tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvaniei

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

ing. SINGUREANU I. VALENTIN

TEZĂ DE DOCTORAT - rezumat -

CONTRIBUŢII PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A TOMATELOR ÎN

SOLARII, ÎN ZONA PODIŞULUI TRANSILVANIEI

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. ALEXANDRU S. APAHIDEAN

CLUJ-NAPOCA 2008

Către,

Vă rugăm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat

intitulată: „ Contribuţii privind perfecţionarea tehnologiei de cultură a

tomatelor în solarii, în zona Podişului Transilvaniei ”, a d-lui ing. Valentin

I. Singureanu, în vederea obţinerii titlului ştiinţific de „Doctor în

Horticultură”.

Susţinerea va avea loc în ziua de_______________, ora_________

sala________________ .

Vă rugăm să binevoiţi a ne comunica aprecierile dumneavoastră

în timp util, pe adresa Rectoratului Universităţii sau pe adresa de mail

[email protected].


FACULTATEA DE HORTICULTURĂ Calea Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca Telefon: + 40 264 596384 Fax: + 40 264 593792

Conducător ştiinţific Prof. univ. Dr. Alexandru S. APAHIDEAN

Doctorand ing. Valentin SINGUREANU

Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă: Preşedinte: Prof. dr. Marcel DÂRJA - prodecanul Facultăţii de

Horticultură, Cluj-Napoca Membrii: Prof. dr. Alexandru S. APAHIDEAN - conducător

ştiinţific Prof. dr. Dumitru INDREA - Universitatea de Ştiinţe

Agricole si Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Prof. dr. Nistor STAN - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iaşi Prof. dr. Victor POPESCU - Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară - Bucureşti


ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE HORTICULTURĂ


TEZĂ DE DOCTORAT

- rezumat -

CONTRIBUŢII PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A TOMATELOR ÎN

SOLARII, ÎN ZONA PODIŞULUI TRANSILVANIEI

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. ALEXANDRU S. APAHIDEAN

CLUJ-NAPOCA 2008

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCE AND VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA

PhD SCHOOL HORTICULTURE FACULTY


SUMMARY OF PhD THESIS

CONTRIBUTIONS REGARDING THE IMPROVEMENT OF THE SOLARIUM TOMATO CULTURE IN THE

TRANSYLVANIAN TABLELAND

SCIENTIFICALL COORDINATOR Prof. univ. PhD. ALEXANDRU S. APAHIDEAN

CLUJ-NAPOCA 2008

CUPRINS

Capitolul I - Tomatele - importanţă, valoarea nutritivă şi terapeutică…………………. 7 Capitolul II - Organizarea cercetărilor privind perfecţionarea tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii, în zona Podişului Transilvaniei....................................................... 11 2.1. Scopul şi obiectivele cercetării................................................................................... 11 2.2. Echipamente şi determinări aferente experienţelor.................................................... 13 2.3. Amplasarea experienţelor........................................................................................... 15 2.3.1. Amplasarea experienţei în sera-solar................................................................ 15 2.3.2. Amplasarea experienţei în solarul cu acoperire dublă....................................... 18 Capitolul III - Rezultatele cercetărilor privind perfecţionarea tehnologiei de cultură a tomatelor în sera solar........................................................................................................... 20 3.1. Creşterea şi fructificarea plantelor............................................................................. 20 3.2. Producţia timpurie...................................................................................................... 24 3.3. Producţia totală........................................................................................................... 26 3.4. Calitatea producţiei.................................................................................................... 29 3.5. Dinamica temperaturii, umidităţii atmosferice, intensităţii luminoase în spaţiul de

cultură................................................................................................................................ 30 3.6. Dinamica umidităţii în sol (evapotranspiraţia în anii experimentali 2006 şi

