tehnologii de cultura a plantei de soia

7/26/2019 Tehnologii de Cultura a plantei de soia

1/9

AcasaArhiva Tehnologii de cultura: generalitati in cultura de soia

Tehnologii de cultura: generalitati in cultura

de soia28 Noi 2008 - 11:15

Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, originara din hina, unde era

cunoscuta inca din anul 28!8 i"e"n" in America si #uropa este cultivata mult mai tir$iu, in anii

182% si respectiv 18&0"

'n tara noastra, soia se cunoaste din anul 18(), in Transilvania" *in 1%1! este cultivata in

campurile e+perimentale ale Scolii superioare de agricultura din ucuresti si aia din 1%!0

este inclusa in temele de cercetare ale 'nstitutului de ercetari Agronomice" resterea

consideraila a productiei si per.ectionarea metodelor de prelucrare a semintelor de soia au

dus la otinerea unor cantitati mari de ulei cu o valoare nutritiva ridicata si la .urni$area de

proteina, care permite otinerea unor cantitati sporite de produse animale"

/roteina din semintele de soia este mult superioara proteinei din cereale datorita unor

amino-aci$i de o importanta deoseita in alimentatia animalelor, cum sunt: li$ina, metionina,

tripto.anul etc" /e langa proteina, semintele de soia contin si cantitati insemnate desustante grase, saruri minerale .os.or, potasiu si vitamine comple+ , , *, "

Alaturi de lucerna si tri.oi, soia are o importanta din ce in ce mai mare, .iind considerata si

din punct de vedere .ura3er ca o planta .oarte valoroasa" Semintele sunt .olosite in hrana

animalelor su .orma de uruiala sau .aina, cel mai adesea dupa e+tragerea uleiului" Soia se

.oloseste in ultimul timp intr-o proportie destul de mare si su .orma de masa verde

pasunata sau insilo$ata, datorita continutului ridicat in proteina si grasimi din toate partile

componente ale plantei"

*esi este ogat in proteine, .anul de soia are o valoare nutritiva mai mica decat a .anurilor

de lucerna si tri.oi, datorita tulpinilor care raman neconsumate" Atunci cand .anul de soia

intra totusi in ratia animalelor, este mai economic sa .ie .olosit su .orma de .aina"

'nlaturarea de.icitului de alumina digestiila in .ura3area animalelor a impus in ultimii ani
http://www.recolta.eu/http://www.recolta.eu/arhiva/http://www.recolta.eu/arhiva/http://www.recolta.eu/arhiva/http://www.recolta.eu/


2/9

e+tinderea culturii soiei in amestec cu graminee anuale de nutret porum, sorg, iara de

Sudan, ceea ce a dus la otinerea unor .ura3e complete si ine echilirate"

'n timp ce porumul produce, la o recolta de 250 4ha masa verde, 8 &00 unitati nutritive cu

2(& 6g alumina digestiila, soia, la aceeasi productie la hectar, produce numai ! 1&5

unitati nutritive, dar cu o cantitate mult mai mare de alumina digestiila %00 6g" 7a o

unitate nutritiva in ca$ul porumului revine o cantitate mica de alumina digestiila cca" !1

g, in timp ce la o unitate nutritiva de soia cantitatea de alumina digestiila creste

considerail cea" 285 g" Acest de$echiliru mare intre valorile nutritive ale acestor plante

se corectea$a prin cultura lor in amestec in acest .el, raportul intre alumina digestiila si

unitatile nutritive se imunatateste, apropiindu-se de raportul optim de 100 - 120 g alumina

digestiila la o unitate nutritiva"

Acest lucru este ilustrat si de re$ultatele e+perientelor e.ectuate de 9oga si Slusanschi

1%)&, la Statiunea e+perimentala 9arculesti"

/orumul, sorgul, iara de Sudan, pe de o parte, si soia, pe de alta parte, sunt componenti

uni ai culturilor intercalate, pentru ca aceste plante e+trag sustante nutritive di.erite din

sol, se completea$a reciproc .avorail privind componenta in principii nutritivi si sunt

consumate cu mai multa placere de animale atunci cand se administrea$a ca amestec"

