tehnologii ecologice de cultivare a legumelor

5/19/2018 Tehnologii Ecologice de Cultivare a Legumelor

1/43

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRICULTURA SI

HORTICULTURA

SPECIALIZARA: CONSULTANTA SI MANAGEMENT

IN AGRICULTURA

Tehnologii ecologice de cultivare a legumelor

MASTERANZI:

VADUVA PAULA

MARINCA VALENTIN

MUNTEANU IULIAN


2/43

1

CUPRINS

INTRODUCERE...3

CAPITOLUL I IMPORTANTA LEGUMELOR.4

1.1. Importanta nutritiva a legumelor.....41.2. Importanta economica a legumelor.6

CAPITOLUL II ECOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE.8

2.1. Factorul lumina...8

2.2. Factorul temperatura.10

2.3. Factorul apa......102.4. Factorul hrana...12

2.5. Factorul aer...12

CAPITOLUL III PREGATIREA TERENULUI PENTRU CULTURILE DE

LEGUME IN OGOR PROPRIU.....13

3.1. Lucrari de pregatire a terenului executate toamna....13

3.2. Lucrari de pregatire a terenului executate primavara...15

CAPITOLUL IV INFIINTAREA CULTURILOR LEGUMICOLE..17

4.1. Infiintarea culturilor legumicole prin semanat direct...17

4.1.1. Epoca de semanat..17

4.1.2. Adancimea de semanat..18

4.1.3. Norma de samanta la hectar..194.1.4. Metode de semanat20

4.2. Infiintarea culturilor prin plantarea rasadurilor22

4.2.1. Epoca de plantare a rasadurilor.23


3/43

2

4.2.2. Adancimea de plantare a rasadurilor.24

4.2.3metode de plantare a rasadurilor..24

CAPITOLUL V LUCRARI DE INGRIJIRE LA LEGUME..26

5.1. Lucrari generale de ingrijire.26

5.1.1. Completarea golurilor26

5.1.2. Afanarea solului si distrugerea crustei...27

5.1.3. Mulcirea solului.27

5.1.4. Musuroirea.28

5.1.5. Combaterea ecologica a buruienilor din culturile de legume29

5.1.6. Combaterea ecologica a bolilor sin culturile de legume32

5.1.7. Combaterea ecologica a daunatorilor din culturile de legume..34

5.1.8. Irigarea culturilor legumicole35

5.1.9. Fertilizarea in legumicultura ecologica.35

5.2. Lucrari speciale de ingrijire..37 5.2.1. Copilitul.37

5.2.2. Ciupitul..38

5.2.3. Carnitul..38

5.2.4. Sustinerea plantelor...38

5.2.5. Raritul39

5.2.6. Etiolarea partilor comestibile40

5.2.7. Protejarea culturilor contra brumelor40

5.2.8. Combaterea grindinei41

BIBLIOGRAFIE.42


4/43

3

INTRODUCERE

Agricultura ecologica finalizeaza conceptul general al unei alternative

posibile pentru viitor in ecosistemele sale, dar ea contine si elemente proprii,

originale. In primul rand ea asigura integritatea lanturilor trofice si pastreazaintacta stabilitatea ciclurilor biogeochimice pentru pincipalele elemente ale

fertilitatii solului.

In agricultura ecologica se opereaza cu elemente de finete la aplicarea

tehnologiilor, pe baza cunoasterii profunde a biologiei plantelor cultivate si a

relatiilor cu mediul ambiant. De asemenea se pune accentul pe alegerea unor soiuri

mai adaptabile la clima si sol, pe crearea de soiuri rezistente genetic la boli, pe

selectia severa a materialului semincer si saditor si a sistemului de cultura mai

putin poluant si energofag. O atentie deosebita se acorda protectiei antiparazitare

integrate, activandu-se antagonistii naturali ai daunatorilor, reducand drastic

folosirea pesticidelor.

Prioritar in demersul de ecologizare a agrosistemelor este conversia

sistemelor tehnologice conventionale la cele ecologice, avand drept baza structure

si modele de cultivare ecologice, formate din secvente viabile si adecvate pentru

diferitele zone ecologeografice, in vederea obtinerii de produse legumicole cu

valoare adaugata mare.

Cultura legumelor este o importanta sursa de poluare locala complexa

(camp, sere, solaria) cu pesticide si ingrasaminte. Substantele poluante ajung in

apele de suprafata prin parcurgerea altor circuite decat in cazul culturilor agricole.

Reducerea consumului de fungicide, erbicide si ingrasaminte chimice va

contribui la prevenirea poluarii mediului, a plantelor si a recoltei. Cercetarea

stiintifica si in general, opinia publica, mai ales in ultimii ani, s-a dovedit a fi

sensibila la problemele mediului inconjurator si a sanatatii oamenilor.

In ultimul timp au aparut numeroase lucrari stiintifice si de informare, care

pledeaza pentru extinderea legumiculturii ecologice, in vederea protejarii mediului,

pastrarii echilibrului natura, mentinerea fertilitatii solului, obtinerea unor produse

valoroase din punct de vedere biologic si igienic, care sa nu afecteze sanatatea

consumatorilor.


5/43

4

CAPITOLUL I

1.

IMPORTANTA LEGUMELOR

1.1 IMPORTANTA NUTRITIVA A LEGUMELOR

Speciile legumicole cultivate pe glob, in jur de 250, sunt plante cultivate de

la care se consuma diefrite parti morfologice reprezentate de: radacini, tulpini

tuberizate, bulbi, Frunze, muguri, lastari, inflorescente, fructe, seminte si carepoarta denumirea generic de legume.

Valoarea alimentara a legumelor este data de continutul ridicat in substante

biocatalizatoare, vitamine si saruri minerale si de particularitatile lor dietetic

deosebite.

Legume se pot consuma in stare cruda, preparate, murate, congelate,

conservate, deshidratate, contribuind la diversificarea alimentatiei, dar in mod

deosebit la efectul favorabil asupra sanatatii omului.

Efectul favorabil al consumului de legume asupra organismului uman consta

in:

hidratarea organismului prin continutul ridicat in apa (75-97%)

stimularea activitatii sistemului muscular datorita hidrocarburilor

simple direct asimilabile (zaharuri simple, glicogen, inulina, s.a.)

aportul de aminoacizi vitali (leucina, izoleucina, lizina, triptofan,

histidina, metionina, alanina, fenilamina, etc.) reducerea grasimilor

alcalinizarea plasmei sanguine

sustinerea procesului de calcifiere si sporirea activitatilor prin aportul

de saruri minerale

blocarea activitatii bacteriilor de fermentatie


6/43

5

stimularea functiilot organelor interne

mentinerea permeabilitatii membranelor celulare

marirea capacitatii de adaptare a organismului

neutralizarea acidiatii gastrice, determinate de consumul alimentelor

bogate in proteina (paine, carne, oua), prin continutul ridicat inelemente minerale bazice (Ca, K, Na, Mg, Fe, etc.

stimularea poftei de mancare

Comparativ cu alte alimente, se constata ca legumele au o valoare calorica

mai scazuta datorita proportiei reduse de protide, lipide si hidrati de carbon, dar

prezinta un continut mult mai bogat in vitamine si saruri minerale ceea ce le

confera de fapt si importanta alimentara deosebita.

Pe langa continutul in vitamine si saruri minerale, legumele mai contin acizi

organici (lactic, malic, oxalic), uleiuri eterice, glucozizi, pigmenti, substante

fitoncide, etc.

Toate speciile legumicole se pot considera si plante cu efect medicinal,

datorita continutului ridicat in fitoncide, uleiuri eterice, vitamine, glicozizi, etc.

fiind cunoscute proprietatile lor terapeutice din cele mai vechi timpuri si

reactualizate in present de medicina naturista.


7/43

6

1.2 IMPORTANTA ECONOMICA A LEGUMELOR

Sub aspect economic, legumicultura detine pe plan mondial 2% din

suprafata Agricola, participand la realizarile valorice din ansamblul agriculturii cu

cca. 30%, date statistice care subliniaza eficienta economica deosebit de ridicata a

acestei ramuri, in economia intregului system al agriculturii.

Importanta economica a culturii legumelor rezida si din faptul ca acestea

permit o folosire intensiva a terenului. Se apreciaza ca 1 ha de legume cultivate in

camp echivaleaza cu 112 ha grau, 1 ha de legume cultivate in solaria echivaleaza

cu 150 ha de grau, iar 1 ha de legume cultivate in sere echivaleaza cu 200 ha de

grau.

