ancheta epidemiologica

34
EPIDEMIOLOGIE STAGII

Upload: mihaela-mina

Post on 31-Dec-2015

134 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

medicina generala

TRANSCRIPT

Page 1: Ancheta epidemiologica

EPIDEMIOLOGIE

STAGII

Page 2: Ancheta epidemiologica

STAGIUL I

Ancheta epidemiologică înbolile transmisibile

Page 3: Ancheta epidemiologica

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ

• totalitatea investigaţiilor efectuate îndiferite grupuri de persoane

• în scopul depistării cauzelor apariţiei şievoluţiei bolilor (transmisible saunetransmisibile)

• pentru elaborarea măsurilor de prevenţieşi combatere a acestora

Page 4: Ancheta epidemiologica

OBIECTIVE1. rezolvarea urgenţelor în epidemiologie

2. cunoaşterea FR implicaţi în producerea unor maladiinetransmisibile

Exemplu: H. pylori → ulcerul gastro-duodenalChlamydia → boala ateromatoasă

3. elucidarea etiologiei multifactoriale a BNT cu extindereîn populaţie

Exemple: fumatul, HTA, dislipidemiile, obezitatea,stressul - pentru BCV

4. realizarea de prognoze asupra evoluţiei naturale abolilor transmisibile

Page 5: Ancheta epidemiologica

OBIECTIVE5. evitarea “importului” şi “exportului” unor boli transmisibile

Exemple:

- “import” pentru România

→ malaria - din Turcia

- “export” pentru România

→ TBC în cazul persoanelor ce provin din zone undeboala este ţinută sub control (ţările din Vestul Europei) şi carecălătoresc în România

6. orientarea producţiei de materiale biologice

7. îmbunătăţirea programelor naţionale şi internaţionale deprevenţie şi combatere

8. evaluarea eficacităţii măsurilor de prevenţie şi combatereaplicate în populaţie

Page 6: Ancheta epidemiologica

METODE DE REALIZARE A A.E.1. anamneza cu bolnavul şi/sau cu anturajul acestuia

2. observaţia epidemiologică → semnalarea unui fenomen înpopulaţie

3. metoda descriptivă → prezentarea detaliată a unuifenomen

4. metoda analitică → identificarea, diferenţierea şi studiereapărţilor componente ale unei probleme de sănătate cu scopulde a realiza caracterizarea ei, a populaţiei în care a apărut şia factorilor care au concurat la declanşarea fenomenuluimorbid

5. metoda analitică + biostatistica → meta-analiza =procedeu sistematic de combinare a rezultatelor unorcercetări diferite asupra aceluiaşi subiect

Page 7: Ancheta epidemiologica

METODE DE REALIZARE A A.E.5. experimentul epidemiologic → verificarea ipotezelor privind apariţia şi

evoluţia unui proces epidemiologic

6. comparaţia (istorică, geografică, populaţională – după vârstă,sex, profesie) → cunoaşterea istoriei naturale a unei boli,particularităţilor temporale şi spaţiale ale PE şi ale manifestărilor clinice

7. screeningul (triajul epidemiologic) → depistează într-o populaţieaparent în stare bună de sănătate persoanele probabil afectate de boalăpentru a fi supuse unor investigaţii suplimentare sau pentru aplicareaprecoce a măsurilor prevenţionale

8. biostatistica → asociată cu oricare dintre metodele enumerate anterior, lecreşte eficienţa în sintetizarea şi interpretarea informaţiilor obţinute

9. metoda matematică → presupune transpunerea în ecuaţii matematice aparametrilor biologici, medicali şi sociali, cu ajutorul modelelormatematico-epidemiologice

Page 8: Ancheta epidemiologica

Tipuri de anchetă epidemiologicăA. Ancheta epidemiologică operaţională

– prevenţională– de combatere (de urgenţă)

