tema de proiectare pentru sediu de curte de apel – … proiectare/raport... · 2017-09-26 ·...

Tema de Proiectare pentru Sediu de Curte de Apel – CONSTRUCȚIE NOUĂ Raport 1-vol 5 Servicii de Consultanță pentru Elaborarea Ghidurilor de Proiectare a Sediilor de Instanțe Contract Nr. 112/02.03.2016

PROIECTUL REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR

IBRD 4811 RO - MOJ/CS 1-4

Septembrie

2017

IPCT SA IPCT Instalaţii SRL Septembrie 2017

România – Ministerul Justiţiei

Direcţia de Implementare a Proiectelor Finanţate din

Împrumuturi Externe (DIPFIE)

APLICAREA ACESTEI TEME DE PROIECTARE NU PERMITE DEROGĂRI, DECÂT IN CAZURI TEMEINIC

JUSTIFICATE, CU DATE ŞI/SAU INFORMAŢII PROBATE, CONCRETE ȘI SUFICIENTE. ACESTE

INFORMAȚII VOR FI ANALIZATE DE LA CAZ LA CAZ, ÎN VEDEREA APROBĂRII, MODIFICĂRII SAU

RESPINGERII DE CĂTRE CONSILIILE TEHNICO-ECONOMICE CONSTITUITE LA NIVELUL

MINISTERULUI JUSTIŢIEI, PENTRU FIECARE TEMĂ DE PROIECTARE ÎN PARTE.

ACEASTA TEMĂ DE PROIECTARE VA FI ANEXATĂ CAIETULUI DE SARCINI AFERENT SERVICIILOR

DE PROIECTARE.

25 noiembrie 2016

SERVICII DE CONSULTANȚĂ PENTRU ELABORAREA GHIDURILOR DE PROIECTARE A SEDIILOR DE INSTANȚE

PROIECTUL REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR IBRD 4811 RO – MOJ/ CS 1-4

CONTRACT NR. 112 / 313 / 2016

RAPORT NR.1

TEMA GENERALĂ DE PROIECTARE

BENEFICIAR: MINISTERUL JUSTIȚIEI

DIRECȚIA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

FINANȚATE DIN ÎMPRUMUTURI EXTERNE

ELABORATORI: ASOCIAȚIA DINTRE

IPCT SA – LEADER

IPCT INSTALAȚII SRL – PARTENER

IPCT SA

DIRECTOR GENERAL

MANAGER PROIECT

ARHITECT

INGINER CONSTRUCȚII CIVILE

ing. Anda Corina Nistor

arh. Alina Maria Gheorghiu

arh. Ilinca Băjenaru

ing. Alexandru Marinescu

IPCT INSTALAȚII SRL

DIRECTOR GENERAL

RESPONSABIL LUCRARE

INGINER ELECTRICE, IT, COMUNICAȚII

INGINER ELECTRICE

INGINER SANITARE

INGINER GAZE

ing. Octavian Angheluță

ing. Raluca Căzănescu

ing. Viorel Andrei

ing. Claudiu Aurel Dobre

ing. Dan Basarab Berbecaru

ing. Nicoleta Angheluță

Septembrie 2017 [TEMA DE PROIECTARE PENTRU SEDIU DE CURTE DE APEL – CONSTRUCȚIE NOUĂ]

CONTRACT NR.112/313/2016 Raport 1- vol 5

IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Cuprins 5

Cuprins:

Glosar termeni: ........................................................................................................................ 9

I. Date generale .................................................................................................................. 16

I.1. Denumirea obiectivului .................................................................................................. 16

I.2. Entitatea achizitoare ....................................................................................................... 16

I.3. Sursa de finanţare ........................................................................................................... 16

I.4. Etapele realizării unei investiții ....................................................................................... 16

I.4.1. Pregătirea documentelor necesare promovării şi proiectării obiectivelor de

investiţii finanţate din fonduri publice ................................................................................... 16

I.4.2. Execuţia lucrărilor de investiţie ............................................................................... 20

I.4.3. Recepţia lucrărilor de investiţie .............................................................................. 21

II. Amplasament și amenajări .............................................................................................. 22

II.1. Date generale ................................................................................................................. 22

II.2. Indicatori urbanistici ....................................................................................................... 23

II.3. Parcări și amenajări ........................................................................................................ 24

II.4. Racorduri la utilităţi ........................................................................................................ 27

II.5. Caracteristici geotehnice ................................................................................................ 28

III. Proiectul de arhitectură ................................................................................................... 30

III.1. Tipul proiectului .............................................................................................................. 30

III.2. Suprafaţa desfăşurată ..................................................................................................... 30

III.3. Organizarea interioară .................................................................................................... 30

III.3.1. Zone majore ............................................................................................................ 30

III.3.2. Fluxuri specifice ....................................................................................................... 31

III.3.3. Spaţiile din cadrul sediului de instanţă ................................................................... 31

Schema 1: Schema de organizare a clădirii curţii de apel .......................................................... 33

III.4. Sălile de judecată şi Camerele de consiliu ...................................................................... 34

III.4.1. Amplasare în cadrul ansamblului ............................................................................ 34

III.4.2. Tipuri și număr de săli ............................................................................................. 34

III.4.3. Dimensionarea şi caracteristicile sălilor .................................................................. 37

Schema 2: Sală de judecată în materie penală .......................................................................... 39

Schema 3: Sală de Judecată în materie civilă ............................................................................. 40

Schema 4: Cameră de Consiliu în materie penală ...................................................................... 41




Schema 5: Cameră de Consiliu în materie civilă ....................................................................... 42

III.4.4. Sala suplimentară ................................................................................................... 43

III.5. Zona publicului................................................................................................................ 44


III.5.2. Dimensionarea şi caracteristicile subspaţiilor ........................................................ 44

III.5.2.1. Sala Paşilor Pierduţi ............................................................................................. 44

III.5.2.2. Grupuri sanitare pentru public ............................................................................ 45

III.5.2.3. Circulaţii ............................................................................................................... 46

III.5.2.4. Cameră avocaţi .................................................................................................... 46

III.6. Zona personalului ........................................................................................................... 46

III.6.1. Amplasarea în cadrul ansamblului .......................................................................... 46

III.6.2. Dimensionarea și caracteristicile subspațiilor ........................................................ 46

III.6.2.1. Birourile judecătorilor şi grefierilor de şedinţă ................................................... 46

III.6.2.2. Alte activităţi specifice instanţei ......................................................................... 48

III.6.2.3. Spaţii pentru jandarmi ........................................................................................ 51

III.6.2.4. Spații administrative ........................................................................................... 51

III.6.2.5. Spaţii comune pentru judecători, grefieri şi personal administrativ .................. 52

III.6.2.6. Spații pentru personal auxiliar ............................................................................ 52

III.6.2.7. Spații deservire clădire ........................................................................................ 53

III.7. Zona persoanelor private de libertate ............................................................................ 53

III.7.1. Amplasarea în cadrul ansamblului .......................................................................... 53


III.7.2.1. Zona de acces ...................................................................................................... 53

III.7.2.2. Camerele de arest ............................................................................................... 54

III.7.2.3. Circulaţii ............................................................................................................... 54

III.7.2.4. Spații de așteptare pentru persoanele private de libertate ............................... 54

III.7.2.5. Spații pentru escorte ........................................................................................... 54

III.7.2.6. Cameră de discuţie avocat – persoană privată de libertate ............................... 55

III.8. Zona martorilor cu identitate protejată ......................................................................... 55



III.9. Zonă minori și persoane vulnerabile .............................................................................. 55






III.10. Spațiu de așteptare pentru victime ale infracțiunilor................................................. 56

Anexa: Formular TK1 .................................................................................................................. 57

IV. Proiectul de rezistenţă ..................................................................................................... 66

V. Finisaje și mobilare .......................................................................................................... 68

V.1. Finisaje ............................................................................................................................ 68

V.1.1. Finisaje interioare ................................................................................................... 68

V.1.2. Finisaje exterioare ................................................................................................... 71

V.2. Mobilare ......................................................................................................................... 71

VI. Dotarea cu instalaţii ........................................................................................................ 72

VI.1. Reţele de utilităţi și parametri de proiectare ................................................................. 72

VI.1.1. HVAC (Încălzire, ventilare, aer condiționat) ............................................................ 72

VI.1.2. Sisteme hidraulice ................................................................................................... 74

VI.1.3. Sisteme electrice ..................................................................................................... 76

VI.2. Surse de energie și apă ............................................................................................... 77

VI.2.1. Sursa de apă pentru consum menajer și de incendiu ............................................. 77

VI.2.2. Sursa de încălzire a clădirii ...................................................................................... 77

VI.2.3. Sursa de răcire a clădirii .......................................................................................... 77

VI.2.4. Tratarea aerului ....................................................................................................... 77

VI.2.5. Sursa pentru alimentare cu energie electrică ......................................................... 78

VI.2.6. Sursa de rezervă ...................................................................................................... 78

VI.2.7. Surse alternative ..................................................................................................... 78

VI.3. Gospodării de utilități ..................................................................................................... 78

VI.3.1. Gospodăria de apă pentru consum menajer .......................................................... 78

VI.3.2. Gospodăria de apă pentru și de incendiu ............................................................... 79

VI.3.3. Gospodăria de combustibil ..................................................................................... 79

VI.3.4. Gospodăria de utilități electrice .............................................................................. 79

VI.4. Dotări IT .......................................................................................................................... 79

VI.5. Dotări referitoare la cerinţele de siguranţă .................................................................... 80

VII. Performanţă şi conformitate ........................................................................................... 83

VII.1. Indicii minimi pentru asigurarea confortului termic ............................................... 83

VII.2. Indicii minimi din punct de vedere al performanței energetice ............................. 83

VII.3. Indicii minimi pentru performanță ecologică ......................................................... 83




VII.4. Conformitate cu legea 10/1995 .............................................................................. 83

VII.5. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale ........................................................... 88

VIII. Strategii de reducere a costurilor ..................................................................................... 89



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Glosar termeni 9

Glosar termeni:

Aria construită (Ac) = aria secţiunii orizontale a clădirii, la cota ± 0,00 a parterului, măsurată pe

conturul exterior al pereţilor.

În aria construită nu intră:

- rezalidurile cu aria mai mică de 0,4 m2 şi nişele cu aria mai mare de 0,4 m2

- treptele exterioare şi terasele neacoperite

- ariile curţilor interioare, ale curţilor exterioare de lumină sau de acces (denumite în mod

curent curţi englezeşti) mai mari de 4 m2

Pentru construcţiile subterane şi subsoluri, aria construită se măsoară la cota finită a pardoselii şi

se consideră aria secţiunii orizontale cuprinsă în conturul exterior al pereţilor, inclusiv grosimea

zidului de protecţie a izolaţiei. În cazul construcţiei amplasate pe teren în pantă, aria construcţiei

se calculează în planuri orizontale aria construcţiei se calculează în planuri orizontale în trepte,

funcţie de teren şi specificul construcţiei (conform STAS 4908-85).

Aria nivelului (A niv) = aria secţiunii orizontale a clădirii la nivelul respective, delimitată de conturul

său exterior (conform STAS 4908-85).

Aria utilă (Au) = aria desfăşurată mai puţin aria pereţilor (conform STAS 4908-85).

Aria desfăşurată (Ad) = suma ariilor tuturor nivelurilor (conform STAS 4908-85).

Aria desfăşurată construită (Adc) = aria desfăşurată – aria subsolului (conform STAS 4908-85).

Aria pereţilor (Aper) = suma ariilor proiecţiilor orizontale ale secţiunilor pereţilor, panourilor şi

stâlpilor exterior şi interior şi coşurilor (conform STAS 4908-85).

Avizul ISU (Avizul emis de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă) = avizul pentru securitatea la

incendiu obţinut de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care se solicită în faza de obţinere

a avizelor, în baza proiectului tehnic.

CU (Certificatul de urbanism) = actul de informare prin care preşedinţii consiliilor judeţene,

primarul general al municipiului Bucureşti, primarii municipiilor, sectoarelor municipiului

Bucureşti şi ai oraşelor şi comunelor:

a) fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al

terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor

urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului,

după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;

b) stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul

amplasamentului;

c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;

d) încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea

competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al

actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării (conform Legii 50/ 1991, Articolul

6, Punctul 1).




CUT (Coeficientul de utilizare a terenului) = raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată

(suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de

referinţă. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu

înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea

autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor,

logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a

podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare,

trotuarele de protecţie (Legea 242 / 2009, Articolul 16).

DALI (Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii) = documentaţia tehnico-economică,

similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a construcţiei/construcţiilor

existente şi, după caz, a studiilor, auditurilor ori analizelor de specialitate în raport cu specificul

investiţiei (HG 907/ 2016, Articolul 9, alineatul 1).

DE (Detalii de execuție) = documentaţii tehnice cuprinzând reprezentări grafice realizate la scările

1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, după caz, la alte scări grafice, în funcţie de necesităţile de redactare,

precum şi piese scrise pentru explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate în baza proiectului

tehnic şi cu respectarea strictă a prevederilor acestuia, care detaliază soluţiile tehnice de alcătuire,

asamblare, executare, montare şi alte asemenea operaţiuni, privind părţi/elemente de

construcţie ori de instalaţii aferente acesteia şi care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de

execuţie, precum şi legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale

obiectivului de investiţii.

Detaliile de execuţie, elaborate în condiţiile legii şi verificate pentru cerinţele esenţiale de calitate

în construcţii de către verificatori tehnici atestaţi în condiţiile legii, detaliază proiectul tehnic, în

vederea executării lucrărilor de construcţii autorizate (conform Ordonanţei de Urgenţă Nr. 214/

2008, Articolul 41).

Conform HG 907/ 2016, Articolul 12, la alineatul (5) se precizează faptul că DE se elaborează, de

regulă, odată cu proiectul tehnic de execuţie, constituind parte integrantă a acestuia, şi

explicitează soluţiile de alcătuire, asamblare, executare, montare şi alte asemenea operaţiuni

privind părţi/elemente de construcţie ori de instalaţii aferente acesteia şi care indică dimensiuni,

materiale, tehnologii de execuţie, precum şi legături între elementele constructive structurale/

nestructurale ale obiectivului de investiţii.

Alineatul (6) al aceluiaşi articol prevede că, prin excepţie de la prevederile alin. (5), anumite detalii

de execuţie se pot elabora/definitiva, în funcţie de complexitatea proiectului şi de natura

lucrărilor de intervenţii, precum şi în cazul obiectivelor de investiţii a căror funcţionare implică

procese tehnologice specifice, pe parcursul execuţiei lucrărilor la obiectivul de investiţie.

DTAC (Documentaţia tehnică necesară pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii) =

totalitatea documentelor prevăzute la art. 7 alin. (1) din legea 50/1991, care constituie suportul

tehnic al dosarului ce se depune la autorităţile administraţiei publice locale/judeţene prevăzute

la art. 4 în vederea emiterii autorizaţiei de construire (conform Ordonanţei de Urgenţă Nr. 214/

2008, Articolul 41).

Conform Articolului 7 din Legea 50 / 1991, Autorizaţia de construire se emite pentru executarea

lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la




data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care

cuprinde, în copie, următoarele documente:

a) certificatul de urbanism;

b) dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii şi, după caz,

extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi,

în cazul în care legea nu dispune altfel;

c) Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C., Proiectul pentru

autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare - P.A.D. sau Proiectul pentru autorizarea organizării

execuţiei lucrărilor - P.O.E.;

d) avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, după caz, punctul de vedere al

autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia,

precum şi acordul vecinilor, în situaţiile expres prevăzute de actele normative şi reglementările

tehnice în vigoare;

e) Abrogată prin punctul 14. din Lege nr. 261/2009 începând cu 14.10.2009.

f) dovada privind achitarea taxelor aferente autorizaţiei de construire.

DTAC-ul este elaborat la finalul etapei de obţinere a avizelor.

DTAD (Documentaţie Tehnică pentru Autorizarea executarii lucrarilor de Desfiintare ). Autorizaţia

de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu

prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii (conform

Legii 50 /1991, Articolul 8, Punctul 2).

DTOE (Documentaţie Tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor). Această documentaţie trebuie

să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării

tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât şi pe spaţii ocupate

temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public (conform Legii 50/ 1991).

H max (Înălţimea maximă) exprimă in metri si număr de niveluri convenţionale înălţimea maximă

admisă in planul faţadei, măsurată între teren (in situaţia anterioară lucrărilor de terasament) şi

cornişe sau limita superioară a parapetului terasei (Ordin MLPAT 80/N/1996).

Indicatori urbanistici = instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectării şi

al dezvoltării durabile a zonelor urbane, care se definesc (Legea 242 / 2009, Articolul 16).

NC (Nota conceptuală) = documentaţia întocmită de beneficiarul investiţiei în scopul justificării

necesităţii şi oportunităţii realizării unui obiectiv de investiţii, finanţat total sau parţial din fonduri

publice. Prin nota conceptuală se evidenţiază datele preliminare necesare implementării

obiectivului de investiţii propus şi se prezintă informaţii cu privire la estimarea suportabilităţii

investiţiei publice (HG 907/ 2016, Cap. II, Art. 3).

POT (Procent de ocupare a terenului) = raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a

clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa

construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale

parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a

balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise

ale etajelor se include în suprafaţa construită (Legea 242 / 2009, Articolul 16).




P.Th. (Proiectul tehnic) = documentaţia tehnico-economică - piese scrise şi desenate -, elaborată

în condiţiile legii, care dezvoltă documentaţia tehnică - D.T., cu respectarea condiţiilor impuse prin

autorizaţia de construire, precum şi prin avizele, acordurile şi actul administrativ al autorităţii

competente pentru protecţia mediului, anexe la autorizaţia de construire.

Proiectul tehnic (P.Th.) cuprinde soluţiile tehnice şi economice de realizare a obiectivului de

investiţii, pe baza căruia se execută lucrările de construcţii autorizate (conform Ordonanţei de

Urgenţă Nr. 214/ 2008, Articolul 45).

PUD (Planul Urbanistic de Detaliu) se elaborează [...] pentru reglementarea amănunţită a

prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea

condiţiilor de construire. Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la:

a) asigurarea accesibilităţii şi racordarea la reţelele edilitare;

b) permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajările;

c) relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea;

d) compatibilitatea funcţiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajărilor şi plantaţiilor;

e) regimul juridic şi circulaţia terenurilor şi construcţiilor (conform Legii 350 / 2001, Articolul 48).

Plan Urbanistic de Detaliu este elaborat de către beneficiarul investiției sau de către investitor.

PUG (Planul Urbanistic General) are caracter director şi de reglementare operaţională. Planul

urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ-

teritoriale de bază, cu privire la:

a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;

d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice;

g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;

h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi

plantate.

Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:

a) evoluţia în perspectivă a localităţii;

b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a

teritoriului naţional, zonal şi judeţean. (conform Legii 350/ 2001, Articolul 46). Planul Urbanistic

General este elaborat de către autoritatea publică locală.

PUZ (Planul urbanistic zonal) are caracter de reglementare specifică detaliată şi asigură corelarea

dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate

din teritoriul localităţii.

(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:

a) organizarea reţelei stradale;

b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;

c) modul de utilizare a terenurilor;

d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;




e) statutul juridic şi circulaţia terenurilor;

f) protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora (conform

Legii 350 / 2001, Articolul 47).

Planul Urbanistic Zonal este elaborat de către autoritatea publică locală sau de către beneficiarul

investiției (sau investitor) şi avizat de către autoritatea publică locală.

Recepţia lucrărilor de construcţii. Conform HG 273/1994 actualizată prin HG nr. 343/2017 privind

aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora,

Art. 3 (1): Recepţia construcţiilor de orice categorie şi clasă de importanţă se efectuează de către

investitor/proprietar atât pentru construcţii noi, cât şi în cazul intervenţiilor la construcţii

existente, pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire/ desfiinţare, şi se

realizează în două etape:

a) recepţia la terminarea lucrărilor;

b) recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.

RF (Recepția finală). Conform Art 24 din HG 273/1994 actualizată prin HG nr. 343/2017 privind

aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora,

recepţia finală este organizată de proprietar, acesta stabilind data de începere a recepţiei finale,

în maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută

de lege sau cea ofertată de către executant în cadrul procedurii de achiziţie a execuţiei lucrărilor

şi menţionată în contractul de execuţie/lucrări, care nu poate fi mai mică decât cea prevăzută de

lege.

Art. 25. — (1) Din componenţa comisiei de recepţie finală fac parte:

- un reprezentant desemnat de către proprietar sau asociaţia de proprietari, care este şi

preşedintele comisiei;

- un reprezentant desemnat de către investitor, în cazul în care acesta nu îndeplineşte şi calitatea

de proprietar;

- 1—3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei, în funcţie de categoria şi

clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de proprietar/asodaţia de proprietari, alţii decât

cei implicaţi în proiectarea/execuţia obiectivului de investiţii;

- reprezentanţii executantului şi ai proiectantului care participă, în mod obligatoriu, în calitate de

invitaţi.

Comisia de recepţie finală se întruneşte la data, ora şi locul fixate şi examinează următoarele:

a) procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;

b) referatul proprietarului/administratorului/utilizatorului privind urmărirea comportării în

exploatare a construcţiei, pe perioada de garanţie, în conformitate cu obligaţiile ce le revin potrivit

legii;

c) cartea tehnică a construcţiei completată;

d) remedierile efectuate ca urmare a viciilor ascunse constatate în perioada de garanţie a

lucrărilor de construcţii, după caz.

Comisia de recepţie finală poate cere proprietarului, în cazuri justificate şi/sau în cazul apariţiei

unor vicii, altele decât cele rezultate din exploatarea necorespunzătoare a construcţiei,

efectuarea de expertize tehnice, încercări suplimentare, probe şi alte teste.




RTL (Recepția la terminarea lucrărilor). Conform Art 9- 31 din HG 273/1994 actualizată prin HG nr.

343/2017 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații

aferente acestora, executantul trebuie să comunice investitorului, în perioada de valabilitate a

autorizaţiei de construire/desfiinţare, data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract,

respectiv a lucrărilor aferente părţilor/obiectelor/sectoarelor din/de construcţie în condiţiile

prevăzute la art. 4, şi solicită acestuia, prin document scris cu confirmare de primire, efectuarea

recepţiei la terminarea lucrărilor, inclusiv stabilirea datei şi locului de întrunire a comisiei de

recepţie la terminarea lucrărilor.

Art. 10. — (1) În termen de 5 zile de la primirea comunicării prevăzute la art. 9 investitorul:

a) solicită factorilor prevăzuţi la art. 11 desemnarea de către aceştia a reprezentanţilor în comisia

de recepţie la terminarea lucrărilor;

b) stabileşte data, ora şi locul la care se întruneşte şi îşi începe activitatea comisia de recepţie la

terminarea lucrărilor;

c) transmite Inspectoratului de Stat în Construcţii — I.S.C. comunicarea executantului către

investitor prevăzută la art. 9, referatele pe specialităţi întocmite de proiectant şi de

dirigintele/diriginţii de şantier cu privire la modul în care a fost executată lucrarea şi valoarea, fără

TVA, a lucrărilor executate supuse recepţiei în vederea eliberării adeverinţei prin care se confirmă

plăţile efectuate către Inspectoratul de Stat în Construcţii — I.S.C.