Prin cultura legumelor se obtin productii foarte ridicate la unitatea de

suprafata. La cultura legumelor in camp se pot obtine frecvent productii de peste

30t/ha, la cultura in solaria 50-70 t/ha, iar la cultura in sere, 80-120 t/ha. La unele

specii si in sisteme intensive de cultura (hidroponica) se pot obtine productii de

peste 300 t/ha. Un alt aspect de importanta economica se refera la faptul ca prin

cultura legumelor se asigura o mai buna valorificare a terenurilor decat prin multe

alte culture, datorita posibilitatilor de efectuare, pe scara larga, a succesiunilor, atat

la cultura in camp liber, dar mai cu seama la cea protejata.

Cultura legumelor constitue o sursa importanta de venituri pentru unitatile

cultivatoare si in gospodariile populatiei. Exportul de legume adduce venituri mari

tarii noastre, favorizand dezvoltarea comertului exterior cu alte tari. Se exporta in

mod curent: tomate, castraveti, ardei, vinete, ceapa si conserve diferite.

Consumul de legume in kg / an / cap de locuitor, constituie un indicator de

apreciere a nivelului de trai al populatiei unei tari, aspect care reiese foarte evident

din datele statistice ale F.A.O. care arata ca acesta este, in medie, de 120,8 kg inU.E. (Italia cu 173,2 kg, Franta cu 123,3 kg, etc.), de 121,1 kg in S.U.A, de 105,8

kg in Asia, de 48,8 kg in Africa si 44,2 kg in America Centrala (Brazilia 38,6 kg).

Legumele constituie o importanta sursa de materii prime pentru industria

conservelor. Aceasta a dat posibilitatea de a se dezvolta intreprinderi mari,

integrate, de producere si industrializare a legumelor si fructelor. Prin faptul ca in


8/43

7

industia legumelor se realizeaza un flux continuu de productie, pe intregul an

calendaristic, se creeaza posibilitatea repartizarii armonioase a fortei de munca,

micsorandu-se caracterul sezonier al lucratorilor. In plus, prin valorificarea

esalonata a productiei pe tot parcursul anului se creeaza un echilibru dinamic intre

venituri si cheltuieli.


9/43

8

CAPITOLUL II

2.

Ecologia plantelor legumicole

Lumina, caldura, apa, aerul si hrana sunt cei cinci factori abiotici, numiti si factori

de vegetatie, obligatorii, indispensabili si de valoare egala. Acestia sunt in

interdependenta unul cu altul, determinand productia de legume.

In caz de restrictie, a unui sau mai multor factori de vedetatie, se creeaza o

anumita ierarhizare (prioritate) a rolului si importantei acestora pentru cresterea si

dezvoltarea plantelor legumicole, corespunzatot evolutiei filogenetice si conditiilor

mediului ambiant.

In timpul eevolutiei ontogenetice, speciile legumicole prezinta cerinte

diferite fata de factorii de vegetatie, iar fiecarei fenofaze ii corespund anumite

niveluri specifice , a caror cunoastere si posibilitati de asigurare in optim,

fundamenteaza masurile tehnologice necesare pentru realizarea productivitatii

biologice.

Cunoasterea limitelor de actiune a factorilor de mediu asupra proceselorfiziologice si biochimice din plante creeaza posibilitatea dirijarii cu deosebita

atentie a acestora. In conditiile practicarii culturilor protejate, numai prin corelare

armonioasa a factorilor de vegetatie, se poate asigura valorificarea superioara a

potentialului productive al speciilor, respective al cultivarelor.

2.1FACTORUL LUMINA

Lumina este un factor deosebit de important, deoarece prin parametric sai

specifici, intensitate, durata de actiune, compozitie spectral, imfluenteaza

fotosinteza si celelalte procese fiziologice care stau la baza formarii si acumularii

masei biologice, cat si in desfasurarea morfogenezei, directionand intregul proces

de dezvoltare al plantei.


10/43

9

Plantele legumicole manifesta fata de lumina cerinte particulare, ca urmare a

originii ecologeografice si a evolutiei lor filogenetice, cu importanta deosebita

pentru practica productive. Numai prin buna cunoastere a pretentiilor speciilor

legumicole fata de radiatia luminoasa, se poate asigura nivelul optim prin aplicarea

de masuri tehnologice corespunzatoare, atat la culturile in camp, cat si la cele dinspatii protejate (sere, solaria, rasadnite, etc.)

Plantele legumicole manifesta cerinte diferite fata de intensitatea luminoasa,

in functie de zona de origine si evolutia filogenetica, astfel:

specii legumicole cu cerinte reduse , pot fi cultivate primavara

devreme, toamna tarziu sau iarna.( Stevie, macris, ceapa de iarna,

sfecla pentru Frunze, mazarea etc.)

specii legumicole cu cerinte medii precum spanacul, salata, ridichiilede luna, morcovul, telina, etc. Aceste specii se pot cultiva primavara

devreme sau pe terenuri cu expozitii N-E sau N-V, la altitudini mari si

in zonele nordice ale tarii.

speciile legumicole cu cerinte mari sunt plantele originale din zonele

geografice sudice: tomatele, ardeii, vinetele, castravetii, fasolea, etc.

se cultiva in regiune cele mai favorabile sin sudul si sud-vestul tarii,

pe terenurile cu expozitie sudica, dar si in sere si solaria.

In functie de cerintele pe care le manifeste fata de lungimea zilei, plantele

legumicole se grupeaza astfel:

plante de zi scurta provin din regiunile tropicale si subtropicale sisolicita o fotoperioada de pana la 12 ore. Din aceasta grupa fac parte

tomatele, aedeii, castravetii, dovleceii, pepenii galbeni si verzi, fasolea

etc.

plante de zi lunga sunt originale din zone temperate si necesita ofotoperioada de 15-18 ore/zi, situatie in care planele infloresc mai

repede si mai abundent. Din aceasta grupa fac parte spanacul, ceapa ,

salata, morcovul, telina, etc.

plante neutre sunt indiferente la lungimea zilei si pot creste inconditii optime, atat vegetative, cat si generativ, in orice situatie de

fotoperioada.


11/43

10

2.2 FACTORUL TEMPERATURA

Temperatura conditioneaza toate procesele biochimice si fiziologice ale

organismelor vegetale: fototsinteza, respiratia, transpiratia, absorbtia si circulatia

sevei prin planta, formarea si acumularea substatelor de rezerva, morfogeneza, etc.

Fiecarei specii legumicole ii este caracteristica o anumita temperatura

minima, optima si maxima. In functie de cerintele fata de temperatura, plantele

legumicole se pot clasifica in trei categorii: rezistente, nepretentioase si

pretentioase la temperaturi scazute.

Specii legumicole rezistente la temperaturi scazute sau negative se

caracterizeaza prin temperaturi minime de 0-1C, optime de 12-150Csi maxime de 20-240C. in aceasta grupa snt incluse plantele perene:

hrean, leustean, stevie, sparanghel, s.a.

Specii legumicole putin pretentioase la caldura se caracterizeazaprin temperaturi minime de 2-50C, optime de 15-200C si maxime de

20-250C. In aceast grupa intra: mazarea , bobul, morcovul,

pastranacul, telina, ridichiile, ceapa, etc.

Specii legumicole pretentioase la caldura, numite si termofile - se

carcaterizeaza prin temperaturi minime de 8-150

C, optime de 22-300

Cshi maxime de pana la 400C. Plantele termofile sunt: fasolea, tomatele,

ardeii, vinetele, castravetii, dovleceii, pepenii, etc.

In timpul perioadei de fructificare, cerintele plantelor legumicole fata de

temperatura, necesita valori termice la limita superioara optimului armonic.

2.3 FACTORUL APA

Apa este esentiala in cresterea si dezvoltarea plantelor. Ea regleaza

temperatura tesuturilor prin transpiratie si evaporatie; este mediul a reactiilor de

oxidare, reducere; usureaza absorbtia si circulatia sevei prin vasele conducatoare;


12/43

11

formeaza solutia solului si transporta substantele minerale si pe cele de sinteza in

planta, etc.

Plantele legumicole prezinta particularitati morfologice si fiziologice

distincte in ce priveste sistemul radicular, precum si cerintele fata de apa ca urmarea conditiilor pedoclimatice in care a avut loc filogeneza lor.