B. Anchete epidemiologice speciale (de cercetare)1. descriptive (observaţionale transversale) – lansarea ipotezelor

- cazuri raportate- serii de cazuri- studii ecologice (de corelaţie)- studii de prevalenţă

2. analitice – demonstrarea ipotezelora) observaţionale etiologice:

- caz-martor- de cohortă

b) intervenţionale – trialuri clinice

3. metaanaliza – verificarea ipotezelor4. studii de analiza deciziei – aplicarea în practică

Page 9: Ancheta epidemiologica

A. Anchete epidemiologiceoperaţionale

Page 10: Ancheta epidemiologica

I. Ancheta epidemiologicăprevenţională

• evaluează starea de sănătate a populaţiei şi riscurile lacare aceasta este expusă

• starea de sănătate → indici care se referă la:

- populaţia de (aparent) sănătoşi (ex. la angajare etc.)

- dezvoltarea fizică şi neuropsihică a copiilor şiadolescenţilor

- durata medie a vieţii (F=75,8 ani; B=68,7 ani)

• se poate efectua unic sau repetat ~ pentru aceeaşi persoană,la întreaga populaţie sau numai la un eşantion

• A.E. de tip transversal

• A.E. de tip longitudinal

Page 11: Ancheta epidemiologica

II. Ancheta epidemiologică decombatere (de urgenţă)

• stoparea evoluţiei şi lichidarea unui proces epidemiologic

• utilitate practică în bolile transmisibile

• realizată de către medicul de familie din teritoriul urban sau rural

• se adresează tuturor categoriilor de persoane din focarulepidemic:

- bolnavi cu forme tipice sau atipice de boală

- suspecţi (persoane presupuse a prezenta forme atipice sau inaparente deboală)

- purtători cunoscuţi de agenţi patogeni

- foşti bolnavi aflaţi în stadiul de convalescenţă şi la care diagnosticul s-astabilit retrospectiv

- contacţi direcţi şi indirecţi cu cazul sau cazurile index

Page 12: Ancheta epidemiologica

Etapele A.E. de urgenţă

Page 13: Ancheta epidemiologica

a) Etapa de orientare (preliminară)→ realizată de către medicul de familie

- depistarea şi diagnosticarea precoce a cazurilor de boală

- stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesuluiepidemiologic

- elaborarea şi aplicarea măsurilor antiepidemice de urgenţă

→ izolarea bolnavilor, a suspecţilor şi a posibililor contacţi

- decontaminare, dezinsecţie, deratizare

- intensificarea măsurilor de educaţie pentru sănătate a populaţiei

- informarea operativă a unităţilor sanitare ierarhic superioare,privind situaţia epidemiolgică apărută şi măsurile preliminareadoptate (declarare)

- fişa de anchetă epidemiologică de urgenţă (de raportare)

Page 14: Ancheta epidemiologica

b) Etapa de aprofundare (definitivă)→ medici de familie + epidemiologi + alţi specialişti → se

realizează A.E. definitivă şi se completează fişa deanchetă epidemiologică

– modul de izolare şi tratamentul bolnavului pe toată durata bolii

– diagnosticul definitiv al bolii şi al formei evolutive

– situaţia epidemiologică a bolnavului vindecat clinic şi externat →purtător

– dispensarizarea după revenirea în teritoriu

– modurile şi căile de transmitere a agenţilor patogeni şi eficienţamăsurilor de neutralizare a acestora → metodelor de DDD

– supravegherea epidemiologică şi clinică a contacţilor→ pe durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii respective

– evaluarea receptivităţii populaţiei (fondul imunitar etc.)

– evaluarea măsurilor de prevenţie aplicate în focar şi perifocar

– măsuri de educaţie pentru sănătate

Page 15: Ancheta epidemiologica

Metodologia desfăşurării A.E.

I. Cunoaşterea particularităţilor factorilorPE prin culegerea, prelucrarea şiinterpretarea datelor epidemiologice

II. Elaborarea măsurilor pentru lichidareaprocesului epidemiologic şi evitareareapariţiei lui

Page 16: Ancheta epidemiologica

Metodologia desfăşurării A.E.