(2) Factorii implicaţi în etapa de recepţie la terminarea lucrărilor comunică investitorului, în

termen de 10 zile de la primirea solicitării prevăzute la alin. (1) lit. a), reprezentantul desemnat să

participe în comisia de recepţie.

(3) Investitorul numeşte comisia de recepţie în maximum 3 zile de la primirea tuturor

comunicărilor, potrivit alin. (2), de la factorii implicaţi în etapa de recepţie la terminarea lucrărilor

şi transmite membrilor comisiei de recepţie, executantului şi proiectantului data, ora şi locul la

care se întruneşte şi îşi începe activitatea comisia.

Art. 11. — (1) Din componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte, în mod

obligatoriu:

- un reprezentant desemnat de către investitor, care este şi preşedintele comisiei;

- un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis

autorizaţia de construire/desfiinţare;

- 1—3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei

- un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii — I.S.C.

- un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă

judeţene/Bucureşti—Ilfov

- un reprezentant desemnat de către direcţiile judeţene pentru cultură/Direcţia pentru Cultură a

Municipiului Bucureşti, în cazul construcţiilor nominalizate în lista monumentelor istorice

- un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare,

- Dirigintele de şantier autorizat - care nu face parte din componenţa comisiei de recepţie.

- Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului care participă, în mod obligatoriu, în calitate de

invitaţi.

SF (Studiul de fezabilitate) = documentaţia tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se

limita la datele şi informaţiile cuprinse în nota conceptuală şi în tema de proiectare şi, după caz,




în studiul de prefezabilitate, analizează, fundamentează şi propune minimum două

scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite, recomandând, justificat şi documentat,

scenariul/opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea obiectivului de investiţii

(conform HG 907/ 2016, Articolul 7, alineatul 1).

SpF (Studiul de prefezabilitate) = documentaţia prin care, fără a se limita la datele şi informaţiile

cuprinse în nota conceptuală şi în tema de proiectare, se analizează, preliminar, necesitatea şi

oportunitatea realizării obiectivului de investiţii, se identifică scenarii/opţiuni tehnico-economice

posibile şi se selectează un număr limitat de scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea

obiectivului de investiţii (conform HG 907/ 2016, Articolul 6, alineatul 1).

Conform aceleiasi HG, Anexa 11 (ETAPELE DE ELABORARE a documentaţiilor tehnico-economice),

SpF se elaborează pentru obiective de investiţii a căror valoare totală estimată depăşeşte

echivalentul a 75 milioane euro în cazul investiţiilor pentru promovarea sistemelor de transport

durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurii reţelelor majore sau echivalentul a 50

milioane euro în cazul investiţiilor promovate în alte domenii;

TP (Tema de proiectare) = exprimă intenţiile investiţionale şi nevoile funcţionale ale beneficiarului

investiţiei, evidenţiate în Nota Conceptuală, determinând concepţia de realizare a obiectivului de

investiţii, în funcţie de condiţionările tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului, de

protecţie a mediului natural şi a patrimoniului cultural sau alte condiţionări specifice obiectivului

de investiţii. Tema de proiectare se elaborează de către beneficiarul investiţiei sau, după caz, de

către proiectanţi/consultanţi care prestează servicii de proiectare/consultanţă în domeniu şi se

aprobă de către beneficiar (HG 907/ 2016, Cap. II, Art. 4).



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol I- Date generale 16

I. Date generale

I.1. Denumirea obiectivului

[se va completa de către beneficiar]

I.2. Entitatea achizitoare


I.3. Sursa de finanţare


I.4. Etapele realizării unei investiții

Pentru realizarea unei noi investiții este necesară derularea următoarelor tipuri de activităţi:

1. pregătirea documentelor necesare promovării şi proiectării investiţiei;

2. execuţia lucrărilor de investiţie;

3. recepţia lucrărilor de investiţie.

Prima activitate, care constă in pregătirea documentelor necesare promovării şi proiectării

investiţiei se deruleză pe parcursul a patru etape:

- identificarea obiectivului de investiţii;

- analiza preliminară a oportunității și necesității investiţiei;

- pregătirea lucrărilor de investiţie;

- proiectarea execuţiei lucrărilor.

Beneficiarul va preciza dacă obiectul Contractului de Proiectare cuprinde integral realizarea

acestor patru etape sau numai una dintre ele.

Stabilirea categoriei de importanță a clădirii și a clasei de importanță a construcției, sunt

elemente esențiale pentru construcție și trebuie trecute pe toate planurile proiectului.

În situația clădirilor care adăpostesc sedii ale instanțelor judecătorești, clădiri publice cu

aglomerări de persoane sau/și săli aglomerate, acestea se vor încadra astfel:

categoria B de importanță (importanță deosebită)

clasa II de importanță

I.4.1. Pregătirea documentelor necesare promovării şi proiectării obiectivelor de

investiţii finanţate din fonduri publice

Procedura de elaborare a documentelor necesare analizei necesităţii şi oportunităţii investiţiei

include următoarele etape:

Etapa I – Identificarea obiectivului de investiţii

NC (Nota conceptuală) NC va fi intocmita de catre Beneficiarul investiţiei

pentru a justifica necesitatea şi oportunitatea

realizării obiectivului de investiţii finanţat total sau

parţial din fonduri publice.

NC conţine datele preliminare necesare

implementării obiectivului de investiţii propus şi

Completați tipul de instanță și localitatea.




prezintă informaţii cu privire la estimarea

suportabilităţii investiţiei publice.

Conţinutul-cadru al notei conceptuale este prevăzut

în Anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 907/2016.

TP (Tema de proiectare) TP dezvolta intenţiile investiţionale şi nevoile

funcţionale ale beneficiarului investiţiei, evidenţiate

în NC, determinând concepţia de realizare a

obiectivului de investiţii, în funcţie de condiţionările

tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului,

de protecţie a mediului natural şi a patrimoniului

cultural sau alte condiţionări specifice obiectivului

de investiţii.

TP se elaborează de către beneficiarul investiţiei

sau, după caz, de către proiectanţi/consultanţi care

prestează servicii de proiectare/consultanţă în

domeniu şi se aprobă de către beneficiar.

Beneficiarul va adapta TP în funcţie de

specificul/categoria şi clasa de importanţă, precum

şi de complexitatea obiectivului de investiţii pe care

si l-a propus.

Pentru ca procesul de elaborare a documentaţiilor

tehnico-economice să se desfăşoare mai rapid şi

eficient, tema de proiectare va fi actualizată cu

rezultatele fiecărei faze de proiectare iar această

variantă imbunatăţită va constitui tema de

proiectare pentru elaborarea următoarei faze de

proiectare.

Conţinutul temei de proiectare se regăseşte în

Anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 907/2016

Etapa a II-a – Analiza preliminară a oportunității și necesității investiţiei

În această etapă, Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 a introdus obligativitatea prezentării

unui set simplificat de 4 tipuri de indicatori şi a avizelor conforme, care să angajeze

responsabilitatea celor care le emit. Vor fi elaborate urmatoarele documente:

SpF (Studiu de prefezabilitate) – după caz

SpF stabileste caracteristicile obiectivului de

investiţii (de exemplu funcţiunile acestuia şi nivelul

de echipare) şi face estimarea primară a costurilor

aferente unei investiții raportat la obiective

similare.




Conform HG 907/ 2016, studiul de prefezabilitate se

efectuează pentru investiţii cu valoare mai mare de 50

milioane de euro.

Pentru obiectivele de investiţii noi, ale căror

documentaţii tehnico-economice intră în

competenţa de aprobare a Guvernului, se elimină

obligativitatea elaborării SpF (conform Notei de

Fundamentare la Hotărârea Guvernului nr.

907/2016).

Lista completă a componentelor studiului se

regăseşte in HG 907/ 2016, Anexa 3).

SF (Studiu de fezabilitate) SF conţine informaţii generale privind obiectivul de

investiţii, inclusiv informaţii referitoare la situaţia

existentă şi necesitatea realizării obiectivului. De

asemenea, SF-ul cuprinde recomandarea unui

scenariu de realizare a obiectivului- incluzând date

tehnice, costuri estimative şi parametrii de

sustenabilitate - pe baza analizei tehnico-

economice exhaustive a cel puţin două

scenarii/opţiuni/alternative tehnico-economice

diferite din punct de vedere al soluţiilor tehnice. O

listă completă a componentelor studiului se

regăseşte in HG 907/ 2016, Anexa 4.


În cadrul SF se solicită toate documentele de informare asupra amplasamentului, inclusiv CU

(Certificatul de urbanism).

CU (Certificatul de urbanism). Prin acest certificat, autoritatea administrativă locală

va specifica indicatorii urbanistici şi avizele necesare

pentru realizarea construcţiei. Certificatul de

urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin

licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de execuţie a

lucrărilor publice.

Chiar daca in CU nu se va specifica necesitatea de a

obtine aviz ISU sau de utilități, toate cladirile de

instante trebuie sa aiba acest aviz sau aceste avize.

Eliberarea unui certificat de urbanism durează 30 de

zile calendaristice de la data depunerii. Documentaţia

necesară pentru obţinerea unui certificat de

Specificaţi dacă elaborarea studiului de fezabilitate face parte din obiectul contractului de

proiectare. Completaţi cu: acest studiu face parte din obiectul contractului de proiectare/ acest

studiu nu face parte din obiectul contractului de proiectare.




urbanism cuprinde mod uzual următoarele:

certificatul de proprietate, extrasul de carte funciară,

planurile de situaţie avizate de oficiul de cadastru.

Formularul de cerere a unui certificat de urbanism se

poate obţine de la autoritatea administrativă locală în

raza căreia se află amplasamentul.

Obţinerea avizelor presupune elaborarea documentației necesare pentru avizarea execuției,

conform celor specificate în CU. O parte din avize - şi anume, avizele de utilităţi, cele eliberate

de Ministerul Culturii şi de ISC - se obţin încă din faza de fezabilitate.

Avizele generale pentru lucrări în construcţii sunt prevăzute în legea 50/ 1991. Avizele

conforme specifice includ, în ordinea cronologică a obţinerii lor:

Avize utilități Avizele necesare legate de branşamente la utilităţi se

vor specifica în Certificatul de Urbanism.

Alte avize Acestea includ:

- Aviz eliberat de Ministerul Culturii, pentru

clădiri amplasate in zone protejate sau la mai

putin de 100,00m de o clădire clasificată

monument istoric sau de arhitectură.

- Aviz eliberat de Inspectoratul de Stat în

Construcții

Documentațiile pentru obținerea acestor avize sunt

însoțite de faza DTAC a proiectului. Pentru avizul de la

Ministerul Culturii se realizează, în plus, inserții

fotografice ale propunerii și desfășurări stradale.

Aviz ISU Avizul pentru securitatea la incendiu se obţine de la

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care

furnizează lista completă a documentaţiei specifice

necesare.

Acordul de mediu Acest acord reprezintă actul administrativ al

autorității competente pentru protecția mediului.

Autorizaţia de construire Aceasta se obţine de la administraţiile locale pe baza

documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de

construire, iar obţinerea ei este condiţionată de

obţinerea în prealabil a tuturor celorlalte avize.


Etapa a III-a: Pregătirea lucrărilor de investiţie

Specificaţi ce alte avize sunt cerute prin CU.




Proiectul pentru autorizarea / desființarea executării lucrărilor (după caz)

În Anexa nr. 9 a Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 se

regăsesc: conţinutul-cadru al proiectului pentru

autorizarea executării lucrărilor de construire,

conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea

executării lucrărilor de desfiinţare, precum şi

conţinutul-cadru al proiectului de organizare a

execuţiei lucrărilor. Modelele se adaptează de către

operatorii economici care prestează servicii de

proiectare în domeniu, în conformitate cu specificul

investiţiei.

Etapa a IV-a: Proiectarea execuţiei lucrărilor

Documentația necesară executării construcţiei include (conform Anexei nr. 10 a Hotărârii

Guvernului nr. 907/2016):

PTh (Proiectul tehnic de execuție),

DDE (Detaliile de Execuţie) şi

DTOE (Documentaţie Tehnică

pentru Organizarea Execuției

lucrărilor)

Prin această documentaţie proiectantul dezvoltă,

detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri

tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul

studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a

lucrărilor de intervenţii.

Componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi

definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate

aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la

faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în

condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici

aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare.

Elaborarea PTh este condiţionată de aprobarea

prealabilă a indicatorilor tehnico-economici şi

emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare a

executării lucrărilor

Sunt incluse şi listele de cantităţi de lucrări şi caietul de

sarcini; beneficiarul poate solicita şi antemăsurătoarea

care stă la baza listei de cantităţi.


În baza acestor documentaţii, beneficiarul întocmeşte Documentația de licitație pentru

achiziția execuției lucrării.

I.4.2. Execuţia lucrărilor de investiţie

Aceasta implică contractarea unui executant şi execuţia propriu zisă.

Completaţi cu: elaborarea documentaţiei pentru proiectul de execuţie face obiectul contractului

de proiectare/ nu face obiectul contractului de proiectare.




I.4.3. Recepţia lucrărilor de investiţie

Aceasta se desfaşoară în două faze, şi anume: recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală,

conform HG 273/ 1994 actualizată prin HG nr. 343/2017 privind aprobarea Regulamentului de

recepție a lucrărilor de construcţiI şi instalaţii aferente acestora.




II. Amplasament și amenajări

II.1. Date generale

Adresa

Suprafaţa parcelei

Acces

- Pietonal

- Transport public


Parcela pe care se va situa sediul nou în cadrul căruia va

funcţiona instanța trebuie să aibă o suprafaţă suficient de

mare astfel încât:

să se poată asigura minimul de spaţii de parcare și

amenajări necesare;

suprafaţa construită incluzând și eventualele extinderi să

respecte procentul de ocupare a terenului indicat prin

planurile de reglementare urbanistică;

suprafaţa desfăşurată incluzând și eventualele extinderi

să respecte coeficientul de utilizare a terenului.


Amplasamentul trebuie să fie accesibil din orice zonă a

localității cât și din afara localității (din localitățile și

penitenciarul sau penitenciarele arondate curţii de apel).

Aceasta presupune:

- existenţa de legături auto realizate prin străzi care pot

permite un trafic adecvat, și pot răspunde cerinţelor de

securitate şi separare a acceselor în funcție de fluxurile de

utilizatori;

- existenţa de legături realizate prin mijloace de transport

public, însemnând că amplasamentul va fi situat la o

distanţă rezonabilă de cea mai apropiată staţie de

transport public, care să poată fi parcursă și pietonal.

Conform standardelor europene de mobilitate urbană și

tranzit, distanţa care poate fi parcursă pietonal – „walkable

distance”- este de aproximativ 400m. Se pot accepta

derogări până la 600m, sau alte derogări în temeiul

propunerii de soluţii alternative de acces.



Completaţi distanța dintre centrul localităţii și amplasament în kilometri.

Completaţi mijloace de transport în comun cu staţii situate în apropiere (la mai puţin de 400 de

metri) de amplasament.

Completaţi suprafaţa parcelei în metri pătraţi.




- Auto/ mixt






II.2. Indicatori urbanistici

Încadrare în PUG / PUZ

Utilizări admise

POT

CUT

H max

Zona de reglementare urbanistică trebuie să permită sau

să prevadă clădiri administrative – ceea ce va fi specificat

(și) prin utilizările admise și interzise, conform informaţiilor

din certificatul de urbanism. Proiectul propus trebuie să se

încadreze în parametrii urbanistici indicați – POT, CUT, H

max.






Completaţi străzile adiacente parcelei, de pe care se poate realiza accesul auto direct pe

parcelă.

Completaţi arterele auto majore din localitate și din afara acesteia (drumuri judeţene şi

naţionale) și străzile din care se realizează legătura dintre acestea şi amplasament.

Completaţi străzile și arterele auto prin care se realizează legătura între penitenciarele arondate

şi amplasament.

Completaţi străzile și arterele auto prin care se realizează legătura între gară şi amplasament,

și distanţa de parcurs între gară şi parcelă în kilometri.

Completaţi mijloacele de transport care realizează legătura între autogară, respectiv gară, şi

amplasament.

Completaţi codul şi descrierea zonei de reglementare urbanistică din planurile urbanistice

generale şi/ sau zonale aplicabile.

Completaţi utilizările admise indicate prin PUG şi PUZ.

Completaţi valoarea maximă admisă prin PUG şi PUZ a POT-ului.

Completaţi valoarea maximă admisă prin PUG şi PUZ a CUT-ului.

Completaţi valoarea H max (înălțimii maxime) admisă prin PUG şi PUZ.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol II – Amplasament şi amenajări 24

II.3. Parcări și amenajări

Accese auto

Locuri de parcare

Amplasamentul trebuie să permită accese auto separate

pentru:

A. Public

B. Personalul instanţei

C. Martori cu identitate protejată: accesul trebuie

rezolvat într-o manieră cât mai discretă, cu un traseu

cât mai scurt. Cu titlul de exemplu, este acceptată şi

soluția ca acesta să se facă din zona de garaj a

personalului instanței.

D. Persoane private de libertate: accesul trebuie separat

vizual de public, păzit, monitorizat și securizat. Este

recomandat ca vehiculul de transport al persoanelor

private de libertate să intre în clădirea sediului de

instanță, sau într-o curte interioară a acesteia, unde

să fie efectuat transferul către spațiile de așteptare

amenajate în interior.

E. Deservire (pentru livrarea și descărcarea diferitelor

materiale și echipamente și pentru colectarea

gunoiului): accesul trebuie să fie controlat,

restricționat. Se recomandă a fi organizat într-o curte

interioară, dotată cu un ascensor de marfă la clădirile

peste P+1. În cadrul instanțelor de dimensiuni mai

mici, în mod excepțional, spaţiul de garare pentru

deservire poate fi folosit și la accesul persoanelor

private de libertate, cu condiția unor măsuri de

control extrem de riguroase.

În mod curent, amplasamentele sunt racordate la cel puţin

două străzi, accesul publicului realizându-se de pe una din

străzi, iar accesele în zonele securizate- şi anume cel al

persoanelor private de libertate şi al martorului cu

identitate protejată- se realizează de pe cealaltă stradă.

Modul de realizare a celorlalte accese va depinde de

caracteristicile amplasamentului, acceptându-se utilizarea

alternativă a aceluiaşi acces în condiţiile descrise la

punctele B şi E.

Numărul locurilor de parcare atât pentru public cât și

pentru personalul instanței este dimensionat conform

normelor în vigoare: P132/93 – Normativ pentru

proiectarea parcajelor de autoturisme în localități urbane.




Public

Personal şi instanţă

De asemenea, se vor respecta prevederile normativului NP

24-25/ 1997, şi, pentru parcările subterane, şi prevederile

normativului NP 127/ 2009.

Acestui normativ i se suprapun prevederile autorităţilor

administrative locale. Dacă acestea există, ele se vor aplica

cu prioritate faţă de normativul general. De exemplu,

pentru construcțiile amplasate în municipiul București,

parcările sunt reglementate prin HCGB 66/2006, cu

modificările și completările ulterioare.

Tipurile majore de parcare sunt supraterane (acoperite

sau descoperite) și subterane (pe unul sau mai multe

niveluri, în sistem simplu sau supraetajat (spre exemplu,

inclusiv prevăzute cu sistem automat de garare- parcări

tip Klaus).

Se va asigura cel puţin 1 loc de parcare la 100 mp din

Suprafaţa Desfăşurată accesibilă publicului (vezi formular

calcul suprafeţe TK1), dacă prevederile administraţiilor

locale nu stipulează un necesar de parcare mai mare. Spre

exemplu, primăriile Cluj-Napoca şi Timisoara au

reglementat la nivel local prevederea unui loc de parcare

la 40 mp Suprafaţă Desfăşurată accesibilă publicului, şi

unui loc de parcare la 40mp din Suprafaţa Utilă accesibilă

publicului.

De asemenea, se vor asigura - cel puţin două locuri de

parcare pentru persoanele cu dizabiliăţi. În funcţie de

mărimea curţii de apel, se pot asigura mai multe astfel de

locuri de parcare.

Parcările pentru public vor fi supraterane şi deschise.

Este recomandat ca spațiile de parcare ale personalului

instanței (magistrați, grefieri, personal auxiliar) să fie izolat

vizual de zonele accesibile publicului.

Conform Hotărârii 525/ 1996 pentru modificarea

Regulamentului General de Urbanism, pentru clădirile

administrative (incluzând sedii de servicii descentralizate

în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale), se vor

asigura câte un loc de parcare pentru 10 – 40 salariaţi. ,

valoare care se poate suplimenta cu 30%. În plus, se vor

prevedea parcări pentru vizitatori, numărul acestora va fi

egal cu 20% din numărul parcărilor pentru personal.

Această valoare se va suplimenta cu 20% pentru vizitatori.




Suprafaţa parcărilor (cu excepţia

parcărilor de tip Klaus)

Spaţiu de garare pentru

deservire

Spaţiu de garare pentru accesul

persoanelor private de libertate

Parcări biciclete

Amenajări

Largo acces public

Alei de acces

Recomandarea minimală presupune atât asigurarea a cel

puţin 5 locuri de parcare pentru angajaţi, indiferent de

schema de personal, cât şi câte un loc de parcare pentru

fiecare autovehicul al instanţei.


Un loc de parcare tipic are 2.5 x 5 m = 12.5 mp. La această

suprafaţă se adaugă suprafaţa benzilor de acces la locurile

de parcare și a locurilor de întoarcere. Astfel, suprafaţa

totală rezultată nu va depăşi 28 mp per loc de parcare.

Se va prevedea un spaţiu de garare pentru deservirea

clădirii cu suprafaţa minimă de 24.5 mp (7x3.5mp) per

autovehicul de aprovizionare, incluzând și spaţiul pentru

descărcare. De asemenea în vecinătatea spaţiului de

garare pentru deservire se va prevedea un spaţiu pentru

pubelele de gunoi. Gunoiul se va colecta selectiv: separat

pentru hârtie, plastic, metal, sticlă și gunoi menajer.

Se va prevedea un spaţiu de garare pentru accesul

vehiculului/vehiculelor care transportă persoanele private

de libertate, cu suprafaţa minimă de 40.5 mp (9x4,5 mp)

per dubă, incluzând și spaţiul pentru regrupare. Numărul

de astfel de spaţii va depinde de numărul penitenciarelor

arondate, însemnând că, la un număr foarte mare de

penitenciare arondate, se va prevedea spațiu de garare

simultană pentru mai multe dube pentru transportul

persoanelor private de libertate.


Se va asigura un loc de parcare pentru biciclete pentru

fiecare 120 mp din Suprafaţa Desfăşurată (vezi formular

TK1).

În faţa accesului pentru public, în spaţiul exterior clădirii,

se va prevedea o suprafaţă pavată (tip largo, curte

exterioară) pentru regruparea publicului. Se recomandă ca

această suprafaţă să aibă o lăţime minimă de 1.5-2m,

însemnând că în zona accesului pentru public, uşa de acces

va fi distanţată faţă de stradă cu cel puţin 1.5-2m.

Se vor prevedea alei de acces pavate pentru toate

categoriile de utilizatori ai instanţei.

Completaţi numărul de locuri de parcare necesare pentru personalul instanței și numărul de

angajați din schema de personal a instanței la care se raportează numărul locurilor de parcare.