In functie de caracteristicile sistemului radicular si a indicatorilor fiziologici,

speciile legumicole se pot grupa in patru categorii privind absortia, respectiv,

consumul de apa:

Specii legumicole cu absorbtie slaba si consum redus, prezinta sistem

radicular slab dezvoltat cu capacitate mica de aprovizionare cu apa,

iar suprafata foliara este redusa. Acestea sunt:ridichiile de luna,

mararul, ceapa, usturoiul, etc.

Specii legumicole cu absobtie buna si consum redus, la care radaciile

sunt bine dezvoltate, pivotul patrunde in sol la adancimi mari, iar

frunzele prezinta diferite carcateristici morfo-anatomice care le da

posibilitatea de a-si micsora pierderile de apa prin transpiratie. Din

aceasta grupa fac parte: morcovul, pastarnacul , tomatele, porumbul

zaharat, etc.

Specii legumicole cu absorbtie slaba si consum mare au un sistem

radiculat slab dezvoltat cu posibilitati reduse de aprovizionare cu apa

si aparat foliar bogat. Grupa curpinde: salata, spanaca, praz, varza,

conopia, mazare, etc.

Specii legumicole cu absortie buna si consum mare, au radacini bine

dezvoltate, buna capacitate de aprovizionare cu apa si aparat foliar

bogat ce inregistreaza pierderi relativ mari prin transpiratie: sfecla,

catoful, dovlecelul, pepenii, etc.


13/43

12

2.4 FACTORUL HRANA

Necesarul de hranaal plantelor se asigura atat prin intermediul radacinilor

din solutia solului, nutritia radiculara, precum si prin frunze, nutritia

extraradiculara. Cerintele plantelor fata de cantitatile si raporturile dintre

elementele minerale sunt variate, in functie de originea ecologeografica si evolutia

filogenetica, astfel ca fiecarei specii legumicole ii corespunde un anumit nivel al

optimului bioogic inscris in codul genetic. Depasirea sau insuficienta valorilor

provoaca perturbari in metabolismul plantelor punand in pericol viata lor.

2.5 FACTORUL AER

Aerul , alaturi de ceilalti factori de vegetatie, prin compozitia sa chimica,

dar si prin miscarile sale conditioneaza cresterea si dezvoltarea plantelor.

Dioxidul de carbon se gaseste in aerul atmosferic in proportie de numai

0,03%. In procesul de fotosinteza, plantele verzi sintetizeaza alaturi de apa si saruri

minerale, folosind energia luminoasa, substantele organice simple, care suntutilizate mai departe ca baza la crearea substantelor complexe.

Oxigenul este eliberat de catre plantele verzi in procesul de fotosinteza si

utilizat in procesul de respiratie. Intensitatea respritatiei variaza in functie de

specie, iar in cadrul acesteia, de soim fenofaza, oraganul mofologic, etc.,

constatandu-se ca acest proces este mai intens in faza de germinare a semintelor.


14/43

13

CAPITOLUL III

3.

PREGATIREA TERENULUI PENTRUCULTURILE DE LEGUME IN OGOR PROPRIU

Cuprinde o serie de lucrri care au drept scop pregtirea patului germinativoptim pentru germinarea seminelor sau pentru prinderea rsadurilor. Lucrrile de

pregtire a terenului se execut att toamna ct i primvara.

3.1

LUCRARI DE PREGATIRE A TERENULUI EXECUTATETOAMNA

Desfiinarea culturii anterioare se execut prin ndeprtareasistemului de susinere (araci, spalieri i srme folosite la susinerea culturilor cutalie nalt) i transportarea i depozitarea n magazii, oproane etc., strngerearesturilor vegetale (care prin dimensiuni mpiedic efectuarea lucrrilor de

pregtire a patului germinativ) n grmezi, ncrcarea i transportul n locuri

special amenajate pentru compostare, tocarea resturilor vegetale de talie mare(provenite de la culturile semincere), strngerea i transportul la unitilezootehnice a resturilor vegetale de varz, conopid, mazre, sfecl etc., sauncorporarea direct n sol a resturilor vegetale provenite de la speciile legumicole

cu talie mic (verdeuri), prin discuirea o dat sau de dou ori, n funcie decantitatea acestora. Dac n cultur au fost sesizate focare de infecie cu diveriageni patogeni sau cu duntori, resturile vegetale se strng separat i se transportcu atenie n locuri special amenajate, pentru a evita extinderea atacului.

Nivelarea de ntreinerese execut dup fiecare ciclu de cultur, nscopul reducerii denivelrilor datorate metodei de aplicare a udrilor prin brazde, aschemei de modelare a terenului i lucrrilor de ngrijire aplicate. Se execut oafnare superficial a solului cu grapa cu discuri, la 10-12 cm, nivelarea folosindnivelatorul NT - 2,8 + U650 M, NM - 3,2 + U650 M sau NMS - 3,2 + 650 M saugrapa cu discuri cu bar de netezire, asigurnd o bun uniformizare a terenului i o

pant de 1-3.


15/43

14

Dac terenul prezint denivelri, exist riscul bltirii apei n anumite locurisau insuficienei apei, care determin o dezvoltare neuniform a culturii, cuimplicaii negative asupra produciei.

Fertilizarea de baz se execut cu ngrminte organice care semprtie pe suprafaa solului n aceeai zi n care se face artura. Se aplica in cantiti diferite n funcie de tipul de sol, gradul de fertilitate, indicele de azot,specia cultivat i producia planificat. Gunoiul de grajd, dup ce a fostmprtiat pe sol, trebuie ncorporat n sol la 28-30 cm, n caz contrar pierder ilede azot pot fi de cir ca 30% din azotul total.

Artura adncse execut n scopul mbuntirii structurii solului,ncorporrii ngrmintelor i resturilor vegetale, pentru aerisirea solului n

profunzime, uurarea ptrunderii rdcinilor plantelor n sol pentru a seaproviziona cu ap i hran, infiltrarea apei n sol, mbuntirea regimului deoxigen i combaterea buruienilor. Se execut cu plugul PP 4-30 sau cu plugulreversibil, n agregat cu tractorul U-650, la adncimea de 28-30 cm. Artura de

baz se las n brazd "crud" dac pe terenul respectiv se cultiv speciilegumicole mai pretenioase fa de cldur care nu necesit pregtirea imediat aterenului. Iarna sub influena variaiilor mari de temperatur, a ngheului idezgheului repetat, se mbuntete structura solului, circulaia apei i a aeruluin straturile mai profunde, cu influene pozitive asupra creterii plantelor.

La speciile care se cultiv primvara devreme care sunt puin pretenioase fa decldur, pregtirea terenului se face n cea mai mare msur toamna, pentru apermite nfiinarea culturilor primvara devreme.


16/43

15

3.2 LUCRARI DE PREGATIRE A TERENULUI EXECUTATE

PRIMAVARA

Se execut lucrri de pregtire a patului germinativ, tiind c seminele delegume sunt n general mici (cu unele excepii), puterea de strbatere este maislab, comparativ cu alte specii de cultur, necesitnd o mrunire foarte bun aterenului pe ntreaga adncime de semnat i nu numai. Pregtirea patuluigerminativ se declaneaz imediat ce terenul este scurs, svntat i permite intrareautilajelor, i const n:

Mrunirea terenului se face difereniat, n funcie de epoca de

nfiinare a culturilor. Astfel, pentru culturile care se nfiineaz primvara foartedevreme (nceputul lunii martie), artura se grpeaz cu grapa cu coli reglabili cubar de nivelare (GCN - 1,7 + U 650), prin dou treceri, sau se folosetecombinatorul C-3,9 sau C-6,5 echipat cu organe tip dalt (fr rsturnarea

brazdelor), n cazul n care terenul prezint denivelri. Pentru culturile care senfiineaz ceva mai trziu (sfecl, tomate, fasole), terenul se pregtete folosindcombinatorul G-6,5 sau CPGC4, cu organe de tip dalt, dac terenul nu este preamburuienat. Cnd terenul prezint un grad mai ridicat de mburuienare, organeletip dalt se nlocuiesc cu cele tip sgeat, pentru tierea buruienilor i mrunireaterenului n acelai timp. Pentru culturile care se nfiineaz mai trziu (sfritul

lunii aprilie, nceputul lunii mai), terenul se menine afnat i curat de buruieni,prin lucrri repetate de grpare (2-3), folosind grapa cu coli cu barde netezire saucombinatorul C-3,9 cu grapa elicoidal n locul roilor, perpendicular pe grpareaanterioar. Prima lucrare de mrunire a solului se execut la 10-12 cm, a II-a la 8-10 cm, iar a III-a la 4-8 cm adncime.

