TEMA C.A.A.

Sudarea sub strat de flux

SUDAREA SUB STRAT DE FLUX

La sudarea sub strat de flux arcul electric arde intre electrodul fuzibil, de obiceisub forma de sarma, si piesa de sudat, arcul electric si zona sudurii fiind acoperite deun strat protector de flux. Amorsarea arcului electric se face prin atingerea sarmei depiesa.Sudura sub flux se desfasoara practic in exclusivitate in varianta mecanizata.

Este posibila, de asemenea, sudarea semimecanizata, varianta care, insa, in prezent nuse mai utilizeaza decat in situatii foarte rare.Sudarea poate fi realizata in current continuu sau current alternative, sursa desudare avnd caracteristica externa rigida sau coboratoare. In functie de caracteristicasursei, reglarea procedeului de sudare se face prin sistem exterior sau interior(autoreglare). Datorita rapiditatii procesului de reglare mai ales in cazul folosirii unorsarme cu diametru sub 4 mm, se prefera utilizarea surselor cu caracteristica rigida si,deci, cu autoreglare a arcului. Sursele moderne de sudare permit insa exploatarea inambele situatii, deci atat cu caracteristica rigida, cat si cu caracteristica coboratoare.Sudarea sub flux se remarca prin urmatoarele caracteristici:- rata de dpunere inalta;- calitatea sudurii foarte buna independenta de indemanarea operatorului;- existenta posibilitatii de aliere a cusaturii prin sarma si/sau flux;- grad inalt de utilizare a materialului de adaos;- posibilitatea de automatizare a procesului;- lipsa necesitatii de protectie a vederii operatorului- degajare de fum foarte redusa.

Sudarea se realizeaza aproape exclusiv in pozitie orizontala. In cazul luarii unormasuri de precautie suplimentara poate fi efectuata si in pozitie orizontala pe peretevertical.Aplicarea sudarii sub flux necesita o instalatie de sudare complexa. Duapsudare este necesara indepartarea zgurii. Prin contaminarea fluxului exista pericolul deproducere a unor defecte de sudare.Sudarea sub flux se preteaza pentru realizarea unor imbinari de grosime relativemare, cu acces usor la locul sudarii. Pot fi sudate oteluri carbon, slab aliate sau aliate.Procedeul nu se aplica la sudarea fontei, metalelor neferoase sau reactive. Grosimeaminima sudabila sub strat de flux este de circa 2 mm.Procedeul de sudare sub strat de flux se aplica in present in diverse domeniiindustriale, dintre care se remarca fabricatia de recipiente sub presiune si cionducte,industria navala, constructiile metalice. Se sudeaza cu acest procedeu imbinari deforma liniara sau circulara, de lungime ralativ mare in pozitie orizontala.

Schema procedeului de sudare sub flux Antrenarea srmei electrod n zona de topire se face cu ajutorul unor role actionate de un motor electric. Fluxul se dispune ntr-un buncar n apropierea srmei electrod pe directia de sudare. Procesul de sudare se poate realiza:- semiautomat - srma se deplaseaza mecanic cu o viteza impusa de role de antrenare iar deplasarea de-a lungul rostului se face manual de catre sudor; Procedeul de sudare semiautomat se utilizeaza pentru cusaturi scurte, contururi curbe si spatii inaccesibile pentru tractoarele de sudura.- automat - miscarea srmei si deplasarea de-a lungul rostului se realizeaza mecanic. Sudarea automata se foloseste pentru cusaturi lungi, drepte sau circulare. Pentru realizarea cusaturilor circulare la corpurile tubulare, acestea executa o miscare de rotatie n timp ce corpul de sudare are o pozitie fixa.AVANTAJEProcesul de sudare sub flux ofera o serie de avantaje: -fluxul realizeaza o buna protectie fata de actiunea gazelor din mediul nconjurator si favorizeaza formarea unei cusaturi compacte si aspectuoase;-se poate lucra cu densitati mari de curent, ceea ce permite obtinerea unei bune patrunderi;-viteza de topire mare, pierderi mici de caldura, productivitate marita;-cordoanele de sudura au un aspect estetic si caracteristici de rezistenta bune;-posibilitatea realizarii unei game largi de mbinari fara prelucrarea marginilor. -pierderi prin stropi practic naglijabile si uscate.In punctele de pastrare si distribuire de la sectii si ateliere, fluxurile se vor pastra nbuncare metalice speciale, acoperite cu capace pentru a evita patrunderea impuritatilor. Alegerea cuplului srma- flux La alegerea fluxului si a srmei se va avea n vedere:- compozitia otelului care se sudeaza;- proprietatile fizico-mecanice pe care trebuie sa le ndeplineasca mbinarea;- temperatura la care este exploatata mbinarea;- eventualitatea unor tratamente termice la care ar urma sa fie supusa mbinarea.Exemplu de cuplu sarma-flux pentru sudarea otelurilor navale:- Sarma AS 35 + flux AS 461, produse de Fro - Italia. MODURI DE SPRIJINIRE A BAII DE METAL TOPITSustinerea baii de metal topit are drept scop oprirea scurgerii metalului topit realiznd o radacina corecta. Pentru sustinerea baii se folosesc mai multe metode:

-Sprijinire pe suport nefuzibil

Se foloseste n mod curent un suport (garnitura) de cupru. Se pot suda table subtiri fara prelucrarea restului sau table groase cu prelucrare, precum si mbinari de colt.