III. Verificarea aplicării corecte a măsurilorigienico-sanitare şi anti-epidemice şi

urmărirea eficienţei lor

IV. Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică

Page 17: Ancheta epidemiologica

I. Cunoaşterea particularităţilorfactorilor PE prin culegerea,prelucrarea şi interpretarea

datelor epidemiologice

Page 18: Ancheta epidemiologica

→ se realizează prin:

convorbire (anamneză sau interviu)

observaţie epidemiologică

investigaţii de laborator

informaţii speciale

1. Culegerea datelor

Page 19: Ancheta epidemiologica

Convorbirea (anamneza, interviul)

→ obţinerea de informaţii referitoare la factoriiepidemiologici ~ de la bolnav şi/sau de la anturaj

– data probabilă şi circumstanţele contaminării

– data debutului real al bolii

→ permit stabilirea perioadei de incubaţie a bolii (retrospectiv)

– precizarea momentului infectant

» identificarea unui singur moment infectant

» uneori - mai multe momente posibil infectante

– asocieri posibile între primele simptome şi consumul dealimente, apă

Page 20: Ancheta epidemiologica

Convorbirea (anamneza, interviul)

– relaţiile cu anumite persoane din familie, rude, colectivitate,loc de muncă, mijloace de transport în comun

→ printre contacţi se poate afla sursa de agent patogen

→ contacţii receptivi - măsuri de prevenţie (vaccinare, ATB, Ig)

- călătorii efectuate

- antecedentele patologice de tip infecţios şi ce preparateimunizante a primit

→ informaţii despre receptivitate

- existenţa în ambientul bolnavului a animalelor domestice,sălbatice, rozătoare, păsări, artropode şi relaţiile stabilitecontinuu sau accidental cu acestea

→ informaţii despre sursă sau despre MCT

Page 21: Ancheta epidemiologica

Observaţia epidemiologică

• aprecierea condiţiilor igienico-sanitare alelocuinţei

• calitatea igienei corporale şi a alimentaţiei

• modul de îndepărtare a reziduurilor

• situaţia instalaţiilor tehnico-sanitare

• întreţinerea animalelor

→ în focarul epidemic / la locul de muncă / înîntreaga colectivitate

Page 22: Ancheta epidemiologica

Investigaţiile de laborator

• utile pentru:

– depistarea surselor de agent patogen

– cunoaşterea receptivităţii populaţiei

– cunoaşterea modurilor şi căilor detransmitere

Page 23: Ancheta epidemiologica

Informaţiile speciale

– situaţia topografică a localităţii

– natura solului, a surselor de apă

– reţeaua de comunicaţii

– condiţii climatice şi meteorologice

– morbiditatea, mortalitatea

– situaţia bolilor transmisibile şi a vaccinărilor

– alimentaţia, aprovizionarea cu apă potabilă

Page 24: Ancheta epidemiologica

sistematizarea informaţiile

includerea în variate documente

(FAE, tabele, grafice, schiţe, hărţi etc.)

facilitarea aplicării

măsurilor de prevenţie şi combatere

2. Prelucrarea datelor

Page 25: Ancheta epidemiologica

3. Interpretarea datelor• analiza datelor din tabelul cu persoanele diagnosticate:

- repetarea aceluiaşi nume → existenţa unui focar familial- repetarea aceleiaşi adrese → existenţa probabilă a sursei înlocuinţa sau în colectivitatea respectivă- repetarea aceluiaşi grup de vârstă → indicaţii asupra receptivităţii laboală

- menţionarea aceleiaşi profesii → caracterul profesional alîmbolnăvirii

• analiza schiţelor (hărţilor) localităţii sau a colectivităţii în care aapărut focarul epidemic

→ posibila grupare a îmbolnăvirilor în zona din apropierea sursei de apăpotabilă sau de-a lungul apei curgătoare→ informaţii asupra sursei de agent patogen, a modului şi căilor detransmitere

• datele prezentate grafic → concluzii referitoare la debut, modul deevoluţie în timp, vârful epidemiei, perioada de descreştere a acesteiaetc.