Specificați numărul de dube pentru care este necesar spațiul de garare. Numărul minim este 1.




Spaţii verzi

Se vor verifica și respecta indicaţiile din PUG / PUZ,

precum si legislaţia în vigoare aplicabilă (inclusiv legislaţia

din sfera protecției sau impactului asupra mediului). Este

obligatoriu ca vegetaţia din spaţiile verzi să nu creeze

opacitate şi nici posibilitatea ascunderii de obiecte care ar

putea ameninţa siguranţa instanţei.

II.4. Racorduri la utilităţi

Se vor identifica, de preferință, amplasamentele pentru care nu sunt necesare lucrări de

suplimentare a rețelelor de utilități.

Amplasamentul este racordat la următoarele reţele de utilităţi:

Energie Electrică

Racord/ Putere


Post trafo (de

transformare)


Lucrări necesare Necesarul de energie electrică şi a unui post trafo cu

anumite caracteristici se va calcula conform celor detaliate

în capitolul V al acestui document.


Alimentare apă

Racord/ Debit


Lucrări necesare Necesarul de apă şi a unei se va calcula conform celor

detaliate în capitolul V al acestui document.


Canalizare

Racord


Completaţi furnizorul de energie electrică și puterea în kW.

Specificați dacă există un post trafo pe amplasament și caracteristicile sale.

Specificați dacă sunt necesare lucrări de suplimentare pentru a satisface cerințele de alimentare

cu energie electrică și ce categorii de lucrări sunt necesare. Dacă nu sunt necesare, completați

„nu este cazul”.

Completați furnizorul de apă și debitul în metri cubi.

Specificați dacă sunt necesare lucrări de suplimentare pentru a satisface cerințele de alimentare

cu apă și ce categorii de lucrări sunt necesare. Dacă nu sunt necesare, completați „nu este

cazul”.

Specificați care este capacitatea racordului la rețeaua de canalizare.




Lucrări necesare Specificările legate de cerinţele pe care trebuie să le

satisfacă reţeaua de canalizare sunt detaliate în capitolul V

al acestui document.


Energie termică

Racord/

Caracteristici


Lucrări necesare Necesarul de energie electrică şi a unui post trafo cu

anumite caracteristici se va calcula conform celor detaliate

în capitolul V al acestui document.


Gaze naturale


Telefonie


Voce-Date


II.5. Caracteristici geotehnice

Este obligatorie efectuarea unui studiu hidrogeotehnic la zi, conform HG 907/ 2016, pe

suprafața de teren unde se va edifica noua clădire. Nu se acceptă studii realizate pe

suprafețele de teren învecinate. Terenul pe care se va amplasa clădirea trebuie să permită

construirea şi a cel puţin unui nivel subteran. Studiul hidrogeotehnic trebuie să specifice

adâncimea de fundare, adâncimea la care se situează pânza freatică, presiunea admisibilă

pe teren, propuneri de soluții pentru fundare și execuția lucrărilor, precum și metodele

de obţinere a acestor date (spre exemplu, numărul de foraje pe parcelă; se va stabili

numărul de foraje pe parcela în așa fel încât rezultatele acestora să prevină apariția unor

Specificați dacă sunt necesare lucrări de suplimentare pentru a satisface cerințele legate de

rețeaua de canalizare și ce categorii de lucrări sunt necesare. Dacă nu sunt necesare, completați

„nu este cazul”.

Completați furnizorul de energie termică și parametrii la care energia se furnizează, dacă aceştia

sunt cunoscuţi.

Specificați dacă sunt necesare lucrări de suplimentare pentru a satisface cerințele legate de

energia termică și ce lucrări sunt necesare. Dacă nu sunt necesare, completați „nu este cazul”.

Completați furnizorul de gaze naturale și parametrii la care gazele se furnizează, dacă aceştia

sunt cunoscuţi.

Completași furnizorul de rețele de telefonie pentru amplasament şi caracteristicile reţelei, dacă

aceste date sunt cunoscute. În caz contrar, completaţi cu „nu este cazul”.

Completați furnizorul de rețele de date pentru amplasament și caracteristicile rețelei, dacă

aceste date sunt cunoscute.În caz contrar, completaţi cu „nu este cazul”.




situații neprevăzute în timpul execuției). În studiul hidrogeotehnic se va specifica

încadrarea în zona de risc seismic.

Studiu hidrogeotehnic existent


În cazul în care există un studiu hidrogeotehnic recent care să întrunească cerințele enunțate

mai sus, specificați data efectuării și autorii acestuia. De asemenea precizați adâncimea la care

se situează pânza freatică și la care se poate funda. Atașați studiul hidrogeotehnic la tema de

proiectare.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol III- Proiectul de arhitectură 30

III. Proiectul de arhitectură

III.1. Tipul proiectului

III.2. Suprafaţa desfăşurată

Obiectul temei de proiectare îl constituie realizarea unui

sediu de curte de apel ca obiectiv nou de investiții.

Suprafaţa desfaşurată a construcţiei este egală cu suma

suprafeţelor construite ale tuturor spaţiilor din cadrul

construcţiei (enumerate în formularul TK1). Se admite o

suplimentare de maxim 10% a acestei sume, justificată de

configurarea construcţiei (și anume de cerinţele specifice

dimensiunilor instanţei combinate cu datele specifice ale

amplasamentului).


III.3. Organizarea interioară

III.3.1. Zone majore

Există două tipuri de zone majore în cadrul sediului de instanţă:

A. Zona publică. Aceasta este reprezentată de toate spațiile în care publicul are acces

liber, după trecerea prin accesul păzit și controlat al clădirii instanței.

B. Zona restricționată. Aceasta este reprezentată de toate zonele care sunt supuse

unor restricţii de acces suplimentar. Ea include:

- Zona personalului instanței, reprezentată de acele spații, în care personalul

instanței își desfășoară activitatea. Accesul se face printr-un punct de control,

atât pentru personalul instanței cât și al vizitatorilorcare au autorizație de

trecere.

- Zona minorilor și a martorilor care fac parte din grupurile vulnerabile (conform

Directivei UE 29/2012), reprezentată de sala de audiere a martorilor minori,

incluzând şi spațiul de vizualizare a audierii (vezi cap III.9, pagina 49).

Subzona securizată. Aceasta este reprezentată de acele subzone din cadrul zonei

securizate care sunt supuse unor restricții sporite de acces specifice și unor restricţii

de delimitare și securizare specifice. Ea include:

- Zona persoanelor private de libertate: este reprezentată de spațiile unde sunt

ţinute persoanele private de libertate până în momentul transferului în sala de

ședințe, cât și spațiile din imediata vecinătate a sălilor de ședințe unde sunt

organizate zone de așteptare pentru persoanele private de libertate. În această

categorie intră și toate căile de circulație ale persoanelor private de libertate

(coridoare, lifturi, scări, rampe).

- Zona martorilor cu identitate protejată este reprezentată de spaţiile de acces,

aşteptare şi audiere a acestora. Această zonă trebuie securizată prin măsuri

specifice (vezi capitolul VI.5 din acest document).

Completați suprafața desfășurată necesară în metri pătrați.




III.3.2. Fluxuri specifice

Fiecărei zone din cadrul unui sediu de instanță îi corespund fluxuri de circulație, astfel:

- Fluxul publicului justițiabil (public, avocați, experți, martori), corespunzător

zonei publice;

- Fluxul personalului instanței (alcătuit din magistrați, personal auxiliar de

specialitate, personal administrativ etc.), corespunzător zonei restricționate a

instanței;

- Fluxul de poştă specială, corespunzător zonei restricționate a instanței

- Fluxul de deservire, destinat distribuției de materiale necesare funcționării

sediului de instanţă, corespunzător zonei restricționate a instanței;

- Fluxul martorilor cu identitate protejată, corespunzător zonei restricționate a

instantei;

- Fluxul persoanelor private de libertate, corespunzător subzonei securizate a

instanţei.

Funcționarea corespunzătoare a unui sediu de instanță se realizează atunci când fluxurile

care conduc la spațiile specifice din cadrul zonelor majore, nu se intersectează. Această

cerinţă este satisfăcută de organizarea terenului și acceselor în clădire precum și a

funcțiunilor din interiorul clădirii (vezi Schema 1), a modului de delimitare a fiecărui spaţiu

(vezi capitolele III.2-III.8) şi a dotărilor de siguranță (capitolul VI.5).

Fiecare zonă din cadrul unui sediu de instanță trebuie să fie adaptată la necesitățile

persoanelor cu dizabilități, indiferent de tipul de dizabilitate.

III.3.3. Spaţiile din cadrul sediului de instanţă

Spațiile în care se desfășoară activitățile instanței se împart în două categorii – spații

funcționale și spații normate.

A. Spaţiile funcţionale

- Sălile de judecată şi camerele de consiliu;

- Sală pentru seminarii şi colegiu;

- Sala pașilor pierduți (incluzând spaţii de aşteptare şi discuţii pentru publicul justițiabil

și vizitatori);

- Spaţii de servicii pentru public;

Aceste servicii includ copiere documente, vânzare timbre sau tipizate, bufet-cafeteria

şi garderobă;

- Cameră/e avocaţi;

- Spaţii de secretariat şi de aşteptare pentru vizitatori, adiacente birourilor

personalului;

- Oficii pentru personalul care işi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei;

- Spaţii de depozitare (pentru materiale de întreţinere şi materiale de birou);

- Registraturi – incluzând registraturile pe secții şi registratura administrativă;

- Arhive - incluzând arhivele pe secții- cu spaţii destinate studiului dosarelor (de către

părți, avocaţi, experți)- arhiva veche, arhiva de depozitare şi arhiva administrativă;

- Recepţie;

- Casierie;




- Camera corpurilor delicte;

- Cantină cu catering;

- Vestiare pentru personal;

- Centru supraveghere sediu instanţă;

- Camera armament;

- Camera şoferilor;

- Adăpost de protecție civilă;

- Zonă verificare şi distribuţie a persoanelor private de libertate;

- Camere de arest pentru persoanele private de libertate;

- Cameră destinată discuţiilor între avocaţi şi persoanele private de libertate;

- Cameră de audiere a martorilor cu identitate protejată;

- Spaţii de aşteptare pentru victimele infracţiunilor, adiacente sălilor de judecată şi

camerelor de consiliu;

- Spaţii pentru minori şi persoane vulnerabile;

- Anexe tehnice – camera serverelor, centrala termică, hidrofor, cameră instalație

ventilație, cameră instalație climatizare, gopodăriile de apă (potabilă și de incendiu),

camerele pentru instalațiile electrice (generare și distribuție, transformator).

B. Spaţiile normate

- Birouri personal

- Grupuri sanitare

- Parcări

- Circulaţii




Schema 1: Schema de organizare a clădirii curţii de apel




III.4. Sălile de judecată şi Camerele de consiliu

III.4.1. Amplasare în cadrul ansamblului

Sălile de Judecată şi Camerele de Consiliu vor fi amplasate în cadrul ansamblului astfel

încât să fie accesibile prin accese separate din cele două zone majore definite la capitolul

III.1.3.1 din acest document, și anume: zona publicului și zona restricționată. Excepție fac

sălile în care se judecă doar cauze civile, fără ca părțile implicate să fie private de libertate:

se admite ca acestea să fie accesibile doar din zona magistraților și a publicului, nu și din

zona persoanelor private de libertate. Pentru curţile de apel care nu au decât o singură

sală de judecată și o singură cameră de consiliu, ambele spații trebuie să fie amenajate ca

spații pentru cauze penale și implicit accesibile și din zona persoanelor private de libertate.

III.4.2. Tipuri și număr de săli

Spaţiile în care se desfăşoară actul de judecată se împart în două categorii majore: Săli de

Judecată (SJ) şi Camere de Consiliu (CC). În funcţie de tipul de cazuri judecate, aceste două

categorii se subîmpart în:

Săli de Judecată pentru cazuri de materie penală şi Săli de Judecată pentru cazuri

de materie civilă, respectiv

Camere de consiliu pentru cazuri de materie penală şi Camere de consiliu pentru

cazuri de materie civilă , respectiv

Sălile de Judecată şi Camerele de Consiliu pentru cauze penale pot fi folosite şi pentru

cauzele civile, dar nu invers, aşa încât atunci când se prevede o singură Sală de Judecată

și o singură Cameră de consiliu (vezi Tabelul 1 de mai jos), aceastea vor fi proiectate cu

amenajările specifice cauzelor penale.

Tabelul 1: Numărul de săli de judecată şi camere de consiliu

Secţia Penală

1-10 judecători 1 SJ 1 CC

11-15 judecători 1 SJ 2 CC

16 - 20 judecători 2 SJ 2 CC

21- 25 judecători 2 SJ 3 CC

26 -30 judecători 3 SJ 3 CC

ETC

Secţii Civile (non-penale)



16 - 20 judecători 2 SJ 2 SC


26 - 30 judecăori 3 SJ 3 CC
















Principiu general (PG) – nici o Curte de Apel nu va beneficia de mai puține săli și mai puține

camere de consiliu decât numărul de care beneficiază în condițiile actuale (la momentul

personalizării prezentei teme de proiectare). Astfel, dacă în baza algoritmului de mai jos, numărul

de săli de judecată și de camere de consiliu este mai mic, se va aplica numărul total actual de săli

și de camere de consiliu.

Trei principii de suplimentare specifice a numărului de Săli de Judecată și de Camere de consiliu,

față de cazurile sus-menționate:

PS 1 - În plus față de numărul de săli și de camere aferent cazurilor de mai jos, se mai pot executa

în plus: 1 Sală suplimentară (deja menționată la III.4.4. în standard ca sală utilă) și 1 Cameră de

consiliu suplimentară – proiectate ca sală de judecată și, repsectiv, cameră de consiliu fie în

materie civilă, fie în materie penală (sau comună), la alegerea instanței.

PS 2 – Orice Curte de apel poate beneficia de numărul de săli de judecată și respectiv de camere

de consiliu de la cazul imediat superior celui în care instanța se încadrează în funcție de schemă

și conform căruia beneficiază de o creștere cu o unitate fie la nivelul numărului de Săli de

Judecată, fie la nivelul numărului de Camere de consiliu, dacă sunt îndeplinite cumulativ

următoarele două condiții:

1) Curtea de Apel are un grad de încărcătură medie pe schemă/judecător în ultimii 2 ani anteriori

datei personalizării temei de proiectare mai mare decât media națională;

2) conform Rapoartelor anuale privind eficiența activității Curții de Apel (cei 5 indicatori de

eficiență), din ultimii 2 ani anteriori elaborării temei de proiectare personalizate pornind de la

prezentul standard, activitatea Curții de Apel a fost conform indicatorului din Ecris Statis ‘’Grad

General de Eficiență’’, fie Ineficientă, fie Satisfăcătoare, fie Eficientă. Așadar, dacă activitatea este

declarată în baza acestor indicatori “Foarte Eficientă”, nu se va aplica acest principiu. În această

situație din urmă, anume pentru instanțele “Foarte Eficiente” se va putea aplica doar PS 1.

De exemplu: O Curte de Apel cu 38 de judecători în civil, care se încadrează la Cazul (36-40)

conform căruia ar trebui să beneficieze de 4 SJ și de 4 CC, se va putea încadra la Cazul (41-45

judecători) – adică primul caz imediat superior celui în care se încadrează - și ca atare va beneficia

de 4 SJ și de 5 CC, dacă sunt îndeplinite cele două condiții de mai sus.

PS 3 – Orice Curte de Apel poate beneficia de numărul de săli și respectiv de camere de consiliu

de la cel de-al 2-lea caz imediat superior celui în care instanța se încadrează în funcție de schemă

și conform căruia beneficiază de o creștere cu o unitate atât la nivelul numărului de Săli, cât și

la nivelul numărului de Camere de consiliu - dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele 2

condiții:




1) Curtea de Apel are un grad de încărcătură medie pe schemă/judecător în ultimii 2 ani anteriori

datei personalizării temei de proiectare, mai mare cu minim 50% față de media națională din anii

respectivi.

2) conform Rapoartelor anuale privind eficiența activității Curții de Apel (cei 5 indicatori de

eficiență), din ultimii 2 ani anteriori elaborării temei de proiectare personalizate pornind de la

prezentul standard, activitatea Curții de Apel a fost conform indicatorului din Ecris Statis ‘’ Grad

General de Eficiență’’, fie Ineficientă, fie Satisfăcătoare, fie Eficientă. Așadar, dacă activitatea este

declarată în baza acestor indicatori “Foarte Eficientă”, nu se va aplica acest principiu. În această

situație din urmă, anume pentru instanțele “Foarte Eficiente” se va putea aplica doar PS 1.

De exemplu: O Curte de Apel cu 38 de judecători în civil, care se încadrează la Cazul (36-40)

conform căruia ar trebui să beneficieze de 4 SJ și de 4 CC, se va putea încadra la Cazul (46-50

judecători) – adică al 2-lea caz imediat superior celui în care se încadrează - și ca atare va beneficia

de 5 SJ și de 5 CC, dacă sunt îndeplinite cele două condiții de mai sus.

NOTĂ: Principiul PS2 se aplică alternativ și nu cumulativ cu principiul PS3. Principiul P1 se poate

aplică cumulativ fie cu principiul PS2, fie cu principiul PS3.

Necesarul de Săli de Judecată în materie penală sau comune


Necesarul de Săli de Judecată în materie civilă


Necesarul de Camere de Consiliu în materie penală sau comune


Necesarul de Camere de Consiliu în materie civilă


Completați numărul total de săli necesare, incluzând atât numărul de săli rezultate din algoritmul

de calcul (Tabelul1- paginile 34-35, sau formularul TK1- celulele K14-17), cât şi sălile

suplimentare, al căror număr se va calcula conform principiilor de suplimentare PS1, PS2 şi

PS3.

Completați numărul total de săli necesare, incluzând atât numărul de săli rezultate din algoritmul

de calcul (Tabelul1- paginile 34-35, sau formularul TK1- celulele K19-21), cât şi sălile

suplimentare, al căror număr se va calcula conform principiilor de suplimentare PS1, PS2 şi

PS3.

Completați numărul total de camere necesare, incluzând atât numărul de camere rezultate din

algoritmul de calcul (Tabelul1- paginile 34-35, sau formularul TK1- celulele K24-25), cât şi

camerele suplimentare, al căror număr se va calcula conform principiilor de suplimentare PS1,

PS2 şi PS3.

Completați numărul total de camere necesare, incluzând atât numărul de camere rezultate din

algoritmul de calcul (Tabelul1- paginile 34-35, sau formularul TK1- celulele K27-28), cât şi

camerele suplimentare, al căror număr se va calcula conform principiilor de suplimentare PS1,

PS2 şi PS3.




III.4.3. Dimensionarea şi caracteristicile sălilor

Sălile de judecată (SJ) și camerele de consiliu (CC) pot avea lungimi si deci suprafeţe variabile, în

funcţie de numărul de rânduri pentru public (vezi formularul TK1 şi schemele 2-5). Lăţimile sălilor

şi camerelor şi suprafeţele estimate ale acestora sunt următoarele:

Lăţime (m) Suprafaţă (mp)

SJ Penal 8 87-111

SJ Civil 6,9 63-77

CC Penal 6,7 60-66

CC Civil 5,9 46-52

Dimensiunile din tabelul de mai sus reprezintă distanțele măsurate la interiorul spațiilor pentru

ședințe și dimensiunile minim , însemnând că ele pot fi suplimentate pentru a facilita proiectarea

structurii. Înălțimile libere minime ale sălilor (măsurate de la fața aparentă a finisajului de

pardoseală până la fața aparentă a finisajului tavanului) vor fi proporționale cu dimensiunile lor și

anume: cel puţin 3.5m pentru sălile cu suprafeţele cuprinse între 60 și 80 mp, și cel puţin 4m

pentru sălile cu suprafeţele de peste 80mp.

De asemenea, de la caz la caz, se pot prevedea rânduri suplimentare pentru public, ceea ce

presupune ca lungimea sălii să fie mărită cu 1-3m în zona publicului (vezi marcaj cu linie punctată

în schemele 2-5 de mai jos).

Sălile de Judecată şi Camerele de Consiliu vor fi organizate pe zone separate pentru cele trei

gupe de participanți la actul de justiție, şi anume:

Zona publicului: aceasta cuprinde unul sau mai multe rânduri de scaune pentru public (în

partea din spate a sălii) şi scaune pentru avocaţi (în faţă); este separată de restul sălii

(praetoriu) printr-un parapet de lemn.

Zona praetoriului care cuprinde următoarele 3 sub-zone:

Sub-zona care cuprinde pupitrul persoanei audiate, biroul procurorului şi al

avocatului pledant. În materie civilă, birourile procurorului şi al avocatului se

situează de o parte şi de alta a pupitrului.

În materie penală, ambele birouri se situează de partea opusă boxei pentru

persoanele private de libertate.

Sub-zona (Boxa) persoanelor private de libertate.

Sub-zona completului de judecată. Masa completului de judecată este situată pe

un podium înălțat cu 51 cm faţă de restul sălii de judecată sau al camerei de

consiliu. În aceeaşi subzonă se va situa şi biroul grefierului, pe un podium la o

înaltime mai mică decât a podiumului pe care se va situa masa completului de

judecată. Completul de judecată are acces în sală în zona podiumului, pe latura

din dreapta sau din stânga în funcţie de distribuţia sălilor şi configurarea

arhitecturală (respectându-se separarea circulaţiilor pe fluxuri de utilizatori).

(vezi Schemele 2-5)

De asemenea, sălile vor fi oblgatoriu iluminate natural, direct sau indirect şi configurate astfel

încât să se asigure posibilitatea de control şi securitate a persoanelor din încăpere. Sălile de




judecată constituie un pol de gravitație pentru toate activitățile instanței judecătorești. De aceea,

vor beneficia de o finisare adecvată acestei funcţiuni solemne. Indicațiile legate de finisaje şi

mobilare sunt conținute în cap V.1, respectiv V.2.

Nu sunt admise rezalituri în sălile de judecată. Totuși, acolo unde acest lucru nu poate fi evitat,

acestea nu vor depăși 15 cm în adâncime.




Schema 2: Sală de judecată în materie penală

Conform alegerii justificate a beneficiarului, dimensiunile acestei săli pot fi:

- Tip 1 - 87 mp, pentru cazul în care se prevăd două rânduri de scaune, însemnând o

capacitate de 14 +1 locuri pentru public și 6 locuri pentru avocați.

- Tip 2 - 95 mp, pentru cazul în care se prevăd trei rânduri de scaune, însemnând o


- Tip 3 - 103 mp, pentru cazul în care se prevăd patru rânduri de scaune, însemnând o

capacitate de 38+1 locuri pentru public și 6 locuri pentru avocați.

- Tip 4 - 111 mp, pentru cazul în care se prevăd cinci rânduri de scaune, însemnând o

capacitate de 50+1 locuri pentru public și 6 locuri pentru avocati.

-




Schema 3: Sală de Judecată în materie civilă

Conform alegerii justificate a beneficiarului, dimensiunile acestei săli pot fi:

- Tipul 1 - 62.8 mp, pentru cazul în care se prevăd trei rânduri de scaune, însemnând o


- Tipul 2 - 69.7 mp, pentru cazul în care se prevăd patru rânduri de scaune, însemnând o


- Tipul 3 - 76.6 mp, pentru cazul în care se prevăd patru rânduri de scaune, însemnând o

capacitate de 36+1 locuri pentru public și 10 locuri pentru avocați.




