Disciplina: Noi tehnici de evaluareSemestrul IIAnul I MasterAnul universitar 2011/2012

Tema:“Efectuarea analizei comparativă a calităţii unor produse agro-

alimentare”

Efectuati analiza comparativă a calităţii unor produse agricole sau agroalimentare, la alegere,

utilizând urmatoarele metode de analiza:

1. metoda clasica de ordonare pe caracteristici;

2. metoda rangurilor;

Produsul agricol sau alimentar ales va fi descris, făcându-se referire la importanţă, utilitate şi

descriere sumară a principalelor caracteristci de calitate.

Anexat aveti modalitatea de realizare a temei, modul de aplicare a 4 metode de analiză si de

obţinere a valorii coeficientului complex al calităţii.

Notă:

Punctajul obţinut prin realizarea referatului in proportie de 100%, va permite acumularea a 80 de

puncte din cele 100 de puncte pentru nota finala, restul de 20 de puncte fiind acumulate prin

participarea activă la cursuri şi seminarii.

Conf.univ.dr.Georgeta Temocico

1

Analiza comparativa a calitatii unor produse

Valorile caracteristicelor sunt extrase din cataloagele firmelor de profil, aflate pe piata romaneasca, cat si pe piata externa intr-o perioada recentaFolosim urmatoarele metode de analiza:

1. metoda clasica de ordonare pe caracteristici;3. metoda rangurilor;4. metoda punctajului general;5. metoda indicatorului complex al calitatii.Metoda ordonarii pe caracteristici are ca principiu ordonarea produselor cercetate in ordinea

crescatoare sau descrescatoarea valorilor uneia dintre caracteristicile selectate. Aceasta metoda mai este cunoscute si ca ordonari dupa rang, astfel avem metoda rangurilor ordinale si metoda rangurilor reale.

1. Metoda de ordonare pe caracteristci:- metoda rangurilor ordinale unicriteriale

Ordonarea unicriteriala a 7 autoturisme, dupa caracteristica “viteza maxima”.Tabel 1

Nr. crt Marca autoturismului Km/h Rang

1 A 195 VI2 B 206 II3 O 142 VII4 R 202 III5 M 198 V6 W 216 I7 V 200 IV

Aceasta ordonare este concludenta numai atunci cand celelalte caracteristici sunt sensibil apropiate, sau atunci cand caracteristica aleasa pentru departajare este suficient de importanta pentru a fi considerata criteriu unic.- metoda rangurilor multicriteriale

Ordonarea tricriteriala a 7 modele de autoturismeTabel 2

Nr Crt

Produsele din tabelul 1.1

Caracteristici si ranguri valorice*Cons. Comb l/100 km

RangI

Vit.MaxKm/h

RangII

Accel.Sec/

0-100Km

RangIII

Rangmediu

Clasificare

1 A 8.2 5 195 6 11.3 6 5.66 VII2 B 7.1 2 206 2 10.9 5 3 II3 O 6.6 1 142 7 18 7 5 VI4 R 9.2 6 202 3 9.9 4 4.33 IV5 M 7.7 3 198 5 8.8 2 3.33 III6 W 7.8 4 216 1 8.5 1 2 I7 V 9.7 7 200 4 9.8 3 4.66 V

Rangurile medii se calculeaza ca medie aritmetica intre rangurile obtinute la celelalte caracteristici.

2

Clasificarea obtinuta, difera de cea unicriteriala (Tabelul 1) datorita largirii ariei de cercetare. Atribuirea rangurilor se face liniar in timp ce nivelurile caracteristicilor se desfasoara vizibil neliniar.

2. Metoda rangurilor reale

Se noteaza cu rangul I (1 roman) valoarea cea mai buna, numita valoare de referinta, se calculeaza amplitudinea de nivel, ca diferenta a valorilor extreme, se calculeaza rangurile intermediare prin interpolare aritmetica, apeland la regula de trei simpla, se aduna valoarea rezultata la rangul de referinta (1,0).Calculam pentru caracteristica consum (l/100):- -se acorda rangul 1 pentru 6,6 (valoarea cea mai buna)- -se calculeaza amplitudinea caracteristicii: 9,7-6,6=3,1- -calculam rangul pentru 8,2 astfel: 8,2-6,6=1,6; rang7-rang1=6 trepte rang daca pt. 3,1…….6

1,6…….x; x=3.09- se aduna valoarea rezulata cu rangul initial: 3,09+1,0=4,09- rangul pt. 7,1 x=0.96; 0.96+1.0=1.96; - rangul pt. 7,8; x=2.32; 2.32+1.0=3.32; - rangul pt. 9.2; x=5.03 5.03+1.0=6.03; - rangul pt. 7.7; x=2.12; 2.12+1.0=3.12; - rangul pt. 9.7; x=66.0+1.0=7.0.