Page 26: Ancheta epidemiologica

II. Elaborarea măsurilor pentrulichidarea procesului

epidemiologic şi evitareareapariţiei lui

Page 27: Ancheta epidemiologica

1. Măsurile igienico-sanitare(comune, generale)

- recomandate de legislaţia de profil

- au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de igienăindividuală, de familie sau de colectivitate, amediului ambiental natural sau ocupaţional

Page 28: Ancheta epidemiologica

2. Măsurile anti-epidemice(de combatere, de control)

a) Măsuri faţă de bolnavi- depistarea activă şi precoce a cazurilor- izolarea bolnavilor în spital sau la domiciliu- declararea nominală sau numerică- măsuri de decontaminare, dezinsecţie, deratizare

b) Măsuri faţă de suspecţi- aceleaşi ca şi faţă de bolnavi până la clarificareadiagnosticului.

Page 29: Ancheta epidemiologica

2. Măsurile anti-epidemice(de combatere, de control)

c) Măsuri faţă de contacţi

- izolare în familie sau în colectivitate, carantinarea

- supraveghere pe durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii

- examen clinic, termometrizare

- examene de laborator

- chimio- /antibiotico- /sero- /imunoglobulino /vaccino – prevenţie

- măsuri de D.D.D.

- educaţie pentru sănătate

Page 30: Ancheta epidemiologica

2. Măsurile anti-epidemice(de combatere, de control)

d) Măsuri faţă de purtători

- evidenţa şi dispensarizarea acestora

- sterilizarea microbiologică prin diferite metode

- supravegherea

- educaţie pentru sănătate

- excludere temporară sau definitivă din diferite sectoare curisc populaţional

Page 31: Ancheta epidemiologica

2. Măsurile anti-epidemice(de combatere, de control)

e) Măsuri faţă de convalescenţi

- dispensarizare (supraveghere)

Page 32: Ancheta epidemiologica

3) Alte măsuri

- vaccinare, revaccinare în focare, perifocare sau înpopulaţie

- imunoglobulinoprevenţie şi chimioprevenţie

- testări în populaţie pentru stabilirea gradului dereceptivitate

- măsuri speciale prin sistarea temporară aactivităţii în unele unităţi de interes public

- educaţia pentru sănătate a populaţiei

Page 33: Ancheta epidemiologica

III. Verificarea aplicării corecte şi urmărirea eficienţeimăsurilor igienico-sanitare şi anti-epidemice

• se controlează modul în care fiecare cadrumedico-sanitar execută anumite activităţi(măsurile propuse) – medicul de familie şipersonalul mediu

• se stabileşte durata supravegherii speciale înfocar

→ durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii respectivedin momentul depistării ultimului caz

• data şi persoana care va realiza declararealichidării focarului, odată cu analiza acţiunilordesfăşurate (programe prevenţionale).

Page 34: Ancheta epidemiologica

IV. Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică

• fişa de anchetă epidemiologică (FAE) = documentul metodologic cel maiimportant elaborat la apariţia fiecărui caz de boală transmisibilă

• utilizată pentru culegerea informaţiilor epidemiologice, dar şi ca actmedico-legal

• stă la baza sistemului de raportare în cazul bolilor cu declarareobligatorie

• în BT ~ are 7 capitole:- date despre bolnav

- date despre sursa de agent patogen

- date despre modul şi căile de transmitere

- date despre gradul de receptivitate

- date despre intervenţia factorilor favorizanţi

- date despre măsurile elaborate

- concluzii (sursa ~ nominal/neidentificată; MCT; măsuri elaborate;durata supravegherii focarului).