Modelarea soluluiconst n realizarea unor straturi nlate, separatede rigolele prin care circul apa i utilajele pentru executarea lucrrilor de ngrijirea culturilor. Modelarea terenului se execut manual cu sapa pe suprafee mici,limea stratului fiind de maxim 1,5 m. Mecanizat se execut pe suprafee mari,folosind agregatul AMFS- 4,5 + tractorul U 650, realiznd brazde cu limea lacoronament de 104 cm, limea rigolei la suprafaa solului de 46 cm i distana de150 cm ntre axele rigolelor. La o trecere, se realizeaz 3 straturi nlate.


17/43

16

fig.1

Scheme de modelare a solului cu limea la coronament de: a)104 cm; b) 94 cm

;c) 50 cm

Modelarea terenului se execut de regul primvara, cu cteva zile nainteanfiinrii culturii, dar se poate executa i toamna, la speciile legumicole care secultiv primvara foarte devreme (varz, conopid, spanac, gulioare etc.), pentru cstratul nlat se svnt mai repede i permite nfiinarea culturii mai devreme dectpe terenul nemodelat.


18/43

17

CAPILOLUL IV

4.

INFIINTAREA CULTURILOR LEGUMICOLE

4.1 INFIINTAREA CULTURILOR LEGUMICOLE PRIN

SEMANAT DIRECT

Se practic la multe specii legumicole precum: mazrea, fasolea, bamele,morcovul, ptrunjelul, pstrnacul, loboda, ridichea, sfecla etc

4.1.1 EPOCA DE SEMANAT

Se stabilete n funcie de cerinele plantelor fa de factorii de mediu, nspecial fa de temperatur, de condiiile climatice ale anului respectiv i de

perioada de valorificare a produciei.

Se disting 3 epoci de semnat i anume: epoca de primvar, epoca de variepoca de toman.

Epoca de primvarncepe imediat ce terenul se svnt i se poate lucra idureaz pn cnd n sol se acumuleaz o temperatur minim de 15-16C.Cuprinde mai multe etape (urgene) i anume:

prima jumtate a lunii martie, cnd temperatura din sol atinge valori

de 2-3C (n mustul zpezii), se seamn speciile legumicole puin pretenioase la

temperatur ca: mazrea, bobul, morcovul, ceapa ceaclama, spanacul, loboda,ridichile de lun, ptrunjelul, salata etc.;

a II-a jumtate a lunii martie-nceputul lunii aprilie, cnd temperatura

n sol atinge 5-6C i se seamn sfecla roie, mrarul; a II-a jumtate a lunii aprilie cnd n sol temperatura ajunge la 10-

12C, se seamn tomatele (pentru culturile nfiinate prin semnat direct), fasolea,porumbul zaharat;


19/43

18

nceputul lunii maicnd n sol temperatura nregistreaz valori de 14-16C, se seamn castraveii, dovleceii, pepenii galbeni i verzi, iar bamele cnd seacumuleaz o temperatur de peste 16C, fiind cele mai pretenioase fa de acestfactor.

Epoca de var. Vara se nfiineaz culturile succesive de legume ale crorpri comestibile se recolteaz toamna. Semnatul se execut n dou etape:

prima etap, care cuprinde luna iunie i jumtate din luna iulie, cndse seamn castraveii de toamn, fasolea de toamn, ridichiile de iarn, sfeclaroie etc;

a II-a etap este n prima jumtate a lunii august, cnd se seamnspanacul i salata.

Epoca de toamn.nfiinarea culturilor toamna are n vedere obinerealegumelor extratimpurii, primvara urmtoare foarte devreme. Aceste culturi(salat, spanac) se seamn n perioada 15 septembrie-15 octombrie, pentru ca

plantele s ierneze n faza de rozet i s reziste peste iarn. Altele (ceapa,morcovul) se seamn la sfritul lunii octombrie-nceputul lunii noiembrie (dactimpul permite), pentru iernare n stadiul de smn, iar primvara, cnd condiiilede mediu permit, se declaneaz procesele de germinare i de cretere a plantelor.

4.1.2 ADANCIMEA DE SEMANAT

Este specific fiecrei specii legumicole i este influenat de mrimeaseminelor i de puterea de strbatere a acestora prin stratul de sol. Cu ct osmn este mai mare, cu att adncimea de semnat este mai mare, pentru c

puterea de strbatere este mai mare i invers. De asemenea, adncimea de semnateste condiionat de textura solului, de epoca de semnat, de calitatea patuluigerminativ i de umiditatea solului.

n general, seminele mici se seamn la 1-2 cm, cele mijlocii la 2-3 cm, iarcele mari la 4-5 cm. Pe solurile uoare, adncimea de semnat este mai mare dect

pe cele mai grele; pe solurile cu umiditate sczut semnatul se execut mai adnc,


20/43

19

pentru evitarea deshidratrii seminelor; pe terenul mai slab pregtit, adncimea desemnat este mai mic dect pe un teren foarte bine pregtit. La semnturile detoamn, adncimea de semnat este mai mare, comparativ cu semnturile de

primvar pentru aceeai specie etc.

4.1.3 NORMA DE SAMANTA LA HECTAR

Reprezint cantitatea de semine folosit la unitatea de suprafa, careasigur o desime optim a culturii. Este diferit de la o specie la alta, de sistemulde cultur, de calitatea seminelor, de epoca de semnat. Se calculeaz n dou

variante i anume:

1. n funcie de calitatea seminelor,dup formula:

Ns cal.I x Vcs cal.I

Ns/ha = ----------------------------, g n care:

Vc sem.lot

Ns/ha - norma de smn la hectar;

Ns cal.I - norma de smn la hectar pentru semine de calitatea I;

Vcs cal.I - valoarea cultural a seminelor de calitatea I;

Vc sem. lot. - valoarea cultural a seminelor din lotul existent.


21/43

20

2.n funcie de masa a 1000 de semine:

D x MMS

Ns/ha = -----------------, kg/ha

Vc

D - densitatea plantelor;

MMS - masa a 1000 de semine;

Vc - valoarea cultural.

Exemple de norme de semine pentru diverse specii legumicole:

- semnat direct: morcov 3-4 kg/ha, ptrunjel 4-5 kg/ha, spanac 15-25 kg/ha,castravei 3-4 kg/ha, dovlecel 5-6 kg/ha, fasole pitic 80-100 kg/ha, fasoleurctoare 40-50 kg/ha, salat 2 kg/ha, sfecl 10-15 kg/ha, tomate 1-1,5 kg/ha,ridichi 10 kg/ha, ceap ceaclama 6-8 kg/ha.

- producerea rsadurilor: tomate 250-300 g/ha, ardei, vinete 1 kg/ha, elin150-200 g/ha, varz, conopid 300-350 g/ha, castravei 0,8-1 kg/ha, ceap de ap0,3-0,4 kg/ha etc.

Norma de smn se suplimenteaz cu 10-15% n cazul semnturilor dintoamn, deoarece n aceast perioad se nregistreaz pierderi mai mari.

4.1.4 METODE DE SEMANAT

Semnatul se execut dup mai multe metode i anume:

semnatul prin mprtiere. Se practic pe suprafee mici i numai laanumite specii legumicole, cum sunt: salata, spanacul, mrarul, ptrunjelul defrunze etc. Aceast metod presupune experien mai ndelungat, pentru aasigura distribuirea uniform a seminelor pe ntreaga suprafa; cantitatea desmn este mai mare cu 20-30%, iar fora de munc consumat este foarte multredus comparativ cu alte metode manuale de semnat;


22/43

21

semnatul n rnduri. Este metoda cea mai folosit, deoarece, pelng faptul c se reduce norma de smn la hectar, se pot executa cu uurinlucrrile de ngrijire a culturilor i de recoltare a prilor comestibile.

Semnatul n rnduri se execut n dou moduri:

n rnduri echidistante, practicat la speciile care necesitdistane mai mari (sfecl, bame, tomate, ridichi de lun, fasoleetc.), pe teren modelat sau nemodelat (fig. 2.);

fig.2

Fig. 8.2 Semnatul n rnduri echidistante (la bame)

n benzi practicat la speciile legumicole la care distanele ntrernduri sunt mici (morcov, ptrunjel, elin, ceap etc., fig. 3.).

fig.3.


23/43

22

Numrul rndurilor n band este de 2-4, iar ntre benzi se las poteci de 40-

50 cm care s permit accesul utilajelor i muncitorilor n culturi, pentruexecutarea lucrrilor de ngrijire.

semnatul n cuiburi este caracteristic speciilor legumicole care se

ntind pe sol i care necesit distane mari, att ntre rnduri ct i ntre plante pernd. Acestea sunt pepenii verzi, pepenii galbeni, dovleceii, castraveii, dovleciietc.

