tema 1 socializarea

8/17/2019 Tema 1 Socializarea

1/11

TEMA 1

SOCIALIZAREA CA PROCES DE FORMARE A IDENTITĂŢII SOCIALE (4/4 ORE)

Subiecte puse în discu ie:ț

1. Socializarea: definiţie, factori, tipuri.2. Valori şi norme sociale.3. Agen ii socializatori.ț4. Procesul socializrii:!. "ecanisme, etape i procese ale socializriiș#. Pro$lema statusurilor şi rolurilor sociale %n tratarea psi&osociologic

1. Conceptu !e "oc#$#%$&e

Socializare este un proces foarte comple', ce presupune multiple interactiuni %ntreindi(id, %n calitate de socializat si societate, %n calitate de socializator. )in perspecti(a societatii,socializarea este procesul de patrundere a noi indi(izi %ntr*un mod organizat de (iata i %ntr*oștraditie culturala sta$ilita. )in perspecti(a indi(idului, socializarea este un proces prin careanimalul uman de(ine fiinta umana si do$+ndeste un sine. Socializare %ncepe din copilarie,continua de*a lungul (ietii oamenilor si consta %n %n(atarea modului de (iata din societatea si dingrupurile din care face parte indi(idul. Prin procesul de socializare, societatea e'ercita o putereconsidera$ila asupra noilor mem$ri pe care %i %n(ata cum ar tre$ui sa se comporte. n formarea

comportamentului inter(in doua influente puternice: ereditatea si mediul social. Adeptiiinfluentei -naturale- sustin: comportamentul uman este produsul ereditatii persoanei, ereditate cucare este %nzestrat la nastere si care se afla %n afara controlului uman. onform acestui punct de(edere multe dintre caracteristicile, a$ilitatile si trasaturile de personalitate sunt dictate de-ec&ipamentul- nostru $iologic, de inteligenta %nnascuta, de structura &ormonala.

ei care sustin prioritatea mediului social asupra ereditatii arata ca fiinta umana esteadapta$ila si fle'i$ila, iar comportamentul sau este determinat de %n(atare si de contactelesociale din cadrul lungului proces de maturizare.

/ilozoful 0o&n oce sustine ca fiinta umana se naste -ta$ula rasa-, fara nici o capacitatede %ntelegere si cunoastere. l afirma ca oamenii au putine limite $iologice impuse, iar comportamentul si a$ilitatile sunt rezultatul %n(atarii din cadrul procesului de socializare. /ara adiminua importanta ereditatii, tre$uie precizat ca %n (iata noastra si, mai ales %n primii ani de(iata, contactul cu ceilalti mem$ri ai societatii este (ital.

nteractiunea sociala din aceasta perioada de (iata este esentiala pentru dez(oltareanormala din punct de (edere $iologic, psi&ic si social. /ara socializare, disponi$ilitatea omuluide a folosi si crea semne si sim$oluri ram+ne nerealizata. apacitatea omului de a %n(ata este

direct legata de capacitatea lui pentru lim$a5. n calitatea sa de (e&icul pentru cunostinte siatitudini, lim$a5ul este factorul c&eie %n crearea societatii umane. l face posi$ila depasireagranitelor limitate ale $iologicului pur, comunicarea ideilor, interactiunea sim$olica de care


2/11

depinde societatea umana. Acest punct de (edere este puternic sustinut de studii efectuate asupracopiilor lipsiti de contactul uman. ontactele umane si afectiunea au rol deose$it %n %n(atareacomportamentului uman. ipsa acestora face ca un copil sa nu poata %n(ata elementelerudimentare ale comportamentului uman, dez(oltarea sa fiind %ncetinita pentru totdeauna.

