TEMA 1Cazul 1 Elevul B. R. are 16 ani şi este în clasa a IX-a. Are o capacitate de muncă de nivel mediu,

oboseşte repede după efort şi se odihneşte mult. Nu-şi stăpâneşte prea uşor emoţiile. în împrejurări dificile aproape se blochează, dar pentru sarcinile şcolare se mobilizează bine, însă pentru o perioadă mai scurtă de timp. La liceul la care a intrat, nu se simte în apele lui, nu are prieteni şi crede că profesorii nu-i acordă prea multă atenţie. S-a aşezat în ultima bancă şi mulţi profesori îl socotesc slab dotat, mai ales cel de matematică. Nu lucrează sistematic, revine adesea asupra temelor de care nu este aproape niciodată mulţumit, pierde mult timp; notele pe care le ia îi confirmă că nu este un elev capabil deşi în anii trecuţi se descurca mult mai bine.

Se adaptează greu la situaţii noi, preferă să lucreze singur; de fapt nici nu are prieteni şi colegii uită adesea de existenţa lui, iar acest lucru îl face să se simtă şi mai singur. Uneori simte nevoia să stea de vorbă cu cineva, să-şi împărtăşească gândurile. Dar nici vecina lui, Mirela, care părea să-l înţeleagă şi cu care orice clipă petrecută împreună părea minunată, nu-i mai acordă atenţie.

Petrece mult timp citind literatură şi dezlegând integrame. Îşi descrie uşor propriile stări sufleteşti, înţelege repede poeziile lirice şi face uneori interpretări, compoziţii originale care-i miră pe cei din jur. A fost chiar bănuit de către colegi că ar fi copiat la teza de la literatură. S-a simţit cumplit de jignit, singur, dar n-a fost prea convingător când a vrut să se apere. Nu îndrăzneşte să destăinuiască nimănui că scrie poezii şi în nici un caz nu se gândeşte să le publice mai ales de când este corigent la fizică şi la matematică; păstrează acest secret apăsător al insuccesului său şcolar, deşi în fiecare zi îşi propune să fie sincer cu părinţii lui. A ,,omis” să le comunice ziua şi ora la care clasa lui a avut adunare cu părinţii, dar se gândeşte cu teamă că va fi ,,descoperit”, într-o zi. Oricum părinţii sunt nemulţumiţi de notele lui şi îi reproşează frecvent că nu doreşte să se afirme şi nu munceşte destul. Ei ţin mult la respectarea regulilor şi au fost mereu severi cu copiii. Nu îndrăzneşte să discute nici cel puţin cu mama sa căreia îi suportă cu deznădejde reproşurile repetate.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cazul 2. A. C. este o elevă liniştită din clasa X-a. Înceată în mişcări, vorbeşte rar, nu gesticulează

şi nu este prea îndemânatică. Are reacţii emoţionale lente pe care nu şi le exteriorizează. Vorbeşte puţin cu colegii şi are puţini prieteni, dar ţine mult la ei. Trece greu de la o activitate la alta, dar după ce începe munca o părăseşte greu. Lucrează cu plăcere după ce şi-a făcut ordine strictă în jur. De fapt acest lucru nu este prea greu; lucrurile ei sunt de obicei la locurile lor încât le-ar găsi şi cu ochii închişi. Îngrijeşte cu aceeaşi minuţiozitate şi cu o plăcere rară florile din grădină şi din apartament. Îi place să observe, să construiască modele, să realizeze aranjamente florale şi îşi doreşte să urmeze un curs de ikebana.

A.C. este punctuală, ponderată; unii colegi o consideră egoistă poate pentru că nu îi plac schimbările şi îi judecă cu exigenţă pe cei din jur. Nu acceptă deloc ,,copilăriile” unor colegi mai puşi pe glume şi nu participă la distracţiile clasei. Cei mai mulţi o apreciază ca fiind arogantă, rece şi lipsită de sentimente. Disciplina ei preferată este matematica; îi plac îndeosebi probleme de geometrie, o atrag cele dificile, cu raţionamente înlănţuite, pe care le analizează în amănunt. Îşi controlează riguros modul de lucru, ţine ca demonstraţiile să fie amănunţit redactate şi figurile geometrice, la care este ,,un adevărat talent”, perfecte.