Calculam pentru caracteristica viteza maxima (km/h):- se acorda rangul I pentru 216 (valoarea cea mai buna)- se calculeaza amplitudinea caracteristicii: 216-142=74- calculam rangul pentru 195: 216-195=21; 6 trepte de rang; 74…….6

21…….x ; x=1.70; 1.70+1.0=2.70; - rangul pentru 206: 216-206=10; 74……6

10……x; x=0.8; 0.81+1.0=1.81- rangul pentru 202: 216-202=14; 74…….6

14…….x; x=1.13; 1.13+1.0=2.13- rangul pentru 198: 216-198=18; x=1.45; 1.45+1.0=2.45- rangul pentru 200; 216-200=16; x=1.29; 1.29+1.0=2.29- rangul pentru 142; 216-142=74; x=6; 6.0+1.0=7.0

Calculam pentru caracteristica acceleratie secunda (0-100km):- se acorda rangul I pentru 8.5, valoarea cea mai buna- calculam amplitudinea caracteristicii:18-8.5=9.5- calculam ragul pentru 11.3: 11.3-8.5=2.8; 6 trepte rang; 9.5……6

2.8……x; x=1.76; 1.76+1.0=2.76- rangul pentru 10.9; 10.9-8.5=2.4; x=1.52; 1.52+1.0=2.52- rangul pentru 18; 18-8.5=9.5; x=6.0; 6.0+1.0=7.0- rangul pentru 9.9; 9.9-8.5=1.4; x=0.88; 0.88+1.0=1.88- rangul pentru 8,8; 8.8-8.5=0.3; x=0.19; 0.19+1.0=1.19- rangul pentru 9.8; 9.8-8.5=1.3; x=0.82; 0.82+1.0=1.82

3

Ordonarea a 7 autoturisme, dupa metoda rangurilor reale Rr

Nr crt Produs Caracteristici si ranguri reevaluateConsuml/100km

RrI Vit.max.Km/h

RrII Accel. Sec.0-100km/h

RrIII Rang mediu

Calsif.

1 A 8.2 4,09 195 2.70 11.3 2.76 3.18 42 B 7.1 1.96 206 1.81 10.9 2.52 2.10 23 O 6.6 1 142 7.0 18 7 5.0 74 R 9.2 6.03 202 2.13 9.9 1.88 3.35 55 M 7.7 3.12 198 2.45 8.8 1.19 2.25 36 W 7.8 3.32 216 1 8.5 1 1.77 17 V 9.7 7.0 200 2.29 9.8 1.82 3.70 6

Tabel 3

3. Metoda punctajului general

Caracteristicile retinute pentru analiza comparativa a calitatii, sunt notate pe o scara de la 1 la 10, crescator, notele cresc pe masura ce nivelurile caracteristicii indica o calitate superioara.

Notarea conform metodei punctajului generalTabel 4

Carctprodus

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 Punctaj Clasificare

P1 5,5 5.0 9.0 5.5 7.0 9.0 5.0 7.0 53.0 IIIP2 6.0 5.0 8.0 6.0 7.5 6.5 6.0 7.5 52.5 IVP3 6.5 6.0 7.0 8.5 6.5 5.5 6.0 6.0 52.0 VP4 4.0 5.5 7.5 8.0 8.0 7.5 4.0 6.5 51.0 VIIP5 5.0 7.0 6.5 9.0 9.0 6.0 5.0 4.0 51.5 VIP6 8.0 7.5 5.5 8.0 6.5 5.0 7.0 8.5 56.0 IP7 7.5 8.0 5.0 5.5 5.5 6.0 7.5 8.5 53.5 II

4. Metoda indicatorului compelx al calităţii

Caracteristicile de calitate

Caracteristicile de calitate reprezinta proprietatile esentiale, cu inalt grad de definire, ale unui produs, care prin relevanta lor s-au consacrat in domeniul de referinta prin includerea in materialele normative specifice: standarde, norme, caiete de sarcini si exprimate in mod unitar.Marea varietate a caracteristicilor de calitate este structurata dupa criteriile: natura (tehnice, estetice, secundare, minime), mod de evaluare (masurabile si senzorial), mod de exprimare (notionale, cifrice), relatia cu calitatea (direct inducatoare, invers inducatoare).