Socializarea poate fi definita ca un proces de comunicare interacti(a a (alorilor, normelor si metodelor de comportament specifice unui grup sau unei societati, desfasurat %n e(olutiaindi(idului pe parcursul %ntregii sale (ieti. Socializarea este realizata %n modalitati diferite, deoameni diferiti si %ntr*o (arietate de conte'te sociale. Socializarea poate fi deli$erata sauneintentionata, formala sau informala. Socializarea poate fi facuta %n $eneficiul celui ce urmeazaa fi socializat sau %n $eneficiul socializatorului6 deci cele doua interese pot fi compati$ile sauopuse. a urmare, socializarea poate decurge lin, proces %n care credintele, (alorile si normelesocietatii sunt internalizate de catre indi(id %n asa mod %nc+t aderenta la acestea pare a fi din

propria initiati(a. )ar socializarea poate fi aspra sau c&iar $rutala, cu reciproca a coercitiei siconflictului, fiind marcata de discontinuitati.

/iinta umana percepe influentele mediului %n raport cu modul propriu de g+ndire si deactiune. a are, totodata disponi$ilitatea de a*si structura comportamentul conform cerintelor sociale. Procesul socializarii %l formeaza pe indi(id pentru stimuli sociali si %i dez(oltadeprinderile si constiinta asumarii o$ligatiilor sociale.

7ransmiterea normelor, traditiilor, (alorilor, conceptiilor sau a modurilor de (iata de catregrup sau de catre societate urmareste integrarea indi(idului %n structurile cu o conduita adec(atascopurilor sociale fundamentale, adica asigurarea ordinii si sta$ilitatii sociale.

Socializarea nu o$liga pe indi(izi la o asimilare mecanica a normelor si (alorilor, ci ea %idetermina la o readaptare continua %n functie de conditiile specifice de diferentiere sociala.ndi(idul este pregatit astfel ca fiinta sociala cooperanta si participanta. Prin socializare omul se-califica sa fi om-. Prin socializare, insul de(ine constient de sine %nsusi, de(ine o persoanacapa$ila de cunoastere.

Asadar , socializarea este procesul prin care individul deprinde, treptat, prininteractiune cu alti semeni si participare la viata sociala, normele, valorile, gândirea si

cunostintele unei anumite culturi în care s-a nascut.

Socializarea este un proces acti( si o forma de -programare culturala- a indi(idului,materializata printr*o serie de '#n$#t$t# !e o&!#n p"##c "oc#$ "# cutu&$.

F#n$#t$te$ p"##c$ * consta %n dez(oltarea, la copil, a trasaturilor psi&ice constante princare el percepe sinele sau, propria identitate %n raport cu ceilalti semeni.

F#n$#t$te$ "oc#$$ * %nseamna formarea deprinderilor de e'ercitare corecta a status*urilor si a rolurilor sociale necesare %n integrarea sociala, tin+nd cont de faptul ca acestea sesc&im$a odata cu (+rsta, conditia sociala, profesia etc.

F#n$#t$te$ cutu&$$ * se refera la asimilarea sim$olurilor, a lim$a5ului si a (alorilor mediului de (iata, a unui model cultural.


3/11

n urma procesului de socializare, indi(idul tinde sa atinga, constient sau nu, un anumittip de personalitate propriu societatii %n care traieste. )e*a lungul timpului s*au impus diferitemodele de personalitate: %n 8recia Kalokagathon, model care promo(a ulti(a idealul armonizarii(irtutilor morale cu frumusetea fizica6 %n 9oma antica s*a impus ivis Romanus, ce %nsuma osinteza a trasaturilor ci(ice6 %n lumea moderna capitalista, self -made-man*ul, omul care se

realizeaza singur6 iar socialismul a promo(at modelul omului nou sau comunistului de omenie.

Socializarea se deose$este de alte procese psi&ologice prin care indi(idul este integrat precum: in(itatia, adaptarea, integrarea, culturala, procese ce se pot regasi %n cadrul socializarii.