*intre leguminoasele anuale, soia cultivata atat pentru seminte cat si pentru nutret verde

are cea mai mare raspandire, ocupand in total peste 21,( milioane ha in anul 1%)1" /ana in

1%!8 - 1%!%, 9anciuria, hina si aponia erau cele mai mari cultivatoare de soia" 'n

pre$ent, aceasta planta se cultiva in di.erite parti ale lumii, in special in $onele cu clima

temperata, in ultimii ani, in S";"A" se inregistrea$a cea mai mare crestere a supra.etelor

ocupate cu soia si cele mai mari productii otinute" Ast.el, in 1%)1, soia se cultiva in S";"A"

pe o supra.ata de 10,) milioane ha, cu o productie totala de 18,! milioane tone, de peste (

ori productia anului 1%5!" Atat supra.etele cultivate cu soia, cat si productiile ce se otin pe

unitatea de supra.ata sunt in crestere, .apt ce atesta interesul .ata de aceasta cultura"

'n tara noastra, supra.etele cultivate cu soia au inceput sa creasca, a3ungand in 1%!( la 100

000 ha" /roductiile mici ce s-au otinut datorita necunoasterii particularitatilor de cultura au

.acut ca ulterior aceasta supra.ata sa scada pana aproape de lichidare"

*in 1%55 - 1%5), cand de$voltarea sectorului $ootehnic a cerut cantitati sporite de proteina,


3/9

cultura soiei s-a e+tins pe supra.ete din ce in ce mai mari, mai ales in unitatile agricole de

stat, care o .olosesc in .ura3area animalelor atat su .orma de seminte, cat si ca nutret

verde" Ast.el, de la %00 ha cultivate cu soia in anul 1%)&, unitatile agricole de stat vor a3unge

ca in 1%(0 sa cultive soia pe o supra.ata de peste 110000 ha"

/roductia de seminte de soia care s-a otinut in anul 1%)) in conditiile tarii noastre este

cuprinsa intre 10 - 15 4ha taelul de mai 3os" 'n conditiile per.ectionarii tehnicii de cultura,

a cunoasterii in amanunt a particularitatilor iologice ale plantei, se pot reali$a productii cu

mult mai mari" Asa, de e+emplu, in anii 1%)2 - 1%)& statiunile e+perimentale agricole

7ivada, regiunea 9aramures, si /odu 'loaie au otinut 18 - 21 4ha, respectiv 1) - 18 4ha"

'n conditii de irigare, la undulea s-au otinut 22 - !& 4ha seminte"

'n conditiile anului 1%)), unitatile agricole de stat, principale cultivatoare de soia, au otinutpe supra.ete relativ mari productii medii de 1! - 15 4ha"

Semanata pentru a .i insilo$ata sau consumata ca masa verde, soia in cultura pura da

productii de 150 - 2!0 4ha" ultivata pentru silo$, in amestec cu porum, productia de

masa verde poate a3unge la !%5 - 500 4ha"

Soia apartine genului ami.icatiile laterale ale radacinii principale patrund

si ele in sol pana la !0 - &0 cm" /e ele se .ormea$a marea ma3oritate a nodo$itatilor"

Tulpina, inalta de 50 - 200 cm, este dreapta, pentagonala sau cilindrica, uneori voluila" /etulpina si ramuri se gasesc perisori de culoare galuie, runa, alicioasa etc" run$ele sunt

tri.oliate, cu .oliolele si potiolul paros" run$ele cad cand planta se apropie de maturitate"

Stipele sunt mici" lorile sunt, de asemenea, mici si grupate cate ! - % uneori mai multe in

raceme scurte" Au culoare liliachie, ala-liliachie, ala-galuie" /oleni$area este autogama,

desi .lorile se deschid" *urata in.loririi este de 18 - 2( $ile, in .unctie de soi si de conditiile

de vegetatie" ructul este o pastaie usor curata si acoperita cu perisori" uloarea pastaii


