Echinococoza larvară

Provocată de Echinococu granulosus , forma larvară. GD – ve : cîinele, lupul, vulpea. G.I – re – VMC, porcul, calul, omul. Adultul parazitează în intestinul carnasierelor, forma larvară în organele parenchimatoase, SNC, musculatură.

Sancțiuni sanitar veterinare

Echinococoza se diferențiază de tuberculoză – faza de calcificare a hidatidelor – sărurile la secționare ușor se scot și se evidențiază capsula, nu sunt afectați nodulii limfatici.

La afectarea gravă a musculaturii scheletice, organelor interne, colorarea icterică și cașectică al carcasei – carcasa și organele se trimit la utilizare tehnică. La afectarea ușoară a carcaselor și organelor se fac confiscări parțiale și se dău în consum; confiscatele se distrug.

Alveococoza larvară

Zooantroponoză provocată de forma larvară a parazitului Alveococus multilocularis. Dezvoltarea parazitului în organism se manifestă printr-un conglomerat de chisturi mici, în care se găsesc scolecși, între chisturi se dezvoltă țesut de granulație care apoi se fibrozează, la secțiune are aspect de fagur. La om parazitul poate fi cauza apariției neoformațiunilor în organele afectate. La ciclul evolutiv al alveococozei participă Gazda definitivă – carnasierele (cîine, lup, vulpe) și Gazda intermediară – rozătoare, VMC, Vmc, porcul, omul.

Diagnosticul post-mortem

În organele interne depistăm conglomerate de chisturi pline cu lichid, la secționarea lor aspect de fagure – pline cu lichid ce conține scolecși.

Sancțiuni sanitar veterinare

La depistarea unei infestații masive a organelor interne, starea icterică a carcasei și cașexia – carcasa și organele afectate nu se utilizează. La o infestare ușoară și modificări neînsemnate la carcasă se fac confiscări locale și carcasa și restul organelor se dau liber în consum, confiscatele se distrug.

Balantidioza

Boală protozoică, produsă de Balantidium coli. Caracterizată prin producerea de ulcere în intestinul gros cu dereglarea funcției și manifestări generale de intoxicație. Ciclul evolutiv constă din : stadiul vegetativ și cel de chist. Sursa principală de infecție sunt suinele bolnave (purtători pot fi practic toți porcii), omul infectat uneori ca sursă pot interveni rozătoarele și cîinele. Transmiterea se face prin fecale, apa infectată , contact direct sau legume, insecte. Se infestează de obicei persoanele care contactează cu porcii. La sacrificare se pot depista : colita ulcerativă acută sau cronică, nectrotico-purulentă, care se localizează de obicei în locurile cutate ale intestinului. Uneori se poate dezvolta și ulcer perforant, care provoacă peritonita. Se manifestă boala prin – diaree apoasă, miros respingător cu mucus și sînge, vomitări, grețuri,stări febrile și de intoxicație.

Sancțiuni sanitar veterinare

Carnea și organele comestibile dacă nu sunt modificate organoleptic se dau în consum fără restricții, în cazul prezenței modificărilor organoleptice la carcasă și organe se face examenul bacteriologic și reeșind din rezultatul lui și din gravitatea modificărilor se instalează restricțiile cerute. Preparatele din carne de porc și din mațe de porc se consumă numai bine prelucrate termic.

Sarcosporidiozele

Boală cronică , asimptomatică a animalelor și omului, provocată de genul sarcocistis. Agentul are două gazde, GD – carnasierele și omul, GI – VMC, Vmc, porcul, calul, animalele sălbatice, păsările, peștii.

Infectarea GI se face la ingerarea oocistelor sau sporocistelor eliminate de GD și în musculatura lor după 2 mirogonii (maturizări în intestin), se formează sarcocistele – formațiuni alungite – ovale , surii sau sur-albicioase, capetele alungite (sacii Miseroy), localizate între fibre sau mai rar în fibră, în interior sunt despărțite de lamele în formă de fagure unde găsim corpusculi în formă de seceră, ovale sau alungite – sporozoiții sau spori. Rămîn viabile în musculatură pînă la 5 ani. GD se infectează consumînd carne netratată termic.

Sancțiuni sanitar veterinare

La depistarea unei sarcociste unice în musculatură și lipsa modificărilor patologice carcasa și organele se eliberează fără restricții. La depistarea multiplelor sarcociste dar fără modificări patologice, carcasa și organele se întreaptă la prelucrarea industrială. La multiple sarcociste, modificări patologice, slăbire, hidremie, decolorări, calcificări, modificări distrofice – carcasa și organele se întreaptă la prelucrarea tehnică. Slănina și grăsimea internă , intestinele, pieile, se folosesc fără restricții.

Cisticercozele

Boli parazitare, cronice, produse de formele larvare a cestodelor genului Tenia : T.solium – la porc. T.saginatus și T.hominis la bovine. GD – omul, la care parazitează forma adultă. GI la T.salium – porcul, cîinele, mîța, iepurile și omul, prin autoinfestare. La T. Saginatus – VMC, bivolii, zebu, iacul, cerbul, rar omul. Omul se infestează folosind carnea crudă, sau rău pregătită. GI-re se infestează ingerînd ouăle sau proglotele pline cu ouă eliminate de omul bolnav. În intestin din ou se eliberează oncosfera care pătrunde în sînge și se diseminează în musculatura striată scheletică – spațiul interfibrilar și intramuscular conjunctiv, peste 2,5-4 luni (T. solium) sau 6 luni T. Saginatus ea se transformă în cisticercus care e înconjurat cu membrana proprie, apărută din țesutul conjunctiv al gazdei. Cisticercul de T. Solium are formă elipsoidă, T.saginatus – rotundă sau ovală, culoare surie-albicioasă. Mărimea vîrf de ac pînă la cel de mazăre. El este plin cu un lichid opalescent în care se găsesc scolecșii agățați de membrana internă, lichidul este toxic, scolecșii sunt vizibili cu ochiul liber. Pînă la sacrificare este greu sau chiar imposibil de diagnosticat cisticercoza, la porc locurile de elecție a cisticercilor sunt mușchii maseteri, anconei, al inimii, limbii, lombari, cervicali, scapulari, al diafragmei, SNC. La bovine – cisticercii se localizează în mușchii maseteri, al inimii, antebrațului, limbii, cervicali, lombari,sacrali. La o infestație masivă îi găsim și în pulmoni, ficat, rinichi, splină, SNC, limfonoduli, țesut adipos. La tineretul bovin cel mai des se localizează în mușchii inimii.