2007).................................................................................................................................. 33 Capitolul IV - Rezultatele cercetărilor privind cultura tomatelor în solarul cu acoperire dublă....................................................................................................................... 35 4.1. Creşterea şi fructificarea plantelor............................................................................. 35 4.2. Dinamica recoltărilor................................................................................................. 36 4.3. Producţia timpurie...................................................................................................... 36 4.4. Producţia totală........................................................................................................... 38 4.5. Calitatea producţiei.................................................................................................... 40 4.6. Dinamica temperaturii, umidităţii atmosferice, intensităţii luminoase în spaţiul de

cultură................................................................................................................................ 41 Capitolul V - Concluzii generale şi recomandări................................................................ 44 Bibliografie.............................................................................................................................. 50

CONTENT

Chapter I - Tomatoes – importance, nutritive and therapeutically value……………… 7 Chapter II - Research organization regarding the improvement of tomato crop technology in plastic tunnels, Transylvanian Tableland region........................................ 11 2.1. Purpose and research objectives................................................................................. 11 2.2. Material and methods regarding the experiments...................................................... 13 2.3. Experimental plot emplacement................................................................................. 15 2.3.1. Experimental plot emplacement, could glasshouse........................................... 15 2.3.2. Experimental plot emplacement, double covered polyethylene tunnel............. 18 Chapter III - Experimental results regarding the improvement of tomato crop technology, could glasshouse................................................................................................. 20 3.1. Growth and fruit link.................................................................................................. 20 3.2. Early yield.................................................................................................................. 24 3.3. Total yield.................................................................................................................. 26 3.4. Yield quality............................................................................................................... 29 3.5. Temperature, air humidity, light intensity dynamic in the experimental plot............ 30 3.6. Dynamic determination of the soil humidity (evapotranspiration between 2006-

2007).................................................................................................................................. 33 Chapter IV - Experimental results regarding the improvement of tomato crop technology, double covered polyethylene tunnel................................................................. 35 4.1. Growth and fruit link.................................................................................................. 35 4.2. Yield dynamic............................................................................................................ 36 4.3. Early yield.................................................................................................................. 36 4.4. Total yield.................................................................................................................. 38 4.5. Yield quality............................................................................................................... 40 4.6. Temperature, air humidity, light intensity dynamic in the experimental plot............ 41 Chapter V - General conclusions and recommendations………………………………... 44 Bibliography........................................................................................................................... 50

7

CAPITOLUL I TOMATELE - IMPORTANŢĂ, VALOAREA NUTRITIVĂ ŞI

TERAPEUTICĂ

De la tomate se consumă fructele la maturitatea fiziologică, dar şi

cele care nu ajung în această fază (gogonelele) pentru prepararea murăturilor

(RUBATZKY, 1997). Importanţa alimentară deosebită a tomatelor este dată de

faptul că acestea se consumă într-o gamă variată: în stare proaspătă, ca salată

simplă sau in amestec cu alte legume, sosuri, ghiveci, roşii umplute etc.,

prelucrate industrial sub formă de pastă, bulion, conserve, sucuri obişnuite sau

picante etc.

În afară de cererea mare pentru consumul curent al populaţiei

tomatele sunt cerute mult în industria conservelor de legume, de carne şi

peşte, fiind de asemenea un produs important de export. Sunt cerute la export

mai ales tomatele de seră, cele timpurii precum şi produsele industrializate

(MĂNIUŢIU, 2006).

Prevederile Organizaţiei Mondiale pentru Agricultură şi Alimentaţie

(F.A.O) recomandă consumul de legume în cantităţi variabile în funcţie de

vârsta consumatorilor. Astfel pentru persoanele până la 12 ani, cantităţile

medii se cifrează la 100g/zi, iar pentru cele cu vârstă mai mare de 12 ani,

350g/zi, ceea ce reprezintă, în medie un consum anual de 120 kg de legume

(MIHALACHE, 2003).

Concepţiile actuale despre alimentaţia raţională, acordă consumului

de tomate o poziţie prioritară, în primul rând pentru că acestea asigură

organismului uman o gamă largă de vitamine, săruri minerale şi apă vitală,

atât de necesare pentru activitatea fiziologică normală a organismului uman

(BUTNARIU şi colab. 1992).