4/9

este galena sau galena-runie" /astaia este dehiscenta si contine 2-5 seminte de culoare

ala, galuie, maslinie, verde, ca.enie, neagra etc" 9asa a 1000 seminte la plantele din var"

manshurica #n6" este de 120 - 2!0 g" >asarirea este epigeica"

iind originara din #+tremul ?rient, soia este o planta iuitoare de caldura, cantitatea de

caldura necesara pentru a a3unge la maturitate .iind de 2200 - 2800@" *urata perioadei de

vegetatie este de 110 - 150 $ile"

Soia germinea$a la o temperatura minima de ( - 8@" Temperaturile medii de 12@ in luna

aprilie si de 20 - 21o in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru de$voltarea normala a

plantei" Soia este sensiila la temperaturile sca$ute minus 1 - 2@ si la oscilatiile mari de

temperatura" #ste planta de $i scurta in conditii de $i lunga soia isi prelungeste perioada de

vegetatie"

erintele .ata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de o

cantitate de apa ce repre$inta 120 - 1!0 din greutatea semintei uscate" oe.icientul de

transpiratie este in medie de 520 pentru intreaga perioada de vegetatie, .iind mai mare in

perioada rasaririi plantelor %15 si mai sca$ut catre s.arsitul perioadei de .ormare a

pastailor 2!%" Soia suporta relativ ine seceta pana la in.lorire" 7a culturile in amestec,

cerintele .ata de apa sunt mai mari decat in cultura pura" 'n tara noastra, cultura soiei da

re$ultate une in regiunile cu precipitatii medii anuale de 500 - )00 mm, din care cel putin

(5 mm, in perioada de vara"

Soia nu este pretentioasa .ata de sol, .apt ce permite cultura ei pe aproape toate tipurile de

sol din tara noastra, cu e+ceptia solurilor grele, acide, salini$ate" ele mai une re$ultate se

otin pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase, adanci, .ertile, ogate in calciu,

.os.or si potasiu, cu o reactie cuprinsa intre pB C 5 si pB C 8,5 , optim .iind pB C ),("

ele mai une conditii pentru cultura soiei in tara noastra se intalnesc in depresiunea i3iei

si a aseului, in 9oldova, si pe vaile 9uresului, Tarnavelor si Somesului, in Transilvania" ?$ona .avoraila se intalneste in campia din vestul tarii, ampia Transilvaniei, valea Siretului

in dreptul regiunii acau, depresiunea i3iei si ahluiului in parte, precum si in partea de

mi3loc si de est a podisului 9oldovei, in partea de sud a tarii, desi se gasesc soluri .ertile,

soia nu poate da productii mari si staile datorita secetei ce corespunde perioadei de

in.lorire-.ructi.icare" #+tinderea culturii in aceasta $ona este conditionata de irigare"


5/9

ultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile ce au .ost cultivate anterior cu

cereale de toamna sau cu porum, cu conditia ca acestea sa permita o una pregatire a

solului si acumularea unei re$erve de apa" Soia se poate cultiva pe acelasi teren mai multi

ani la rand, cand, datorita inmultirii acteriilor simiotice speci.ice, se pot otine productii

mari" ultivata pentru nutret, soia este o .oarte una premergatoare pentru aproape toate

culturile anuale"

antitatea de sustante nutritive e+trase de soia din sol depinde de recolta si de scopul

culturii" *upa #n6en 1%5%, la o productie oisnuita, soia contine in masa recoltaila la

hectar 151 6g a$ot, &0 6g .os.or, 50 6g potasiu si alte elemente" Soia are nevoie de a$ot mai

cu seama in primele .a$e de vegetatie, consumul crescand pana aproape de .ructi.icare,

perioada dupa care .os.orul are rolul principal" Soia este, de asemenea, o mare

consumatoare de potasiu, element ce are un rol deoseit in otinerea unor productii mari"

*aca in sol se gasesc speciile de acterii >hi$oium 3aponicum care sa provoace

.ormarea nodo$itatilor pe radacinile de soia, planta are posiilitatea sa .oloseasca si a$otul

din atmos.era, in cele mai multe ca$uri, soia nu-si poate asigura in totalitate a$otul din aer,

din care cau$a o una parte din acesta treuie sa si-l procure din sol" Aceasta parte treuie

data su .orma de ingrasaminte cu a$ot, administrate in do$e moderate, ingrasarea cu 150