Profesorul de matematică o apreciază mult şi i-a propus să se pregătească pentru olimpiadă. A.C. a fost încântată de această perspectivă şi a început să lucreze; din păcate nu este prea rapidă şi pentru a se pregăti la disciplina preferată, a neglijat alte materii, mai ales limba română care mereu i-a făcut necazuri. În plus chiar şi profesoara i-a spus, încă din clasa a IX-a, că nu este dotată pentru acest domeniu şi a adăugat că ,,are ochelari de cal, interpretările ei sunt „din bardă şi topor” şi că este ,,absolut lipsită de orice urmă de sensibilitate feminină”. Aproape urăşte această disciplină mai ales din semestrul I de când este corigentă şi de când se străduieşte să ascundă acest lucru familiei.

Deşi nu s-a calificat la concursul de matematică, a obţinut un punctaj destul de bun, dar de care tatăl său nu a fost prea încântat. Se pare că necazurile ei nu s-au terminat pentru că notele la literatura română sunt tot mai slabe şi nu prea are şanse să treacă nici în al doilea semestru.

Se cere:1. Să realizaţi profilul de personalitate al elevului descris insistând asupra temperamentului şi

aptitudinilor. Rezolvarea va avea 2-3 pag. A4.

2. Să construiţi o listă de recomandări pentru profesorii care lucrează cu tipurile categoriile de elevi din cazul dat (cu referire specială la temperament şi aptitudini). Rezolvarea va avea 1-2 pag. A4.

3. Să proiectaţi o modalitate de aplicare a pedepselor şi/sau recompenselor pentru a modifica comportamentul elevului din cazul dat. Rezolvarea va avea 1-2 pag. A4.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

TEMA 2aDupă modelele date în curs, construiţi o dilemă morală şi, după discutarea ei cu 2-3 colegi,

descrieţi, în ordine şi detaliat activităţile prin care veţi dezbate această dilemă cu un grup de elevi. Alegeţi elevi de la ciclul primar, gimnazial sau liceal. Rezolvarea va avea 2-3 pag. A4.

TEMA 2b1. Analizaţi următoarea situaţie de învăţare şi identificaţi teoriile care o fundamentează.

Argumentaţi răspunsul. Rezolvarea va avea 2-3 pag. A4.

„Învăţătorul dă fiecărui elev (aceştia nedispunând de nici un instrument de măsurat) câte un pachet

cu 36 de pătrăţele de carton, având latura de 10 cm fiecare, şi spune, adresându-se întregului grup:

<Aveţi la dispoziţie un anumit număr de pătrăţele, cu latura de 10 cm. Trebuie să faceţi pe caietul

vostru un dreptunghi, plasând toate pătrăţelele unul alături de altul şi utilizându-le pe toate. Una din

laturile dreptunghiului trebuie să măsoare 40 de cm. Când veţi termina, va trebui să-mi spuneţi care

este lungimea celeilalte laturi>.

Elevii încep să lucreze şi după câteva încercări sunt în măsură să răspundă individual în scris.

Când toţi au găsit răspunsul, învăţătorul îi întreabă cum au procedat şi ajunge să elucideze modul de

lucru. Pe urmă spune: <Veţi încerca acum să construiţi toate dreptunghiurile posibile, utilizând mereu

cartoanele plasate unul lângă altul, şi ori de câte ori aţi realizat un dreptunghi, veţi calcula lungimea

celor două laturi>.

Elevii calculează dreptunghiurile posibile (1x36, 2x18, 3 x12, 4 x9 , 9 x , 1 2 x , 1 8 x2 , 3 6 x 1).

Învăţătorul întreabă atunci dacă au înţeles formula generală a calculului unei laturi, când se cunoaşte

suprafaţa şi dimensiunea celeilalte laturi. Ajută elevii să clarifice acest al doilea procedeu (adaptat după

Mucchielli, 1987).

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

TEMA 3a

Identificaţi, pentru o clasă a V-a sau a VI-a, 2-3 stereotipuri ale fetelor faţă de băieţi sau ale băieţilor

faţă de fete. Analizaţi tehnicile de reducere a prejudecăţilor şi discriminării, descrise în curs, şi propuneţi

1-2 care se pot adopta pentru clasa studiată. Proiectaţi, pe scurt, o intervenţie la clasa aleasă care să

folosească aceste tehnici de intervenţie. Rezolvarea va avea 1-2 pag. A4.

TEMA 3b

Analizaţi o sală de clasă din perspectiva normelor de igienă (culori, spaţiu, mărimea băncilor). şi

decideţi care sunt respectate şi care sunt încălcate. Faceţi recomandări de îmbunătăţire, dacă este cazul.

Pentru grupul de elevi care învaţă în spaţiul analizat, proiectaţi un program corect de activitate.

Rezolvarea va avea 1-2 pag. A4