8

Conform recomandărilor medicilor, pentru o alimentaţie raţională,

necesarul zilnic de hrană a unui adult este de 714 g alimente de natură animală

şi 1225 g alimente de natură vegetală din care aproximativ 300-400 g sunt

reprezentate de legume (MIHALACHE, 1999).

Pe lângă principiile nutritive prezentate, tomatele conţin un compus

„miraculos” pentru medicină, licopenul. Numeroase studii medicale arată

acţiunea directă a acestui pigment asupra radicalilor liberi din organismul

uman.

Radicalii liberi sunt consideraţi molecule oxidative deosebi de

puternice care atacă membranele celulare ale celulelor din diferite ţesuturi ale

organismului uman, atacă şi ADN uman inducând procese de replicare

defectuoase ce duc la îmbătrânirea rapidă a organismului (MAYEAUX and all,

2006).

Licopenul nu este sintetizat de organismul uman, singura cale de a

obţine acest pigment, este consumul de fructe sau legume ce conţin pigmentul

în cauză.

Noi cercetări în domeniu arată că gradul de metabolizare în

organismul uman al acestui pigment este mai mare la produsele procesate

(sosuri, bulion, paste) decât la cele consumate în stare proaspătă.

Acest lucru este posibil deoarece căldura folosită în timpul procesării

tomatelor distruge zidul de celule, permiţând ca licopenul să fie mai bine

absorbit în tubul digestiv.

Este important de ştiut că licopenul este solubil în grăsimi, acesta

este mai bine absorbit atunci când este consumat împreună cu grăsimi

(MARTINEZ VALVERDE – ISABEL and all., 2002).

Pe plan mondial din întreaga cantitate de tomate produsă anual 80%

este comercializată sub diferite forme de procesare şi doar 20% este

9

consumată în stare proaspătă (HARVARD MEDICAL SCHOOL - PRESS

RELEASE).

Foarte multe ţări şi organizaţii din Uniunea Europeană apreciază

consumul de legume/cap de locuitor/an ca fiind un indice riguros de încadrare

a unor ţări în sfera celor dezvoltate sau în curs de dezvoltare socială şi

economică.

Dacă conform anuarului statistic F.A.O din 1998, România era

situată cu un consum mediu de legume pe cap de locuitor ridicat, luând în

considerare doar zonele geografice şi ţările din tabelul 1.1., ţara noastră ar

ocupa un binemeritat loc II. Tabelul 1.1.

Consumul de legume în câteva ţări din lume (kg/cap de locuitor/an) date F.A.O. 1998

Vegetable consumption in different countries (kg/capita/year) F.A.O. statistical data 1998

10

Tabelul 1.2. Consumul de tomate în câteva ţări din lume (g/cap de locuitor/zi)

date F.A.O. 2000-2004 Tomato consumption in different countries (g/capita/day)

F.A.O. statistical data 2000-2004

Tomatele ocupă un loc de frunte în preferinţele consumatorilor din

România, consumul acestor având un trend ascendent cu un maxim de

consum în anul 2004 (172,3 g tomate/cap de locuitor/zi).

În ceea ce priveşte consumul de tomate ţara noastră surclasează ţări

mult mai dezvoltate economic (Belgia, Danemarca, Olanda, SUA, Marea

Britanie, Japonia).

Consumul de tomate este foarte ridicat în Grecia, unde în anul 2000

se consumau 382,49 g tomate/cap de locuitor/zi (tabelul 1.2.).

11

CAPITOLUL II ORGANIZAREA CERCETĂRILOR PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A TOMATELOR ÎN SOLARII, ÎN

ZONA PODIŞULUI TRANSILVANIEI

2.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul şi obiectivele cercetării în experienţa efectuată în sera-solar

Experienţele privind îmbunătăţirea tehnologiei de cultură a tomatelor

în solarii în zona Podişului Transilvaniei, au fost efectuate între anii 2006-

2007, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-

Napoca, Facultatea de Horticultură, Disciplina de Legumicultură în cadrul

serelor solar aferente disciplinei.

