METODE SI TEHNICI DE INTERVENTUE

TEMA 2. ANCHETA. METODE SI TEHNICI DE INTERVENTIEMetoda = n sensul utilizat n tiine i n filosofie, este un mod de cercetare, o manier de cunoatere sau de transformare a realitii; este o manier de a face un lucru urmnd anumite principii i parcurgnd nite etape ntr-o anumit ordine, imprimnd aciunii coeren i continuitate.

Tehnica = ansamblu de prescripii metodologice (reguli, procedee) pentru o aciune eficient n planul parxisului sau al refleciilor teoretice. Tehnicile sunt formele concrete pe care le mbrac metodele, fiind posibil ca una i aceeai metod s se realizeze cu ajutorul unor tehnici diferite.

Metoda - este maniera de a aciona, dar ea nu definete obiectivele de atins i valorile la care ne raportm. Metoda este un instrument pentru atingerea unor obiective prealabil definite, ea este subordonat valorilor i finalitilor postulate n teorie.

Problemele sociale legate de relatiile familiale care necesita interventia asistentului social sunt determinate n principal de familia dezorganizata, adica de familia care si-a pierdut functionalitatea normala prin aparitia unor probleme speciale ca: abandon familial, mama necasatorita, mama singura, tata singur, etc.; formele de vaduvie, divort, separare care devin si ele probleme de asistenta sociala n cazul n care acestea sunt cumulate cu probleme legate de relatiile de munca, de integrare n ansamblul relatiilor sociale sau cu probleme medico-sociale.

Metodele de lucru cu familia vor fi selectate functie de specificul problemei aparute, de sistemul de valori, norme stabilite n fiecare familie, relatii care vizeaza interactiunea dintre membrii ei. Practicienii asistentei sociale si vor axa metodologia pe o cunoastere concreta a fiecarei familii n parte.

1. ANCHETA

Una dintre metodele utilizate pe larg n asistenta sociala este ancheta. Utilizarea anchetei nu are nsa aplicatibilitate universala.

Metodele utilizate n cercetari care se efectueaza prin ancheta sociala sunt foarte variate, ncepnd de la analizele clasice asupra saraciei si mergnd pna la sondajele asupra opiniei publice, anchetele pentru planificarea oraselor, cercetarea pietei, pentru activitatea observatiei globale, etc.

Ancheta sociala constituie o metoda de baza a asistentului social n lucrul cu familia - se realizeaza numai n interesul persoanei care solicita sprijin. Ancheta sociala se ntocmeste la domiciliul persoanei n dificultate (n orice loc, n functie de situatia acestuia - la rude, vecini, cunoscuti, etc.). Se redacteaza si se semneaza de catre asistentul social care raspunde pentru cele consemnate. Pe baza anchetei sociale se ia decizia de acordare sau neacordare a sprijinului solicitat.

In limbajul comun termenul desemneaza interogarea, audierea martorilor iar in domeniul cercetarii investigatie vasta, de mari proportii. A efectua o ancheta inseamna a interoga un anumit numar de indivizi (care alcatuiesc un esantion construit anterior aplicarii instrumentelor de lucru) in scopul generalizarii rezultatelor pentru intreaga populatie. Ancheta nu urmareste surprinderea trasaturilor personale ale indivizilor ci posibilitatea de a ajunge la concluzii general valabile care pot deveni ulteior teorii.

O ancheta consta in provocarea unui ansamblu de discursuri individuale, in interpretarea si generalizarea lor. Problemele teoretice si metodologice pe care le presupune practica sa, sunt determinate de aceasta caracteristica si nu pot fi analizate decit in raport cu ea: fenomenele sociale nu pot fi reduse la ceea ce spun indivizii; pentru o analiza care raspunde exigentelor metodologice sunt necesare si alte infomatii culese prin alte metode cum ar fi experimentul, observatia si studiul documentar.

Anchetele sociale se deosebesc dupa scop, obiect, continut si sursa de informatie.

Scopul multor anchete consta n a furniza cuiva informatie. Acest cineva poate fi si un organ de stat, care este acreditat spre a lua decizii n domeniul asistentei sociale, ca: internari n unitati speciale de ocrotire sociala, alocarea unor ajutoare materiale sau n bani, rencadrarea n munca, etc.

Obiectul anchetelor este de a determina caile spre formularea ipotezelor si verificarea lor. Obiectul se concentreaza n exploatarea terenului pentru recoltarea de date n jurul subiectului propus sau stabilit.

Continutul include mai multi factori: caracteristicile demografice ale unui grup de oameni, mediul lor social, activitatile, opiniile si atitudinile lor.

