8/10/2019 TEMA 8: DREPTUL MRII

1/5

TEMA 8: DREPTUL MRIIPLAN:

1. Formarea principiilor i conceptelor dreptului mrii2. Natura juridic a mrii teritoriale. Dreptul de trecere

inofensiv3. Zone maritime asupra crora statele au drepturi suverane

4. Zone maritime nesupuse suveranitiistatelor1. Formarea principiilor i conceptelor dreptului mriiMrile i oceanele constituie aproximativ 70 %din suprafaa

planetei. Aceasta preocup in prezent toate statele i popoarele atatpentru cerinele navigaiei cat i pentru valoroasele resursepiscicole,minerale energetice. Dezvoltarea activitilor maritime i araporturilor dintre state in acest sens au dus la apariia i formarea

principiilor i conceptelor dreptului mrii.In sec. XII-XVII Suedia, Danemarca, Spania, Portugalia i altestate europene promovau i practicau ideea dreptului de proprietateasupra unor teritorii intinse ale mrilor la care acestea erau stateriverane.In sec. XVI Frana, Olanda, aveau deplin libertate de navigaie, comeri pescuit. Referitor la dreptul de proprietate asupra mrii aufost propuse dou concepii. Prima concepie formulat de Groius in1609 care afirma c mrile i oceanele trebuie s fie deschise tuturorstatelor pentru navigaie, comer i pescuit. A doua concepie esteformulat de Selden in 1635 care susine dreptul de insuire i demonopol al Marii Britanie asupra unor zone maritime intinse.

In sec. XVIII-XIX in practica raporturilor dintre state se

evideniaz conceptul de mare teritorial i mare liber. Dreptcriteriu de delimitare a limii mrii teritoriale era stabilit: btaia tunului, linia orizontului, sau criteriul celor trei mile marine de la

rm. Mai tarziu dup Conferina de la Haga se recunoate conceptul de zon contigu in care statul riveran are dreptul s exercite anumitedrepturi speciale (vamale, fiscale, control sanitar,). In 1958 are loc

prima conferin asupra dreptului mrii sub egida ONU: suntadoptate patru convenii: asupra mrii teritoriale, a mrii libere, a

platoului continental i a pescuitului, conservrii resurselorbiologice.

In 1968 Adunarea General a ONU a creat un organism specialnumit Comitetul de utilizare panic a subsolului mrilor i

oceanelor dincolo de limita jurisdiciei naionale. Codificareadreptului mrii s-a fcut pe deplin odat cu adoptarea textului final alConveniei privind dreptul mrii din1982. prin aceast convenie s-aconstituit i consolidat bazele dreptului mrii.

2. Natura juridic a mrii teritoriale. Dreptulde trecere

inofensivMarea teritorial se delimiteaz de apele maritime interioare delinia sa de baz, iar in larg se intinde pan la o limit care s nu depeasc 12 mile marine(o mil egal cu 1600-1800m). Mareateritorialeste parte integrant din teritoriu de stat fiind supusimpreun cu resursele sale suveranitii naionale a statului riveran,

iar regimul su juridic este stabilit prin legislaia intern a statuluiriveran inandu-se seama de prevederile dreptului internaional.Asupra mrii teritoriale statul riveran exercit toate drepturile ce

8/10/2019 TEMA 8: DREPTUL MRII

2/5

decurg din suveranitatea sa in ceia ce privete apele, solul isubsolul, coloana de aer, drepturi ce constau in pescuit, navigaie icontrol, protecia mediului avand i obligaii corespunztoare.Pescuitul i exploatarea resurselor naturale revine in exclusivitatestatului riveran. Activitile de mai sus pot fi efectuate de alte statenumai in urma incheierii unor acorduri care prevd expres condiiile

de pescuit i exploatare a resurselor naturale de alte state.Desfurarea unor asemenea activiti fr consimmantul statuluiriveran este supus sancionrii statul riveran este de a reglementa inconformitate cu dreptul internaional efectuarea de ctre navelecomerciale ale unor state a dreptului de trecere inofensiv.