Scopul cercetărilor a constat în elaborarea unei tehnologii

îmbunătăţite de cultură a tomatelor în solarii, prin introducerea în studiu a trei

noi hibrizi extratimpurii de tomate, generalizarea irigării prin picurare,

introducerea materialelor de mulcire (folie de polietilenă neagră, paie),

precum şi studiul comportării variantelor experimentale la desimii culturale

diferite.

În experienţa întreprinsă în cei doi ani experimentali a fost urmărită

dinamica umidităţii în sol, reprezentată prin evapotranspiraţie, pornind de la

ipoteza că materialele de mulcire reduc evapotranspiraţia reţinând în sol o

cantitate mai mare de apă faţă de variantele experimentale nemulcite.

Temperatura a fost urmărită în dinamică prin determinări executate la

exteriorul solarului, în interiorul acestuia, la fiecare variantă experimentală în

sol, cât şi deasupra acestuia. Odată cu determinările efectuate asupra

temperaturii au fost efectuate şi cele legate de umiditatea atmosferică şi

intensitatea luminoasă, urmărindu-se corelarea acestora.

12

În vederea realizării scopului propus au fost studiate următoarele

aspecte:

- stabilirea comportării hibrizilor extratimpurii de tomate în condiţii

de desimi culturale diferite;


de mulcire a solului cu diferite materiale (folie de polietilenă neagră, paie);

- dinamica umidităţii în sol în condiţii de mulcire a solului cu diferite

materiale (folie de polietilenă neagră, paie).

Scopul şi obiectivele cercetării în experienţele efectuate în solarul

cu acoperire dublă

Experienţele privind îmbunătăţirea tehnologiei de cultură a tomatelor

în solarul cu acoperire dublă, în zona Podişului Transilvaniei, au fost efectuate

între anii 2007-2008, în cadrul solarului modern cu acoperire dublă aferent

disciplinei de Legumicultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Scopul cercetărilor a constat în elaborarea unei tehnologii

îmbunătăţite de cultură a tomatelor în solarii prin introducerea în studiu a trei

noi hibrizi extratimpurii de tomate, cultivaţi într-un solar modern, automatizat,

generalizarea fertirigării prin picurare cu ajutorul dozatoarelor de

îngrăşăminte.

Datorită rezultatelor satisfăcătoare obţinute în sera solar în anii

anteriori, se generalizează mulcirea cu folie de polietilenă neagră a întregii

culturi de tomate şi nu în ultimul rând studiul comportării variantelor

experimentale la desimi culturale diferite.

Folosirea generalizată a foliei de polietilenă neagră ca şi material de

mulcire, fertirigarea prin picurare, desimi de plantare diferite, precum şi dubla

acoperire a solarului cu folie de polietilenă duc spre un spor de producţie net

13

superior atât cantitativ cât şi calitativ prin comparaţie cu aceeaşi cultură

experimentală din sera-solar.

În cadrul experienţei întreprinse s-a urmărit în dinamică temperatura

atmosferică la exteriorul şi în interiorul solarului, temperatura solului,

temperatura la nivelul solului, umiditatea atmosferică şi intensitatea

luminoasă.

În vederea realizării scopului propus au fost studiate următoarele

aspecte:


de desimi culturale diferite;


de mulcire a solului cu folie de polietilenă neagră;


de fertirigare.

2.2. ECHIPAMENTE ŞI DETERMINĂRI AFERENTE EXPERIENŢELOR

Aquaterr T 300

Specificaţii tehnice

Fig. 2.1. Specificaţii tehnice ale umidometrului Aquaterr T30 (www.hanna.ro) Fig. 2.1. Technical specification of the Aquaterr T300 humidometer (www.hanna.ro)

Aparatul Aquaterr T 300 face partea din gama aparatelor portabile ce

pot determina umiditatea solului şi temperatura acestuia în câmp, direct, fără a fi necesară o pregătire prealabilă a probelor de sol.

14

Termo-higrometru portabil cu imprimantă şi achiziţii de date HI 9161

Fig. 2.2. Părţile componente şi specificaţiile tehnice ale termo-higrometrului HI 9161 (www.hanna.ro)

Fig. 2.2. Component parts and technical specification of the HI 9161 termo-higrometer (www.hanna.ro)

Termo-higrometrul portabil HI 9161, fabricat de firma HANNA

INSTRUMENTS permite determinarea în condiţii de câmp sau de laborator, simultan, a temperaturii unui substrat cultural cât şi a umidităţii relative din atmosfera de lucru (www.hanna.ro).