- !00 6gha a$otat de amoniu si cu 200 - !00 6gha super.os.at se .ace toamna,

incorporindu-se ingrasamintele su aratura de a$a" ingrasamintele pot .i administrate si

primavara, inainte de semanat, o data cu pregatirea terenului, incorporarea ingrasamintelor

in sol in contact cu samanta sau prea aproape de aceasta duce la o incetinire a germinatiei,

la o rasarire neuni.orma si, mai tar$iu, la o slaa de$voltare a plantelor tinere" *in aceasta

cau$a, administrarea ingrasamintelor treuie sa se .aca in asa .el, incat acestea sa a3unga

cu ! - & cm su adancimea de semanat si la 5 - ) cm lateral de samanta incorporata in sol"

Soia reactionea$a .avorail la ingrasamintele chimice sau organice pe solurile sarace in

elemente nutritive" Ast.el, in e+perientele e.ectuate la ampia-Tur$ii, pe un sol mai putin

.ertil, s-au otinut sporuri de productie de &1,( la soia pentru silo$, prin administrarea a 20

tha gunoi de gra3d .ermentat, &8 6gha N si !2 6gha /2?5" 'n ca$ul .olosirii numai aingrasamintelor chimice %) 6gha N si !2 6gha /2?5, sporul de productie a .ost de

28,%" 'nsa, dupa Bulpoi si colaoratorii 1%)), pe solul .ertil de la undulea, reactia la

ingrasaminte a soiurilor de soia e+perimentate a .ost slaa, aceasta .iind in concordanta si

cu unele re$ultate de cercetare din S";"A"

Semintele de soia necesita un pat germinativ .oarte ine pregatit si cu ogate re$erve de


6/9

sustante hranitoare si apa pe toata durata de vegetatie" *in aceasta cau$a, se recomanda

e+ecutarea araturii de a$a la adancimea de 20 - 25 cm, vara sau toamna, dupa cum planta

premergatoare paraseste terenul mai devreme sau mai tar$iu" 'n primavara, aratura se

nivelea$a si se lucrea$a o data sau de doua ori cu grapa cu discuri, ultima lucrare

e+ecutandu-se inaintea semanatului" Aratura de primavara nu este indicata, .iind urmata de

pierderi de recolta"

/entru masa verde si silo$ se .oloseste soiul 7incoln, caracteri$at prin talie inalta si

aundenta de .run$e si pastai, .iind raionat pentru .ura3 in toata tara" /roduce cantitati mult

mai mari de masa verde decat soiurile cultivate pentru seminte" 7a undulea, acest soi a

produs 25! 4ha masa verde, depasind soiul hippeDa cu &2"

Samanta treuie sa provina din loturile semincere recunoscute, sa aia marimea medie aoaelor corespun$atoare soiului ce se cultiva si sa nu .ie mai veche de doi ani" Samanta

de soia treuie sa aia o germinatie minima de 80 si o puritate de cel putin %5" Samanta

se tratea$a cu nitragin in $iua semanatului sau cel mult cu o $i inainte, in urma acestui

tratament se otin plante viguroase, cu un numar mare de nodo$itati pe radacini" Soia se

seamana atunci cand temperatura solului a a3uns la 8 - 10@ si a trecut pericolul ingheturilor

tar$ii de primavara" Aceasta epoca corespunde de regula cu a doua 3umatate a lunii aprilie

in conditiile din ampia araganului, cu s.arsitul lunii aprilie in $onele din /odisul entral

9oldovenesc si ampia anatului si cu prima decada a lunii mai pentru $onele mai nordice

din regiunea Suceava si /odisul Transilvaniei" Soia pentru nutret poate .i semanata si mai

tir$iu, in miriste, cu conditia ca in anii si in regiunile secetoase culturile sa .ie irigate"

Numarul de plante la hectar si distantele intre randuri depind de scopul culturii" /entru silo$

se seamana la distanta de 80 - 100 cm cu o densitate de 50 - (0 oae germinaile la m2"