Tratatele internaionale prevd interzicerea trecerii prin mareateritorial a unui stat a oricror nave care au la bord armamentnuclear sau alte arme de distrugere in mas sau care transport astfelde arme. Dreptul de control i de supraveghere vamal urmrete

prevenirea contrabandei i aplicarea de sanciuni pentru astfel deinfraciuni. Statele pot crea pe teritoriul lor porturi i zone libere in

interiorul crora sunt acordate faciliti vamale i fiscale pentruactiviti de comer exterior, tranzit, depozitare, control sanitar careau ca scop asigurarea sntii populaiei.Reglementarea navigaiei in marea teritorial de statul riveran areca scop asigurarea securitii traficului, protecia cablurilor i aconductelor petroliere. Inc din sec. XVIII s-a format o serie decriterii pentru delimitarea mrii teritoriale fa de marea liber. Nici una din conferinele de la Haga i Geneva nu au stabilit o limit exact intre marea teritorial i marea liber. De obicei statele singure delimiteaz aceste zone maritime prin legi. La ConferinaONU din 1982 privind dreptul mrii s-a stabilit dreptul fiecrui stat

riveran de a stabili limea mrii sale teritoriale de 12 mile marine dela liniile de baz determinate in conformitate cu convenia. Liniainterioar de la care se msoar limea mrii teritoriale difer in raport cu configuraia rmului. Dac rmul este lin fr crestturiaceastlimit este format din linia de baz normal dea lungul rmului, iar cand rmul reprezint crestturi adanci in uscat sau aunor insule dea lungul coastei limita interioar este constituit dinliniile de baz drepte care unesc punctele cele mai indeprtate in larglegate ins efectiv de uscat i urmeaz configuraia rmului. Seridic probleme deosebite referitor la delimitarea zonelor maritime incazul existenei unor golfuri, insule pentru statele arhipelagice.Dreptul de trecere inofensiv este recunoscut tuturor statelor.Trecerea trebuie s fie neintrerupt i rapid. Oprirea sau ancorareasunt interzise exceptandu-se cazurile impuse de nevoile navigaieisau ca urmare a unui caz de for major sau avarie, pentru salvarea

persoanelor sau pentru ajutarea navelor i aeronavelor aflate inprimejdie. Trecerea este inofensiv atata timp cat nu aduce atingerepcii, ordinii publice sau securitii statului riveran. Se consider ctrecerea este inofensiv dac nava strin desfoar in mareateritorial una din activitile:

Amenin cu fora sau folosete fora impotriva

suveranitii, integritii teritoriale sau independeneipolitice a statului riveran;Efectueaz activiti i manevre cu arme de orice fel;

8/10/2019 TEMA 8: DREPTUL MRII

3/5

Culege informaii care pot s prejudicieze aprarea isecuritatea statului riveran;

Desfoar propagand care prejudiciaz intereseleaprrii sau ale securitii;

Svarete acte de poluare grav, efectueaz cercetrisau pescuiete;

Intrarea navelor cu propulsie nuclear in marea teritorial estesupus in unele state unei aprobri prealabile, aceste nave precum i cele care transport substane radioactive sau alte substane

periculoase sunt obligate ca atunci cand se afl in trecereinofensivs i-a msuri speciale de securitate i de precauie. Submarinele intrecere inofensiv prin marea teritorial a statului riveran au obligaias navigheze la suprafaa apei.3. Zone maritime asupra crora statele au drepturi suveraneCa instituie a dreptului internaional al mrii platoul continental a fost consacrat pentru prima dat in Convenia din 1958 a ONU iapoi dezvoltat in Convenia din 1982. Din punct de vedere geologic

platoul continental reprezint prelungirea rmului statului riveranintr-o pant uor inclinat, iar in unele cazuri abrupt sub apele mrilor i oceanelor pan la marginea continental unde acestea auadancimi de 150-200 m dincolo de care incepe panta continental imarile adancimi.

Sub aspect juridic platoul continental reprezint fundul mrilor ioceanelor i subsolul acestora dincolo de limita exterioar a mrii teritoriale in larg pan la o distan de 200 de mile msurare de lalinia de baz de la care se msoar limea mrii teritoriale. Asupra

platoului continental statul are i exercit nu suveranitatea, cidrepturi suverane cci platoul continental nu face parte din teritoriulnaional, ci reprezint o prelungire a acestuia.Drepturi suverane ale statelor riverane asupra platoului au ca

obiectiv explorarea i exploatarea resurselor naturale ale acestuia indeosebi a petrolului i gazelor naturale. In acest caz statul are dreptulde a construi staii i instalaii fixe i are dreptul de a stabili o zonde securitate de 500 m in jurul instalaiilor avand totodat obligaia de a nu incurca navigaiei i cilor de comunicaii. Asupra platouluicontinental au drepturi suverane doar statele riverane, cele neriverane

au dreptul doar de a instala cabluri i conducte submarine. Problemeapar cand exist unele insule in apropierea litoralului, fac parte din

teritoriul de stat, iar delimitarea se face de la linia de baz trasat dealungul litoralului. Convenia din 1982 stabilete c insulele i stancilemici nu sunt locuibile i nu au o via economic proprie spredeosebire de acestea insulele populate au un platou continental caz in

care pot exista dificulti cand unele insule sunt pe coast unui stat dar aparin altui stat.Zona contigu reprezint faia de mareadiacent mrii teritorialecare se intinde spre largul mrii pan la o distan de 24 mile marine msurate de la liniile de baz ale mrii teritoriale. In aceast zonstatul riveran exercit jurisdicia i controlul avand o serie de drepturi speciale: control vamal, sanitar, al trecerii frontierei de stat. El are

dreptul de preveni i reprima in zon infraciunile comise pe teritoriul su ori in marea sa teritorial exercitand dreptul deurmrire. In vederea protejrii resurselor piscicole i a altor interese