15

Luxmetru portabil Testo 545 Luxmetrul portabil Testo 545 este destinat măsurării intensităţii

luminoase din diferite încăperi, precum şi din diferite locaţii ale încăperii respective cu ajutorul memoriei de reţinere a valorilor determinate (www.hanna.ro).

Fig. 2.3. Specificaţii tehnice ale Luxmetrului portabil Testo 545

Fig. 2.3. Technical specification of the Testo 545 luxmeter (www.hanna.ro)

2.3. AMPLASAREA EXPERIENŢELOR 2.3.1. Amplasarea experienţei în sera-solar

Cercetarea a fost organizată ca o experienţă polifactorială cu următorii factori experimentali:

Factorul 1 – Hibridul folosit Factorul 2 – Materialul de mulcire folosit

Factorul 3 – Desimea de plantare adoptată

Cronos F1 (mt) Menhir F1 Shannon F1

nemulcit (mt)mulcire cu folie de polietilenă neagrămulcire cu paie

65/40 cm (mt) 38.500 pl/ha

65/30 cm 51.300 pl/ha

16

Din combinaţia celor trei factori experimentali s-au obţinut 18 variante experimentale care au fost aranjate conform schemei de plantare ataşate, în câte trei repetiţii fiecare.

Tabelul 2.1. Variantele experimentale din sera-solar

Experimental variants from the could glasshouse

Lungimea serei solar este de 48 m, lăţimea este de 5,85 m rezultă o

suprafaţă de 421,2 m2. Experienţa a fost împărţită în 3 repetiţii, fiecare repetiţie

reprezentând o treime din lungimea solarului (respectiv 24 m). Lungimea unei variante experimentale a fost stabilită la 3,5 m, iar

suprafaţa activă a unei variante obţinute în urma calcului este de 4,68 m2. Protecţia experienţei a fost asigurată atât fronal cât şi pe rândurile

laterale ale acesteia. În ceea ce priveşte irigarea experienţei a fost adoptată tehnica de

irigare prin picurare, cu tuburi de picurare flexibile, Toro Aqua Traxx (debit 1,14 l/h) la fiecare rând de plante.

17

Fig. 2.4. Aranjarea experienţei în sera-solar, vedere frontală - schema de plantare şi cele două densităţi de plantare adoptate (original)

Fig. 2.4. Emplacement of the experimental plot, front view - plantation scheme and the two plant density adopted (original)

18

2.3.2. Amplasarea experienţei în solarul cu acoperire dublă

Cercetarea a fost organizată ca şi o experienţă bifactorială, având următorii factori: Factorul 1 – Hibridul folosit

Factorul 2 – Desimea de plantare adoptată

Din combinaţia celor doi factori experimentali s-au obţinut 6 variante

experimentale care au fost aranjate conform schemei de plantare ataşate, în câte trei repetiţii fiecare.

Tabelul 2.2.

Variantele experimentale din solarul cu acoperire dublă Experimental variants from the double covered polyethylene tunnel

În ceea ce priveşte modalitatea de acoperire a solului s-a ales mulcirea solului cu folie de polietilenă neagră, datorită rezultatelor pozitive obţinute în anii anteriori 2006-2007 la variantele experimentale mulcite cu folie din cadrul serei solar.

Şi în cazul acestei experienţe s-a optat pentru irigarea prin picurare cu tuburi flexibile din polietilenă Toro Aqua Traxx (debit 1,14 l/h), optându-se pentru introducerea în sistemul de irigare a unui dozator de îngrăşăminte (modelul DOSATRON DL 110). Pentru automatizarea operaţiei de irigare şi

Cronos F1 (mt) Menhir F1

Shannon F1

80/40 cm (mt) 31.250 pl/ha

80/30 cm 41.700 pl/ha

19

fertirigare se foloseşte un panou de comandă Irritrol Junior Max, ce permite conectarea la el a 6 electrovalve.