4.2 INFIINTAREA CULTURILOR PRIN PLANTAREA

RASADURILOR

Prin plantarea rsadurilor, se nfiineaz culturile de: tomate timpurii, ardei,vinete, varz, conopid, castravei timpurii, elin, praz, ceap de ap etc.

Reuita culturilor nfiinate prin rsad depinde de:

calitatea rsadurilor i pregtirea acestora pentru plantat; epoca de plantare;

metoda de plantare;

adncimea de plantare;

schema de plantare. Calitatea rsadurilor

nfiinarea culturilor legumicole trebuie s se fac cu rsaduri care secaracterizeaz prin urmtoarele nsuiri de calitate:

o s fie sntoase i viguroase, de culoare caracteristic;o

s aib un numr de frunze corespunztor speciei (5-6 frunze la varz,4-5 frunze la vinete, 10-12 la ardei etc.);

o s aib mugurii floriferi bine formai (ardei, vinete) sau prima floare

din prima inflorescen deschis (tomate);o

s nu fie alungite, firave sau nglbenite;


24/43

23

o

s prezinte tulpina scurt, groas i distana dintre noduri mic;Pregtirea rsadurilor pentru plantareconst n:

o sortarea pe categorii de calitate i ndeprtarea celor bolnave, firave,slab dezvoltate,

o

udarea cu o zi nainte pentru ca plantele s fie turgescente i prindereas fie corespunztoare,

o efectuarea unui tratament fitosanitar cu Benlate 0,1%, Bavistin 0,2%,

Champion 0,1%, pentru a asigura protejarea rsadurilor imediat dup plantare,o fasonarea i mocirlirea pentru rsadurile nerepicate, folosite pentru

nfiinarea culturilor de varz i conopid de toamn etc.

4.2.1. EPOCA DE PLANTARE A RASADURILOR

Plantarea rsadurilor la locul definitiv depinde de particularitile speciei ide sistemul de cultur, de durata perioadei de vegetaie, perioada de recoltare.

Epoca de primvar:

primvara devreme, 10-15 martie se nfiineaz culturilenepretenioase la cldur ca: varz, conopid, salat, gulioare;

20-25 aprilie se cultiv tomatele timpurii, fiind mai pretenioase lacldur;

nceputul lunii mai (1-5 mai)se cultiv ardeiul, vinetele, castraveii,dovleceii, cnd pericolul apariiei ultimei brume de primvar a trecut, acestespecii manifestnd o sensibilitate foarte mare la temperaturi sczute;

Epoca de var

sfrirul lunii iunie-nceputul lunii iulie, se nfiineaz culturile devarz i conopid pentru consumul de toamn.


25/43

24

4.2.2. ADANCIMEA DE PLANTARE A RASADURILOR

Influeneaz prinderea rsadurilor i depinde de specie. Astfel, la speciilelegumicole care au capacitatea de a emite rdcini pe tulpini n contact cu solul(tomate), adncimea de plantare este mai mare. n cazul n care rsadul este foartealungit, se poate practica plantarea ngenunchiat pentru reducerea nlimiirsadurilor. La speciile cu ritm mai lent de cretere (ardei, vinete), plantarea se facecu 1-2 cm mai adnc dect au fost n ghivece sau n cuburile nutritive. Alte specii

(salata, gulioarele, elina) se planteaz la aceeai adncime la care au fost nghivece, pentru a evita acoperirea mugurelui principal cu pmnt i putrezireaacestuia.

4.2.3. METODE DE PLANTARE A RASADURILOR

Plantarea rsadurilor se execut:

Manual

Mecanizat

Semimecanizat

Plantarea manual se execut n general n cazul folosirii rsadurilorrepicate, n spaiile protejate i pentru cantiti mici de rsaduri. Pentru aceasta, seexcut o serie de operaii i anume:

marcarea rndurilor cu sfori la distanele ntre rnduri stabilite prinschema de plantare;

deschiderea unor nulee de-a lungul rndurilor sau executarea unorgropie, cu sapa sau cu plantatorul de picior;

distribuirea rsadurilor la distanele stabilite pe nulee sau ngropie;


26/43

25

scoaterea rsadurilor din ghivece, numai n cazul n care pentruproducerea rsadurilor s-au folosit ghivece din plastic;

plantarea propriu-zis la adncimea optim speciei, fixarea plantei cu pmnt,strngerea uoar a pmntului lng plant i udarea n vederea asigurrii

prinderii. La rsadurile alungite (tomate), se practic plantarea ngenunchiat.Aceasta const n deschiderea unui nule de-a lungul rndului, aezarea plantelor

pe fundul acestuia, acoperirea unei poriuni de tulpin cu pmnt i ridicarea npoziie vertical a jumtii sau treimei superioare aplantei. Prinderea este maigreoaie.

Plantarea mecanizat (fig. 4.) se execut cu maina de plantat rsaduriMPR 5 (6), n agregat cu tractorul L-445. Se folosete rsad nerepicat i foarteviguros (nlimea 15-20 cm i diametrul lacolet 4-6 mm), care se distribuie la 10-

15 cm ntre plante pe rnd. Maina este alimentat cu rsad de muncitori, cte unulpentru fiecare secie. Concomitent cu plantarea, se execut i udarea pentruasigurarea prinderii. Exist maini de plantat rsaduri cu pmnt pe rdcini,produse n palete alveolare, cu un randament foarte bun.

Plantarea semimecanizat const n marcarea rndurilor i deschidereanuleelor n vederea plantrii cu mijloace mecanice, iar plantarea se executmanual, dup tehnica descris anterior.

fig.4.


27/43

26

CAPITOLUL V

5.LUCRARILE DE INGRIJIRE LA LEGUME

n culturile legumicole, se aplic dou tipuri de lucrri de ngrijire i anume:lucrri generale (care se aplic tuturor culturilor legumicole) i lucrri speciale(care se aplic anumitor culturi).

5.1. LUCRARI GENERALE DE INGRIJIRE

Lucrarile generale de ingrijire in tehnologia de cultivare a legumelor

ecologice sunt:

completarea golurilor;

afnarea solului i distrugerea crustei; mulcirea;

muuroirea; combaterea buruienilor;

combaterea bolilor

combaterea daunatorilor

irigarea

fertilizarea

5.1.1. COMPLETAREA GOLURILOR


28/43

27

Completarea golurilor se execut obligatoriu, att n culturile nfiinateprin rsad, ct i la cele semnate direct. La culturile nfiinate prin plantarearsadurilor, completarea golurilor se face cu rsad din acelai soi sau hibrid, deaceeai vrst i calitate, din rezerva de rsad, n primele 2-3 sptmni de la

nfiinarea culturilor. La culturile semnate direct, completarea golurilor se face cusmn umectat sau ncolit, imediat dup rsrirea plantelor i identi ficareagolurilor. Se execut numai manual i are scopul de a asigura desimea optim launitatea de suprafa.

5.1.2. AFANAREA SOLULUI SI DISTRUGEREA CRUSTEI

Se execut cu scopul meninerii umiditii, mbuntirii regimului de gaze,nclzirea solului, intensificarea activitii microbiologice, combaterea buruieniloretc. Afnarea solului se execut n mod repetat, deoarece prin circulaiamuncitorilor i agregatelor mecanice pentru efectuarea lucrrilor de ngrijire, a

ploilor de intensitate mai mare sau a irigrii prin aspersiune, solul se taseaz.

5.1.3. MULCIREA SOLULUI

Mulcirea soluluiconst n acoperirea solului cu diferite materiale, n scopulprevenirii formrii crustei, combaterii buruienilor, meninerii umiditii la nivelulrdcinilor plantelor i nclzirii solului. Materialele folosite pentru mulcire sunt:gunoiul de grajd pios, mrania, paiele, pleava, frunzele, compostul din ciupercrie,hrtia, folia de polietilen de culoare fumurie sau alb etc.

Momentul aplicrii mulciului este:

naintea nfiinrii culturilor, cnd mulcirea se face cu polietilen, carese aeaz pe solcu instalaii speciale sau manual pe suprafee mici;

concomitent cu nsmnarea, cnd pentru mulcire se folosete hrtieperforat;


29/43

28

dup nfiinarea culturilor, cnd plantele sunt ntr-un stadiu maiavansat de cretere, cnd mulcirea se face cu pleav, paie, frunze, compost dediferite tipuri, iarb uscat sau proaspt cosit, dar tocat.