-Sprijinirea pe suport fuzibilSe folosesc platbenzi din otel cu aceeasi compozitie chimica sau n general din otel cu sudabilitate buna.

Garnitura (suportul) se topeste patial si ramne nglobata n mbinare.-Sprijinirea sudurii pe perna de fluxProcedeul consta n sustinerea baii de metal topit cu un strat de flux de 20. . .30 mm grosime pentru table subtiri si pana la 100 mm pentru table groase.

Stratul de flux este presat n zona radacinii mbinarii cu ajutorul unui furtun 3 din pnza rezistenta umflat cu aer comprimat. Pentru a cobora repede perna de flux prin golirea aerului din furtun la terminarea operatiei de sudare se dispune o platbanda metalica 1 deasupra acestuia.Fluxul este dispus ntr-un jgheab din pnza rezistenta 2 prins pe suporturile laterale 4. Daca presiunea aerului este insuficienta fluxul nu apasa suficient asupra tablei, metalul topit se scurge obtinndu-se o radacina bombata. La o presiune prea mare, fluxul intra n rost, iar radacina se obtine cu o concavitate n interior. In timpul sudarii deformatiile pot ridica tablele de pe perna de flux. Acest neajuns se elimina prin dispunerea unor greutati pe suprafata tablelor, dar mai eficienta este folosirea standurilor electromagnetice.- Sudarea manuala ca suportSe executa rndul de radacina manual cu un electrod de compozitie identica cu a srmei. Cusatura se realizeaza apoi automat sub flux. Rndul de radacina se craituieste si se resudeaza automat. Procedeul este folosit la suduri de montaj unde este mai avantajos. ECHIPAMENTE PENTRU SUDARE SUB STAT DE FLUX Pentru sudarea automata sub strat de flux este necesara o instalatie care cuprinde urmatoarele componente: - sursa de curent; - capul de sudare, cu sistemul de derulare si naintare a srmei electrod; - pupitrul de comanda si control; - rezervorul pentru flux; - cabluri de sudare, casete pentru srme, capete de sudare pentru diferite diametre de srma.Pentru sudarea semiautomata lipseste caruciorul de transport, iar capul de sudare este manevrat manual.Sursele de sudare rnai folosite sunt redresoarele .Echipamentul folosit pentru sudarea automata sub strat de flux poarta denumirea de tractor pentru sudare. Schema de legaturi electrice ale acesteia este prezentata n figura:

1. Redresor de sudare2. Pupitru de comanda3. Carucior de sudare4. Buncar pentru flux5. Rola cu srma electrod de sudare6. .Cablu de sudare7. Cablu de masa8. .Conductor electric pentru comanda9. Conductor electric flexibil pentru comanda si alimentare carucior10.Componente de sudat

Metalul sau aliajul supus operatiei de imbinare prin sudare se numeste metal de baza.

Sudarea este operatia de executie a iminarilor nedemontabile la piese metalice prin folosirea incalzirii locale, a presiunii sau a ambelor procedee, cu sau fara metal de adios similar cu metalul de baza. Metalul de adios sub forma de sarma sau granule, dupa topire prin procesul de sudare, in amestec cu metalul de baza topit, formeaza sudura. In general la procedeele de sudare prin presiune este formata numai din materialul de baza. In prezent, notiunea de sudare se extinde si la imbinari de material nemetalice sau la imbinari de material metalice sau nemetalice. Sudura se realizata se mai numeste cusatura sau cordon de sudura. In jurul sudurii, partea de material de baza care nu a ajuns in stare de topire, de care a suferit transformari structural din cauza incalzirii puternice,formeaza zona influenta termic.Portiunea compusa din sudare cu zonele influente termic si marginile invecinate acestora dormeaza imbinarea sudata a pieselor sudate.

Sudarea pieselor si a ansamblurilor se exevuta prin diferite procedee.Tinand seama de dezvoltarea luata in ultimul timp de tehnica sudarii, numarul procedeelor de sudare a devenit foarte mare, deoarece numeroase surse de energie capabile de a topi sau a deforma materialele de sudat in vederea imbinarii pot fi foloside la sudare. Prin procedeul de sudare se intelege totalitatea operatiilor tehnologice si a metodelor folosite, in vederea obtinerii de imbinari sudate.In cadrul unui procedeu de sudare, cu aceleasi operatii tehnologice, in multe cazuri este necesara folosirea diferitelor metode de sudare, in special la schimbarea grosimii pieselor de sudat. Aplicarea celei mai corecte metode la sudarea unei piese are o influenta hotaratoare nu numai asupra calitatii sudurii, cat si asupra productivitatii si pretului de cost, asa cum se va arata la tratarea diferitelor procedee.