Mediul social cuprinde totalitatea factorilor sociali si economici care influenteaza pe fiecare persoana, incluznd aici ocupatia si venitul, conditiile de locuit, serviciile sociale.

Sursa de informatie provine n principal din declaratiile persoanei anchetate, precum si de la scolile din raza de activitate a celui intervievat, de la dispensarul medical, organele de politie, vecini, etc.

Un model de ancheta sociala structurata, aplicata de asistentul social n lucrul cu familia, contine urmatoarele capitole: 1. Date de identificare, care includ: numele, prenumele, data si locul nasterii, actele de identificare (certificatul de nastere, buletinul de identitate); domiciliul stabil, institutia sau locul n care se gaseste n prezent persoana la care se refera ancheta sociala (n interesul careia se face ancheta sociala), scopul anchetei sociale, data deplasarii, locul deplasarii. 2. Istoricul familiei cuprinde date despre familie si relatiile ntre membrii familiei: parintii (mama, tata), numele, prenumele, vrsta, locul nasterii, starea civila, domiciliul, nivelul de scolarizare, profesia, locul de munca; numarul de frati/surori, numele, prenumele, vrsta, daca locuiesc cu parintii sau n alta parte, nivelul de scolarizare, profesia, locul de munca; aspecte juridice. 3. Venitul familiei (conditii materiale): bugetul comun al membrilor familiei (salariati sau nesalariat): se determina prin nregistrarea tuturor surselor de venit ale familiei (salarii, pensii, ajutor de somaj, ajutor social, alocatii, burse, indemnizatii, venitul realizat din proprietati si suprafete agricole); se mentioneaza daca bugetul familiei este echilibrat sau dezechilibrat; n acest ultim caz se precizeaza cauzele (de exemplu, consum excesiv de alcool, probleme de sanatate ce necesita cheltuieli pentru medicamente). 4. Starea de sanatate se specifica: daca membrii familiei prezinta probleme de sanatate si cine anume; daca ngrijirea sanatatii necesita spitalizari frecvente si cheltuieli ridicate pentru medicamente; daca sufera de boli grave, incurabile, gradul de invaliditate (daca este cazul). Toate aceste certificate de sanatate, adeverinte medicale, etc. se anexeaza, mentionndu-se data eliberarii si organul care le-a eliberat. 5. Locuinta se refera la conditiile de locuit ale familiei: dotarea locuintei (mobilata sau nemobilata); numarul de camere; suprafata camerelor; spatiul corespunzator (sau necorespunzator) raportat la numarul de persoane; conditii de ncalzire; iluminarea locuintei; starea de igiena . 6. Concluzii se refera la situatia generala a familiei conform celor constatate. 7. Propuneri se mentioneaza recomandarile investigatorului, lund n consideratie situatia constatata si masurile ce pot fi luate conform legislatiei n vigoare.

Spre deosebire de observatie (unde interventia cercetatorului este minima) si de experiment (unde cercetatorul creeaza si controleaza situatia in functiie de scopul cercetarii), ancheta este intotdeauna realizata pe teren, intr-un mediu natural in absenta oricariui tip de implicare din partea cercetatorului. Cu alte cuvinte, fenomenul studiat nu este provocat artificial in scopul cercetarii, nu este nici construit, nici controlat. Aceasta dimensiune determina un demers specific anchetei radical diferit de demersul experimental si de observatie. Chiar si in cazul anchetelor semi-experimentale forme particulare ale anchetei unde procedura urmata se apropie de experiment demersul este specific intrucit absenta interventiei la nivelul producerii, controlului si manipularii fenomenului subzista.

Metoda anchetei nu determina numai alagerea metodelor de observatie ci ansamblul procedurilor de cercetare, de la modele teoreticepina la analiza si interpretarea datelor. Fiecare faza a cercetarii prezinta caracteristici particulare ale anchetei ca metoda de cercetare. Dintre diferitele tehnici folosite in diferitele etape ale cercetarii amintim: metodele de sondaj, interviurile non directive sau directive, scalele de atitudine, analiza de continut, analiza statistica, etc. Ca metoda generala nu trebuie confundata cu formele sale dintre care cea mai curenta este sondajul de opinie.