Caracteristici pentru produsul analizat:

- Arhitectura motorului : se refera la numarul cilindrilor si dispunerea acestora. Numarul cilindrilor poate varia larg intre 2 si 12, cifrele mari fiind specifice modelelor de calitate superioara.

- Amplasarea motorului – in fata, central, in spate, longitudinal, transversal, implica avantaje si dezavantaje in privinta repartizarii masei si acceleratiei pe roti, a comportarii la viraje, franare si in situatii de accidente.

- Capacitatea cilindrica reprezinta volumul de lucru (ardere) al motorului si este egala cu suma volumelor cilindrilor, calculate pe baza caracteristicilor alezaj si cursa.

4

- Numarul de supape pe cilindru determina coeficientul de umplere a cilindrului cu amestec de aredere si eficacitatea arderii, ca si complexitatea si pretul motorului.

- Tipul alimentarii determina, durata ciclului motorului si randamentul motorului.- Puterea reprezinta una din caracteristicile esentiale ale autoturismului si exprima valoarea maxima

cu specificarea regimului de turatie, rotatii pe minut- Cutia de viteze constituie caracteristica centrala a transmisiei. Cutia de viteze poate fi manuala sau

automata si poate avea mai multe trepte, in general pana la 5 trepte de mers si 2 pentru marsarier

- Ampatamentul defineste distanta (in mm) dintre axele asiilor si constituie o informatie pretioasa pentru utilizatorii confruntati cu nevoia manevrarii autoturismului in conditii de aglomeratie si spatii inguste.

- Dimensiunile exterioare – gabarit L x l x h, definesc spatiul ocupat de autoturism in trafic si mai cu seama in spatiile de parcare.

- Dimensiunile habitacului (mm)- Masa autoturismului (kg)- Volumul portbagajului (l)- Masa remorcabila (kg)- Acceleratia sau demarajul evidentiaza comportarea dinamica a autoturismului si se exprima:

a. spatiu (m) parcurs in 10 secunde, cu viteza de plecare nula;b. timp (s) necesar pentru atingerea unei viteze date (100km/h de ex.), cu viteza de plecare nula- Consumul mediu (l/100km) de combustibil

Fata de aceste caracteristici, cumparatorului sau consumatorului i-ar fi utile si informatii suplimentare care pot lipsi in materialele asigurate de furnozorul de produs sau serviciu.

Caracteristicile de calitate ale autoturismelor analizatTabelul 5

Produs ArhitecNr.cil.

Cap cilindrcmc

PutereCp/rpm

Acc. s0-100km/h

VitezaMax.Km/h

Consuml/100km

VolumRezervor

Latimemm

Nr.sc

Nr.usi

MasaRemorcabila(kg)

1.A 4 1598 120 11.3 195 8.2 60 1729 4 3 12002. B 4 1796 115 10.9 206 7.1 70 1989 4 5 13503. O 3 973 58 18.0 142 6.6 45 1620 4 5 10004. R 3 1998 163 9.9 202 9.2 55 1780 4 3 13005. M 5 1898 125 8.8 198 7.7 60 1719 4 5 11056. W 4 1781 150 8.5 216 7.8 65 1650 4 3 12797. V 5 1984 163 9.9 200 9.7 60 1658 4 3 1255

Este nevoie de stabilirea unor variante prealabile si selectarea aceleia care satisface in cea mai mare masura cerinta formulata. O astfel de operatie si rezultatul sau se prezinta in tabelul urmator:

Tabel 6Caracteristica

ContinutulNr. crit

Denumirea

C1 Formula motor Arthitectura, nr. CilindriC2 Capacitate cilindrica Volumul de lucru al motoruluiC3 Putere motor Cp/rpmC4 Acceleratia, s Acceleratia 0-100 km pe oraC5 Viteza maxima Km/hC6 Consum combustibil L/100 kmC7 Latime MmC8 Masa remorcabila Kg

5

Grila de notare a caracteristicilor convenite in note:Tabelul 7

caracteristica C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8nota10 >6 >2000 >150 <8.5 >210 <6 1900-2000 >13509 5 1999-1980 140-150 8.4-8.8 200-209 6.9-7.5 1800-1889 1349-12008 4 1981-1984 120-139 8.9-10 196-199 7.5-8.0 1799-1600 1199-11007 3 1983-1900 100-119 10.1-11.0 195-150 8.1-8.5 1599-1400 999-10996 - 1899-1700 90-99 11.1-15.0 100-149 8.6-9.5 - <9985 - 1699-1200 <90 >15.1 - 9.6-10.0 - -4 - <1200 - - - - - -3 - - - - - - -2 - - - - - - -