/entru conditiile din centrul Transilvaniei se recomanda cantitatea de 50 - )0 6gha soia la

semanatul in cultura pura pentru silo$" Amestecurile de porum cu soia pentru masa verde

se seamana, dupa Earga si colaoratorii 1%)&, la distanta de 12,5 - 20 cm intre randuri,

.olosindu-se 100 - 120 6gha porum si 50 - )0 6gha soia" 'n ampia 9oldovei, cele maiune re$ultate s-au otinut cand semanatul s-a .acut la distanta de !0 cm intre randuri, cu o

norma de semanat de 100 6gha, raportul dintre soia si porum .iind 1,5:1 >osea, /anait si

colaoratorii, 1%)0"

/entru silo$, cantitatile de samanta varia$a in .unctie de amestec si de metoda de cultura"

Ast.el, la insamantatul pe acelasi rand cu porumul si la distanta de 80 - 100 cm se .olosesc


7/9

12 - 15 6gha porum si !5 - &5 6gha soia" 'n ca$ul insamantarii amestecului in randuri

alternative un rand porum si un rand soia, se recomanda o densitate de &0000 - 50000

plante de porum si 250000 plante de soia la hectar, ceea ce asigura otinerea unor

productii de 2(0 - 280 4ha masa verde insilo$aila, cu un ridicat continut de alumina

digestiila" *e regula, la amestecurile de porum cu soia pentru silo$ si pentru masa verde

se .olosesc hiri$i duli de porum cu o perioada de vegetatie apropiata de aceea a soiei

.ura3ere"

Soia in amestec cu sorgul se poate semana in randuri oisnuite la 12,5 - 15 cm pentru

masa verde si la (0 - %0 cm pentru silo$" Soia treuie sa repre$inte in amestecul .ura3er !0 -

!! atat pentru silo$, cat si pentru masa verde, cand se otine un spor de proteina de 8& -

1(2 6gha .ata de sorgul in cultura pura" 'n e+perientele e.ectuate de >osea si /anait 1%)2

la /odu-'loaie, amestecul de sorg cu soia pentru silo$, semanat la %0 cm distanta intrerinduri, cu 20 6g la ha samanta de sorg si &0 6gha samanta de soia, a dat o productie de

2%( 4ha, reali$andu-se un spor de !)% 6gha proteina ruta, .ata de cultura pura de sorg

semanata la aceeasi distanta" Niculescu citat de Earga si colaoratorii, 1%)& a otinut cea

mai mare cantitate de proteina ruta la hectar (88 6g .olosind )0 6gha soia si 10 6gha

sorg" /entru masa verde cantitatea de samanta de soia ramane aceeasi, iar norma de

semanat la sorg creste la 15 - !0 6gha" Soia se mai poate semana in amestec si cu iara

de Sudan, cand se .olosesc pentru semanat 25 6gha iara de Sudan si )0 6gha soia,

semanatul e+ecutandu-se la o distanta de 12,5 - 15 cm intre randuri >osea, /anait si

usuioc, 1%)0"

Adancimea de semanat este de & cm pe solurile cu umiditate satis.acatoare in stratul

super.icial si de 5 - ( cm pe solurile mai uscate sau mai usoare" Semanatul la adancimi mai

mari nu este recomandail, deoarece puterea de straatere este slaa"

Soia se seamana cu masina pneumatica S/-< echipata cu discuri ce au ori.iciile dule,

ase$ate pe 1 - 2 cercuri apropiate, ast.el ca amele randuri de ori.icii sa treaca prin dreptul

camerii de vid" >aportul de transmisie se reali$ea$a .olosind pinionul cu 22 dinti de pe a+uldistriuitor si pinionul cu 1) dinti de pe a+ul rotii de tasare" ata de semanatoarea S;-2%,

aceasta, in a.ara randamentului mare de lucru 25 - !0 ha pe $i, mai are avanta3ul ca

reparti$ea$a uni.orm semintele pe rand si le introduce in sol la aceeasi adancime" 9asina

S/-) este preva$uta si cu echipamentul necesar pentru aplicarea ericidelor, .ie

concomitent cu semanatul, .ie separat"


8/9

/rimele lucrari de ingri3ire care se acorda semanaturilor de soia privesc spargerea crustei