În cadrul acestei experienţe lungimea solarului a fost de 32 de m, lăţimea acestuia de 8 m, rezultând o suprafaţă de 256 m2.

Fig. 2.5. Aranjarea experienţei în solarul cu acoperire dublă, vedere frontală - schema de plantare şi cele două densităţi de plantare adoptate (original)

Fig. 2.5. Emplacement of the experimental plot in the double covered polyethylene tunnel, front view – plantation scheme and the two plant density adopted (original)

20

CAPITOLUL III REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI DE CULTURĂ A TOMATELOR ÎN SERA SOLAR

3.1. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR

Creşterea plantelor de tomate a fost exprimată prin înălţimea medie a tulpinii, numărul mediu de frunze, numărul mediu de inflorescenţe formate. Fructificarea plantelor a fost exprimată prin procentul de legare al fructelor de tomate.

Măsurătorile biometrice au fost efectuate în dinamică, de trei ori în cursul perioadei de vegetaţie, la câte 6 plante din fiecare variantă experimentală, calculându-se media acestora.

Media anilor experimentali 2006-2007 (tabelul 4.1.) menţine valori ridicate ale înălţimilor medii la plantele de tomate reprezentate de variantele experimentale plantate la densitatea de 51.300 pl/ha menţinând trendul anilor experimentali 2006 şi 2007.

Aceleaşi valori scăzute ale înălţimii medii a plantelor se observă la variantele experimentale mulcite cu paie.

Numărul mediu de inflorescenţe este corelat cu înălţimea medie a plantelor; astfel, toate variantele experimentale ce au înregistrat o înălţime medie redusă prezintă un număr mediu de inflorescenţe scăzut.

Procentul de legare al fructelor în primele trei inflorescenţe se menţine ridicat ca şi în cazul anilor experimentali 2006 şi 2007 la variantele mulcite cu folie, ambele densităţi de plantare, în cazul hibrizilor Cronos F1 şi Menhir F1 (tabelul 4.1.).

Procentul mai mare de legare al fructelor între etajele 1-3 se menţine ridicat la variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă neagră datorită căldurii degajate de aceste materiale la nivelul inflorescenţelor inferioare, asigurând condiţii optime de creştere şi legare a fructelor.

Procentul de legare pentru inflorescenţele cuprinse între etajele 4 şi 6 înregistrează valori cuprinse între 15,63% pentru varianta experimentală Shannon F1, nemulcit, 38.500 pl/ha şi 49,40% pentru varianta experimentală Menhir F1, nemulcită, 51.300 pl/ha; concluzionând rezultatele biometrice obţinute în anii experimentali 2006 şi 2007.

Procentul de legare mai scăzut între etajele 4-6 se datorează periodicităţii determinărilor biometrice efectuate. Astfel, în momentul ultimei măsurători biometrice nu toate florile din inflorescenţă erau înflorite sau legate (tabelul 4.1.).

21

Tabelul 4.1. Creşterea şi fructificarea plantelor de tomate în sera-solar (Cluj-Napoca, media 2006-2007)

Growth and fruit link of the tomato plants cultivated in the could glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)

22

Fig. 4.1. Fructificarea plantelor de tomate în sera-solar, Cluj-Napoca, media 2006-2007 (etajele 1-6) Fig. 4.1. Fruit link at the tomato plants in the could glasshouse, Cluj-Napoca, averege 2006-2007 (clusters 1-6)

23

Fig. 4.2. Dinamica producţiei de tomate cultivate în sera-solar (kg/m2) cumulată pe lunile de producţie, 2007 Fig. 4.2. Yield dynamic for the tomatoes cultivated in the could glasshouse (kg/m2) cumulated during the production months, 2007

24

Analizând dinamica recoltărilor pentru anul experimental 2007, se observă că variantele experimentale nemulcite, reprezentate de hibridul Menhir F1 plantat la ambele desimi înregistrează cea mai favorabilă dinamică de producţie în luna iunie (fig. 4.2.).