Schema 4: Cameră de Consiliu în materie penală

Conform alegerii justificate a beneficiarului, dimensiunile camerei de consiliu pot fi:

- Tipul 1 - 59.45 mp, pentru cazul în care se prevăd două rânduri de scaune,

însemnând o capacitate de 11 +1 locuri pentru public și de 5 locuri pentru avocați.

- Tipul 2 - 66.15 mp, pentru cazul în care se prevăd trei rânduri de scaune, însemnând

o capacitate de 21 +1 locuri pentru public și 5 locuri pentru avocați.




Schema 5: Cameră de Consiliu în materie civilă

Conform alegerii justificate a beneficiarului, dimensiunile camerei de consiliu pot fi:

- Tipul 1 - 46 mp, pentru cazul în care se prevăd două rânduri de scaune, însemnând

o capacitate de 8 +1 locuri pentru public și de 5 locuri pentru avocați.

- Tipul 2 - 51.9 mp, pentru cazul în care se prevăd trei rânduri de scaune, însemnând

o capacitate de 16 +1 locuri pentru public și 5 locuri pentru avocați.




III.4.4. Sala suplimentară

Ca principiu, această sală este opțională. De regulă, se poate lua în calcul proiectarea ei la

curţile de apel reședință de județ, dar și în alte cazuri temeinic justificate.

Pentru a asigura un supliment de spații, în situația creșterii numărului de personal, sediul

curţii de apel va putea fi prevăzut cu o sală suplimentară, care să poată fi transformată într-o

sală de judecată în civil (având aceeaşi suprafaţă cu aceasta).

Aceasta va funcționa și ca sală de conferințe și formare continuă dar și alte activități specifice

instanței, pentru curţile de apel reședință de județ.




III.5. Zona publicului


Din exterior, publicul poate accede în sediul instanței printr-un acces propriu într-un spațiu major

de primire, numit Sala Paşilor Pierduţi. Acest spaţiu, amplasat la nivelul parterului, trebuie să

fie în legătura directă cu accesul publicului în sălile de judecată şi camerele de consiliu. Din

cadrul sălii paşilor pierduţi se va accede şi către următoarele spaţii: registratură, arhivă

curentă şi birou de executări civile din cadrul zonei personalului.

III.5.2. Dimensionarea şi caracteristicile subspaţiilor

Spațiile la care publicul are acces sunt cele conectate de “fluxul publicului” în care se

încadrează, pe lângă publicul justițiabil, avocații și experții. Dimensiunile fiecărui tip de spaţiu

sunt detaliate în tabelul TK1 de la finalul cap III al acestui document. Indicaţiile legate de

finisaje şi mobilare sunt cuprinse în capitolele V.1, respectiv V.2.

III.5.2.1. Sala Paşilor Pierduţi

Aceasta sală este spaţiul central al zonei publicului, articulând toate celelalte subspaţii. Sala

Paşilor Pierduţi poate fi dezvoltată pe unul sau mai multe niveluri şi va fi dimensionată în

funcţie de numărul de utilizatori estimat, nu mai puţin de 50-70% din suma suprafeţelor sălilor

de judecată şi camerelor de consiliu. Acest procent va descreşte cu cât curtea de apel are mai

multe săli de judecată şi camere de consiliu. Aceasta înseamnă că, de exemplu, la curţile de

apel cu o sală de judecată şi o cameră de consiliu, sala paşilor pierduţi va avea o suprafaţă

egală cu 70% din suma suprafeţelor celor două spaţii de judecată, iar la curţile de apel cu, de

exemplu, 6 spaţii de judecată, Sala Paşilor Pierduţi va avea o suprafaţă egală cu 50% din suma

suprafeţelor acestor spaţii.

Înălţimea liberă (masurată de la faţa aparentă a finisajului de pardoseală până la faţa aparentă

a finisajului de tavan) a acestui spaţiu va fi proporţională cu suprafaţa sa, astfel:

- minim 4 m pentru suprafețe până la 100mp

- minim 4,5 m pentru suprafețe până la 140mp

- minim 5 m pentru suprafețe până la 180mp

- minim 5,5 m pentru suprafețe mai mari de 180mp

Sala Pașilor Pierduți cuprinde:

A. Zona de acces. Accesul în acest spaţiu este controlat prin amplasarea unui post de

jandarmi care asigură monitorizarea accesului în instanță şi a unui detector de metale.

B. Dispozitive de informare. Acestea constau din infochioșc (sau infochioșcuri) dispus în zona

de intrare sau pe traseul destinat publicului şi, opţional, dintr-un ecran sau mai multe,

montat(e) pe latura opusă accesului, pe care vor fi listate dosarele aflate pe rol în acea zi

şi sălile/ camerele şi orele unde au loc ședințe de judecată. Se vor prevedea câte un ecran

pentru fiecare sală (sau un ecran pentru fiecare 40 de cazuri judecate zilnic).

C. Birou relaţii cu presa. Acest spaţiu este destinat relaţiilor cu presa şi cu publicul, şi constă

dintr-un birou destinat comunicărilor cu presa, cu o suprafaţă de 20 mp şi un birou pentru

declaraţii, reclamaţii şi sesizări, cu o suprafaţă de 10-12 mp. Accesul în biroul de relaţii cu

presa se poate realiza prin biroul pentru declaraţii, reclamaţii şi sesizări. Constituind spaţii




de lucru cu publicul, se poate prevedea o zonă minimală de aşteptare, mobilată ca atare,

înaintea accesului în aceste spaţii (mai ales pentru biroul de relaţii cu presa).

D. Librărie juridică. Se estimează o suprafaţă de 10 mp pentru o curte de apel cu 30 de

judecători.

E. Zona de servicii pentru public. Aceste servicii includ, dar nu se limitează la: servicii xerox şi

vânzare tipizate, timbre, hârtie (articole de papetărie). Vor fi amplasate pe laturile sălii

paşilor pierduţi sau în spaţii imediat adiacente acesteia (tip galerii sau buzunare). Această

zonă poate fi deschisă sau delimitată prin pereţi vitraţi.

F. Bufet-cafeteria. Acest spaţiu (opțional) va fi amplasat şi delimitat similar zonei de servicii

pentru public şi va putea consta din automate de cafea, răcoritoare și gustări reci, câte

unul din fiecare categorie pentru fiecare patru săli de judecată sau camere de consiliu.

Pentru curţile de apel cu peste 20 de judecători, bufetul poate funcționa cu personal de

servire, și, eventual, se poate prevedea un spațiu de servire cu mese, tip cafeteria. Acest

spațiu nu va depăși 10% din suprafața sălii paşilor pierduţi.


G. Garderobă (opţional)

În cadrul sălii pașilor pierduți sau în legatură cu aceasta, se poate prevedea o zonă tip

garderobă, amplasată similar cu zona de servicii pentru public și bufetul-cafeteria. Aceasta

va consta din dulapuri cu cheie (într-un sistem în care cheile pot fi accesate automat). Se

vor justifica necesitatea și numărul dulapurilor de la caz la caz.


Pentru curţile de apel cu peste 40 de judecători, se poate opta justificat și pentru

realizarea unei garderobe cu personal de servire, dacă instituţia are personalul prevăzut

în organigramă.

H. Spații așteptare și discuții. Pe laturile sau în colţurile sălii pașilor pierduți se va prevedea

mobilier pentru așteptare și discuţii. Numărul de locuri de aşteptare va fi egal cu cel puţin

un sfert din numărul total de locuri pentru public și avocaţi din toate sălile de judecată și

camerele de consiliu.

III.5.2.2. Grupuri sanitare pentru public

Grupurile sanitare vor fi separate pe sexe, estimându-se un număr egal de bărbaţi şi femei.

Deoarece clădirile instanţelor de judecată nu figurează ca funcţiune în legislaţia referitoare la

proiectarea grupurilor sanitare- STAS 1478 -90- s-a luat ca referinţă pentru estimarea

numărului de grupuri sanitare pentru public, indicaţiile corespunzătoare funcţiunii sălilor de

spectacol din legislaţie. Astfel conform STAS-ului pentru fiecare 100 de bărbaţi se vor

prevedea un WC (b/100), două pisoare (b/50) şi un lavoar (b/100)- cu o suprafaţă totală

estimată de 5mp- iar pentru fiecare 100 de femei se vor prevedea trei WC-uri (f/35) şi un

lavoar (f/100)- cu o suprafaţă totală estimată de 7.6 mp. Se poate estima suprafaţa cumulată

de 12.6 mp pentru fiecare trei săli de judecată şi camere de consiliu. Se va respecta regula

celor trei uşi în proiectarea grupurilor sanitare.

Specificați suprafața acestui spațiu, calculată conform indicațiilor de mai sus.

Specificați şi justificaţi numărul de dulapuri.




Se va prevedea cel puțin un grup sanitar pentru persoanele cu dizabilități, amplasat astfel

încât să fie uşor accesibil (de exemplu, minimizându-se distanţa de parcurs către acesta).

III.5.2.3. Circulaţii

Acestea includ coridoare și, dacă zona publicului se dezvoltă pe două niveluri, circulații

verticale (scări sau lifturi). Toate acestea trebuie adaptate astfel încât să poată fi folosite și de

persoane cu dizabilități. Aceasta presupune, în cazul circulațiilor verticale, prevederea unui

lift care să poată fi folosit și de persoane cu dizabilități, sau adaptarea scărilor astfel încât să

poată fi folosite și de persoanele cu dizabilități.

III.5.2.4. Cameră avocaţi

Aceasta include un spaţiu tip garderobă pentru robe şi haine şi un spaţiu de aşteptare cu mese

şi scaune. Garderoba va fi dimensionată pentru un număr de avocaţi mai mare sau egal cu

numărul locurilor pentru avocați din sălile de judecată și camerele de consiliu. Spaţiul de

aşteptare va fi dimensionat pentru un număr de avocaţi, de preferință mai mic sau egal cu

numărul locurilor pentru avocați din sălile de judecată și camerele de consiliu dar în niciun caz

mai mare decât dublul acestui număr.

III.6. Zona personalului

III.6.1. Amplasarea în cadrul ansamblului

Această zonă este amplasată astfel încât să aibă asigurat un acces separat și o delimitare

proprie în zona restricționată (vezi), respectându-se de asemenea cerințele specifice de

acces și separare pe fluxuri ale fiecărui subspațiu și ale sălilor de judecată și camerelor de

consiliu.

III.6.2. Dimensionarea și caracteristicile subspațiilor

Spațiile aferente personalului sunt detaliate pe categorii mai jos. La acestea se adaugă

accesul/ accesele și căile de circulație și mijloacele de transport orizontale și verticale

pentru persoane și marfă, precum și pentru persoanele cu dizabilități.

III.6.2.1. Birourile judecătorilor şi grefierilor de şedinţă

A. Birou preşedinte

Acest spațiu, va avea o suprafață totală de maxim 35 mp la care se adaugă toaleta

proprie. Biroul propriu zis va include şi un spațiu destinat ședințelor sau întâlnirilor cu

personalul din subordine.

În vecinătatea biroului președintelui se va prevedea un spațiu pentru așteptare

vizitatori de 12mp grupat cu un spațiu de secretariat de 5mp, și, opțional, cu o chicinetă

de maxim 6mp. Dacă în schema de personal nu există postul de secretară, se va

prevedea un birou suplimentar, alăturat biroului președintelui, de maxim 18 mp,

pentru un grefier care va avea și atribuții de secretariat.

În funcție de modul concret de funcționare a curţii de apel, atribuțiile de secretariat

pot fi îndeplinite de un grefier de şedinţă sau de grefierul șef. În acest caz, biroul acestui

grefier se va grupa cu spaţiul de aşteptare vizitatori.

În plus, se poate prevedea în cadrul spaţiului de aşteptare şi o chicinetă minimală,

presupunând o suplimentare a suprafeţei cu 6-7 mp.




B. Birouri vicepreședinţi

Acest spațiu, cu o suprafață totală de maxim 25 mp la care se adaugă toaleta proprie.

Biroul propriu zis va include şi un spațiu destinat ședințelor sau întâlnirilor cu

personalul din subordine.

În vecinătatea biroului vicepreședintelui sau birourilor vicepreședinților se va prevedea

un spațiu pentru așteptare vizitatori de 10 mp. Doi vicepreședinți pot folosi în comun

același spațiu de așteptare vizitatori. Dacă în schema de personal a curţii de apel există

postul de secretară, se va adăuga un spaţiu de 5 mp, la cei 10 mp, pentru fiecare

secretară.

În funcție de modul concret de funcţionare a curţii de apel, atribuţiile de secretariat

pot fi îndeplinite de un grefier de şedinţă. În acest caz, biroul acestui grefier se va grupa

cu spaţiul de aşteptare vizitatori.


C. Birou documente clasificate.

D. Birouri preşedinţi de secţie. Se vor prevedea birouri individuale pentru preşedinţii

de secţie, cu o suprafaţă de 22 mp.


E. Birouri pentru judecători. Judecătorii pot alege să lucreze câte unul sau câte doi în

acelaşi birou. Pentru birouri individuale se vor prevedea 15 mp per judecător, iar

pentru birouri folosite de doi judecători, se vor prevedea 11 mp per judecător (un

birou pentru doi judecători având astfel 22 mp).


F. Birouri utile pentru judecători. Fiecare sediu de instanţă va fi dotat cu cel puţin

două birouri suplimentare pentru judecători, pentru o eventuală suplimentare de

personal. Suprafaţa birourilor suplimentare pentru judecători nu va depăşi 10%

din suprafaţa birourilor prevăzute pentru judecătorii din schema actuală.

G. Birou prim grefier. Grefierul șef va avea un birou individual de 18 mp.

H. Birouri grefieri şefi de secţie. Grefierii șefi vor avea un birou separat de 15 mp.

I. Birouri pentru grefieri de ședință. Grefierii pot lucra câte doi, respectiv câte patru

în birou, grupați astfel încât grefierii aceluiași (acelorași) judecător(i) să lucreze în

același birou, iar acel birou va fi amplasat adiacent biroului judecătorului cu care

lucrează grefierii respectivi. Se vor prevedea 8-9 mp per grefier (un birou pentru

doi grefieri având 18 mp, iar pentru patru grefieri, 32 mp).


Specificați numărul de vicepreședinți.

Specificați numărul de judecători si dacă se optează pentru varianta cu unul, respectiv cu doi

judecători în birou sau mixt.

Specificați numărul de grefieri de ședință.

Specificați numărul de președinți de secție. Dacă nu există postul de președinte de secție în

schema de personal, completați cu „nu este cazul”.




J. Birou executări penale. Se va prevedea un birou de 32 mp, cu patru posturi de lucru

pentru grefieri (8mp per grefier). Anterior accesului în acest birou se poate prevedea

o zonă minimală de aşteptare, mobilată ca atare, pe coridorul de acces.

K. Birou executări civile. Se va prevedea un birou de 18 mp, cu două posturi de lucru

pentru grefieri. Anterior accesului în acest birou se poate prevedea o zonă minimală

de aşteptare, mobilată ca atare, pe coridorul de acces.

L. Birou grefier insolvenţă. Acest spaţiu este dimensionat după acelaşi principiu ca biroul

de executări civile.

M. Birouri alţi grefieri. Se vor prevedea birouri pentru grefieri specialişti (IT, statisticieni)

din schema instanţei, 8-9 mp / grefier.

N. Birouri utile grefieri. Pentru birourile suplimentare pentru grefieri, se va avea în

vedere raportul ideal de doi grefieri per judecător, insemnând că dacă în schema

actuală de personal a curţii de apel sunt mai puţin de doi grefieri per judecător, se

vor prevedea birouri suplimentare pentru grefieri astfel incât să se respecte acest

raport.

O. Birou IT-işti. Se va prevedea un birou comun pentru specialiştii IT, de minim 16 mp,

cu două posturi de lucru. Adiacent biroului se va prevedea un spaţiu destinat

depanării echipamentelor, cu o suprafaţă de minim 10 mp (în plus faţă de suprafaţa

biroului), precum şi un spaţiu destinat depozitarii echipamentelor, cu o suprafaţă de

10-15 mp.

Dacă există mai mulţi specialişi IT se va respecta principiul de 8mp per persoană, şi

se vor mări, în funcţie de necesităţi, spaţiile adiacente de depanare şi depozitare.


P. Birouri pentru alți membri ai personalului. Se vor prevedea birouri suplimentare,

în funcție de necesități, pentru membri ai personalului calificat, câte 12mp pentru

birouri individuale și 16mp pentru birouri folosite în comun de doi membri ai

personalului.

Q.


Q. Birou procurori. Se vor prevedea trei birouri separate pentru procurori, cu o suprafață

de 20 mp fiecare.

III.6.2.2. Alte activităţi specifice instanţei

Între toate spaţiile de mai jos, precum şi între acestea şi birourile grefierilor de şedinţă

se transportă un volum semnificativ de documente/ dosare, cu un cărucior. Dacă

aceste spaţii se situează la niveluri diferite, se va prevedea un lift pentru a facilita

transportul. Se recomandă evitarea de diferenţe de cotă la pardoseală între spaţiile

situate la acelaşi nivel, sau, vor fi prevăzute rampe dacă aceste denivelări nu pot fi

evitate.

Specificați care sunt toți membri personalului – titulatura posturilor din cadrul schemei de

personal şi numărul lor.

Specificați numărul IT-iştilor din schema de personal a instanţei.




A. Registraturi

Se va prevedea o registratură centrală (curentă) sau un număr de registraturi pe secţii

în funcţie de tipul de cazuri judecate, la aprecierea beneficiarului, conform

practicilor/fluxurilor uzuale.

Registratura este un spaţiu de lucru cu publicul. Se poate aşadar prevedea în faţa uşii

de acces către registratura, pe coridorul de acces, o zonă minimală de aşteptare

pentru public cu câteva bănci sau scaune.

Registratura va fi dimensionată aşa încât să se prevadă pentru fiecare registrator un

birou cu două scaune (unul pentru registrator, unul pentru public) şi un spaţiu de

depozitare cu cel puţin 4 rafturi de câte 1 ml fiecare. De asemenea fiecare registratură

va fi prevăzuta cu 1 aparat tip fax şi cu un aparat de xerox şi scanare la fiecare 4

registratori. Suprafaţa medie este de 9 mp per registrator. Dacă există un singur

registrator, atunci registratura va avea minim 15mp. Acest spaţiu trebuie să

beneficieze de lumină naturală.


B. Legătoria. Se vor prevedea spaţii pentru legarea dosarelor lângă sau în cadrul

registraturilor ori arhivelor, dotate fiecare cu o masă pentru legare (3mp

suprafaţă, per 4 registratori sau arhivari).

C. Arhive

Arhivele pe secţii (sau arhiva curentă). Ca şi registratura, arhivele pe secţii sunt

spaţii de lucru cu publicul, putându-se aşadar prevedea o zonă minimală de aşteptare

pentru public în faţa uşilor de acces pentru public.

Arhivele pe secţii vor fi prevăzute cu câte un birou pentru fiecare grefier arhivar, dotat

cu calculator și spațiu de depozitare (cel puțin 20 rafturi a câte 1ml fiecare, cu o

suprafață de 15 mp/ arhivar).

Se va prevedea în fiecare arhivă un post de lucru suplimentar, în vederea suplimentării

schemei de personal a instanţei cu înca un grefier arhivar. De asemenea, în cadrul

arhivei curente se va prevedea o zonă de studiu dosare pentru public (cel puțin 6 mp,

cu 3 posturi de studiu) și pentru experți (cel puțin 4 mp, cu 1 post de studiu). Numărul

posturilor de studiu va fi cel puţin egal cu numărul sălilor de judecată şi camerelor de

consiliu.

În zona de acces în arhivă se va prevedea un mobilier de separare tip masă cu

depozitare integrată, care să delimiteze spațiul de lucru al arhivarilor de spațiile unde

aceștia interacționează cu publicul.

În plus, arhivele pe secţii vor fi dotate fiecare cu cel puțin un aparat de xerox/ scanare

la 5 grefieri arhivari. Acest spațiu va beneficia de lumină naturală.

Adiacent posturilor de lucru ale arhivarilor, se poate prevedea un spaţiu de depozitare

suplimentar pentru păstrarea dosarelor care urmează a fi date în lucru. Suprafaţa

acestui spaţiu va fi estimată pe baza datelor existente; se admite ca acesta să nu

beneficieze de lumină naturală.

Specificați numărul de registratori.




Se vor prevedea o protecție împotriva degradării documentelor și măsuri de stingere

a incendiului fără apă.


Arhiva veche. În acest spațiu, amplasat de regulă la demisol sau la subsol (dar nu

în subsolul tehnic- conform ordinului Biroului Arhivelor Naţionale 235/ 1999), se

depozitează toate documentele instanței care nu țin de arhiva curentă, arhivele pe

secții sau registraturi. Arhiva veche se dimensionează în funcţie de numărul de dosare

depozitat în aceasta. Acest număr se va baza pe datele existente, cu o suplimentare

până la 50%, justificată şi în funcţie de gradul de ocupare al arhivei vechi existente. Se

estimează 1ml raft pentru 20 volume, 1.5 mp pentru 10ml raft. Un dosar poate avea

un număr variabil de volume, care nu poate fi cuantificat.

Arhivele vechi de suprafețe foarte mari- spre exemplu, care depășesc suprafața

amprentei la sol a clădirii- se vor proiecta într-o construcție separată de aceea a

instanței.

Se va prevedea, în toate cazurile (atât pentru amplasarea arhivei în cadrul aceleiaşi

clădiri, sau într-o clădire separată), o protecție împotriva degradării documentelor și

măsuri de stingere a incendiului fără apă.

Arhiva de depozitare. Acest spațiu este destinat depozitării buletinelor electorale

și a altor documente. Se estimează 1 ml raft la 4 cutii A4 (10 x 1000 coli), 1.2 mp la 16

cutii. Nu se vor prevedea mai puțin de 9mp. Se va prevedea o protecție împotriva

degradării documentelor și măsuri de stingere a incendiului fără apă (detaliate în

capitolul V).


D. Camera corpurilor delicte

Se va prevedea o cameră securizată în care se depozitează probele aferente

activității judiciare. Acest spațiu va fi prevăzut cu rafturi de depozitare și va avea

o suprafaţă de minim 25 mp, fiind amplasat de regula la nivelul parterului, în

apropierea accesului prin care se aduc corpurile delicte.

E. Sala colegiu şi seminarii. Această sală se va dimensiona în funcţie de numărul de

instituţii din subordine (se estimează 20 mp pentru fiecare instituţie din subordine).

Înăţimea ei va fi proporţională cu suprafaţa, dar nu mai mică de 3,2m.

F. Bibliotecă. Cu spaţii de rafturi şi cu spaţii minimale de consultare a dosarelor. Se

estimează o suprafaţă de 50 mp pentru o instanţă cu 30 de judecători.

G. Alte funcţiuni ale instanţei. Acestea includ un birou de eliberări copii certificate, un

birou de apostile (ambele de minim 15 mp fiecare), un birou de repartizare aleatorie

şi expediţie (cu o suprafaţă totală estimată de 25 mp, pentru trei posturi de lucru). În

cadrul acestor birouri se vor prevedea scaune de vizitatori (spaţiu de aşteptare).

Specificați numărul de arhivari.

Specificați numărul de alegători din jurisdicția arondată.