Materialele organice folosite pentru mulcire, dup ncheierea ciclului de

cultur, se ncorporeaz n sol odat cu lucrrile de pregtire a terenului,contribuind astfel la mbuntirea structurii solului i la creterea coninutuluiacestuia n humus. Mulcirea cu paie se recomand vara, n special la culturilelegumicole nepretenioase fa de temperatur (salat, spanac, ridichi de lun),deoarece sub acest mulci temperatura este mai sczut cu cteva grade fa de solulnemulcit. Mulcirea cu folie de polietilen se recomand la speciile legumicoletermofile (ardei, vinete, castravei, tomate), ntruct temperatura solului sub mulcieste mai ridicat fa de terenul nemulcit. La mulcirea cu folie, prezena instalaieide irigare prin picurare este obligatorie.

Rsrirea plantelor pe solul mulcit este uniform i mai rapid, datoritcondiiilor mai bune de temperatur i umiditate asigurate de mulci; de asemenea,prinderea rsadurilor este mai bun, reducnd procentul de goluri.

Avantajele mulcirii:

menine umiditatea n sol, prin prevenirea i reducerea evaporaiei; mpiedic creterea buruienilor;

intensific procesele de nitrificare din sol; asigur obinerea de producii mari i mai timpurii; prile comestibile ale plantelor sunt calitativ mai bune, au aspect

comercial atrgtor, nu prezint pete, deoarece nu mai sunt n contactcu solul;

reduce eroziunea solului;

mpiedic formarea crustei; reduce fenomenul de levigare a elementelor nutritive.

5.1.4. MUSUROIREA

Const n acoperirea bazei plantelor cu pmnt, n scopul susinerii acestora,formrii rdcinilor adventive, etiolrii prilor comestibile (fenicul, sparanghel),


30/43

29

formrii organelor subterane (cartof). Se execut manual sau mecanizat, folosindcultivatorul echipat cu corpuri de rari, rezultnd un bilon de-a lungul rndului de

plante. Muuroitul se mai execut i n zonele i perioadele n care se nregistreazexces de umiditate n sol, prin muoroire mrind suprafaa de evaporare a apei.

5.1.5 COMBATEREA ECOLOGICA A BURUIENILOR DIN

CULTURILE DE LEGUME

Buruienile pot constitui o problema serioasa in cadrul culturii ecologice aplantelor legumicole. Ele pot produce pagube, atat cantitative cat si calitative

asupra recolterol, concurand plantele de cultura pentru apa, elemente nutritive sau

lumina. In acelasi timp, buruienile sunt cele care pot fi gazde pentru diversii agenti

patogeni sau pentru daunatorii prezenti in culturi, iar unele pot fi chiar toxice

(zarna).

Controlul buruienilor in sistemul de agricultura ecologica se realizeaza

printr-o serie de serie de masuri care integreaza atat masuri preventive, cat si

masuri curative si biologice. Masurile preventive au drept scop impiedicarea

aparitiei si raspandirii buruienilor. Din cadrul acestor masuri pot fi enumerate:

Carantina fitosanitara, se refera la unele norme si conventii internationale

care prevad controlul tuturor transporturilor de produse agricole si

interzicerea exportului, importului sau tranzitului acelor loturi care contin

anumite specii daunatoare (seminte de buruieni, germeni patogeni, ouale si

larvele sau adultii unor insecre), socotite drept periculoase.

Asolamentul si rotatia culturilor. Unele specii de buruieni, specifice unorculturi legumicole, pot fi combatute prin rotatie, ceea ce conduce la aparitia

dezvoltarii unor buruieni problema intr-un numar mai mic si se evita astfel

inmultirea lor exagerata, asa cum se intampla in cazul monoculturii sau a

culturii repetate. De asemenea, gunoiul de grajd aplicat direct culturii,

contine un numar mare de seminte de buruieni ce si-au pastrat capacitatea


31/43

30

germinativa, deci se poate imburuiena si mai mult cultura. In aceste conditii,

se recomanda ingrasamant organic bine fermentat sau compost.

Lucrarile solului pot influenta gradu de imburuienare. Prin efectuarea de

araturi adanci se creeaza conditii propice de epuizare a radacinilor sau

semintelor de buruieni deoarece acestea sunt lipsite de oxigen si mor.Efectuarea de lucrari de dupa arat si pana in momentul semanatului poate

contribui la reducerea numarului de buruieni. Acestea se combat mai usor

daca sunt in primele faze de vegetatie si nu ajung la maturitate.

Materialul biologic certificat si condititonat. Pentru semanat si plantat este

necesar sa se utilizeze material biologic certificat ecologic. Acesta reprezinta

o garantie a puritatii biologice si a faptului ca materialul este conditionat,

adica nu prezinta in componente sa seminte de buruieni care pot deveni

surse de imburuienare a culturii. Semanatul in epoca optima. Orice abatere de la epoca optima de semanat

poate duce la obtinerea unor densitati nesatisfacatoare a culturilor, la un

rasarit neuniform, cu goluri, care poate favoriza aparitia buruienilor. Un

covor vegetal bine incheiat, cu plante viguroase si bine dezvoltate care pot

lupt a cu buruienile pentru factorii de vegetatie, poate duce la inabusirea

buruienilor, si la micsorarea numarului acestora.

Distrugerea focarelor de buruieni de pe terenurile necultivate. Aceasta

metoda este foarte importanta deoarece terenurile necultivate pot fi surse deraspandire si de aparitie a buruienilor.

Masurile curative de combatere a buruienilor sunt acele metode prin care sunt

tinute sub control buruienile deja aparute in culturile legumicole. In cadrul acestor

masuri, cele mai mportante sunt urmatoarele:

o

Metode fizico-mecanice

Dintre acestea, cele mai importante sunt combaterea manuala, mecanica,

termica si prin inundare a buruienilor. Una dintre masurile utilizate in mod frecvent

in tehnologiile de cultura ale plantelor legumicole o constutuie plivitul manual.

Plivitul cu oticul sau cu sapaliga prezinta o lucrare ce se poate folosi mai ales la

culturi semanate in randuri dese.


32/43

31

Prasitul cu sapa ( manual), pe langa faptul ca distruge burienile, contribuie si

la afanarea solului, la distrugerea crustei, la imbunatatirea conditiilor de aerare,

temperatura si umiditate de la nivelul solului. De obicei, numarul prasilelor poate fi

de 1-3,, dar se poate face ori de cate ori este necesar, in fuctie de specia cultivata

sau de conditiile climatice.

Plivitul mecanic se executa de obicei cu o grapa cu coltii reglabili, sau cu

sapa rotativa, cand plantele si-au format sistemul radicular, solul este reavan, iar

buruienile sunt rasarite.

Combaterea termica este utilizata pe suprafete mici si se bazeaza pe folosirea

flacarii data de un arzator al unei butelii de aragaz. Buruienile care au rasarit, sau

cele un curs de aparitie, sunt distruse din stratul superficial de sol. Aceasta practica

este total diferita de arderea miristii, care este interzisa comform principiilor

agriculturii ecologice.

o

Metode biotehnice

Mulcirea solului. Datorita proprietatilor buruienilor de a ramane inactive la

absenta luminii, una dintre metodele utilizate pentru combaterea bururienilor dinculturile legumicole este mulcirea solului. Aceasta practica foloseste: paie, resturi

vegetale, frunze, rumegus, compost, pentru a acoperi solul. Uneori se mai

utilizeaza si mulcirea cu folie de plastic, de culoare inchisa. Fara lumina, buruienile

dispar si, in acelasi timp, este conservata mai eficient apa in sol si este protejata

activitatea microorganismelor.

Pregatirea terenului pe intuneric sau cu utilaje acoperite

Unii cercetatori recomanda ca pregatirea terenului pentru semanat sa se faca

noaptea, pentru ca unele seminte de buruieni sunt inhibate de absenta luminii si nu

mai germineaza. Se mai recomanda, de asemenea, acoperirea utilajelor de arat si de

pregatire a patului germinativ cu prelate de culoare inchisa, astfel incat buruienile

sa nu ia contact cu lumina.


33/43

32

Metoda provocatiei (fortarea germinatiei semintelor).