Dinamica producţiei pe luna iulie, este favorabilă variantelor experimentale mulcite cu folie de polietilenă, la toţi hibrizii experimentali: Cronos F1 (6,51 kg/m2), Menhir F1 (6,31 kg/m2), Menhir F1 (6,35 kg/m2), Shannon F1 (6,11 kg/m2). Producţiile totale sunt încadrate între 6,56 kg/m2 (Cronos F1, mulcit paie, 38.500 pl/ha) şi 9,67 kg/m2 (Menhir F1, mulcit folie, 51.300 pl/ha).

Chiar dacă la începutul anului experimental 2007 dinamica producţiei a fost favorabilă pentru variantele nemulcite, odată cu încălzirea mediului ambiant, a materialului de mulcire, respectiv a solului, variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă neagră înregistrează o dinamică pozitivă în lunile iulie-august, cât si producţie totală ridicată (fig. 4.2).

3.2. PRODUCŢIA TIMPURIE

Producţia timpurie pentru anul experimental 2006 a fost stabilită

între datele de 21.06.2006 - 20.07.2006. Producţia timpurie pentru anul experimental 2007 a fost stabilită

între datele de 18.06.2007 - 20.07.2007.

Tabelul 4.2. Influenţa materialelor de mulcire asupra producţiei timpurii de tomate din sera-solar

(Cluj-Napoca, media 2006-2007) The influence of mulching materials upon the early yield of tomatoes cultivated in the could

glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)

Media experimentală confirmă rezultatele obţinute în anii experimentali 2006 şi 2007 cu producţii medii obţinute între 2,63 kg/m2 pentru variantele experimentale mulcite cu paie şi 3,07 kg/m2 pentru variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă.

25

Doar variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă înregistrează diferenţe de producţie pozitive atât prin comparare cu martorul experimental (0,36 kg/m2) cât şi prin comparare cu media experimentală (0,27 kg/m2). Sporurile de producţie sunt de 13,28% respectiv 9,51%.

Deşi sunt neasigurate statistic variantele experimentale mulcite cu paie conduc spre regresii de producţie de -0,08 kg/m2, respectiv -0,17 kg/m2.

Tabelul 4.3.

Influenţa combinată a desimii şi a materialului de mulcire asupra producţiei timpurii de tomate din sera-solar (Cluj-Napoca, media 2006-2007)

Combined influence of plant density and mulching material upon the early yield of tomatoes cultivated in the could glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)

Media anilor experimentali sub influenţa compusă a desimii şi a materialului de mulcire reflectă rezultatele obţinute în anii experimentali 2006 şi 2007.

Producţiile timpurii obţinute au fost situate între 2,49 kg/m2 pentru varianta experimentală 38.500 pl/ha + mulcire cu paie şi 3,08 kg/m2 pentru varianta experimentală 38.500 pl/ha + mulcire cu folie.

Variantele experimentale: 38.500 pl/ha mulcit cu folie de polietilenă neagră şi 51.300 pl/ha mulcit cu folie de polietilenă neagră înregistrează sporuri de producţie de 18,01% respectiv 17,24% cu diferenţe de producţie foarte semnificative prin compararea lor cu varianta martor şi 9,93% respectiv 9,22% cu diferenţe de producţie distinct semnificative prin comparaţia cu media experienţei (tabelul 4.3.).

Regresii de producţie, asigurate statistic prin comparaţie cu media experienţei de -0,31 kg/m2 s-au înregistrat la varianta experimentală compusă din desimea de 38.500 pl/ha mulcită cu paie......................................................

Sub influenţa compusă a hibridului, materialului de mulcire şi a desimii asupra producţiei timpurii de tomate, media experimentală certifică rezultatele obţinute în anii 2006 şi 2007 (tabelul. 4.4.).