III.6.2.3. Spaţii pentru jandarmi

Acestea includ:

Birou pentru șef jandarmi (7 mp). Acest spaţiu va fi prevăzut și cu rastel de

armament şi spaţiu de depozitare pentru muniţie. Alternativ, pentru depozitarea

armamentului şi muniţiei, se poate proiecta o cameră de armament, de 3 mp, cu

acces din biroul şefului jandarmilor;

Posturile jandarmilor, vor fi dotate cu un scaun și, eventual, cu un ecran de

supraveghere video;

Vestiare şi oficiu jandarmi, cu grup sanitar. Suprafaţa estimată este de 2,5 mp/

persoană, minim 10 mp, excluzând grupul sanitar;

Centru de supraveghere video (de aproximativ 30 mp), dotat cu ecran(e)

corespunzând zonelor de supraveghere din cadrul instanței. În acest spaţiu se va

prevedea o alarmă de incendiu.


III.6.2.4. Spații administrative

În fiecare instanţă se va prevedea câte unul din următoarele spaţii:

Birou manager economic (25 mp), cu spaţiu pentru şedinţe non-procedurale;

Birou consilier juridic (17 mp);

Birou audit (15- 20 mp);

Cabinet medicina muncii (20 mp);

Birou psiholog (15 mp);

Birou local de expertiză (25 mp);

Registratură administrativă (6-10 mp, la care se adaugă eventual un zonă minimală

de aşteptare);

Arhivă administrativă (20 mp);

Casierie (10 mp, la care se adaugă eventual un zonă minimală de aşteptare);

Se vor prevedea 8 mp per persoană (în birouri de două, trei sau patru persoane) pentru

următoarele categorii de personal administrativ:

Contabili

Personal compartiment financiar

Personal resurse umane şi protecţia muncii

Specialişti IT

Alte categorii de personal administrativ

De asemenea, se vor prevedea următoarele spaţii auxiliare:

Spațiu pentru materialele de întreținere (curățenie) pe fiecare nivel, prevăzut și

cu robinet de apă rece și caldă (aprox 5 mp);

Spațiu pentru materiale de birou (ex. hârtie, tonere) de 25 mp pe instanţă sau 7-

12 mp pe nivel;

O cameră a serverelor (35mp), care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Specificați numărul de jandarmi care lucrează în cadrul curţii de apel.




Să fie situată la parter, amplasată pe latura de nord a clădirii, fără lumină

solară directă, cu posibilitatea ventilării directe în cazul avarierii instalației

de climatizare;

Să nu fie prevăzută cu instalație de încălzire și să nu fie traversată de

instalații de încălzire, alimentare cu apă sau canalizare;

Să fie prevăzută cu instalație de climatizare dedicată (redundantă), cu

echipamente de monitorizare a temperaturii și cu controlul umidității

aerului (pentru echipamentele electronice);

Să fie prevăzută cu podea tehnologică antistatică;

Să fie prevăzută cu instalație de avertizare la incendiu și cu instalație de

stingere incendiu cu gaz inert;

Să fie prevăzută cu tablou electric dedicat pentru alimentarea

echipamentelor și cu circuite separate pentru fiecare echipament în parte;

Alimentarea cu energie electrică a tabloului electric dedicat se va realiza

din doua surse; printr-un racord de la sursa de bază (tabloul general) și

printr-un racord de la sursa de rezervă (grup electrogen cu pornire

automată);

Sursele locale de alimentare cu energie electrică în caz de avarie (UPS) să

fie redundante și dedicate echipamentelor electronice vitale.

III.6.2.5. Spaţii comune pentru judecători, grefieri şi personal administrativ

Se vor prevedea oficii şi toalete pe nivel spre a fi folosite în comun de către magistraţi,

grefieri, şi membri ai personalului administrativ al instanţei. Pentru oficii, orientativ, se

estimează o suprafaţă de 20 mp pentru fiecare 10 persoane (2- 2.2 mp / persoană), aceste

spaţii putând fi folosite alternativ (de exemplu, în trei schimburi). Numărul şi suprafaţa

toaletelor se vor estima conform legislaţiei in vigoare (STAS 1478 – 90) pentru categoria de

birouri.

De asemenea, la subsolul clădirii se poate prevedea (opţional) şi o cantină cu catering, cu

o suprafaţă estimată de 50 mp pentru 100 de persoane (suprafaţă estimată la 2 mp/

persoane, în patru schimburi).

III.6.2.6. Spații pentru personal auxiliar

(conducători auto, personal de curățenie, mentenanță)

Se vor prevedea:

O cameră a conducătorilor auto, cu spațiu de odihnă, și eventual un grup sanitar;


Spaţii suplimentare de lucru (2 mp / persoană) pentru personalul auxiliar al

instanţelor care îl necesită (ex. recepţioneri, magazioneri);


Specificați numărul de angajaţi din schema de personal a instanţei, care necesită spaţii de lucru.

Specificați numărul de conducători auto din schema de personal a instanţei.




Un oficiu pentru servit masa, pentru personalul de curățenie şi de mentenanţă.


III.6.2.7. Spații deservire clădire

De asemenea clădirea curţii de apel va include (de regulă la nivelul subsolului), și:

Un atelier de reparații (ex. pentru mobilier stricat) și o cameră de depozitare (de

exemplu a mobilierului și echipamentelor stricate).

Adăpost protecție civilă. Clădirile cu funcțiuni judecătorești trebuie să fie

prevăzute cu adăpost pentru protecție civilă de minim 9 mp (pentru modalitatea

de calcul, consultați secțiunea Adăpost ALA din formularul TK1 și normativul P102/

2001).

Camerele pentru instalații, care includ: panou centrală telefonică, hidrofor (staţie

pentru ridicarea presiunii apei pentru necesităţi menajere şi pentru combaterea

incendiului cu hidranţi interiori), centrală termică (producere agent termic pentru

încălzire, ventilare şi preparare apă caldă de consum), centrală de ventilare

(introducere aer proaspăt/evacuare aer viciat în spaţii fără ferestre exterioare),

centrală pentru apă răcită (staţie preparare apă răcită pentru instalaţii de răcire

aer în timpul verii). post trafo (de transformare), tablou general de alimentare cu

energie electrică, cameră de depozitare a buteliilor pentru stingere incendiu cu

substanţe speciale şi cameră grup electrogen (generator).

III.7. Zona persoanelor private de libertate

III.7.1. Amplasarea în cadrul ansamblului

Această zonă se va amplasa astfel încât să se poată asigura o separare completă de

celelalte zone, precum şi un acces direct dedicat de pe o stradă adiacentă. Îndeplinirea

condiţiilor de siguranţă şi a tuturor cerinţelor specifice (subspaţii) se face de regulă cu

amplasarea subspaţiilor la nivelul subsolui (excepţie făcând boxele din sălile de judecată

şi camerele de consiliu).


III.7.2.1. Zona de acces

Acces dubă/ dube. În mod uzual, accesul dubelor se face prin exteriorul clădirii și este

descoperit (adică nu se va face pe sub clădire). În cazul excepțional în care accesul

dubelor se face printr-o galerie/ pe sub clădire, înălțimea liberă a acestui spațiu va fi de

minim 4.5m.

Spațiu garare dubă/dube (cu posibilitate de închidere, pază și asigurare securitate) și

spațiu regrupare (înainte de distribuirea în camerele de arest). Acest spațiu este același

cu cel mai sus menționat, din cadrul cap II.3, secțiunea „Spaţiu de garare pentru accesul

persoanelor private de libertate” (pagina 21).

Zonă distribuție și verificare persoane private de libertate– realizată tip ecluză – porți

detectoare de metale, detectoare portabile de metale, aparate cu raze X (7mp)

Specificați numărul total al personalului de curăţenie şi mentenanţă.




III.7.2.2. Camerele de arest

Pentru camerele de arest, se vor avea în vedere 1.2 - 1.5mp per persoană privată de

libertate. În plus, pentru fiecare cameră de arest, se va prevedea o toaletă- cu suprafaţa

de 3.5 mp- cu acces din camera de arest. O cameră de arest va fi proiectată pentru un

număr de maxim 10 persoane, şi nu va avea o suprafaţă mai mică de 5 mp, excluzând

toaleta.

Curţile de apel vor avea cel puţin 6 tipuri de camere de arest:

Arestați preventiv (sau condamnați regim deschis sau semideschis)

a. Bărbaţi

b. Femei

c. Minori

d. Minore

e. Persoane private de libertate cu dizabilități și persoane private de libertate

vulnerabile (a căror siguranță este în risc). Această celulă se va folosi alternativ de

către cele două categorii de persoane private de libertate.

f. Persoane private de libertate care suferă de boli contagioase (de exemplu TBC, HIV)

În cazul în care curţile de apel au penitenciare arondate unde există regimurile de

detenție de maximă siguranță și regim închis se vor prevedea camere de arest

suplimentare pentru aceste categorii de persoane private de libertate:

g. Femei în regim de maximă siguranță sau închis

h. Bărbați în regim de maximă siguranță sau închis

În cazul în care curţile de apel au penitenciare arondate unde există și regimurile de

detenție de arestați preventiv sau condamnați cu risc pentru siguranța penitenciarelor,

aceste categorii de persoane private de libertate pot folosi alternativ camerele de arest

destinate condamnaților în regim de maximă siguranță sau regim închis.

Dispunerea camerelor de arest poate fi făcută şi în sistem de dublu tract cu condiția ca

accesele în camere să nu fie față în față, ci decalate.

III.7.2.3. Circulaţii

Se vor prevedea circulaţii separate (coridoare şi scări, iar la instanţele cu un regim de înălțime

de peste P+2, şi lifturi) pentru persoanele private de libertate.

III.7.2.4. Spații de așteptare pentru persoanele private de libertate

În vecinătatea săilor de judecată și a camerelor de consiliu se va prevedea un spațiu de

așteptare pentru persoanele private de libertate, care poate lua forma unui (capăt de)

coridor lărgit, de cca. 10mp.

Camerele de arest vor fi legate de acest spațiu prin scări destinate numai circulației

persoanelor private de libertate și escortelor acestora.

III.7.2.5. Spații pentru escorte

Spațiul pentru escortele persoanelor private de libertate va fi situat în vecinătatea

camerelor de arest. În acest spațiu escortele așteaptă ca persoanele private de libertate

să fie chemate în sălile de judecată sau în camerele de consiliu. Suprafața va fi de 17 mp,

și ca dotare va fi proiectat mobilier pentru așteptare (scaune), masă și o toaletă (3.5 mp).




III.7.2.6. Cameră de discuţie avocat – persoană privată de libertate

În vecinătatea camerelor de arest, dar separat de zona în care sunt grupate camerele de

arest se va prevedea o cameră sau mai multe destinată/e discuțiilor între persoanele

private de libertate și avocații acestora. Acest spațiu va fi împărțit în două compartimente

separate, pentru avocat și pentru persoana private de libertate, fiecare cu acces propriu.

Cele două compartimente vor fi separate printr-un panou din sticlă securizată

(antișoc/antiglonț) cu o fantă la partea inferioară pentru a permite transmiterea de

documente. Aceste compartimente vor fi delimitate către culoarul de acces de un perete

securizat, care va fi vitrat cel puţin în partea superioară pornind de la înălțimea mesei

pentru a permite supravegherea persoanelor care discută, fără a le fi afectată

confidențialitatea discuției. Este de dorit ca accesul avocatului la această cameră să fie

permis din exteriorul zonei de arest pentru a nu străbate zona de arest.

III.8. Zona martorilor cu identitate protejată


Accesul martorilor cu identitate protejată la camera de audiere nu trebuie să fie cunoscut

publicului existent în clădirea instanței și nici personalului instanței. Martorul cu identitate

protejată vine însoțit de o persoană din partea Agenției de protecție a martorilor sub

acoperire care îi asigură accesul în camera de preluare a mărturiei. De asemenea, traseul

în clădire va fi securizat și accesibil numai persoanei care însoțește martorul. Se

recomandă ca această zonă să fie amplasată în vecinătatea accesului pentru zona de

deservire a clădirii.


Spațiile aferente acestei zone sunt:

Accesul și circulația (adaptate și pentru persoane cu dizabilități)

Camera de preluare a mărturiei . Aparatura din această încăpere asigură

transmiterea distorsionată a mărturiei video și audio. Dotările sunt detaliate în

capitolul VI (dotările de siguranță în cap VI.5)

Dimensiunile fiecarui tip de spatiu sunt detaliate în tabelul TK1. Indicațiile legate de

finisaje și mobilare sunt cuprinse în capitolele V.1, respectiv V.2.

Pentru respectarea cât mai facilă a cerințelor de protejare a identității martorului, traseul

acestuia prin clădire ar trebui să fie cât mai scurt. Așadar, camera de preluare a mărturiei

se va situa aproape de zona de acces în clădire a martorului.

Această funcțiune se compune din camera propriu-zisă de depunere a mărturiei, un mic

sas unde așteaptă însoțitorul și un grup sanitar minimal.

III.9. Zonă minori și persoane vulnerabile


Această zonă va fi amplasată astfel încât traseul minorului sau persoanei vulnerabile din

zona de acces până la camera de audiere să fie cât mai scurt şi să satisfacă minime cerinţe

de siguranţă. La audiere minorul sau persoana vulnerabilă va fi însoțit de o persoană de

încredere (reprezentantul legal sau psihologul).




De asemenea se recomandă amplasarea acestei zone astfel incât să se poată realiza

accesul separat al judecătorului care va audia minorul, prin zona (de circulaţie a)

personalului.


Aceasta zonă are două componente majore: camera de audiere și camera de vizualizare.

A. Camera de audiere

Aceasta va fi astfel configurată încât minorul/persoana vulnerabilă să se simtă în

siguranță și într-un mediu cât mai prietenos, având și anumite elemente specifice unui

cabinet de psihologie. Camera de audiere a minorului trebuie să fie adaptată la

necesitățile copilului și să întrunească următoarele standarde:

Să asigure izolarea încăperii de audiere de celelalte încăperi

Să fie echipată în conformitate cu necesitățile copilului pentru a asigura siguranța

fizică și psihică a copilului în timpul audierii;

Să fie mobilată astfel încât să asigure confortul minorilor (mese și scaune de două

dimensiuni, canapea și fotoliu, covor moale);

Să fie asigurată cu materiale și dotări utile pentru obținerea informației din partea

minorului (creioane colorate, hârtie, jucării etc.) Microfoanele vor fi ascunse astfel încât

să nu fie intimidat minorul.

În această cameră vor fi prezenți judecătorul și minorul audiat și, după caz, psihologul.

Psihologul trebuie să fie o prezenţă discretă la audiere, el urmărind comportamentul şi

interacţiunile minorului, în spatele unui ecran cu vedere unilaterală (din camera de

vizualizare a audierii) sau cel puţin, din spatele minorului, fără a interacţiona cu acesta sau

cu judecătorul care audiază. De asemenea, ședința de audiere este înregistrată și video,

pentru ca minorul să nu fie audiat de mai multe ori şi supus astfel unor presiuni

suplimentare. Aceasta presupune amplasarea unui sistem de supraveghere video.

B. Camera de vizualizare a audierii

Camera de vizualizare este o cameră adiacentă camerei de audiere, din care minorul (aflat

în camera de audiere) este observat prin ecran unidirecțional (oglindat). În camera de

vizualizare se află celelalte persoane implicate în audiere (procuror, avocat), precum și,

după caz, psihologul. Aceste persoane vor dispune de posibilitatea de a participa la

audiere prin intermediul unui sistem de comunicare audio.

Dacă instanţa va găzdui şi audieri ale minorilor prin confruntare indirectă, acest spaţiu se

va suplimenta 12- 16 mp (un birou cu mai multe scaune de vizitator).

III.10. Spațiu de așteptare pentru victime ale infracțiunilor

În vecinătatea sălilor de judecată şi a camerelor de consiliu în materie penală, se va

prevedea un spațiu de așteptare separat pentru victimele infracțiunilor. Acestea trebuie

să aibă un acces separat în sălile de judecată şi camerele de consiliu, protejat de zona unde

se află potențialii agresorii din cauză (boxa persoanelor private de liberate). Acest acces

se face prin spațiul de așteptare mai sus menționat, cu o suprafață totală de 12mp.

Victimele infracțiunilor intră în acest spațiu de așteptare din sala pașilor pierduți și acced

direct în sala de ședințe (în praetoriu) când sunt chemați.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Formular TK1 57

Anexa: Formular TK1

Mai jos, găsiți formularul TK1 cu suprafețele tuturor spațiilor din interiorul clădirii.

Suprafețele depind de numărul de personal din schemă de personal sau de alți parametri.

Introduceți acești parametri în coloana: „Completați conform indicațiilor”. Deasupra fiecărui

câmp de completare se află o rubrică (marcată cu galben), care cuprinde instrucțiunile de

completare.

Fișierul Excel conține formulele pentru ca suprafața totală corespunzătoare fiecărui tip să fie

generată automat.




Proiect:

Amplasament:

Data:

Descrierea spaţiului Suprafaţă

(mp)

Observaţii Număr

spaţii

Suprafaţă

totală

Săli de judecată şi Camere de Consiliu

Săli de judecată

Completaţi numărul

de judecători în penal

Completați X în

dreptul sălii

pentru care

optați

1 87 Cu doua rânduri de

scaune.

0 0

95 Cu trei rânduri de

scaune

0 0

103 Cu patru rânduri de

scaune

0 0

111 Cu cinci rânduri de

scaune

0 0

Numărul de judecatori

în civil este generat

automat

Completați X în

dreptul sălii

pentru care

optați

2 Civil 62.8 Cu trei rânduri de

scaune.

0 0

69.7 Cu patru rânduri de

scaune.

0 0

76.6 Cu cinci rânduri de

scaune.

0 0

Camere de Consiliu

Numărul de judecători

în penal este acelaşi

ca mai sus

Completați X în

dreptul camerei

pentru care

optați

1 59.5 Cu doua rânduri de

scaune.

0 0

66.15 Cu trei rânduri de

scaune.

0 0

Numărul de judecători

în civil este generat

automat

Completați X în

dreptul camerei

pentru care

optați

2 46 Cu doua rânduri de

scaune.

0 0

51.9 Cu trei rânduri de

scaune.

0 0

0Penal

Civil 0

Instrucțiuni de completare: Completați în căsuțele de mai jos conform indicațiilor. Căsuțele care trebuie completate

sunt marcate cu albastru deschis , deasupra fiecăreia regăsindu-se o căsuță cu indicații de completare marcată cu

galben . Căsuțele albe nu se vor completa; numărul de spatii de pe coloana "K" și suprafața totală de pe coloana

"L" sunt generate automat. Aceste coloane nu se vor edita/ completa.

APLICAŢIE PENTRU CALCULUL

NECESARULUI

DE ALOCARE A SPAŢIULUIFormular TK 1

Completaţi conform indicaţiilor

0

Completaţi numărul de judecători din

schemă

Penal




Săli de Judecata si Camere de Consiliu suplimentare

3

62.8 0 0

87 0 0

4 Camere de consiliu

59.5 0 0

66.15 0 0

Total săli/ camere în penal 0 0

Total săli/ camere 0 0

Spaţii destinate publicului

100 - 200 Suprafaţa include şi

galeriile şi

buzunarele în care

sunt amenajate

spaţiile de mai jos.

1 0

Infochioşc * 1 per instanţă

7 - 11

*

*

*

*

*

*

Toalete

5 Suprafaţa estimată

pentru 1 wc, 2

pisoare şi 1 lavoar

0 0

7.6 Suprafaţa estimată

pentru 3 wc-uri şi 1

lavoar

0 0

Camera avocaţi 30 1 per instanţă. 1 30

Toaleta 4.5 1 per instanţă. 1 4.5

Spaţii destinate personalului instanţei

Zona birourilor judecătorilor

35 35

5 5

Civil Suprafaţa va fi egală

cu suprafaţa camerei

de consiliu în materie

penală sau civilă, in

funcţie de opţiunea

instanţei

Penal

Femei

Bărbaţi

Penal

Zonă verificare

public

Include şi spaţiu

pentru sedinţe non-

procedurale.

Biroul

preşedintelui

Xerox, tipizate,

timbre

Toaleta

Spaţii de

aşteptare şi

discuţii

Bufet-cafeteria

Spaţiu tip

garderobă

Persoane cu

dizabilități

6 1 per instanţă

1

1 6

Amenajate în

buzunare ale sălii

paşilor pierduţi.

Librărie juridică

Sala paşilor

pierduţi

Suprafaţa sălii paşilor pierduţi poate fi

egală cu 50-70% din suma suprafeţelor

sălilor de judecată şi camerelor de

consiliu. Completaţi procentul dorit.

Completaţi numărul suplimentar de săli

de judecată sau camere de consiliu de

tipul pentru care se optează (civil sau

penal)

Săli de judecată

Civil Suprafaţa va fi egală

cu suprafaţa sălii de

judecată în materie

penală sau civilă, in

funcţie de opţiunea

instanţei

Birou relaţii cu

presa




12 1 12

5 1 23

18 1

6

0

0

25 0

Toaleta 5 0

5

20 1 20

22 0

Toaleta 5 0

15 Birou individual 0 0

22 Birou pentru doi

judecători

-1 -22

22 Birou pentru doi

judecători

0 0

18 1 per instanţă 1 18

15 0 0

18 Birou pentru doi

grefieri

0 0

32 Birou pentru patru

grefieri

1 0

18 Birou pentru doi

grefieri

1 0

18 Birou pentru doi

grefieri

1 0

12-15 Birou pentru un

grefier

1 0

18 Birou pentru doi

grefieri

1 0

Birou grefieri

insolvenţă

Birouri grefieri de

sedinţă (câte 2

sau 4 grefieri într-

un birou)

Completaţi numărul de secretare dacă

este cazul

cu birou secretară

cu chicinetă

Completaţi numărul de secţii

1

Birou executări

civile

Birou executări

penale

Completaţi numărul de grefieri de

sedinţă

Completaţi "da" daca optaţi pentru

chicinetă

Completaţi numărul de judecători care

optează pentru birouri individuale

0

-1

0

Numărul se completeaza automat

1

Completaţi numărul de presedinţi de

secţie

Completaţi numărul de vicepresedinţi

Spaţiu aşteptare

vizitatori

cu birou

suplimentar grefier

Birouri judecători

(câte 1-maxim 2

judecători/ birou)

Birouri grefieri şefi

de secţie

Biroul util

judecători

Completaţi numărul de birouri

suplimentare estimate ca necesare

Număr judecători cu birou comun

generat automat

Birou prim grefier

1010

Completaţi numărul de secretare dacă

este cazul

Spaţiu aşteptare

vizitatori

cu birou secretară

Biroul vice-

preşedintelui

Biroul

preşedintelui de

secţie

Birou alţi grefieri

Completați numărul de grefieri din

categoriile de mai jos, dacă este cazul

Birou grefier

documentarist

Birou documente

clasificate




18 Birou pentru doi

grefieri

-1 -18

16 0 0

10 0 0

15 0 0

16 Pentru doi membrii ai

personalului

0 0

21 Se vor prevedea trei

astfel de spaţii

3 63

Servicii administrative





20 1 per instanţă.