Aceasta metoda, recomandata de literatura de specialitate, se refera la faptul ca,

semintele de buruieni sunt stimulate sa germineze si sa rasara si apoi sunt distruse

cu o lucrare superficiala cu grapa cu discuri, apoi incorporate sub aratura. Aceasta

se executa in afara perioade de vegetatie a culturilor si mai este cunoscuta sub

numele de dezmiristit.

o Metode biologice

Combaterea cu ajutorul insectelor se bazeaza pe utilizarea unor specii de insecte

pentru a distruge buruienile. Aceasta metoda este mai putin utilizata, deoarece pot

aparea dezechilibre ecologice. Combaterea cu ajutorul ciupercilor fitopatogene arela baa proprietatea unor buruieni de a fi distruse de unii agenti patogeni; de

exemplu : combaterea palamidei (Cirsium arvense) cu ajoturl ruginii Puccinia

punctiformis, precum si combaterea cruciulitei (Senecio vulgaris) cu ajutorul

ciupercii Puccinia lagenophorae.

5.1.6. COMBATEREA ECOLOGICA A BOLILOR DIN

CULTURILE DE LEGUME

Ca si in cazul combaterii buruienilor , metodele preventive se refera la:

carantina fitosanitara, conditionarea materialului semincer si a celui de plantat,

distrugerea buruienilor problema si, in plus, prognoza si avertizarea.

Masurile de carantina fitosanitara sunt obligatorie pentru orice tranzactie

comerciala cu produse agricole, material semincer sau pentru plantat. Deasemenea, pentru importul si exportul de produse rezultate de la plantele

legumicole, este necesar certificatul fitosanitar prin care este atestat faptul ca sunt

libere de agenti patogeni.

Masurile de conditionare a materialului semincer sau de plantat se refera la

examinarea cu atentie a materialului biologic folosit pentru infiintarea unei culturi


34/43

33

si eliminarea celui care prezinta diferite simptome de atac ( pete, ingalbeniri,

necroze, brunificari). Agentii patogeni se pot observa mai usor la culturile

legumicole infiintate prin rasaduri.

Masurile de prognoza si de avertizare apar in functie de conditiile climaticesi se refera la aparitia iminenta a unor boli in culturile legumicole. In ceea ce

priveste masurile curative pentru cimbaterea bolilor la legume, se recomanda

arderea resturilor vegetale infestate cu boli, indepartarea resturilor din planta

(frunze , flori , fructe) care au fost atacate de difersi agenti patogeni ( rugini,

fainari, mana, putregaiuri), solarizarea pentru dezinfectarea semintelor si fructelor

atacate.

Una dintre masurile importante o constituie si combaterea biologica, care are

la baza stropirea plantelor cu diverse preparate obtinute din ciuperci si bacterii sicare distrug ciupercile fitopatogene ce produc pagube, un exemplu in acest sens il

constituie preparatul Triodermin ce contine spori ai ciupercii Trichoderma

lignorum si este utilizat pentru combaterea unor ciuperci ca: Phytium sp (caderea

plantelor), Fusarium sp. (fuzarioza ) Rhizoctenia solani (rizoctonioza).

Din punct de vedere al metodelor biochimice, comform legislatiei in

vigoare, in cazul combaterii bolilor sunt admise spre utilizare urmatoarele produse:

-

Produse pe baza de cupru: zeama bordoleza, cupru sub forma de hidroxid decupru, oxiclorura de cupru, sulfat de cupru ( tribazic ) sau oxid cupros pentru

combaterea manei, fuzariozelor, putregaiurilor.

- Produse pe baza de sulf: sulf muiabil sau zeama sulfocalcica pentru

combaterea fainarilor. Silicatul de sodiu este un produs lichid ce se

utilizeaza pentru combaterea putregaiurilor , sclerotiniei si caderii plantelor.


35/43

34

5.1.7. COMBATEREA ECOLOGICA A DAUNATORILOR DIN

CULTURILE DE LEGUME

In cazul masurilor preventive, sunt valabile aceleasi metode ca si in cazul

combaterii buruienilor si bolilor; in plus, instalarea de plase si garduri pentru

protejarea culturilor de eventualele atacuri de iepuri, rozatoare sau pasari.

Ca masuri curative sunt recomandate urmatoarele:

- Combaterea mecanica prin colectarea si distrugerea insectelor daunatoare,

prin folosirea de santuri, plante, braie capcana, stropiri cu apa rece pentru

combaterea afidelor. Produsele admise pentru confectionarea capcanelor

sunt: feromonii, piretroizii naturali, metaldehida si fosfatul diamonic. De

asemenea, mai poate fi amintit efectul repelent al mazarii pentru unii

daunatori.

- Masuri chimice: utilizarea alaunului (piatra acra) sau a sapunului de potasiu

pentru combaterea afidelor de frunze, faina de bazalt pentru actiunea directa,

mecanica aspura ochilor, corpului si traheelor insectelor. Alte produse:

uleiurile vegetale, (menta, chimen, in), uleiuri de parafina sau uleiuri

minerale.

-

Masuri biologice curprind o serie de metode de combatere bazate pe

utilizarea de insecte pradatoare si microorganisme, precum si unele specii de

plante care pot combate daunatorii. Combaterea cu ajutorul insectelor se

refera la utilizarea unor pradatori (specii care se hranesc cu alte specii cum

ar fi de exemplu buburuzaCoccinella seven punctatapentru combatereaafidelor) si paraziti ( specii care se dezvolta in stadiul de larva hradindu-se

cu indivizi din alte specii).

In concluzie, combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor au comuneanumite masuri utilizate in practica agricola, iar ideea care trebuie sa fie

sustinuta conform principiilor agriculturii ecologice este aceea a protectiei

integrate.


36/43

35

5.1.8. IRIGAREA CULTURILOR LEGUMICOLE

Se aplic difereniat, n funcie de cerinele speciei fa de umiditatea din sol

i din aer, cantitatea de precipitaii i distribuirea lor pe perioada de vegetaie,fenofaza de cretere a plantelor. Trebuie reinut faptul c, solul n culturilelegumicole, trebuie s fie permanent reavn, fr oscilaii, deoarece att excesul cti lipsa apei provoac dezechilibre accentuate la nivelul plantelor. Calitatea apeieste foarte important. Astfel, Jidavu i colab., 2008, au demonstrat c apamagnetizat, folosit la o cultur de ardei, a dat rezultate mult mai bune,comparativ cu apa tratat fizic sau vibrat.

5.1.9. FERTILIZAREA IN LEGUMICULTURA ECOLOGICA

n legumicultura ecologic strategiile de fertilizare au ca scop mobilizareacomplexului microbiologic din sol, n vederea eliberrii principalelor elementenutritive din compuii organici sau minerali, aflai n structuri mai ndeprtate de

formele direct asimilabile. Meninerea i chiar creterea fertilitii naturale asolului se poate realiza pritr-un complex de msuri i mijloace la ndemna oricrui

productor.

Importanaasolamentului

O prim msur important o reprezint chiar aplicarea unui asolament carecuprinde culturi cu leguminoase perene. Acestea au capacitatea de-a fixa n sol

azotul atmosferic cu ajutorul unor bacterii simbionte care se fixeaz n rdcini.

Cantitatea de azot fixat din atmosfer de ctre acestea putnd ajunge la 50 -100Kg/ha.


37/43

36

ngrminteleverzi

O alt msur, ce poate fi uor aplicat, o reprezint folosirea ngrmintelorverzi. Acestea sunt obinute prin cultivarea unor plante anuale (preponderent

leguminoase) care sunt ncorporate n sol.

Fertilizare de baz se poate efectua cu ngrminte organice obinute n fermede creterea animalelor (de tip ecologic), cu cantiti riguros stabilite, n funcie decultur i tipul de ngrmnt utilizat.

Folosirea exclusiv a gunoiului de grajd, n cantitii prea mari, provoc undezechilibru major al raportului N:P:K n favoarea potasiului. De asemenea, n

gunoiul de grajd se gsesc i substane oestrogene, care se vor regsi ulterior nprodusele obinute.

Trebuie reinut faptul c i gunoiul de grajd d natere la acumularea ionuluinitric NO ca i ngrmintele chimice, iar acesta se va comporta n sol la fel. De

pild, datorit antagonismului ionilor, se mpiedic ptrunderea n plant amagneziului fapt ce modific raportul Ca/Mg i provoac, la animale crescuteexclusiv pe puni, boala numit hipomagnezie sau tetania ierbii.

Rolul urzicilor

Un ngrmnt organic cu efecte deosebite poate fi obinut din urzici(Urtica dioica). Procedeul const n punerea la fermentare, n vase de lemn sau

plastic, a unei cantiti de 1 kg urzic proaspt sau 200 g urzic uscat la 10 litruap de ploaie. Momentul optim de recoltare al urzicilor este la nflorire. Procesulde fermentare la soare dureaz 2 3 sptmni.