8/10/2019 TEMA 8: DREPTUL MRII

4/5

economice. O serie de state riverane in perioada 1970-1980 au

stabilit zone speciale: exclusive de pescuit, de jurisdicie sau chiar demare teritorial pan la 200 mile sau intre 15-100 mile. In plannormativ zona economic exclusiv a fost consacrat pentru primadat de convenia din 1982. Zona economic exclusiv se intinde peo distan de 200 mile de la liniile de baz care se msoar limea

mrii teritoriale. Natura juridic a aceste zone se definete prindrepturile suverane exclusive statului riveran de exploatare, cercetaretiinific, conservarea resurselor naturale biologice precum i

protecia mediului marin. Zona este supus jurisdiciei statului idrepturilor sale suverane economice dar reprezint i aspectede mareliber. Deci este supus unui regim juridic mixt. Statul riveran are dreptul de a construi, autoriza, reglementa construirea, exploatarea i utilizarea de insule artificiale. Statul riveran poate permite prin

incheierea unor acorduri statelor neriverane desfurarea unoractiviti de pescuit. Statul riveran are dreptul de a reglementa prinlegi interne stabilirea unor msuri administrative de sancionare a

oricror inclcri ale regimului juridic din zona economic exclusiv. 4. Zone maritime nesupuse suveranitii statelorConvenia din 1982 definete marea liber ca o parte a mrii carenu aparine mrii teritoriale sau apelor interioare ale unui stat. Niciun stat nu poate s pretind in mod legitim supunerea unei prioarecare din marea liber suveranitii sale. Statele riverane ineriverane pot exercita in marea liber urmtoarele liberti:navigaia, pescuitul, punerea de cablu i conducte petroliere sausubmarine.

Convenia din 1982 stabilete c regimul de mare liber seaplicmrilor i oceanelor situate in afara zonei economice exclusive amrii teritoriale, apelor interioare a statelor. Regimul juridic al mriilibere este guvernat de principiul libertii mrii potrivit cruiaaceasta este deschis tuturor statelor. Convenia mai prevedelibertatea de pescuit in condiii care s asigure conservarea resurselor

biologice. Marea liber se va utiliza in scopuri panice i se interziceblocarea porturilor de ctre forele armate ale altui stat.Conform tratatului din 1968 privind interzicerea experimentelor

nucleare in atmosfer, cosmos, sub ap in marea liber i in spaiul aerian deasupra acestuia sunt interzise orice fel de experimente

nucleare, iar tratatul din 1971 interzice amplasarea armelor nucleare

pe fundul mrilor i oceanelor i in subsolul lor. Totui marea libereste militarizat deoarece nu se permite amplasarea dar desfurarea de manevre militare, deplasarea i circulaia navelor este permis.Aciunile privind rspunderea penal sau disciplinar a personaluluinavelor in cazul oricrui incident de navigaie in marea liber sunt decompeten exclusiv a autoritilor administrative i judiciare alestatului de pavilion sau a crui cetean este persoana. In exercitarealibertii de navigaie pe marea liber statelor le revine serie deobligaii de a preveni i pedepsi transportul de sclavi pe nave, de acoopera pentru reprimarea pirateriei in marea liber.Conform Conveniei din 1982 fundul mrilor i oceanelor,

subsolul acestora situat dincolo de limita interioar a platouluicontinental constituie ceia ce convenia numete patrimoniul comunal intregii omeniri. Exploatarea i explorarea zonei i resurselor sale

8/10/2019 TEMA 8: DREPTUL MRII

5/5

se face cu participarea i in beneficiul tuturor statelor i popoarelor.Aceste zone i resursele lor nu pot fi supuse suveranitii naionale.In zon pot fi fcute activiti de cercetare tiinific, exploatare iexplorare a gazelor naturale de ctre state. Autoritatea Internaionalorganizaia prin intermediul creia statele organizeaz, realizeaz icontroleaz activitile din zon in interesul intregii omeniri.

Autoritatea internaional are la baz principiul egalitii suverane atuturor statelor membre avand ca organe principale:Adunarea constituit din statele membre;Consiliul format din 36 de membri alei. In cadru

consiliului activeaz dou comisii: comisia juridic itehnic, comisia de planificare economic;