Suprafaţa în funcţie

de mărimea instanţei

(ca referinţă, 20 mp

estimat pentru 30 de

judecători)

1 20





Camera serverelor 35 1 per instanţă 1 35

5 pe nivel 1 5

25 1 25

Numărul de birouri utile generat

automat

Completaţi numărul celorlalţi membri ai

personalului calificat, dacă este cazul

Birouri alţi membri

ai personalului

Birou manager

economic

Birouri contabili 0 0

Arhiva

administrativă

Birouri

compartiment

financiar

Birou resurse

umane şi protecţia

muncii

Registratura

administrativă

Birou procurori

Birou audit-

controale

Birou IT-işti Birou pentru doi IT-

iştiCamera

depanare

echipamente

Camera

depozitare

echipamente

IT

Completaţi numărul de IT-işti

Birou consilier

juridic

Biroul util grefieri -1

Cabinet medicina

muncii

Birou psiholog

Birouri alt personal

administrativ

20 Suprafaţa este

estimată pentru un

birou de 3 persoane

(7mp/ persoană)

Completaţi numărul membrilor

personalului administrativ calificat

Casierie

Birou local de

expertiză

Spaţiu materiale

întreţinere

Depozit materiale

birou




Activităţi de instanţă

Arhiva pe secţii

* Suprafaţa se va

estima de către

instanţă în funcţie de

numărul mediu de

dosare în tranzit,

bazat pe date

existente.

1 0

min 6 3mp/ post de studiu.

Numărul posturi de

studiu este egal cu

numărul sălilor.

1 0

4 4mp/ post de studiu. 1 0

4 Suplimentare de

spaţiu pentru

legătorie.

0 0

Completați suprafața

arhivei vechi existente

în metri pătrați

Completați

procentul de

suplimentare

(ex. 20%)

200 - 300 Acest spațiu se va

dimensiona pe baza

datelor existente- cu

o suplimentare de

până la 50% față de

suprafața arhivei

vechi existente, in

functie de gradul de

ocupare si necesități.

1 0

25 1 per instanță. 1 25

60 - 120 1 per instanţă. Cel

puţin 20 mp pentru

fiecare instituţie din

subordine.

1 60

35 - 70 1 per instanţă 1 52.5

12 1 12

12 1 12

Suprafaţa în funcţie

de mărimea instanţei-

se estimează 25 mp

pentru o instanţă cu

30 de judecători.

Completaţi numărul de instituţii din

subordine

Completaţi suprafaţa necesară

estimată

0

1

Completaţi numărul de arhivari

18

35

Spaţiu pentru

studiu dosare

pentru public

justiţiabil

Posturi de

lucru

15

Spaţiu studiu

dosare pentru

experţi

Legătorie

15 Per arhivar

Spaţiu

suplimentar de

depozitare

Arhivă depozitare 9 - 35

1

Arhivă veche

Camera corpurilor

delicte

Biblioteca

Sala colegiu şi

seminarii

Birou eliberari

copii certificate

Pentru patru

registratori (9 mp/

registrator)

36Registratură

generală/

registraturi pe

secţii

Completaţi numărul de registratori

Total personal calificat 1

Birou apostile




25 Suprafaţa estimată

pentru 3-4 posturi de

lucru.

1 25

30 1 per instanţă. 1 30

22 pe nivel. Suprafaţa

estimată este pentru

10 persoane (2-

2.2mp/ persoană);

minim 15mp.

1 15

4.5 pe nivel. Suprafaţa

estimată pentru 1 wc,

1 pisoar şi 1

chiuvetă.

0 0

min 25 Suprafaţa estimată

este de 2 mp/

persoană, incluzând

spațiul de servire

1 25

Spaţiu jandarmi

* Gheretă (exterior)

sau scaun (interior)

*

min 10 2.5 mp / jandarm;

minim 10 mp.

1

7 1

30 1 per instanţă. Acest

spatiu include

echipamentul de

monitorizare video-

computerizată.

1 30

7 1 7

3 Poate lua forma unui

rastel de armament.

1 3

Spaţii personal auxiliar instanţă

min 15 Suprafaţa estimată

este 2.5mp/

persoană; minim 15

mp.

1 15

min 7 2 mp/ persoană 1 7

Spaţii comune pentru întregul personal

Adăpost ALA min 9 1mp/ persoană

calculat pentru 2/3

din personalul

instanţei, nu mai

puţin de 9mp (vezi

Normativ P102/

2001).

1 1

1

Oficiu pentru

magistraţi, grefieri

şi servicii

administrative

Spaţii lucru

Completaţi numărul de personal

auxiliar din schemă care necesită

spaţii de lucru, dacă este cazul

Camera şoferilor

Completaţi numărul total de personal

auxiliar din schemă exceptând şoferii

Suprafaţa estimată

este 2 mp/ persoană;

minim 6mp.

min 6

Vestiar şi oficiu

jandarmi

Completaţi numărul de jandarmi care

lucrează în cadrul instanţei

Posturi personal

pază

Toalete pentru

magistraţi, grefieri

şi servicii

administrative

Total personal 1

Vestiare-oficiu

personal

curaţenie/

mentenanţă

Magazie

Birou repartizare

aleatorie și

expediţie

6

Cantină cu

catering

Completaţi numărul de şoferi din

schemă

17

Centru

supraveghere

sediu instanţă

Birou sef jandarmi

Camera armament

Grup sanitar

cu duș




Zonă persoane private de libertate

Spații pentru persoanele private de libertate

30-50 Acest spaţiu se

situează la exteriorul

clădirii.

7 - 10 1 per instanţă 1 10

9 1 per instanță 1 9

1.2mp/ persoană

(minim 5mp) plus

3.5mp toaleta

15.5 Poate acomoda până

la 10 persoane

1 15.5


la 5 persoane

1 8.5


la 4 persoane,

numărul mediu

estimat este de 3

persoane / zi

1 8.5


la 4 persoane,

numărul mediu

estimat este de 2

persoane / zi

1 8.5


la 4 persoane, cu

respectarea

indicațiilor medicale

1 8.5

8.5 Spaţiul este estimat

pentru 1 persoană

0 0

8.5 Spaţiul este estimat

pentru 1 persoană

0 0

11.5 1 per instanţă 1 11.5

* Suprafaţele acestora

sunt calculate la

secţiunea circulaţii

12 Spaţiu comun pentru

două săli (6mp /

sală)

0 0Spaţiu de

aşteptare în

vecinătatea sălilor

în penal

Scări şi coridoare

pentru persoanele

private de libertate

Femei

Barbaţi

Cu dizabilități

Bărbaţi

Femei

Spaţiu garare pt.

transfer persoane


(zonă păzită)

Zonă distribuţie şi

verificare persoane


Minori

Minore

În regim

deschis şi

semideschis

Cameră discuţii

avocat / persoana

privată de libertate

Completaţi "DA" dacă instanţa are

penitenciare arondate cu regim de

detenţie de maximă securitate/ închis

În regim de

maximă

siguranţă şi

închis

Dacă numărul de persoane estimat

este mai mare decât cel precizat,

completați acest număr mai jos

Camere de arest

şi toalete

persoane private

de libertate

Suferinzi de

boli

contagioase




Spații pentru escortele persoanelor private de libertate

17 1 per instanţă. 1 17

4.5 1 per instanţă 1 4.5

Spaţii martori cu regim special


12 Spaţiu comun pentru

două săli (6mp /

sală)

0 0



TOTAL SPAŢIU LOCUIBIL 968

% S

locuibi

lăCirculaţii

Coridoare şi scări * Estimat la 25% din

totalul spaţiului

locuibil

25% 242

*

Curţi interioare *

Zone deservire clădire

*

20 Estimat la 1.4% din

totalul spaţiului

locuibil

2.1% 20


totalul spaţiului

locuibil

3.6% 35


totalul spaţiului

locuibil

5.2% 50


totalul spaţiului

locuibil

1.0% 10

16 1.7% 16


totalul spaţiului

locuibil

1.0% 10


totalul spaţiului

locuibil

1.0% 10

10 2.1% 20

* La exteriorul clădirii;

3% din totalul

spaţiului locuibil

10.3%

20 1 20

25 1 25

285

1,711

Sală audiere

minori (audis)

SUPRAFAŢĂ DESFAŞURATĂ

Atelier reparaţie

Depozit butelii

Gospodărie

exterioară apă

Depozit mobilier şi

echipamente

Centrală apă

răcită

Post Trafo

Tablou general

alimentare energie

electrică

Cameră grup

electrogen

(generator)

Cameră instalaţie

ventilaţie

Suprafaţă pereţi (interiori şi exteriori) în secţiune orizontală

Sală audiere

martor identitate

protejată

Spaţiu aşteptare

victimele

infracțiunilor

Spaţiu

supraveghere şi

aşteptare

Centrală termică

Hidrofor

Panou centrală

telefonică

Cale de acces

Suplimentare

confruntare

indirectă

Toalete



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol IV- Proiectul de rezistenţă 66

IV. Proiectul de rezistenţă

Construcţiile destinate sediilor de instanţe trebuie să asigure respectarea exigenţelor utilizatorilor

pe întreaga durată de utilizare în condiţiile unei exploatări normale. De asemenea, construcţiile

destinate sediilor de instanţe trebuie să fie menţinute în stare de funcţionare integrală și în timpul

cutremurelor sau a altor calamităţi naturale. Pentru realizarea acestor obiective este necesar ca

încărcările susceptibile de a acţiona asupra clădirii în timpul execuţiei şi pe întreaga durată de

exploatare să nu creeze condițiile producerii nici unui tip dintre următoarele evenimente posibile:

a. prăbuşire totală sau parţială a clădirii

b. deformări de mărime inadmisibilă ale elementelor structurale care să provoace avarierea

elementelor nestructurale ale clădirii și/sau a instalaţiilor.

c. avarii ale construcţiei rezultând din accidente tehnice.

Asigurarea unei comportări adecvate a clădirilor destinate sediilor de instanţe, în raport cu

cerinţele de rezistenţă şi stabilitate care se vor urmări în toate etapele de realizare a investiţiei

(iniţiere, proiectare, execuţie), precum şi pe parcursul exploatării acesteia.

Construcţiile destinate sediilor de instanţe vor fi proiectate şi realizate astfel încât să fie

satisfăcute cerinţele de rezistenţă şi stabilitate, atât pentru terenul de amplasament şi pentru

ansamblul clădirii, cât şi pentru fiecare dintre părţile componente ale acesteia :

infrastructura de rezistenţă (fundaţii directe, fundaţii indirecte, ziduri de sprijin, pereţii şi

planşeele subsolurilor etc.)

suprastructura de rezistenţă (elemente şi subansambluri structurale verticale şi

orizontale)

elemente nestructurale (de închidere, compartimentare, învelitori pe şarpante, tavane

suspendate etc.)

instalaţii aferente clădirii şi elemente de susţinere ale acestora.

Cerinţa de „rezistenţă şi stabilitate” va fi satisfăcută, cu o probabilitate acceptabilă, pe timpul unei

durate de exploatare raţională a clădirii din punct de vedere economic, respectiv tehnico-

funcţional.

Se recomandă următoarele tipuri de structuri:

I. Sisteme tip cadru

II. Sisteme cu pereţi structurali (cuplaţi sau necuplaţi)

III. Sisteme duale (cadre şi pereţi structurali)

Criterii de regularitate a structurilor de clădiri

Structura trebuie să fie regulată pentru a oferi premisele unui răspuns seismic favorabil.

Criterii de regularitate în plan

Rigiditatea laterală şi masa construcţiei trebuie să fie distribuite cât mai simetric faţă de

două axe ortogonale.

Conturul structurii trebuie să fie compact fiind dezvoltat după o linie poligonal convexă.

Planşeele trebuie să fie alcătuite astfel încât să poată fi considerate diafragme rigide (sau

şaibe)

Lmax / Lmin ≤ 4



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol IV- Proiectul de rezistenţă 67

În cazul structurilor având în plan formele H,L,C,U sau dublu T este necesar să se prevadă rosturi

de separare în poziţii adecvate, care să transforme construcţia neregulată într-un ansamblu de

tronsoane regulate, dinamic independente.

Criterii de regularitate în elevaţie

Sistemul structural se dezvoltă continuu, de la nivelul fundaţiei până la vârful clădirii.

Pereţii structurali nu trebuie înlocuiţi, la un anumit nivel, cu cadre, sau invers.

Se admit retrageri la nivelele din treimea superioară a clădirii în limita a 20% din suprafaţa

etajului.

Elementele structurale (stâlpi, pereţi) se dezvoltă cu secţiuni constante pe toată înălţimea

clădirii.

Variaţia rigidităţii şi a capacităţii de rezistenţă, pe înalţimea clădirii, nu trebuie să prezinte

variaţii bruşte.

Masele planşeelor trebuie să fie uniform distribuite pe înălţimea clădirii. Este indicat ca

masele cele mai mari să fie poziţionate la nivelele inferioare (ex: arhiva să fie amplasată

la subsol sau demisol)

Structura nu trebuie să prezinte discontinuităţi pe verticală care să devieze traseul

încărcărilor către fundaţie.

REGLEMENTĂRI TEHNICE (rezistenţă)

Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor, indicativ CR 0-2012.

Cod de proiectare seismică – partea I-a – Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ

P100-1/2013.

Cod de proiectare seismică – partea a III a – Prevederi pentru evaluarea seismică a

clădirilor existente, indicativ P100-3/2008.

Anexa nr.1 şi 2 la ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi

administraţiei publice, nr.105/2014 privind completarea reglementării tehnice „Cod de

proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor

existente”, indicativ P100-3/2008.

Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat, indicativ CR 2-1-

1.1/2013.

Cod de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR 6-2013.

Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă, indicativ NP 112-04.

Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-3-2012.

Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-4-

2012.

P102-2001. Norme tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție

civilă în subsolul construcțiilor noi.

Legea 10/1995 cu ultima completare prin Legea nr. 163/2016 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol V- Finisaje şi mobilare 68

V. Finisaje și mobilare

V.1. Finisaje

Atât finisajele interioare (în mod special cele din spațiile reprezentative) cât și cele

exterioare vor fi adecvate unei funcţiuni publice reprezentative, impunând sobrietate şi

solemnitate, transparență şi conduită ireproșabilă.

V.1.1. Finisaje interioare

pardoseli pereți tavane

Zona publicului - materiale sobre, rezistente la uzură, antiderapante, care să permită o

întreținere ușoară.

Sala pașilor pierduți,

săli de așteptare,

holuri, circulații Rezistenţă ridicată la

uzură; aspect

solemn; pardoseli

reci. De exemplu:

dale de piatră

naturală sau

artificială, dale de

gresie ceramică

antiderapantă

Aspect solemn;

acustică (izolare,

distribuţie

uniformă sunet-

pentru sălile de

şedinţă). De

exemplu: lambriuri

HPL sau MDF,

placaje piatră. Se

acceptă si zone

finisate cu tencuieli

și vopsitorii

lavabile.

Aspect solemn;

acustică (izolare,

distribuţie uniformă

sunet- pentru sălile

de şedinţă). De

exemplu:

▪ Plafoane false

casetate

fonoabsorbante

▪ plafoane false din

membrane

extensibile,


gipscarton

Săli de ședință

(zona publicului)

Grupuri sanitare Uşor de igienizat;

rezistenţă medie la

uzură. De exemplu:

dale gresie ceramică

antiderapantă

Uşor de igienizat;

De exemplu:

faianță şi tencuieli

și vopsitorii

lavabile

Ascundere conducte

instalaţii; fără alte

exigenţe. De

exemplu: plafoane

false casetate sau

vopsitorii lavabile

Registraturi Rezistenţă medie la

uzură; recomandate

pardoseli calde. De

exemplu: Parchet

lemn masiv, sau

laminat

triplustratificat

Acustică birou

(izolare fonică

medie). De

exemplu: tencuieli

și vopsitorii

lavabile.

Aspect estetic;

Plafoane false

casetate sau din

gipscarton

Arhive-consultare

dosare

Rezistenţă medie la

uzură; recomandate

pardoseli reci. De

exemplu: dale gresie

Pentru separarea

zonei de

consultare dosare

de restul arhivei:




ceramică

antiderapantă

despărțitură cu

panouri

transparente până

la h=2,0 m

Acustică birou

(izolare fonică

medie); aspect

estetic. De

exemplu: tencuieli

și vopsitorii

lavabile, lambriuri

HPL sau MDF

Birouri – informații

și relații cu publicul,

camere avocați,

Rezistenţă mică-

medie la uzură;

recomandate

pardoseli calde. De

exemplu: parchet

lemn natur

triplustratificat

Zona restricţionată a instanței – zona personalului instanței

Săli de ședință

(zona praetoriu și

podium)

Camere de consiliu;

Sala colegiu şi

seminarii


uzură; aspect

solemn/ estetic;

pardoseli calde. De

exemplu: parchet

lemn masiv

Aspect solemn/

estetic; acustică

(izolare, distribuţie

uniformă sunet-

pentru sălile de

şedinţă). De

exemplu: lambriuri

HPL sau MDF. Se

acceptă si zone

finisate cu tencuieli

și vopsitorii

lavabile.

Aspect solemn;

acustică (izolare,

distribuţie uniformă

sunet- pentru sălile

de şedinţă). De

exemplu:

▪ Plafoane false:

casetate

fonoabsorbante,


membrane

extensibile,


gipscarton

Birouri Rezistenţă medie la

uzură; aspect estetic;

pardoseli calde. De

exemplu: parchet

lemn triplustratificat

Acustică birou

(izolare fonică

medie); aspect

estetic.

Acustică birou

(izolare fonică

medie); aspect

estetic. De exemplu:

plafoane false

casetate sau din

gipscarton

Cameră servere Pardoseală flotantă;

finisaj lemn

De exemplu:

tencuieli și

vopsitorii lavabile

De exemplu: tencuieli

și vopsitorii lavabile

Arhive Rezistenţă ridicată la

uzură. De exemplu:

dale de gresie

ceramică

Rezistenţă la foc

ridicată. Se admit

finisări cu tencuieli

şi vopsitorii

lavabile

Rezistenţă la foc

ridicată. De

exemplu: tencuieli





Garaje, spații

tehnice

Rezistenţă ridicată la

sarcini. De exemplu:

mozaic turnat în

câmp continuu

De exemplu:

tencuieli și

vopsitorii lavabile

De exemplu: tencuieli


Grupuri sanitare Uşor de igienizat;


uzură. De exemplu:


antiderapantă

Uşor de igienizat;

De exemplu:


și vopsitorii

lavabile

Ascundere conducte


exigenţe. De

exemplu: plafoane

false casetate sau

vopsitorii lavabile

Adăpost ALA Fără exigenţe

deosebite: de

exemplu, ciment

scilivisit

De exemplu:

spoieli de var sau

vopsitorii lavabile

De exemplu: spoieli

de var sau vopsitorii

lavabile

Cameră corpuri

delicte

Rezistenţă la sarcini

concentrate şi uzură;

uşor de igienizat. De

exemplu: dale de

gresie ceramică

Zona restricționată a instanței – zona securizată

Grupuri sanitare

persoane private de

libertate

Uşor de igienizat;

rezistenţă ridicată.

De exemplu:

vopsitorie epoxidică,

dale de gresie

ceramică

antiderapantă

Uşor de igienizat;

rezistenţă ridicată/

antivandalism. De

exemplu: tencuieli

și vopsitorii

lavabile igienice,

spoieli cu lapte de

var

Rezistenţă ridicată/

antivandalism. De

exemplu:

▪ Tencuieli și

vopsitorii lavabile

▪ Plafoane false

antivandalism

(cementboard,

betonyp,

aquapanel)

Camere de arest Rezistenţă ridicată/

antivandalism. De

exemplu: ciment

sclivisit, mozaic

turnat în câmp

continuu


antivandalism. De

exemplu: tencuieli

şi vopsitorii

lavabile, spoieli cu

lapte de var

Birouri escortă Pardoseli calde

recomandate. De

exemplu: parchet

lemn masiv, sau

triplustratificat

De exemplu:

tencuieli și

vopsitorii lavabile

Plafoane false

casetate sau

vopsitorii lavabile




Grupuri sanitare

zonă escortă,

chicinetă

Uşor de igienizat;


uzură. De exemplu:


antiderapantă

Uşor de igienizat;

De exemplu:


și vopsitorii

lavabile

Ascundere conducte


exigenţe. De

exemplu: plafoane

false casetate sau

vopsitorii lavabile

Martor cu identitate

protejată


uzură; aspect estetic;

pardoseli calde. De

exemplu: parchet

lemn triplustratificat

Acustică - izolare

fonică ridicată;

aspect estetic.

Acustică - izolare

fonică ridicată;

aspect estetic. De

exemplu: plafoane

false casetate sau din

gipscarton

Cameră audiere

minori


uzură; aspect estetic

cu asigurarea

comfortului

psihologic al

minorului. De

exemplu: pardoseli

calde. De exemplu:

parchet lemn

triplustratificat

Astfel încât să se

asigure comfortul

psihologic al

minorului. De

exemplu: tencuieli

și vopsitorii

lavabile, culori

pastelate, tapet

Acustică birou

(izolare fonică

medie); aspect

estetic cu asigurarea

comfortului

psihologic al

minorului. De

exemplu: plafoane

false casetate sau din

gipscarton

Boxe persoane


în sălile de judecată


antivandalism;

aspect unitar cu

restul sălii. De

exemplu: parchet

lemn natur

triplustratificat

Parapet plin, materiale antivandalism.

V.1.2. Finisaje exterioare

Pentru pereții exteriori ai clădirii, se va urmări o imagine unitară și sobră. Se poate opta pentru

piatra naturală sau artificială, pentru caramidă aparentă/ placaje ceramice în combinație cu

tencuială structurată. Pentru finisările cu placare, acestea se pot monta în sistem de fațadă

ventilată în funcție de soluția de izolare termică aleasă.

Aceleaşi considerente se vor avea în vedere şi în alegerea tâmplariei. Se poate opta pentru

tâmplării din lemn sau aluminiu și, secundar, din pvc (cu păstrarea aspectului sobru; spre

exemplu, pvc de culoare închisă). Sunt recomandate tâmplăriile cu rupere de punte termică

și geam termoizolator tratat low-e (sau oglindat, acolo unde orientarea nu poate evita sudul).

V.2. Mobilare

Cerinţele legate de mobilarea sediilor de instanţă sunt detaliate în „Ghidul de proiectare

pentru mobilierul din spaţiile specifice ale instanţelor”.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol VI- Dotarea cu instalaţii 72

VI. Dotarea cu instalaţii

Identificarea cerințelor specifice legate de dotarea cu instalații a spațiilor din clădirile instanțelor

de judecată, având în vedere următoarele aspecte:

▪ Destinațiile spațiilor

▪ Categoriile de utilizatori și numărul acestora

▪ Cerințele privind confortul, siguranta si securitatea utilizatorilor și calitatea aerului

VI.1. Reţele de utilităţi și parametri de proiectare

VI.1.1. HVAC (Încălzire, ventilare, aer condiționat)

Sistemele proiectate vor trebui să satisfacă cerinţele ocupanţilor pe durata de ocupare

standard şi să asigure condiţiile de confort doar în spaţiile ocupate după orele de program,

în spaţiile neocupate fiind asigurate doar condiţii minime/de gardă. În acest sens, se va

realiza o zonare a clădirii şi, corespunzător acesteia, o zonare a sistemelor care o deservesc.

Temperatura aerului interior iarna , ti = 20 C pentru Săli de judecată, și ti = 22 C birouri,

și conform SR 1907/1-2/97 - Calculul necesarului de căldură. Temperaturi interioare

convenţionale de calcul, pentru încăperi cu alte destinații.