F$cto# c$&e #n'uen*e$%+ p&oce"u !e "oc#$#%$&e'ista mai mulţi factori care influenţeaz procesul de socializare. i (om

prezenta succint:a) determinantul $iologicb) mediul fizic

c) culturad) e'perienţa de grupe) e'perienţa personal

a. Determinantul biologic. ste e(ident c formarea personalitţii indi(idului, ca şi procesul deac&iziţie a produselor culturii, sunt influenţate de anumite caracteristici $iologice, inclusi(ereditare. n anumit tip de temperament, anumite caracteristici afecti(e, fac ca indi(idul sasimileaze diferit şi s reacţioneze diferit la realitatea social. ste cele$ru astfel e'perimentuldesfşurat la "osco(a spre sf+rşitul (ieţii lui Stalin, %n care o mie de gemeni au fost separaţi şi

puşi s triasc %n familii diferite ;numai %ntr*un stat totalitar ar putea fi fcut un asmeneae'periment aflat cu totul %n afara unor norme deontologice genetica, ea rm+n+nd o disciplin interzis %n 9SS şi %n celelalte statesocialiste (reme de c+te(a decenii.b. Mediul fizic. "ediul fizic, ca atare, ne influenţeaz %n procesul de socializare %ntr*o msursemnificati(. Aceasta deoarece suntem permanent o$ligaţi s ne adaptm la el. ste dealtfel un

lucru ştiut faptul c oamenii care triesc %n regiunile nordice, faţ de noi, au un alt tip detemperament, alte moduri de reacţie, alte tipuri de relaţionare etc. )ac lum %n calculnormati(itatea faţ de relaţiile se'uale spre e'emplu, atunci este lesne de o$ser(at cum, merg+ndde la Sud la ?ord creşte %n general toleranţa faţ de normele restricti(e ale relaţiilor dintre se'e.)ac de e'emplu femeile %n lumea ara$ nu au (oie nici macar sa fie (zute de alţi $r$aţi, %n

?ordul %ndeprtat, la esc&imoşi, este de datoria musafirului sa ai$ relaţii se'uale cu soţia gazdei.ste %ns foarte clar c nu %ntotdeauna şi oriunde gsim acest determinism geografic, dar putemspune totuşi c el constituie un factor care influenţeaz procesul de socializare.c. Cultura. Profilul cultural al unei societţi imprim anumite caracteristici procesului de

socializare. nc din secolul trecut, %n 8ermania %n special, au fost lansate teorii care %ncercau ssurprind relaţia dintre spaţiul geografic şi profilul cultural al unei societţi. 7eoria spaţiuluimioritic a lui ucian @laga ;1B!*1B#1< este o (ariant a acestor teorii. deea de $az este %ns


4/11

aceea c putem identifica un anumit tip de profil uman pentru anumite societţi, %n realitate nuneaparat %n funcţie de factorii de relief, ci datorit %n primul r+nd culturii diferite a acelor societţi. Se ştie c italienii au un sentiment profund al familiei, c sunt mai repeziti, c ara$iisunt e'trem de credincioşi, cinstiţi, dar şi şireţi, etc. u siguranţ c aceşti predeterminanţiculturali sunt, $aza stereotipurilor , adic a acelor caracteristici pe care le acordam unor

indivizi, doar pe baza apartenenei acestora la anumiite grupuri, în cazul nostru etnice saurasiale. nii sociologi au %ncercat s surprind acest determinant de $az al profilului cultural prin termeni ca personalitate de status !i de baz"# ;al doilea termen desemn+nd profilul de $azal personalitţii oamenilor care apratin unei anumite societţi< la 9alp& inton2 ;1B3*1B!3


5/11

raporteaza %n mod diferit la cultura societatii glo$ale. )in acest punct de (edere socializarea poate fi: poziti(a ;conforma cu (alorile, normele si asteptarile sociale dezira$ile si promo(ate desocietate< si negati(a ; ;adica contra asteptarilor, (alorilor si normelor sociale generale, dar conforma cu cele ale unui grup sau ale unei su$culturi


6/11

!.2. socializare negativa.