Limite ale anchetei ca metoda sociologica Discursurile care constituie materia prima a anchetei nu sunt spontane ci sunt obtinute intr-o situatie particulara de interactiune sociala structurata in mare parte de relatia stabilita intre anchetator si anchetat. Constient sau nu, subiectul va raspunde la diferitele intrebari prin ceea ce poate si vrea sa raspunda in functie de reprezentarea pe care o are despre situatie, de propriile sale obiective, care, de cele mai multe ori, nu corespund cu cele ale cercetatorului. Un asemenea discurs nu poate fi interpretat decit prin raportare la conditiile in care a fost produs. Neutralitatea operatorului de teren sau standardizarea intrebarilor nu modifica situatia de ancheta in trasaturile ei esentiale.

Materialul cules este exclusiv verbal si prin aceasta ridica probleme legate de sens: formulrea intebarilor si analiza raspunsurilor. Trebuie sa se tina seama de diferentele determinate de categoria sociala care apar in folosirea limbajului. In faza de analiza a raspunsurilor, cercetatorul dispune de o colectie de raspunsuri individuale variate si trebuie sa obtina un discurs unic. Apar dificultati in corelarea categoriei sociale cu un tip de raspuns care este valabil si in generalizarea rezultatelor pe baza inferentei statistice.

Interogind indivizi izolati artificial, diferitele probleme sunt psihologizate intr-o anumita masura, adica reduse la aspectul lor individual. Procesele sociale se deruleaza prin iteractiuni intre organizatii, grupuri, clase sociale si institutii. Prin interogare individuala, este surprins un aspect partial si artificial decupat al procesului social cercetat.

Avantaje

Desfasurarea anchetei propriu-zise este relativ simpla deoarece completarea unui chestionar se poate face aproape oriunde, nu este necesara detinerea unei aparaturi tehnice speciale sau folosirea unor complici ca in cazul experimentului folosit in psihologia sociala.

Pentru publicarea rezultatelor si analiza raspunsurilor pot fi uneori suficiente procentele diferitelor raspunsuri la intrebari, eventual repartitia in functie de anumite variabile cum ar fi virsta, sexul, categoria socio-profesionala sau preferintele politice declarate. Simplitatea intrebarilor si analiza simpla a rezultatelor nu reduc din nu reduc din valoarea si din interesul stiintific al unei cercetari.

Constringeri practice: planul de ancheta trebuie uneori conceput in scut timp (cind trebuie inregistrate spre exemplu diferite reactii la un fenomen neasteptat), intrebarile nu trebuie sa fie numeroase daca subiesctii trebuie gasiti intr-un timp scurt ci trebuie sa fie inteligibile. Realizarea unei anchete prin sondaj spre exemplu nu este insa usoara: apar riscuri de eroare, stingacii in formularea intrebarilor, probleme legate de esantionare.

Toate cercetarile pe baza de ancheta trebuie sa se deruleze conform unui plan. Nerespectarea planului poate fi o sursa de eroare si scade din valoarea stiintifica a cercetarii. Expunerea planului nu arata numai modalitatea in care oparatiile se inlantuie ci ofera si o viziune globala asupra anchetei si a demersului pe care il implica.

Diferitele etape ale unei cercetari nu se deruleaza dupa o ordine constanta si liniara. Daca din punctul logic de vedere trebuie sa se cunoasca de exemplu mai intii populatia tinta a cercetarii inainte de analizarea rezultatelor, ordinea reala a etapelor este mai putin stricta. Tipul de analiza pentru care s-a optat orienteaza spre o metoda sau alta de cercetare si determina conceperea chestionarului. La rindul sau, metoda de interogare determina alegerea esantionului. O conditie esentiala este ca planul cercetarii sa urmeze ordinea logica.

In cadrul fiecarei etape a anchetei, diferitele operatii care o alcatuiesc reprezinta un demers de cercetare legat de utilizarea unei metode sau tehnici. Aceste puncte de reper nu determina o succesiune de etape independente. Ceea ce se realizeaza intr-o etapa este continuat in urmatoarea. Ipotezele sunt redefinite, instrumentele de lucru modificate, in functie de ipoteze. Adaptarea metodei la obiectivele cercetarii si la situatia dinn teren constituie aspectul esential al demersului de cercetare.

Cercetarea pe baza de ancheta se deruleaza in trei mari etape: etapa pregatitoare, pre ancheta, ancheta definitiva care cuprind la rindul lor mai multe operatii (Hlne Chauchat, 1990).