În încăperile climatizate temperatura aerului interior vara va fi, de regulă, cuprinsă între

220C şi 260C. Se recomandă ca în perioada caldă a anului te - ti 6...80C

Umiditatea relativă a aerului: 55..65 %

Viteza maximă a aerului: 0,2 m/s.

Nivel de zgomot (sound pressure) NR

exterior . . . . . . . . 70 dB(A) la 10m

birouri şi holuri . . . . . max 41 dB(A)

coridoare , grupuri sanitare . . max 41 dB(A)

Dimensionarea sistemelor HVAC de bază trebuie realizată pentru o sarcină stabilită la

condiţii medii de ocupare, urmând ca pentru asigurarea necesarului de încălzire / răcire să

fie prevăzute unităţi de vârf.

Proiectarea sistemelor trebuie făcută astfel încât să fie integrate în arhitectura spaţiilor

deservite şi în corelare cu celelalte instalații.

Condiții /parametrii interior - exteriori și iarna – vara

Temperaturi agenţi termici

Apă caldă 70/60°C pentru încălzire circuite ventiloconvectoare ,

Apă caldă 90/70°C pentru încălzire cu corpuri statice

Apă caldă 90/70°C bateriile agregatelor de tratare aer

Apă răcită 7/12°C pentru răcire circuite ventiloconvectoare, baterii răcire centrale tratare

aer

Criterii de alegere a sistemelor de încălzire - răcire și ventilare

Alegerea sistemului de încălzire şi răcire într-un spaţiu sau un grup de încăperi cu utilizare

similară se va face, în principal, în funcţie de destinaţia spaţiului respectiv, de

temperaturile interioare care trebuie asigurate şi de programul de funcţionare.




La alegerea sistemului de încălzire trebuie avută în vedere şi necesitatea climatizării în

regim de vară, situaţie în care sistemul de alimentare poate prelua în sezonul rece, total

sau parţial, necesarul de căldură pentru încălzire.

Sistemul de ventilare sau climatizare se va alege pe baza modului de ocupare a încăperilor

ventilate sau climatizare, astfel ca soluţiile adoptate să fie economice, eficiente, corelate

şi coordonate cu soluţiile constructive de realizare a clădirilor.

Instalaţii de încălzire

Se vor prevedea următoarele tipuri de instalaţii de încălzire:

- cu corpuri statice pentru asigurarea temperaturii de gardă şi/sau ventilo-

convectoare pentru acoperirea necesarului ce căldură, în spaţiile cu destinaţia de

săli de judecată, camere de consiliu, birouri, săli de consiliu;

- cu corpuri statice în spaţii tehnice, grupuri sanitare, vestiare, arhive;

- încălzire în pardoseală în hol intrare şi în Sala pașilor pierduți;

- încălzirea aerului proaspăt cu baterii încălzire la centrale de ventilare-climatizare.

Instalaţii de răcire

Se vor prevedea următoarele tipuri de instalaţii de răcire:

- cu unităţi tip ventiloconvector în toate sălile de judecată şi birouri se vor prevedea

unităţi tip ventiloconvector care vor asigura complet necesarul de răcire al

încăperilor.

- cu centrale de tratare aer speciale pentru unele categorii de încăperi (Sala paşilor

pierduţi, Săli de consiliu etc.)

Instalaţii de ventilare

Pentru asigurarea aerului proaspăt în zone cu aglomerări de persoane şi în spaţii în care nu

se poate asigura raţia de aer proaspăt prin ventilare naturală, se vor prevedea instalaţii

locale şi/sau centralizate de ventilare.

Instalaţiile de ventilare se vor proiecta în funcţie de specificul încăperilor, gradul de

ocupare al fiecărui spaţiu şi raţia de aer proaspăt care trebuie asigurată.

Aerul proaspăt pentru ventilarea spaţiilor, precum - sălile de judecată, camerele de

consiliu, sala paşilor pierduţi - va fi tratat corespunzător (filtrat, răcit/încălzit) şi vehiculat

prin intermediul centralelor de tratare a aerului.

Centralele vor asigura şi aspiraţia aerului viciat din încăperi.

Se vor prevedea următoarele tipuri de instalaţii de ventilare:

- instalaţiile de ventilare pentru “parcajele subterane”;

- sisteme locale de instalații pentru ventilare – climatizare arhive;

- sisteme generale de instalații pentru ventilare – climatizare, săli de judecată,

birouri şi spaţii tehnice (servere);

- instalaţii de ventilare – climatizare pentru sala pașilor pierduti;

- instalaţii ventilare – grupuri sanitare, server şi anexe;

- instalaţii de ventilare spaţii tehnice - grup electrogen şi transformator;

- sisteme de instalaţii pentru desfumare şi evacuare gaze fierbinţi;

- instalaţii de filtroventilare pentru adăpostul de protecție civilă.




Cerințe privind instalațiile de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în caz de incendiu

Se vor prevedea instalații de evacuare a fumului și gazelor fierbinți în conformitate cu

cerinţele normativului de securitate la incendiu, în următoarele spații:

- Sala pașilor pierduți;

- Arhive;

- Căi de evacuare, sasuri case de scară;

- Parcaje închise;

- Camere de gunoi

VI.1.2. Sisteme hidraulice

Tipuri de instalații sanitare și criteriile de alegere a acestora

Clădirile instanțelor de judecată se vor prevedea cu următoarele instalații sanitare:

- instalație de apă rece;

- instalație de apă caldă;

- instalație de canalizare menajeră;

- instalație de canalizare pluvială;

- instalație de canalizare ape de scurgere de la echipamentele de climatizare;

- instalație de canalizare ape uzate impurificate de la parcaje, echipamente de bucătărie

etc.

Dimensionare

Se va stabili componența fiecărei instalații și se vor da indicații de dimensionare a

elementelor componente.

În cazul existenței mai multor unități beneficiare în clădire, la conceperea instalațiilor

sanitare se va avea în vedere acest lucru, prevăzând contorizarea separată a consumurilor

de apă.

Tipuri instalații de stingere a incendiilor și criterii de alegere a acestora

Instalațiile de stingere a incendiilor cu care se vor echipa clădirile instanțelor de judecătă,

se vor stabili în funcție de:

- aria construită, volumul clădirii, numărul de niveluri supraterane și stabilitatea la

incendiu a clădirii;

- clasa de pericol de incendiu și densitatea sarcinii termice;

- interdicția de a utiliza apa ca agent de stingere (pentru a nu se distruge bunurile

protejate, pentru a se asigura securitatea echipelor de intervenție).

Categoriile de instalații de stingere a incendiilor cu care se vor putea echipa clădirile

instanțelor de judecată, vor fi:

- instalații de stingere a incendiilor cu hidranți interiori;

- instalații de stingere a incendiilor cu hidranți exteriori;

- instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere;

- instalații de stingere a incendiilor cu drencere (perdele de apă);

- instalații de stingere a incendiilor cu substante speciale - gaze inerte, aerosoli (la

arhive, camere server, camere de utilități electrice etc.).




Consumuri de apă și restituțiile la canalizare

Necesarul de apă se va stabili diferențiat pentru fiecare tip de folosință a apei, și anume:

a. nevoi igienico – sanitare;

b. stingere a incendiilor;

c. nevoi tehnologice.

a. Necesarul de apă pentru nevoi igienico – sanitare, apă rece și apă caldă, se va

determina pe baza necesarului specific de apă [l/persoană, zi] și a numărului de utilizatori

din clădire.

Debitul de calcul al instalației sanitare se va stabili în funcție de suma debitelor specifice

ale armăturilor sanitare, respectiv suma echivalenților de debit ale punctelor de consum.

b. Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor se va determina pentru fiecare tip

de instalație de stingere, și anume:

- hidranți interiori;

- hidranți exteriori;

- sprinklere;

- drencere (perdele de apă).

Debitele de calcul ale instalațiilor de stingere a incendiilor se vor stabili pe baza debitelor

dispozitivelor de refularea apei (ajutajul hidrantului, orificiul capului de sprinkler / drencer)

și a necesitaților de echipare a clădirii cu aceste mijloace de stingere.

Instalațiile de stingere a incendiilor cu care se vor echipa clădirile instanțelor de judecată,

se vor stabili în funcție de:

- aria construită, volumul clădirii, numărul de niveluri supraterane și stabilitatea la

incendiu a clădirii;

- clasa de pericol de incendiu și densitatea sarcinii termice;

- interdicția de a utiliza apa ca agent de stingere (pentru a nu se distruge bunurile

protejate, pentru a se asigura securitatea echipelor de intervenție) la încăperile arhivelor

și camerelor pentru servere.

În acest caz se vor monta instalații de stingere a incendiilor cu gaze inerte (la arhive,

camere server, camere de utilități electrice etc.).

c. Necesarul de apă pentru nevoi tehnologice se va determina în funcție de tipul

utilajului, debitul specific de apă și simultaneitatea de funcționare.

Evacuarea apelor din clădire se va realiza prin intermediul instalației de canalizare care va

colecta următoarele categorii de ape:

- ape uzate menajere

Debitele de calcul ale instalațiilor de canalizare ape uzate menajere se vor determina în

funcție de suma debitelor specifice ale obiectelor sanitare (punctelor de consum),

respectiv suma echivalenților de debit.

- ape meteorice:

Debitele de calcul ale instalațiilor de canalizare a apei meteorice (canalizare pluvială) se

vor determina în funcție de tipul și mărimea suprafeței de colectare a apelor meteorice și

de intensitatea ploii de calcul.

- ape uzate impurificate, provenite de la parcaje, bucătării etc.




VI.1.3. Sisteme electrice

Programe de funcționare/ocupare a spațiilor; flexibilitate și intercondiționalitate

Instalațiile electrice vor trebui să confere un grad ridicat de funcționalitate, adaptabilitate,

fiabilitate și nu în ultimul rând de siguranță în exploatare.

Categorii de instalații electrice

Se vor prevedea următoarele tipuri de instalații electrice:

- Alimentarea cu energie electrică;

- Instalații electrice de iluminat general (normal) și de accent;

- Instalații electrice de iluminat de securitate de evacuare;

- Instalații electrice de iluminat de securitate pentru marcarea hidranților interiori de

incendiu;

- Iluminat de securitate împotriva panicii;

- Instalații electrice de iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului;

- Instalații electrice de prize pentru uz general;

- Instalații electrice de forță, comandă și automatizare;

- Instalații electrice de distribuție interioară (coloane de alimentare și tablouri electrice);

- Instalații electrice de protecție de bază și de protecție la defect;

- Instalații de protecție a clădirilor împotriva descărcărilor atmosferice;

- Instalații electrice de iluminat exterior;

- Rețele electrice exterioare.

Tipuri de sisteme de iluminat și criterii pentru alegere a acestora

În general se va utiliza sistemul de iluminare directă, criteriul principal în alegerea acestui

sistem fiind consumul mai redus de energie electrică, pentru realizarea nivelelor de

iluminare corespunzătoare.

Sisteme de curenți slabi

Se vor prevedea următoarele tipuri de instalații de curenți slabi:

- Instalații de detectare, semnalizare și avertizare în caz de incendiu;

- Instalații de detecție efracție și alarmare panică;

- Instalații de control acces;

- Instalații de supraveghere video;

- Instalații de voce-date;

- Instalații de adresare publică și alarmă vocală;

- Instalații de sonorizare și înregistrare a ședințelor de judecată;

- Instalații de înregistrare audiere minori;

- Instalații pentru audierea martorilor cu identitate protejată;

- Instalații de videoconferință (mărturii ale persoanelor aflate în zone de detenție);

- Instalații de afișare cu monitoare;

- Instalații de televiziune rezidențială.




VI.2. Surse de energie și apă

VI.2.1. Sursa de apă pentru consum menajer și de incendiu

Sursa de apă pentru consum menajer și pentru incendiu este rețeaua publică de apă.

Alimentarea cu apă a clădirii se va face pe baza unui aviz emis de furnizorul de apă.

Sursa de apă trebuie să asigure, conform necesităților consumatorului, următoarele criterii

de performanță:

- potabilitatea apei;

- debitul;

- presiunea;

- regim de funcționare permanent.

VI.2.2. Sursa de încălzire a clădirii

Se vor prevedea centrale termice proprii sau module termice racordate la sistemul de

termoficare, după caz.

Instalaţiile centralei termice vor cuprinde:

cazane de apă caldă;

sistem de expansiune;

tratarea apei de alimentare şi de adaos în vederea reducerii durităţii;

realizarea coşurilor de fum individuale pentru fiecare cazan;

asigurarea circulaţiei agentului termic produs în centrală până la punctele de

consum şi înapoi, pe circuite distincte pe funcţiuni.

VI.2.3. Sursa de răcire a clădirii

Producerea apei răcite 7/12°C se va realiza prin intermediul unui număr corespunzător de

centrale de frig.

Instalaţiile fiecărei centrale vor cuprinde:

agregate de producere apă răcită (chiller) cu condensatorul răcit cu aer;

butelii de egalizare a presiunii;

sistem distribuitor/colector cu repartizarea pe circuite hidraulice distincte;

sisteme de pompare;

sisteme de expansiune, siguranță , control , protecţie şi reglare;

racord apă dedurizată de la instalaţia din centrala termică;

Centrale de ventilare şi tratare complexă a aerului.

Se va analiza posibilitatea utilizării unor surse regenerabile de energie pentru incălzire

şi/sau preparare apă caldă de consum (energie solară, energie geotermală).

VI.2.4. Tratarea aerului

Tratarea şi vehicularea aerului proaspăt şi a celui viciat se va face în centrale de tratare a

aerului.

Centralele de tratare aer vor cuprinde:

- ventilatoare de introducere şi evacuare;

- prefiltru şi filtru;

- camera de amestec aer proaspăt - aer viciat;

- baterii de încălzire/răcire;




- recuperator de căldură.

VI.2.5. Sursa pentru alimentare cu energie electrică

Sursa de bază pentru alimentarea cu energie electrică o va constitui SEN (sistemul

energetic național). Alimentarea cu energie electrică a obiectivului se va realiza din

sistemul de joasa tensiune (0,4kV) al furnizorului, prin intermediul unui BMPT (bloc de

măsură și protecție trifazat) amplasat la limita incintei, în cazul în care există disponibil de

putere pe joasă tensiune în zona respectivă sau dintr-un post de transformare propriu.

VI.2.6. Sursa de rezervă

Se va avea în vedere, prevederea unor capacități de rezervă pentru cazane, chillere,

schimbătoare de căldură, pompe, pentru a permite şi realiza funcţionarea în siguranţă a

instalaţiilor şi a lucrărilor de întreținere şi reparații, fără a afecta confortul ocupanţilor.

Ca sursă de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică va fi prevăzut un grup

electrogen cu pornire automată. Acesta va fi amplasat la interior într-o încăpere special

amenajată. Numai în situații excepționale grupul electrogen va fi amplasat la exterior și în

acest caz acesta va fi carcasat și insonorizat. Modul de racordare a grupului la instalațiile

interioare de distribuție va fi stabilit de către proiectantul de instalații electrice al

obiectivului.

VI.2.7. Surse alternative

Ținând cont de specificațiile Directivei 2010/31/UE, care reformează Directiva 2002/91/CE

privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), prin care se stipulează faptul că

cerințele pentru clădirile noi trebuie să îndeplinească condiția de "clădiri cu aproape de

zero energie" în anul 2020 pentru toate clădirile noi și din anul 2018 pentru clădirile

ocupate și deținute de autoritățile publice, se impune adoptarea unor măsuri și mijloace

pentru a asigura o utilizare prudentă și rațională a resurselor energetice (creșterea

eficienței energetice și utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile). În acest

context, pentru viitoarele clădiri sedii de instanțe (sau și pentru cele existente care se

reabilitează, acolo unde este posibil) vor trebui prevăzute surse energetice alternative.

Este recomandat ca, încă din faza de concept, în funcție de condițiile amplasamentului

și/sau orientarea cardinală, volumetria și amplasarea construcției să poată permite

utilizarea următoarelor surse alternative:

- Panouri solare

- Panouri fotovoltaice

- Pompe de căldură

VI.3. Gospodării de utilități

VI.3.1. Gospodăria de apă pentru consum menajer

Gospodăria de apă pentru consum menajer se va prevedea în situațiile în care rețeaua

publică de apă nu asigură parametrii funcționali ai instalației sanitare (debit, presiune,

regim de funcționare).

În funcție de necesitățile clădirii se vor stabili elementele componente ale gospodăriei de

apă pentru consum menajer (rezervor de acumulare, pompe, vas de hidrofor, armături) și

dimensionarea ale acestora.




VI.3.2. Gospodăria de apă pentru și de incendiu

Gospodăria de apă pentru incendiu se va prevedea în toate situațiile în care clădirea se

echipează cu instalații de stingere a incendiilor.

Gospodăria de apă pentru incendiu va trebui să asigure pentru fiecare instalație de stingere

(hidranți, sprinklere, drencere) următorii parametri:

rezerva intangibilă de apă pentru incendiu;

debitul de apă;

presiunea necesară.

Se vor stabili elementele componente ale gospodăriei de apă pentru stingerea incendiilor

(rezervor de acumulare, grup de pompare, recipient hidropneumatic, armături) și se vor

arăta criteriile de dimensionare ale acestora.

Se vor stabili condițiile pentru funcționarea în siguranță a gospodăriei de apă pentru

incendiu, referitoare la: continuitatea în alimentarea cu energie electrică, echipamentele

de rezervă, automatizarea funcționării etc.

Se vor da indicații privind condițiile de amplasare în clădire sau în vecinătatea acesteia, a

gospodăriei de apă pentru stingerea incendiilor.

VI.3.3. Gospodăria de combustibil

În cazul utilizării combustibilului lichid utilizat la producerea agentului termic pentru

încălzire şi preparare apă caldă de consum, se va prevedea o gospodărie de combustibil,

exterioară clădirii, care să înmagazineze necesarul de combustibil pentru o perioadă de cca.

15-30 zile.

VI.3.4. Gospodăria de utilități electrice

Pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivului se va prevedea un tablou general TG

care va fi amplasat într-o încăpere special amenajată, cu acces direct din exterior sau dacă

nu este posibil, cu acces ușor/facil din exterior.

Pentru receptoarele cu rol de siguranță la foc (grupuri pompe de incendiu, instalații

desfumare) și alte receptoare pentru care trebuie asigurată continuitatea în alimentarea cu

energie electrică, se va prevedea un tablou general de siguranță TGS, care va avea ca sursă

de bază alimentarea din SEN și ca sursă de rezervă grupul electrogen cu pornire automată.

Pentru distribuția energiei electrice în cadrul clădirii, se vor prevedea tablouri de nivel

(pentru iluminat si prize de uz general) și tablouri tehnologice (pentru receptoarele electrice

de forță), amplasate pe cât posibil în centrele de greutate ale receptoarelor electrice. Vor fi

tablouri normale alimentate din tabloul general TG și tablouri de siguranță alimentate din

tabloul general de siguranță TGS.

VI.4. Dotări IT

Instalațiile de voce-date trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

o Rețeaua de voce-date sa fie structurată, cat. 6 sau mai mare, testată și certificată;

o Disponibilitatea rețelei mai mare de 99,99%;

o Echipamentele active ale rețelei să permită:

a - transferul datelor cu viteză de minim 1 Gbps între porturi;

b - transferul datelor cu viteză mai mare de 1Gbps între echipamentele active

ale rețelei;




c - managementul funcțiilor de bază (viteza pe porturi, controlul lățimii de

bandă, Port Trunking, Port Mirroring, etc.) printr-o interfață WEB

prietenoasă;

o Configurarea fizică a rețelei să permită extinderea ulterioară a acesteia (mărirea

numărului de porturi și adăugarea de echipamente active) fără diminuarea

performanțelor acesteia;

o Structura fizică a rețelei să permită configurarea logică și fizică în subrețele;

o Echipamentele active ale rețelei, montate în același dulap rack, să poată fi

accesate de la distanță printr-o singură adresă IP (stackable switch).

VI.5. Dotări referitoare la cerinţele de siguranţă

Iluminarea amplasamentului

În apropierea clădirii se va prevedea un iluminat exterior care să asigure atât siguranța

clădirii, cât și a personalului și publicului. Iluminatul trebuie să fie mai intens la intrările în

clădirea instanței și în zonele de parcare.

Camerele de supraveghere

Se vor prevedea camere de supraveghere video exterioare cu ajutorul cărora se vor

monitoriza toate parcările şi accesele în clădire. Acestea vor fi conectate la centrul de

supraveghere al instanței.

De asemenea, toate spațiile care asigură desfășurarea activităților care implică persoane

private de libertate vor fi supravegheate video, prin intermediul camerelor de luat vederi

de interior și de exterior, inclusiv camera de arest (cu excepția grupului sanitar). Camerele

video instalate în zonele cu persoane private de libertate vor fi de tip antivandalism și vor

fi conectate la centrul de supraveghere electronică deservit de personalul care asigură

paza, securitatea și siguranța instanței de judecată cât și la stația de lucru (calculatorul) din

biroul sefului de tură (jandarmi).

Ferestrele

În vederea asigurării unei eficiențe energetice cât mai sporite, tâmplăriile exterioare

trebuie să fie din materiale de calitate, cu rupere de punte termică și geamuri

termoizolatoare. Pentru sporirea gradului de siguranță a persoanelor din cadrul instanței

se vor utiliza geamuri care să reducă vizibilitatea din exterior spre interior sau alte

elemente cu rol de umbrire (parasolare, jaluzele orizontale sau verticale etc.).

În spațiile unde se desfășoară activități care implică persoane private de libertate,

tâmplăriile vor fi metalice iar geamurile vor avea aplicate folii antiefracție. În camerele de

arest, peste tâmplăria exterioară se vor monta gratii și plasă metalică cu ochiuri mici- pe

exteriorul tâmplăriei.

Pentru a evita utilizarea gratiilor la ferestrele amplasate la nivelul terenului, este de dorit

găsirea unor soluții tehnice sau arhitecturale alternative.

Alarmele de panică

Se va prevedea o instalație de detecție și semnalizare alarme de panică, care să preia, să

centralizeze și să transmită la dispecerat alarmele de panică, declanșate prin butoane de

panică instalate în:

- Masa completului de judecată din sălile de ședință;




- Punctele de control de la intrările supravegheate;

- Punctul de supraveghere din zona arestului;

- Pupitrele din spațiile de relații cu publicul;

- Camerele cu materiale și/sau echipamente de importanță deosebită.

Butoanele se vor amplasa în locuri necunoscute publicului.

Materialele antibalistice

Dacă toate punctele de intrare în instanță sunt monitorizate și se utilizează sisteme de

control și detectoare de metal la toate intrările, pentru toate persoanele, cunoscute sau

necunoscute personalului de pază, atunci nu va mai fi necesară utilizarea materialelor

antiglonț. Excepție face delimitarea boxei persoanelor private de libertate din sala de

judecată.