.ormata inainte si dupa rasarire" /entru a .avori$a rasarirea uni.orma a plantelor, a.anarea

solului si distrugerea uruienilor in curs de rasarire, se .olosesc grapele cu colti sau cele

stelate, lucrarea e+ecutandu-se inainte de rasarirea plantelor"

7a culturile de soia pentru samanta si silo$ se pot e+ecuta doua lucrari cu sapa rotativa,

prima inainte sau imediat dupa rasarire si a doua cand plantele au 2 - & .run$e tri.oliate,

vite$a de lucru .iind de 18 - 20 6mora" Soia este o planta .oarte sensiila la imuruienare"

? data invadata de uruieni, mai ales in prima .a$a de vegetatie, cultura nu se mai

redresea$a, chiar daca ulterior uruienile au .ost comatute" ulturile pentru masa verde,

semanate la 12,5 - !0 cm distanta intre randuri, sunt mai .recvent invadate de uruieni"

ulturile pentru silo$ se prasesc de 2 - ! ori, lucrarea e+ecutandu-se mecanic" Adancimea

primei prasile este mai mare 8 - 10 cm, iar a celorlalte doua mai redusa 5 - ) cm" /rasitulse e+ecuta pana la in.lorirea plantelor"

olosirea ericidelor in comaterea uruienilor repre$inta o metoda avansata pentru

intretinerea culturilor de soia, care reduce volumul lucrarilor de ingri3ire si elimina pericolul

ranirii sau distrugerii plantelor" *esi ericidele se .olosesc intr-o masura mai mica la culturile

de soia pentru nutret, mentionam pentru orientare o serie de ericide ce pot .i utili$ate la

comaterea uruienilor din culturile de soia" Amienul este un ericid selectiv ce se pre$inta

su .orma de solutie a acidului 2,5-diclor-!-amino-en$oic, in concentratie de 2!,&" Se

aplica pe sol inainte de rasarire a uruienilor si a plantelor de soia" #.ectul .itoto+ic al

ericidului este mai accentuat asupra semintelor in curs de incoltire si scade pe masura ce

uruienile inaintea$a in crestere" Amienul distruge aproape toate uruienile anuale

monocotiledonatc si dicotiledonate, dar nu distruge uruienile perene cu sistem radicular

adanc cum sunt costreiul Sorghum halepense 7" si volura onvolvulus arvensis 7""

#ricidul se aplica in en$i pe randurile semanate, .olosindu-se (-10 tha, ce se amesteca

ine cu cantitatea de apa necesara, in timpul lucrului, solutia se agita continuu, in tara

noastra sunt in curs de e+perimentare si alte ericide, ca vernamul si alanapul"

'rigarea soiei este o lucrare de intretinere ce poate aduce sporuri consideraile de recolta,

mai ales pe cerno$iomurile din sudul tarii" #+perientele .acute de Bulpoi si colaoratorii

1%)) la undulea arata ca soia 7incoln da productii de masa verde mai mult decit dule

datorita irigarii, dar se evidentia$a si .aptul ca soia in conditii de irigare cade puternic, ceea

ce duce la pierderi"


9/9

/entru silo$ si masa verde soia se recoltea$a in momentul .ormarii oaelor in pastaile de

pe tulpina principala, .olosindu-se comina de silo$ S;, care pre$inta avanta3ul ca, o data

cu recoltatul, e+ecuta si tocatul nutretului" Amestecul de soia cu porum se recoltea$a

pentru masa verde cand porumul a inceput sa inspice si soia este in.lorita, iar pentru silo$,

in momentul cand porumul a intrat in .a$a lapte-ceara si soia a inceput sa .orme$e seminte

in pastai" Amestecul de soia cu sorg se recoltea$a pentru masa verde in perioada aparitiei

paniculului la sorg, iar pentru silo$, in .a$a .ormarii oaelor de sorg" >ecoltarea in ca$ul

amestecului de soia cu iara de Sudan se .ace in .unctie de planta care predomina in

amestec, adica la momentul optim de recoltare a ierii de Sudan"

Recolta.eu

tehnologii de cultura a plantei de soia

Documents