratie a acestei probleme n opera cu caracter polemic Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia.

Multii dintre oamenii nostri de seama,multi dintre poeti,si-au orientat atentia spre originile noastre, a romanilor.Unul dintre acestia a fost Lucian Blaga.Pentru a sustine ideea de inflenta slava asupra limbii romane,Lucian Blaga scrie articolul' Revolta fondului nostru nelatin',care a fost publicat in ziarul 'Gandirea' in anul 1921.Lucian Blaga scrie acest articol pentru a combate exclusivismul latin al poporului romn: Un prieten mi vorbea despre nrurirea slav asupra literaturii romne, nchintor ndrjit la altarul latinitatii - clare si masurate el nu ingaduia nici cea mai mica alterare sau spalatacire a acestuia prin slav". Pentru a-si argumenta despre insemnatul procent de sange slav si trac ce clocoteste n fiinta noastra, Lucian Blaga spune ca ,,n spiritul romanesc e dominant latinitatea, linistit prin corelanta culturala. Avem insa un bogat fond latent slava-trac exuberant si vital, care oricat ne-am impotrivi se desprinde uneori din coroana necunoscutului, rasarind puternic n constiinte. Simetria si armonia latina ne e adeseori sfartecat de fruntea care fulgera malcom in adancimile oarecum metafizice ale sufletului romanesc. E revolta fondului nostru nelatin.

Lucian Blaga a avut curajul sa recunoasca in fata intregii lumii ceea ce altii incearca sa ascunda: am convingerea ca adevarul trebuie sa fie expresiv si ca miturile sunt prin urmare mai adevarate decat realitatea.

Studiind aceste afirmatii si argumente ajungem la concluzia ca poporul roman este un popor de origine daca peste care s-a suprapus elementul roman, prin procesul de romanizare, si un popor care si-a asimilat cuvinte si obiceiuri de la popoarele migratoare care au incercat sa ne invadeze teritoriile,au fost asimilate imprumuturi din limba slava in special, dar si imprumuti din limba greaca, turca, sarba, bulgara, ucraineana, maghiara.Mai tarziu ne-am deschis catre lumea franceza, italiana i spaniola, intr-un proces de relatinizare,nerefuzandu-se insa si imprumuturi nelatine din limba germana, engleza sau rusa.In concluzie putem spune ca limba romana are urmatoarea structura: are un substrat dacic, peste care s-a suprapus elemtul latin(strat latin), prin romanizare si un adstrat asimilat de la popoarele migratoare.

PAGE 4