Detectoarele de metal

Detectoarele de metal trebuie instalate la toate intrările în sediul instanței, la intrarea

principală a publicului în sala pașilor pierduți, la intrarea personalului instanței și la holul

de acces (tip ecluză) al persoanelor private de libertate la camerele de arest. La intrarea

principală a publicului şi la intrarea personalului instanței, detectoarele de metal trebuie

amplasate în așa fel încât să nu împiedice evacuarea persoanelor. Personalul de pază al

instanței trebuie să verifice toate bagajele (pachete, genți) și toate dispozitivele

electronice (tablete, telefoane etc.) ale persoanelor care intră în sediul instanței, pentru a

se asigura că acestea nu conțin arme, dispozitive explozive sau substanțe distructive. Orice

element care poate constitui potențial factor de pericol, aflat în posesia persoanelor care

doresc să intre în sediul instanței, vor fi lăsate la centrul de supraveghere, până când

posesorul obiectului reținut părăsește clădirea.

Dotări pentru zona persoanelor private de libertate

Instalaţii de încălzire/răcire spaţii

Se vor realiza cu registre de căldură (corpuri statice - radiatoare) protejate antivandalism

cu ajutorul unor măști de protecție. Se recomandă ca acestea să nu fie la vedere.

Instalaţii de ventilație spaţii

În cazul în care spațiul destinat camerelor de arest se află amplasat într-o zonă unde nu

există posibilitatea ventilării naturale eficiente, se vor folosi instalații de introducere aer

proaspăt și evacuare aer viciat în/din toate încăperile în care au acces persoane private

de libertate și membrii escortei, inclusiv în spațiile destinate activității igienico-sanitare.

În aceasta situație va fi prevăzută o instalaţie de ventilare independentă de restul clădirii.

Grilele de ventilare (introducere și evacuare) vor fi protejate antivandalism.

Instalaţii electrice de iluminat

În spațiile pentru persoane private de libertate se vor prevedea corpuri de iluminat etanșe

protejate antivandalism cu ajutorul unor măști de protecție. Pentru aprinderea și stingerea

iluminatului întreruptoarele se vor monta în exteriorul încăperilor respective. Pentru

aprinderea iluminatului din grupurile sanitare din cadrul încăperilor de arest, se vor

prevedea întreruptoare cu senzori de mișcare amplasate pe tavan.

Toate circuitele pentru alimentarea cu energie electrică a iluminatului din spațiile pentru

persoane private de libertate vor fi prevăzute cu protecție diferențială de 30mA.




Toate circuitele de iluminat din spațiile pentru persoane private de libertate și de pe

traseele de deplasare ale persoanelor private de libertate se vor alimenta din tablourile de

siguranță, care au ca sursă de rezervă un grup electrogen cu pornire automată.

Iluminatul artificial de pe traseele de circulație ale persoanelor private de libertate va fi cu

alimentare continuă (fără întrerupere).

În grupurile sanitare pentru persoana privată de libertate, din considerente de siguranță,

se vor lua măsuri suplimentare pentru prevenirea întreruperii de durată a alimentării cu

energie electrică.

Instalaţii electrice de curenți slabi

Se vor prevedea următoarele instalații de curenți slabi:

- Instalații de supraveghere video pe toate traseele de circulație a persoanelor

private de libertate;

- Instalații de control acces;

- Instalații de alarmare panică.

Se recomandă ca pentru zonele de arest (boxe) să existe posibilitatea de intervenție din

exterior, ceea ce ar însemna mai puține puncte de contact între persoana privată de

libertate și zona terminală a instalației. Este de luat în calcul și varianta „bloc” „capsulă”.

Măsuri pentru zona martorilor cu identitate protejată

Accesul martorului cu identitate protejată nu trebuie să fie vizibil pentru publicul justițiabil.

Acesta trebuie complet separat și securizat. Este posibil a fi realizat din zona de garare a

autoturismelor magistraților și instanței. Aparatura din aceast încăperea de preluarea a

mărturiei asigură transmiterea distorsionată a mărturiei video și audio.

Monitorizarea spațiului

Se va prevedea o instalație de supraveghere video, cu camere video amplasate pe toate

coridoarele publice și la toate intrările în clădire. De asemenea zona de parcare a

mijloacelor de transport persoane private de libertate precum și zona de

debarcare/îmbarcare a acestora trebuie monitorizată video.

Dispozitive cu raza X

Dispozitivele cu raze X pentru verificarea interiorului bagajelor (folosite și la aeroporturi)

oferă un grad sporit de siguranță dacă sunt instalate la toate intrările și sunt utilizate de

personalul de pază la toate intrările în clădire, dar sunt dispozitive costisitoare atât ca

achiziție cât și ca întreținere, motiv pentru care trebuie cântărite foarte bine avantajele și

dezavantajele achiziționării unui astfel de dispozitiv.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol VII- Perfomanţă şi conformitate 83

VII. Performanţă şi conformitate

VII.1. Indicii minimi pentru asigurarea confortului termic

Stabilirea categoriei de calitate a aerului interior (din SR EN 13779:2007) pe tipuri

de încăperi;

Stabilirea valorilor parametrilor care determină confortul termic (calculul

parametrilor de microclimat conform SR EN 27243): temperatura aerului interior,

temperatura medie de radiaţie a suprafeţelor cu care corpul uman schimbă

căldură prin radiaţie, umiditatea relativă a aerului, viteza aerului interior,

activitatea ocupanţilor care determină căldura degajată (metabolismul);

Determinarea indicilor PMV (predicted mean vote = vot mediu previzibil), care

exprimă senzațiile termice așteptate privind mediul interior şi PPD (predicted

percentage of dissatisfied = procent previzibil de nemultumiți) exprimat în % şi

specificarea condiţiilor de confort termic conform recomandărilor SR EN

7730/2006: valoarea PMV trebuie să fie între +0,5 şi –0,5.

VII.2. Indicii minimi din punct de vedere al performanței energetice

Stabilirea rezistenţelor termice minime pentru elementele de anvelopă şi a

coeficientuui global de izolare termică a clădirii;

Stabilirea consumurilor specifice anuale de energie pentru încalzire, răcire,

preparare apă caldă, ventilare, iluminat maxim admise pentru clădiri noi şi clădiri

existente reabilitate;

Stabilirea indicilor specifici de emisii de noxe;

Evaluarea performanţei energetice, Certificatul de performanță energetică şi clasa

energetică.

VII.3. Indicii minimi pentru performanță ecologică

Evaluare şi certificare ambientală tip BREEAM (BRE Environmental Assessment

Method): performanța ecologică și LEED (Leadership in Energy and Environmental

Design) includ toţi pilonii dezvoltării durabile definiţi de Raportul Brundtland, şi

anume pilonul de mediu, cel social şi cel economic.

VII.4. Conformitate cu legea 10/1995

Pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe

întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe fundamentale

aplicabile:

Rezistență mecanică și stabilitate

Construcţiile destinate sediilor de instanţe trebuie să asigure satisfacerea exigenţelor

utilizatorilor pe întreaga durată de serviciu în condiţiile unei exploatări normale. De

asemenea, construcţiile destinate sediilor de instanţe, trebuie să se menţină în stare de

funcţionare integrală în timpul cutremurelor sau a altor calamităţi naturale. Pentru

realizarea acestor deziderate este necesar ca încărcările susceptibile de a acţiona asupra

clădirii în timpul execuţiei şi pe întreaga durată de exploatare să nu se producă nici unul din

următoarele evenimente:

a. prăbuşire totală sau parţială a clădirii;




b. deformări de mărime inadmisibilă ale elementelor structurale care pot să provoace

avarierea elementelor nestructurale ale clădirii și a instalaţiilor;

c. avarii ale construcţiei rezultând din accidente tehnice.

Asigurarea unei comportări adecvate a clădirilor destinate sediilor de instanţe în raport cu

cerinţa de rezistenţă şi stabilitate se va urmări în toate etapele de realizare a investiţiei

(iniţiere, proiectare, execuţie), precum şi pe parcursul exploatării acestora.

Construcţiile destinate sediilor de instanţe vor fi proiectate şi realizate astfel încât să fie

satisfăcută cerinţa de rezistenţă şi stabilitate atât pentru terenul de amplasament şi pentru

ansamblul clădirii, cât şi pentru fiecare dintre părţile componente ale acesteia :

infrastructura de rezistenţă (fundaţii directe, fundaţii indirecte, ziduri de sprijin,

pereţii şi planşeele subsolurilor, etc.);

suprastructura de rezistenţă (elemente şi subansambluri structurale verticale şi

orizontale):

elemente nestructurale (de închidere, compartimentare, învelitori pe şarpante,

tavane suspendate, etc,);

instalaţii aferente clădirii şi elemente de susţinere ale acestora.

Cerinţa de „rezistenţă şi stabilitate” va fi satisfăcută, cu o probabilitate acceptabilă, pe

timpul unei durate de exploatare raţională a clădirii din punct de vedere economic,

respectiv tehnico-funcţional:

Cerinţei de rezistenţă şi stabilitate îi corespund următoarele exigenţe de performanţă

pentru clădirea în ansamblu şi pentru părţile sale componente :

▪ Rezistenţa

Rezistenţa unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii provenite din eforturile

interioare într-o secţiune sau într-un element de construcţie, aşa cum rezultă acestea din

proprietăţile geometrice şi mecanice ale materialului şi terenului de fundare, inclusiv din

efectul degradării în timp a acestor proprietăţi.

▪ Stabilitate

Stabilitatea unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii provenite din:

- deplasarea de ansamblu

- efecte de ordinul II datorate deformabilităţii structurii în ansamblu

- flambaj

▪ Ductilitate

Ductilitatea unei clădiri presupune aptitudinea de deformare postelastică a elementelor şi

subansamblelor structurale, deformaţii specifice, rotiri fără reducerea capacităţii de

rezistenţă în cazul acţiunilor statice şi fără pierderea capacităţii de absorbţie a energiei (în

cazul acţiunilor dinamice inclusiv cele seismice).

▪ Rigiditate

Rigiditatea unei clădiri presupune :

- limitarea deplasărilor şi deformaţiilor produse de acţiuni seismice statice sau

dinamice

- limitarea fisurării, în cazul elementelor din beton armat




▪ Durabilitatea

Durabilitatea unei clădiri se referă la:

- satisfacerea exigenţelor de performanţă de la punctele anterioare

- limitarea deteriorării premature a materialelor şi a părţilor de construcţie datorită

proceselor fizice, chimice şi biologice.

Securitate la incendiu

Cerință fundamentală privind siguranța la foc a construcțiilor. Pentru îndeplinirea cerinţei

de calitate securitate la incendiu, construcţiile în ansamblu şi părţile lor componente

trebuie proiectate, executate, echipate şi utilizate conform prevederilor normativului

P118/99, cu modificările ulterioare, ale reglementărilor tehnice de specialitate şi ale celor

specifice destinaţiilor respective, astfel încât în cazul izbucnirii unui incendiu:

a) stabilitatea elementelor portante să fie asigurată pe perioada de timp normată;

b) apariţia, propagarea incendiului şi a fumului în interiorul construcţiei, să fie limitate;

c) extinderea incendiului la şi de la construcţii învecinate, să fie limitată;

d) utilizatorii să poată părăsi construcţia în siguranță sau să poată fi salvaţi prin mijloace

acceptate

e) siguranţa echipelor de intervenţie să fie luată în considerare.

Prevederile normativului de securitate la incendiu a construcţiilor sunt obligatorii la

proiectarea şi realizarea construcţiilor noi, precum şi la lucrările de intervenţie efectuate

asupra construcţiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi

clasă de importanţă sau sursă de finanţare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor

acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.

La lucrările de intervenţii efectuate asupra construcţiilor existente, atunci când, în mod

justificat tehnic, nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate, se

asigură măsuri alternative de protecţie.

Pentru construcţiile monumente istorice sau de arhitectură clasificate potrivit legii,

prevederile normativului au caracter de recomandare, urmând ca la acestea să fie asigurate

numai măsurile de îmbunătăţire a securităţii la incendiu posibil de realizat şi care nu

afectează caracterul monumentelor respective.

La construcțiile încadrate în categoria de importanță B, se vor lua măsuri suplimentare de

securitate la incendiu, rezultate din scenarii de incendiu, analize de caz, analize de risc de

incendiu şi condiţii funcţionale specifice. A se vedea normativul P118 pentru gradul de

rezitență la foc și cerințele specifice mai sus menționate. Se va avea în vedere că

documentele din cadrul clădirii nu se vor stinge cu apă, ci prin mijloace alternative.

Din punct de vedere al securității la incendiu, clădirea care adăpostește una sau mai multe

instanțe de judecată se încadrează în categoria “Clădire civilă cu funcțiuni mixte, cu săli

aglomerate sau cu aglomerări de persoane”.

Igienă, sănătate și mediu înconjurător

Din punct de vedere al cerinței fundamentale referitoare la igienă, sănătate și mediu

înconjurător, organizarea, dotarea și finisarea spațiilor precum și a părților

componente ale acestora, trebuie astfel concepută și realizată încât să nu fie

periclitată sănătatea și igiena ocupanților, avându-se în vedere în același timp și




protecția mediului înconjurător. Necesitățile utilizatorilor în cadrul acestei exigențe

fundamentale se referă la următoarele tipuri:

A. Igiena mediului interior

B. Igiena apei

C. Igiena evacuării reziduurilor lichide

D. Igiena evacuării reziduurilor solide

E. Protecția mediului

Igiena mediului interior

Din punct de vedere al igienei mediului interior, trebuie luate în considerare următoarele

aspecte:

- Mediul higrotermic – asigurarea unei ambianțe termice corespunzătoare (pentru

diferitele utilizari- ex. birouri, săli judecată, depozitare arhive), atat pe timpul verii cât

și pe timpul iernii, fiind admisibil ca aceste condiții minime să nu fie satisfăcute pe o

perioadă de o zi pe an pe durata iernii și 3 zile pe an pe durata verii.

- Igiena aerului – se referă la asigurarea unei calități corespunzătoare a aerului, prin

utilizarea unor sisteme de ventilare și condiționare care să asigure parametrii de

microclimat necesari și circulația controlată a aerului, în condiții de

funcționare/exploatare cat mai economice.

- Igiena finisajelor – este necesară asigurarea calității suprafețelor interioare astfel

încât să nu fie periclitate sănătatea, siguranța și igiena ocupanților/utilizatorilor:

rezistente la uzură, antiderapante, ușor de întreținut, fără asperități proeminente

care să favorizeze accidentările.

- Igiena vizuală – asigurarea cantității și calității luminii naturale și artificiale, în vederea

desfășurării activității în condiții de igienă și sănătate.

- Igiena auditivă – ambianță acustică interioară (în mod special în sălile de ședințe și în

Spp), protecția fonică a spațiilor de lucru din birouri la zgomotul creat de numărul

mare de justițiabili care pot fi concomitant în spațiile pentru public.

Igiena apei

Această cerință se referă la asigurarea calității apei și a unui debit suficient pentru

necesitățile clădirii (atât pentru alimentarea cu apă potabilă, cât și pentru stingerea

incendiilor).

Igiena evacuării reziduurilor lichide

Realizarea unui sistem de evacuare corespunzător, care să nu devină sursă potențială de

contaminare a mediului înconjurător (aer sau sol) sau a sistemului de alimentare cu

apă potabilă.

Igiena evacuării reziduurilor solide

Asigurarea unui sistem de colectare, depozitare și evacuare care să nu permită riscul de

poluare a solului, apei și aerului.

Protecția mediului

Cerință privind păstrarea echilibrului ecologic al mediului înconjurător, în timpul execuției,

al exploatării și al postutilizării construcției.




Siguranță și accesibilitate în exploatare

Protecția utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul exploatării clădirii și al

utilizării spațiului imediat înconjurător. Nivelurile la care se referă această exigență

sunt:

- Siguranța cu privire la circulația pedestră (circulația exterioară clădirii în cadrul

incintei, accese, dimensionare căi de circulație, înălțime liberă a încăperilor, gabaritele

golurilor de trecere, pardoseli, pereți, rampe și scări etc.);

- Siguranța cu privire la circulația cu mijloace de transport mecanizate (ascensoare,

platforme pentru persoane cu dizabilități);

- Siguranța cu privire la riscuri provenite de la instalații (accidentări provocate de

funcționarea defectuoasă a instalațiilor sau de contactul acestora cu diverse

elemente);

- Siguranța cu privire la lucrările de întreținere;

- Securitatea la intruziuni și efracții.

Accesibilitatea în exploatare este o cerință referitoare la accesul persoanelor cu dizabilități,

în toate spațiile unde este permis accesul publicului, liber sau controlat.

Pentru ca drepturile fiecărui cetățean să fie respectate, este necesară adaptarea mediului

și a spațiului construit conform necesităților persoanelor în etate, persoanelor care

au copii mici în cărucioare, persoanelor cu dizabilități fizice, printre care utilizatori de

scaun rulant, utilizatori de cârje și alte dispozitive de mers, proteze, etc., persoane cu

dizabilități de vedere (slab văzători sau nevăzători), persoanelor cu dizabilități de auz,

cu dizabilități de vorbire, cu dizabilități intelectuale.

Protecție împotriva zgomotului

Conformarea clădirii și alegerea materialelor pentru relizarea pereților interiori și exteriori

astfel încât să se păstreze un nivel corespunzător al zgomotului provenit din exteriorul

clădirii sau din încăperile adiacente și asigurarea unei ambianțe acustice minim acceptabilă

în interiorul spațiilor.

Conform Normativului privind acustica în construcţii si zone urbane - Indicativ C 125 - 2013"

- Partea III - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la clădiri de locuit, social-culturale şi

tehnico-administrative, indicativ C 125/3 – 2013, limitele admisibile în cazul clădirilor

pentru birouri pentru nivelul de zgomot echivalent interior provenit din exteriorul unităţilor

funcţionale, sunt următoarele :

Nr. crt.

Unitatea funcţională

Limita admisibilă a zgomotului interior,

exprimată în:

dB(A) nr. de ordine al

curbei Cz

1 Birouri cu concentrare mare a atenţiei

35 30

2 Birouri cu activitate normală, administraţie

40 35




3 Birouri de lucru cu publicul 45 40

4 Săli de conferinţe/şedinţe 35 30

Economie de energie și izolare termică

Această cerință fundamentală se referă la conformarea generală și de detaliu a construcției

care să asigure un consum limitat de energie electrică, în condiții minime admisibile

de confort termic.

VII.5. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale

(cerință introdusă prin legea 177/2015)

Directiva 2010/31/UE, care reformează Directiva 2002/91/CE privind performanța

energetică a clădirilor (EPBD), promovează îmbunătățirea performanței energetice a

clădirilor în Uniunea Europeană, luând în considerare toate tipurile de energie (încălzire,

iluminat, răcire, climatizare, ventilație), condițiile climatice locale și în aer liber, precum și

cerințele legate de climatul interior și cele legate de raportul cost-eficiență.

Îndeplinirea cerinţei ca clădirile noi să fie „clădiri cu aproape de zero energie” în anul 2018

presupune, printre altele, punerea în aplicare a cerințelor minime privind performanța

energetică a clădirilor, performanța minimă pentru anvelopa construcției, certificarea

energetică, inspectarea cazanelor și a sistemelor de climatizare pentru clădirile existente.

O clădire sustenabilă trebuie concepută, construită/renovată, operată și refolosită într-o

manieră ecologică și cu folosirea eficientă a resurselor.

- Componentele unei construcții sustenabile sunt

- Situl (amplasamentul)

- Eficiența energetică

- Eficiența în folosirea materialelor

- Eficiența in folosirea apei

- Sănătatea și siguranța ocupanților

- Utilizarea (folosirea) și mentenanța construcției

Proiectarea durabilă a clădirilor instanțelor de judecată se referă la 3 niveluri de abordare:

- abordare la scară urbană (la nivelul comunității)

- abordare la nivelul clădirii

- abordare la nivelul mediului/confortului interior al ocupanţilor.

Cele 3 niveluri de abordare sunt părţi în interconexiune ale dezvoltării durabile în ansamblu.

Abordările specifice care se folosesc pentru promovarea unor soluţii durabile se referă în

principal la utilizarea unor materiale nepoluante, reciclate, cu conductivitate termică

redusă şi a tehnologiilor moderne de producere şi recuperare a energiei, utilizând şi resurse

regenerabile. Din cauza complexității proiectelor de clădiri pentru instanțe de judecată,

noțiunea de “casă verde” pentru acest tip de clădiri este dificil de avansat şi necesită nu

numai un grad mare de planificare în avans dar și colaborarea cu factorii implicați în modul

de administrare şi mentenanța pentru a identifica și cuantifica modul în care practicile de

durabilitate pot fi parte în procesul de proiectare, construire şi utilizare.



IPCT SA - IPCT Instalaţii SRL | Capitol VIII- Strategii de reducere a costurilor 89

VIII. Strategii de reducere a costurilor

Reducerea costurilor se poate opera încă din faza de proiectare prin introducerea unui

program de dezvoltare durabilă ca strategie de reducere a costurilor.

Proiectarea durabilă urmărește să se asigure că generațiile viitoare nu sunt dezavantajate de

epuizarea resurselor naturale sau neregenerabile de către actuala generație. Ca urmare a

principiilor de proiectare durabilă se îmbunătățește performanța clădirii, se promovează

sănătatea și confortul ocupanților clădirii, se minimizează impactul asupra mediului și se

sprijină disponibilitatea resurselor naturale.

Principiile esențiale de proiectare și de dezvoltare durabilă sunt:

- Optimizarea potențialului locației

- Minimizarea consumului de energie neregenerabilă

- Protejarea și conservarea apei

- Folosirea cu precădere de produse și materiale din mediul ambiant

- Îmbunătățirea calității mediului interior

- Optimizarea operațiilor și practicilor de întreținere.

O clădire sediu al unei instanțe, cu multe zone cu suprafețe mari, cum sunt sălile de judecată,

camerele de consiliu, arhivele și sala pașilor pierduți, generează costuri de încălzire și de

iluminat care vor trebui să fie ținute sub control.

Unele cerințe minime de urmat pentru a atinge acest obiectiv:

Utilizarea de materiale rezistente și care necesită o întreținere minimă. Scopul este de a

avea lucruri / obiecte / zone "fără întreținere" și cu durată lungă de viață, respectiv ușor de

reparat. Multe materiale tradiționale locale combină atât robustețea cât și costurile de

investiții reduse.

Responsabilități clare pentru diferitele părți implicate în procesul de proiectare și

execuție.

Asigurarea unui consum redus de energie printr-o izolare termică bună și amplasări cât

mai favorabile ale încăperilor față de lumina soarelui.

Zone tampon la intrări și uși / ferestre eficiente din punct de vedere izolare termică

precum și lumină naturală cât mai multă posibil .

Contorizarea consumului individual (apă, gaz, electricitate etc.), în măsura în care este

posibil, pe diferiți utilizatori, strategie care i-ar putea motiva pe utilizatori să facă economii.

Facilități comune în conformitate cu cerințele minime stricte și aranjate într-un mod cât

mai eficient.

Proiectarea unor partiuri care să conducă la pierderi minime de spațiu pentru circulații.

Echipamentele care se achiziționează să fie eficiente, fiabile, ușor de întreținut și nu

neapărat cu prețul cel mai mic.

Utilizare de întrerupătoare cu senzori de mișcare în zonele unde activitatea nu se

desfășoară în mod curent.

Folosirea surselor de energie regenerabilă

În analiza costului global (pe toată durata de viață a clădirii) un factor important este costul

aferent mentenanței (întreținerii). De aceea, în alegerea materialelor și a echipamentelor

care se vor utiliza trebuie ținut cont de modalitatea de întreținere a acestora.

tema de proiectare pentru sediu de curte de apel – … proiectare/raport... · 2017-09-26 ·...

Documents