Dupa aceste operatiuni lista caracteristicilor se prezinta simplificat si gata de operat in tabelul de mai jos:

Tabelul 8Caracteris

ticaC1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8

ProdusulP1 8 5 8 11.3 7 8.2 8 9P2 8 6 7 10.9 9 7.1 10 10P3 7 4 5 18.0 6 6.6 8 7P4 7 9 10 9.9 9 9.2 8 9P5=Pr 9 6 8 8.8 8 7.7 8 8 P6 8 6 10 8.5 10 7.8 8 9P7 9 9 10 9.9 9 9.7 8 9

Lista caracteristicilor de lucru si a valorilor convertite pentru produsele comparate.

Alegerea produsului de comparatie (etalonul).

In alegerea etalonului trebuie invocate argumente menite sa puna in evidenta motivatia alegerii.Astfel de argumente pot fi: pozitia pe piata nationala sau mondiala, nivelul tehnic, varsta produseului etc.

Stabilirea coeficientilor de importanta a caracteristicilor, optam pentru metoda ordanarii dupa rang, consultand 5 experti.

Tabelul 9ExpertiCaracteristici

E1 E2 E3 E4 E5 Suma noteSi

Coef. de import .%Pi=Si/T

C1:X1≠ 9 8 7 6 7 37 0.1213C2:X2≠ 7 8 9 10 5 39 0.1279C3:X3≠ 7 7 8 6 6 34 0.1115C4:X1 Ø 9 8 8 7 8 40 0.1311C5:X4≠ 10 9 8 9 8 44 0.1443C6:X2 Ø 9 7 7 8 6 37 0.1213C7:X5≠ 8 9 7 6 5 35 0.1148C8:X6≠ 8 9 9 6 7 39 0.1279

305 1.00

6

Calculul coeficientului complex al calitatii:

IcqP1/Pr= (8/9*0.1213+5/6*0.1279+8/8+0.1115+7/8*0.1443+8/8*0.1148+9/8*0.1279)+(88/113*0.1311+77/82*0.1213)=0.92IcqP2/Pr= (8/9*0.1213+6/6*0.1279+7/8*0.1115+9/8*0.1443+10/8*0.1148+10/8*0.1279)+(88/109*0.1311+77/71*0.1213)=1.04IcqP3/Pr= (7/9*0.1213+4/6*0.1279+5/8*0.1115+6/8*0.1443+8/8*0.1148+7/8*0.1279)+(88/180*0.1311+77/66*0.1213)=0.79IcqP4/Pr= (7/9*0.1213+9/6*0.1279+10/8*0.1115+9/8*0.1443+8/8*0.1148+9/8*0.1279)+(88/99*0.1311+77/92*0.1213)=1.06IcqP5/Pr= 0.1213+0.1279+0.1115+0.1443+0.1148+0.1279+0.1311+0.1213=1.0IcqP6/Pr= (8/9*0.1213+6/6*0.1279+10/8*0.1115+10/8*0.1443+8/8*0.1148+9/8*0.1279) + (88/85*0.1311+77/78*0.1213) = 1.07IcqP7/Pr=(9/9*0.1213+9/6*0.1279+10/8*0.1115+9/8*0.1443+8/8*0.1148+9/8*0.1279)+( 88/99*0.1311+77/97*0.1213)=1.09

Interpretarea rezultatelor

Valoarea IcqPi/Pr se constituie intr-o lista cu urmatoarea ordine descrescatoare, indicand ordinea descrescatoare a calitatii celor 7 produse cercetate.

Locul Produsul Valoarea Icq

I V 1.09II W 1.07III R 1.06IV B 1.04V M 1.0VI A 0.92VII O 0.79

7

Măsurarea calității

Măsurarea calităţii constă în cuantificarea nivelului curent al performanței în conformitate cu standarde de performanță. Evaluarea calității măsoară diferența dintre performanța așteptată și cea reală, pentru a identifica oportunitățile de îmbunătățire a calității.

Standardele de performanță pot fi stabilite pentru diferitele dimensiuni ale calității, de exemplu calitatea performanței tehnice, calitatea de conformitate etc. Măsurarea calității produselor, proceselor sau serviciilor necesită colectarea și analiza informațiilor, exprimate în termenii măsurătorilor și metricilor asociate măsurărilor. Uneori, măsurarea calității este utilizată pentru interpretarea calității ca procentaj de elemente conforme sau neconforme din lot.