Faza pregatitoare corespunde elaborarii cadrului de cercetare si implica contactul cu terenul intr-o mica masura sau deloc. Subetape:

a.Analiza bibliografica si studiul documentar. Analiza bibliografica consta in recenzarea si analizarea tuturor studiilor stiintifice care trateaza subiecul de studiu ales, permitind incadrarea studiului intr-o traditie a cercetarilor pe aceeasi tema; nu prezinta particularitati specifice anchetei. Studiul documentar este specific anchetei si joaca un rol important. Scopul sau este de a oferi toate informatiile, toate datele referitoare la la fenomenul si populatia studiata. Documentele folosite pot proveni din surse diferite: statistici descriptive (sunt oferite de institutele de cercetare si prezinta caracteristicile socio-economice si demografice ale populatiei) date juridice, rapoarte oficiale, marturii, presa. Alegerea lor nu este determinata de criterii stiintifice intrucit, in principiu, nu sunt destinate a fi tratate si analizate sistematic. Informatiile pe care le ofera permit definirea cadrului sociologic in care se va derula ancheta, fiecare tip de document precizind aspecte diferite. Studiul documentar permite formularea unor ipoteze pertinente care nu corespund unor abstractii ci realitatii fenomenului studiat sau mai precis, unei abordari empirice.

b.Cadrul conceptual sau cadrul teoretic. Elaborarea lui este fundamentala si determina tipul de ancheta: empirica sau fondata pe o teorie. In cazul anchetei empirice ipotezele sunt deduse pe baza datelor, a experientei sau a rezultatelor empirice, sunt elaborate pe baza observatiei anterioare a fenomenului studiat. Conceptele utilizate nu alcatuiesc un model teoretic si chiar atunci cind sunt definite explicit lucru care nu se intimpla de fiecare data ramin izolate, relatia lor cu alte concepte nefiind definita prin nici o schema explicativa. Aceste cercetari folosesc un cadru conceptual fara a face referire la un cadru teoretic. Anchetele empirice sunt deseori descriptive, au ca scop simpla constatare a fenomenelor sociale si nu valideaza un model explicativ. In consecinta, acest tip de ancheta se adapteaza in special cercetarilor care au ca scop constatarea unor practici si alcatuiesc un dosar pe baza caruia vor fi luate decizii corespunzatoare situatiei. Permit descrierea unei populatii in functie de un aspect sau altul si acumularea de rezultate variate si detaliate. Se reproseaza acestui tip de ancheta absenta unei baze teoretice cu consecintele aferente.

Anchetele bazate pe o teorie au ca scop validarea unor ipoteze care au fost deduse pe baza unui model teoretic si prezinta avantaje atit la nivelul sistemului de interpretare general cit si la nivelul colectarii datelor, interpretarii rezultatelor. Un model teoretic permite definirea ansamblului de variabile care trebuie studiate si prin urmare colectarea datelor poate fi pregatita si efectuata in functie de analizele avute in vedere. Folosirea unui sistem de concepte si ipoteze permite la nivelul etapei de analiza a rezutatelor eliminarea anumitor scheme sau ipoteze care nu sunt pertinente lucru care nu este valabil in cazul cercetarulor empirice unde ipotezele sunt deduse pe baza materialului deja cules. In cazul folosirii unui model teoretic apare problema operationalizarii conceptelor definirea unui concept prin indicatori masurabili deoarece modelul theoretic care a fost alcatuit intr-un cadru experimental trebuie folosit intr-o situatie concreta, pe teren, intr-o cercetare prin ancheta. Operationalizarea presupune un demers de reconstructie, trecerea de la nivelul teoretic al construirii de fapte propriu metodei experimentale la nivelul empiric.

Preancheta este faza operationalizarii cercetarii teoretice. Consta in definirea legaturilor intre constructiile teoretice schema teoretica sau cadrul conceptual si instrumentelor de lucru si analiza. Pentru construirea instrumentelor de lucru trebuie sa se tina seama de caracteristicile populatiei studiate. Tipuri de instrumente: chestionare, scale de atitudine, interviuri. Pentru elaborarea unui chestionar sunt necesare doua deplasari in teren: prima consta in luarea unor interviuri, analiza lor in vederea construirii indicatorilor, analiza diferitelor informatii disponibile in vederea construirii intrebarilor si elaborarii chestionarului provizoriu, iar a doua consta in testarea chastionarului provizoriu prin aplicarea lui unor persoane care apartin populatiei de ancheta. Chestionarul final este stabilit pe baza analizei critice a rezultatelor pretestarii.

Ca regula generala, constructia unui instrument de lucru nu este posibila in absenta observatiilor de teren. Analiza nu poate inlocui nici datele unei observatii prealabile, nici testarea instrumentului in prima sa forma, contactul cu terenul fiind indispensabil.