(esocializarea * se refera la %n(atarea unui nou set de (alori, credinte si comportamentecare sunt diferite de cele anterioare. 9esocializarea presupune ca o persoana tre$uie sa se dez(etede ce este (ec&i si sa %n(ete ceea ce este nou. Irice persoana care %si sc&im$a statutul social saugrupul de apartenenta cunoaste un proces de resocializare. Acest proces este normal c+nd

indi(idul %si sc&im$a slu5$a sau de(ine parinte6 dar produce sc&im$ari dramatice atunci c+nd estesomer sau emigrant .

3. Aent## "oc#$#%$#0

Socializarea este realizata %ntr*o multitudine de forme si situatii, de numerosi agenti,dintre care oamenii, grupurile si institutiile sunt cei mai importanti.

F$,##$ este principalul agent al socializarii. a este intermediarul %ntre societateaglo$ala si copil, locul %n care se modeleaza principalele componente ale personalitatii. )esifamiliile realizeaza functii socializatoare comune, %n realitate numeroase diferente %n modul %n

care fiecare familie %si socializeaza copiii. Aceste deose$iri sunt date de tipul de societate;traditionala sau moderna


7/11

efectul socializator al grupului de prieteni si reduce influenta familiei. Socializarea din perioadascolii este o socializare dominant participati(a si anticipati(a. scoala suplineste familia %ntransmiterea componentelor culturii. Prin intermediul acestui agent de socializare culturasocietatii respecti(e %si pune amprenta sa distincti(a asupra personalitatii umane.

M#2o$cee !e co,un#c$&e !e ,$"$ tind sa de(ina, %n societatile contemporane, unul

dintre principalii agenti de socializare. "ass*media reprezinta ansam$lul organizatiilor ;radio,7V, filme, ziare, re(iste, afise etc.< care (e&iculeaza informatii catre un numar mare de oameni.fectele socializatoare ale mi5loacelor de comunicare de masa au facut o$iectul a numeroaseanalize, iar concluzia comuna a fost ca acestea s*au impus ca un influent agent socializator

pentru copii, cu efecte at+t poziti(e, c+t si negati(e, %n functie de continutulmesa5ului. misiunile 7V cu continut prosocial ofera modele comportamentale conforme cunormele si (alorile sociale, %n(at+ndu*i pe copii normele unui comportament acceptat, %n timp ceemisiunile ce propaga (iolenta induc copiilor comportamente (iolente sau accentueaza

predispozitiile agresi(e. Violenta din filme determina un comportament agresi( sau (iolent maiales la $aietii cu (+rste cuprinse %ntre *12 ani.

Socializarea nu se limiteaza doar la cei patru agenti principali amintiti. a se realizeazasi prin intermediul organizatiilor religioase, politice, asociatiilor (oluntare, %n mod difuz, deansam$lul comunitatii %n care traieste indi(idul

4. Soc#$#%$&e$ c$ ,ec$n#", !e 'o&,$&e $ pe&"on$#t+*##

Socializarea este un proces de %nsuşire şi interiorizare a normelor şi (alorilor sociale, amodelelor de comportament social.

Mec$n#",ee "oc#$#%+ sunt modelarea, !nv"#area $i controlul social%& . Modelarea social" se fundamenteaz pe trebuin#" de afiliere * una din tre$uinţele

umane superioare, manifestat %n dorinţa de a face parte dintr*un grup realiz+nd %n cadrul luiaspiraţia de autoidentificare şi autoafirmare, asigur+nd o stare de securitate, de prote5are.7re$uinţa de afiliere apare doar %n condiţiile menţinerii unor raporturi cu comunitatea uman.ontrariul ei se manifest %n fenomenul numit pri(are social J lipsirea de posi$ilitatea decomunicare cu semenii. storia cunoaşte un şir de e'emple de pri(are social a indi(izilor.