Știința măsurării cantitative a uneia sau a mai multor caracteristici ale calității este denumită calimetrie (fr.qualimétrie).O definiție dezvoltată a calimetriei este următoarea: "disciplina științifică ce se ocupă cu cuantificarea, măsurarea, aprecierea, evaluarea calității produselor, proceselor, serviciilor". Calimetria nu trebuie confundată cu calitologia, care este definită ca fiind știința despre calitate.Această denumire a apărut în urma răspîndirii standardelor din seria ISO 9000.

Termenul calimetrie a fost adoptat de EOQC (Organizația Europeană a Calității) în anul 1971 și oficializat în 1981, ca "știință a măsurării calității". In referințele bibliografice rusești, de exemplu se menționează că disciplina științifică "calimetrie", definită ca teorie științifică care studiază și realizează metodele estimării calității, a fost dezvoltată în fosta U.R.S.S. de către Garri Gaikovici Azgaldov, începînd din 1968.

Măsura calității reprezintă măsura cantitativă a caracteristicilor și atributelor unui produs. Măsura calității atribuie valori numerice unei caracteristici specifice de calitate. Măsurile calității pot fi de diferite forme : măsuri fizice și chimice, procentul de produse neconforme cu specificațiile, indicele demeritelor etc.

Prin nivel de calitate se înțelege o măsură relativă a calității, obținută prin compararea valorilor observate cu valorile impuse. Evaluarea nivelului de calitate obținut în urma procesului de fabricație al produsului implică cunoașterea caracteristicilor sale de calitate, prin măsurare, numărare etc.

Nivelul de calitate se poate exprima sub forma:

;unui calificativ (calitate excepțională, nivel corespunzător, nivel scăzut)٭

.unui indicator de calitate, indice sau coeficient٭

În industrie, pentru măsurarea calității produselor se procedează la măsurarea unor caracteristici de calitate ale produselor, precum și la determinarea unor indicatori, indici sau coeficienți ai calității.

Indicatorii calității produselor sunt expresii cantitative ale caracteristicilor acestora și arată măsura în care un anumit produs , în timpul utilizării, îndeplinește condițiile specifice destinației sale. Sistemul de indicatori ai calității produselor este format din două grupe : indicatori pentru aprecierea performanțelor calitative și indicatori pentru aprecierea lipsei de calitate.

8

Caracteristica de calitate a unui produs, proces sau sistem reprezintă trăsătura distinctivă intrinsecă a acestuia referitoare la o cerință. Măsurarea unei caracteristici de calitate constă în obținerea valorii numerice prin care se exprimă valoarea absolută a acelei caracteristici în anumite unități de măsură.

Caracteristicile de calitate ale produselor se pot grupa astfel:

;caracteristici tehnice٭

;caracteristici economice٭

;caracteristici sociale٭

;caracteristici de disponibilitate٭

;caracteristici psihosenzoriale٭

;caracteristici ergonomice٭

.caracteristici comportamentale٭

Caracteristicile tehnice reprezintă atribute indispensabile ale calității produselor care vizează concepția constructiv-funcțională, parametrii de funcționare, proprietățile fizico-chimice sau biologice etc. Exemple : densitate, randament etc.

Caracteristicile economice reflectă economic nivelul tehnic al produsului și costurile de funcționare, inclusiv cheltuielile de mentenanță.

Caracteristicile sociale vizează efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor, precum și utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra siguranței și sănătății oamenilor.

Caracteristicile de disponibilitate reflectă aptitudinea, capacitatea produselor de a-și realiza funcțiile utile de-a lungul duratei de viață a acestora, aptitudine definită prin două concepte: fiabilitate și mentenabilitate.

Caracteristicile psihosenzoriale se referă la efectele de ordin estetic, organoleptic etc. pe care produsele le au asupra utilizatorilor (consumatorilor) prin formă, culoare, gust, văz, auz, miros, sau caracteristici determinate prin senzații ( de frig, de cald, de moale, de tare).

Caracteristicile ergonomice exprimă de exemplu gradul de confort, caracteristici fiziologice sau referitoare la securitatea individului.

Caracteristicile comportamentale se referă de exemplu la curtoazie, onestitate, sinceritate etc. Au o relevanță semnificativă în estimarea calității serviciilor.

Prin compararea caracteristicilor de calitate reale, efective cu cele prevăzute în documentația tehnică, în norme și în standarde se evaluează calitatea produselor, proceselor, serviciilor etc.

9