2)Reformularea ipotezelor. Observatiile preliminare efectuate pe parcursul preanchetei conduc in general la reformularea ipotezelor. De fapt, primele ipoteze definite la finalul etapei pregatitoare a anchetei sunt de foarte multe ori vagi si insuficient ancorate in realitate deoarece sunt rezultatul unor presupuneri, consideratii generale si abstracte. Informatiile culese prin interviurile preanchetei permit precizarea, reajustarea, definirea unor noi ipotezecare nu au reiesit din analiza bibliografica si studiul documentar. Faza preanchetei se sfirseste cind instrumentele de lucru sunt definitivate si adaptate obiectului de studiu.

Ancheta definitiva este faza in care ipotezele sunt verificate este faza in care ipotezele sunt verificate sistematic. In aceasta etapa a cercetarii intrebarile la care ancheta trebuiei sa dea un raspuns sunt deja puse. Rezultatele permit rareori raspunsul la alte intrebari decit cele de plecare pentru care ancheta a fost gindita. Ancheta definitiva este compusa din mai multe operatii pentru care sunt necesare competente diferite de la statistica la informatica pentru aceeasi ancheta sau pentru anchete diferite. Sebetape:

1) Colectarea datelor consta in utilizarea sistematica a instrumentelor de lucru in conditii definite si identice pentru toti subiectii din esantion. Esantionul este definit prealabil prin procedee specifice si determina valabilitatea cu o anumita marja de eroare a rezultatelor pentru intreaga populatie. Valabilitatea rezultatelor si posibilitatea generalizarii lor depind de modelul de esantionare pentru care s-a optat pentru construirea esntionului teoretic, apoi de abaterea dintre esantionul teoretic si esantionul real, adica grupul de persoane interogat in realitate.

Pentru a construi un esntion care sa reproduca imaginea populatiei intregi, sa prezinte caracteristici asemanatoare populatiei din care este extras, exista doua metode:

Esantionarea aleatoare permite construirea unor esantioane reprezentative iar rezultatele pot fi generalizate la nivelul populatiei mari. Acest tip de esantionare corespunde cel mai bine obiesctivului general al unei anchete anume acela de a obtine prin studiul unei parti din populatie rezultate care permit estimarea statistica a valorii pe cera o iau variabilele respective la nivelul intregii populatii.

Esantionarea empirica nu este la fel de precisa ca precedenta si duce la construirea unor esantioane care nu sunt reprezentative in sensul statistic al termenului. Uneori, animite esantioane empirice cum ar fi cele pe cote cu conditia de a fi suficient de mari permit obtinerea unor rezultate de o precizie apropiata ca valoare de rezultatele obtinute in urma folosirii unui esantion aleator.

Anumite anchete nu se bazeaza pe esantioane ci pe studii de caz. Acestea sunt anchete pur calitativeadaptate studiului unor procese si analize aprofundate.

2) Testul de validitate si fidelitate al instrumentelor. Inainte de a analiza rezultatele obtinute, cercetatorul trebuie sa-si puna problema calitatii datelor culese si prin urmare a valorii metodelor utilizate, aspecte care depind de validitatea (capacitatea ei de a masura ceea ce trebuie sa masoare, adica variabilele care au fost definite inaintea operationalizarii lor) si fidelitatea (capacitatea de a masura constant un fenomen constant) metodei.

3) Codarea datelor si analizarea rezultatelor. Datele culese intr-o ancheta sunt fie calitative, fie cantitative. Datele calitative pot deveni prin aplicarea unor procedee, date cantitative. Datele calitative sunt diverse: interviuri individuale sau colective, raspunsuri la intrebari deschise sau diferite documente (decupaje din ziare sau discursuri oficiale) si sunt analizate din punctul de vedere al continutului. Metoda are la baza principiul analizei explicite a continutului prin excluderea aspectelor considerate nesemnificative si reuneste proceduri multiple adaptate diversitatii datelor prin care, dupa caz, datele pot deveni cantitative. Majoritatea anchetelor sunt cantitative, datele prezentind direct sau dupa aplicarea unor procedee forme numerice.

4) Constructia teoretica. Pentru anchetele fondate pe un model teoretic, elaborarea teoretica marcheaza punctul de plecare al cercetarii, si sfirsitul ei. Datele culese ajuta la clarificarea unor concepte si verificarea anumitor scheme care indica relatia dintre ele; situatiile particulare intilnite pe teren permit modificerea acestor scheme descriptive utilizate, redefinind relatia dintre variabile sau facind uneori necesara includerea altor variabile in analiza care nu au fost luate in considerare pina in momentul respectiv.

;

PAGE 1