Prin modelare se formeaz a$ilitţile sociale, deprinderile, conduitele. "odelarea decurgeacti( %n primii ani de (iaţ, %n familie. )e la prinţi copiii %n(aţ prin imitare cele mai simpleacţiuni, reacţii afecti(e. a K luni %ncep s reproduc gesturi simple, la *B J gesturi maicomple'e, con(enţionale, la un an, posed+nd un sistem de reprezentri, recurg la acestea,

repet+nd comportamentele persoanelor cunoscute. )up trei ani copilul %ncepe s imiteatitudinile celor din 5ur, acestea lu+nd forma unor 5ocuri cu su$iect.2.I alt modalitate de socializare este înv"area social" ' form a %n(ţrii umane, prin

care su$iectul %nsuşeşte (alorile şi normele grupului, asist+nd la e'perienţa unor persoane,%nteracţion+nd nemi5locit cu acestea sau internaliz+nd complet modelul propus de comunitate. n

5ocul su copilul imit rolurile pe care le cunoaşte ;se'uale, profesionale, sociale etc


8/11

n (iziunea lui L.7a5fel şi 0.7urner conceptul de =grup social> reprezint o totalitate deindi(izi care se accept ca mem$ri a unei categorii sociale, %mprtşesc consecinţele afecti(e aleautodeterminrii sale şi aprecierile colecti(e ale grupului şi apartenenţei sale la el.

Prin integrarea %n grupul social, persoana suport consecinţele apartenenţei sociale,realizate %n forma unor relaţii socioafecti(e. Procesul integrati( contri$uie la identificarea

persoanei, care se desfşoar %n c+te(a etape succesi(e.*Pentru %nceput are loc autodeterminarea indi(idului, fenomen care necesit o compararecu alţi su$iecţi umani.

*9aportarea la am$ianţa social, proiectarea ctre alţii duc la acceptarea şi %ncorporareade norme, (alori, etaloane, pe care indi(idul le transform %n reguli de comportament personal şicare %nlesnesc nu numai %nţelegerea de sine, ci şi cunoaşterea de alţii şi comunicarea cu ei. Iidentificare personal puternic nu*l separ pe indi(id de grupul su. Astfel de persoane fie c auun statut %nalt, datorit calitţilor, intereselor, normelor, fie c demonstreaz un comportamentnonconformist, e'primat foarte puternic.

*)ac pentru %nceput are loc o identificare %n cadrul grupului de apartenenţ, mai apoi,

prin intermediul contactelor directe şi indirecte cu alte comunitţi persoana nu numai c seautocunoaşte şi se autoactualizeaz, ci se separ pe sine şi pe grupul su de alte entitţi sociale.

Autoidentificarea ca fenomen psi&osocial include, la r+ndul lui dou procese:identificarea personal ;person identification< şi social ;social identification, ci şi o =constr+ngere>. Prin socializare indi(idul %şia5usteaz comportamentele la cerinţele comunitţii iar societatea realizeaz o =uniformizare>, un=control> al mem$rilor ei. ontrolul este realizat prin instituirea unor criterii (aloric J normati(e.

3. P&oe,$ "t$tu"uo& 5# &ouo& "oc#$e 6n t&$t$&e$ p"#o"oc#oo#c+

Viaţa social implic neaprat o ordonare ierar&ic a mem$rilor si. Acest atri$ut socialeste definit cu noţiunea de (status)%

Statusul social este poziţia indi(idului sau a grupului %n conte'tul social şi care ţine de unşir de aşteptri de la el.

Aceast poziţie determin raporturile interpersonale şi intergrupale, sta$ileşte cadrul dedrepturi şi o$ligaţii ale mem$rilor comunitţii J fie acesta doar %n form de prescripţii sociale,sau de reglementri 5uridice, contri$uie la conştientizarea u*lui. ?egli5area statusului duce lainadaptare social, la conflict cu grupul sau comunitatea de apartenenţ. 7otodat, statusul socialeste o categorie dinamic. ndi(idul uman deţine %n acelaşi timp mai multe statusuri %n funcţie denumrul de grupuri al cror mem$ru este, iar %n interiorul formaţiunii sociale el poate a(ansa sauco$or% pe scara ierar&ic.