Extractul filtrat se poate pstra n sticle nchise, depozitate n locurircoroase. Se aplic foliar de1-2 ori pe sptmn sub form de soluie 0,5-1 lextract/10 l ap.


38/43

37

5.2. LUCRARI SPECIALE DE INGRIJIRE

Sunt acele lucrri de ngrijire care se aplic numai la anumite culturi sausisteme de cultur. Acestea sunt: copilitul, ciupitul,crnitul, susinerea plantelor,

rritul, etiolarea (nlbirea) prilor comestibile, tratarea cu substane bioactive,

protejarea culturilor contra brumelor, combaterea grindinei etc.

5.2.1 COPILITUL

Const n suprimarea lstarilor laterali (copili) de pe tulpina principal, care

cresc la axila frunzelor, sau a celor crescui la baza plantei (mai ales la culturile

semincere, pentru a nu afecta calitatea seminelor). Momentul ndeprtrii

copililor este atunci cnd acetia sunt n stadiul foarte tnr i nu depesc 10 cm

lungime. Depirea acestui moment duce la consumul nejustificat de ap i hran,

ndesirea plantelor i ntrzierea fructificrii. Se execut de regul manual i n

special la tomate.

n funcie de sistemul de cultur practicat, copilitul se execut n mod

diferit i anume:

la cultura timpurie, copilitul se execut radical (se ndeprteaz toicopilii);

la cultura de var-toamn, se las 1-2 copili, pentru a asigura fructificarea

pn toamna;

la culturile pentru industrializare, copilitul nu se execut, deoarece sefolosesc soiuri cu cretere determinat care nu necesit aceastlucrare.


39/43

38

5.2.2 CIUPITUL

Se execut la castravei n scopul stimulrii ramificrii plantelor i const nndeprtarea vrfului tulpinii principale n faza de rsad sau a vrfului

ramificaiilor laterale. Se execut la cucurbitacee, n special la castravei, cu scopul

stimulrii apariiei lstarilor laterali de ordin superior, pe care se formeaz florile

femele, i ulterior fructele. La soiurile cu capacitate slab de ramificare, ciupitul se

execut n faza de rsad, la 3-4 frunze, i n cultur, cnd plantele au 6-7 frunze.

5.2.3. CARNITUL

Const n suprimarea vrfului de cretere al plantei, pentru limitarea

creterii n nlime i grbirea maturrii fructelor. Se aplic la tomate n cultur

timpurie, dup 4-5 inflorescene, la cultura de var la circa 6 inflorescene, iar la

cea de toamn cu circa 2-3 sptmni naintea cderii primei brume. Deasupra

ultimei inflorescene se las 1-2 frunze.

5.2.4. SUSTINEREA PLANTELOR

Se aplic la speciile legumicole cu tulpina nalt (tomate, castravei, pepeni

galbeni). Se execut cu araci (fig. 5.), care pot fi individuali, la fiecare plant, sau

grupai sub forma unei piramide. La susinerea plantelor pe spalier cu o srm(fig. 8.13), de-a lungul rndului de plante se fixeaz spalieri la 4-5 m unul de altul,

iar n capetele lor se fixeaz srma. Susinerea plantelor se face pe sfori care, cu

un capt se leag de baza plantei, iar cu cellalt capt de srm; pe msur ce

plantele cresc, se rsucesc n jurul sforii. Susinerea plantelor se poate face i pe

spalier cu 2 srme.


40/43

39

Spalierul poate fi cu o srm (la cultura timpurie) sau cu 2 srme, la cultura

de toamn.

fig.5

5.2.5. RARITUL

Se execut n culturile semnate direct i cu desime foarte mare, n scopul

asigurrii unui regim optim de lumin, aeraie i hran (morcov, ptrunjel de

rdcin, sfecl, cicoare etc.). Rritul se execut numai manual, n dou etape:

prima cnd plantele sunt foarte tinere, iar a II-a cnd prile comestibile se pot

consuma (morcov, ptrunjel de rdcin). Este o lucrare foarte costisitoare, de

aceea trebuie exclus prin folosirea mainilor de semnat de precizie i a

seminelor drajate la nfiinarea culturilor. Se aplic dup ploaie sau dup o

irigare, astfel ca solul s fie reavn i plantele s se smulg uor, pentru a nu le

deranja pe cele care rmn. Rritul se aplic i la culturile semnate la cuib

(castravei, dovlecei, pepeni galbeni).


41/43

40

5.2.6. ETIOLAREA PARTILOR COMESTIBILE

Const n mpiedicarea ptrunderii luminii la nivelul acestora, n scopul

mbuntirii nsuirilor organoleptice. Se aplic la sparanghel (prin bilonare),

fenicul, praz (prin muuroire), cicoare (prin acoperirea plantelor cu diferite

materiale), elin pentru peioli, cardon (prin legarea rozetei de frunze deasupra

coletului i la vrf, cu rafie). nlbirea se face treptat, pe msura valorificrii,

ntruct plantele etiolate au perioad scurt de pstrare.

5.2.7 PROTEJAREA CULTURILOR CONTRA BRUMELOR

Se aplic la culturile legumicole sensibile la temperaturi sczute, prin mai

multe metode:

perdele de fum realizate prin arderea unor materiale organice sau

brichete fumigene. Materialele organice se aeaz n grmezi, la distana de 40-50 m i se aprind nainte de miezul nopii, cnd temperatura ncepe s scad.Brichetele fumigene se amplaseaz cte 20-30 buci la hectar, la distana de 10m, la marginea parcelei pe direcia din care bate vntul. Se folosesc i anvelopeuzate, care ard lent i degaj mult fum, mpiedicnd cderea brumei pe plante;

irigarea pe rigole cu o zi naintea cderii brumei, irigare prin

aspersiune, cnd temperatura aerului scade la 0C sau imediat dup cdereabrumei, dar nainte de rsritul soarelui. D rezultate foarte bune latomate, careprezint capacitatea de revenire prin aceast metod, dup cderea brumei saua unui nghe uor;

acoperirea plantelor cu folie de polietilen, prin efectuarea de tunele

joase,

temporare, pn la trecerea pericolului brumelor sua folosirea foliei de tip agrilcare se aeaz peste culturi i se fixeaz s nu fie luat de vnt.


42/43

41

5.2.8 COMBATEREA GRINDINEI

Este o lucrare teoretic pentru condiiile din ara noastr, ntruct este

foarte costisitoare. Ca posibiliti de combatere a grindinei sunt: spargerea norilor

cu rachete ncrcate cu diferite substane chimice explozibile, protejarea cu

tunele temporare, aezarea unor plase sintetice deasupra culturilor care, pe lng

protejarea fa de grindin, asigur protecie i mpotriva insolaiei.

Msurilece se impun pentru reducerea efectului grindineisunt:

ndeprtarea resturilor vegetale (frunze, fructe, lstari rupi);

aplicarea unui tratament fitosanitar cu produse sistemice, pentru

cicatrizarea rnilor;

fertilizarea fazial cu ngrminte chimice uor solubile sau cungrminte organice, aplicate odat cu apa de irigat;

efectuarea unei praile pentru distrugerea buruienilor i evitarea pierderii

apei din sol i repetarea acesteia ori de cte ori este nevoie pentru

reabilitarea culturii etc.


43/43

42

BIBLIOGRAFIE

1. Bonciu Elena, Soare M. , 2013 Agricultura Ecologica si ProtectiaAgroecosistemelor. Editura Universitaria Craiova;

2.

Hoza Gheorghita 2011Legumicultura Generala, Bucuresti;3.

Soare Rodica, 2008 Manual de legumicultura Volumul I. EdituraUniversitaria Craiova;

4. Samuil C., 2007Tehnologii de Agricultura Ecologica, Iasi;5.

www.agricultura-ecologica.ro

6.

www.madr.ro

7.

www.aradon.ro

8.

www.icpa.ro

9. www.revista-ferma.ro
http://www.agricultura-ecologica.ro/http://www.agricultura-ecologica.ro/http://www.madr.ro/http://www.madr.ro/http://www.aradon.ro/http://www.aradon.ro/http://www.icpa.ro/http://www.icpa.ro/http://www.revista-ferma.ro/http://www.revista-ferma.ro/http://www.revista-ferma.ro/http://www.icpa.ro/http://www.aradon.ro/http://www.madr.ro/http://www.agricultura-ecologica.ro/

tehnologii ecologice de cultivare a legumelor

Documents