Statusul social al unei persoane este mai e(oluat şi mai comple' cu c+t ea particip la(iaţa şi acti(itatea mai multor micro sau macroorganisme sociale. )eci %n psi&osociologie

noţiunea de status defineşte poziţia pe care o ocup un indi(id i responsa$ilit ile lui %n una dinș țdimensiunile sistemului social su$ aspectul profesiunii, gradului de instruire, se', (+rst.


9/11

n ştiinţele socio*umane noţiunea de status cu %n eles original de poziţie, are mai multețaccepţiuni. n literatura american ;9. inton< are sensurile de poziţie social, prestigiu ;rang< şigrad de acceptare a unei persoane %ntr*un grup particular. n esenţ, statusul reprezint o serie dedrepturi şi datorii ale unei persoane care ocup o anumit poziţie %n sistemul social.

Statusul poate fi analizat pe dou dimensiuni:*ertical" ;e'prim relaţii ierar&ice


10/11

- statusuri dob,ndite - atunci c+nd acestea sunt do$+ndite ca o recunoaștere a unor eforturiiș strdanii ale persoanei.

Aceste categorii de statusuri sunt mai importante pentru sociologie dec+t cele atri$uite.. Potri(it criteriului modului de recunoa tere ale statusului, ș acestea se %mpart %n:

- statusuri care sunt ob inute prinț concurs, e'amene, alegere i sunt recunoscute prin acte

oficiale de ctre conductorii ierar&ici ai grupurilor sociale6- statusuri informale ;sau neoficiale


11/11

Statusurile influenţeaz şi asupra sistemului de (alori. Societatea statueaz anumitemodele de (alori iar su$iecţii care primesc un status nou % i asum implicit şi sistemul de (alorișstatuat. Via a antreneaz permanent o modificare a sistemului nostru de (alori. Astfel estețsituaţia adolescentului care de(ine adult, a celi$atarului care se cstoreşte, a salariatului carede(ine conductor s.a.

Conflictul de rol si ambiguitatea rolului

n status se e'prim adeseori prin mai multe roluri sociale. )up unii autori ;9. "erton,9. @ales< aceluia i status %i pot corespunde mai multe roluri. )up alţii ;9. inton, 8ross,ș"ason< fiecrui status %i corespunde un rol. ns cea mai mare parte a autorilor respingcoresponden a pur şi simpl intre cele dou concepteț . nui status particular, cel de mama, de

pild, %i corespunde in fapt, mai multe roluri. Astfel o profesoar se poate afla in situaţia in cares ai$ ele( pe propriul su fiu şi s %i aplice regulamentele şcolare şi in cazuri limit de a$ateridisciplinare. Aici cele dou roluri de mam şi profesoar su$ raportul aşteptrilor se afl in starede conflict a rolului.

Conflictul de rol apare intre o persoan anume, mem$r a grupului social care intr+nd %nrela ii cu ceilal i mem$rii ai grupului, a(+nd un anumit status social i nu reu e te din anumiteț ț ș ș ș

moti(e s 5oace ;sau s* i %ndeplineasc< rolul asociat statusului pe care*1 posed. )e cele maișmulte ori solu ionarea conflictului de rol se rezol( prin retragerea statusului de inut deț ț

persoan. *mbiguitatea rolului reprezint neclaritatea din partea persoanei, care de ine un anumitț

status social in cadrul grupului cu pri(ire la modul in care tre$uie s se comporte.9igiditatea de rol reprezint ttransferarea comportamentului persoanei specifice unui

statut social %n alte

tema 1 socializarea

Documents