26

Producţiile timpurii obţinute au fost cuprinse între valorile de 2,21 kg/m2 pentru Cronos F1, nemulcit, 38.500 pl/ha şi 3,45 kg/m2 pentru Shannon F1, mulcit cu folie, 38.500 pl/ha;

Cea mai ridicată diferenţă de producţie o întâlnim în cazul variantei experimentale Shannon F1, mulcit folie, plantate la densitatea de 38.500 pl/ha (1,24 kg/m2), foarte semnificativ pozitivă, cu un spor de producţie de 56,11% prin comparaţie cu martorul experimental.

Regresiile de producţie prin compararea cu media experimentală sunt semnalate la hibrizii Cronos F1 şi Shannon F1, nemulciţi sau mulciţi cu paie.

Tabelul 4.4.

Influenţa multiplă hibrid, material de mulcire, desime, asupra producţiei timpurii de tomate din sera-solar (Cluj-Napoca, media 2006-2007)

Multiple influence hybrid, mulching material, plant density upon the early yield of tomatoes cultivated in the could glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)

3.3. PRODUCŢIA TOTALĂ

Producţia totală pentru anul experimental 2006 a fost stabilită între datele de 21.06.2006 - 28.08.2006.

Producţia totală pentru anul experimental 2007 a fost stabilită între datele de 18.06.2007 - 27.08.2007.

27

Tabelul 4.5. Influenţa materialelor de mulcire asupra producţiei totale de tomate din sera-solar (Cluj-

Napoca, media 2006-2007) The influence of mulching materials upon the total yield of tomatoes cultivated in the could

glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)

Media anilor experimentali evidenţiază influenţa materialului de

mulcire asupra producţiei totale de tomate obţinute. Astfel, producţiile obţinute sub influenţa unilaterală a materialului de mulcire au fost situate între 7,64 kg/m2 pentru mulcirea cu paie şi 9,78 kg/m2 pentru mulcirea cu folie de polietilenă.

Cele mai ridicate valori ale diferenţei de producţie atât prin comparare cu martorul experimental cât şi prin comparare cu media experimentală le întâlnim la mulcirea cu folie de polietilenă (1,31 kg/m2, diferenţă de producţie foarte semnificativă, spor de producţie de 15,46% respectiv 1,16 kg/m2, diferenţă de producţie foarte semnificativ cu un spor de producţie de 13,45%).

Tabelul 4.6.

Influenţa combinată a desimii şi a materialului de mulcire asupra producţiei totale de tomate din sera-solar (Cluj-Napoca, media 2006-2007)

Combined influence of plant density and mulching material upon the total yield of tomatoes cultivated in the could glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)

28

În cazul mediei celor doi ani experimentali, sub influenţa combinată a desimii şi materialului de mulcire, ambele desimi de plantare, obţin producţii totale de 9,80 kg/m2 pentru desimea de 51.300 pl/ha cu o diferenţă de producţie de 1,61 kg/m2, respectiv 9,75 kg/m2 cu o diferenţă de producţie de 1,56 kg/m2 pentru desimea de 38.500 pl/ha, prin compararea acestora cu martorul experimental (tabelul 4.6.).

Aceleaşi variante experimentale obţin cele mai ridicate diferenţe şi sporuri de producţie şi prin compararea cu media experienţei.

Prin comparaţie cu martorul experimental cât şi cu media experienţei, variantele experimentale plantate la ambele desimi de plantare, mulcite cu paie înregistrează regresii de producţie.

Tabelul 4.7.

Influenţa combinată hibrid, material de mulcire, desime, asupra producţiei totale de tomate din sera-solar (Cluj-Napoca, media 2006-2007)

Combined influence hybrid, mulching material, plant density upon the total yield of tomatoes cultivated in the could glasshouse (Cluj-Napoca, average 2006-2007)

Media experimentală a anilor de studiu subliniază următoarele: - producţiile totale obţinute au fost situate între valorile de 7,23

kg/m2 pentru Cronos F1 mulcit cu paie, plantat la desimea de 38.500 pl/ha şi

29

V1V3V5

V7V9

V11

V13

V15

V17

Prod. totală

Extra + Cal. I

Extra

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

kg/m2

Prod. totalăExtra + Cal. IExtra

Prod. totală 6.75 8.81 8.25 9.05 6.56 6.99 8.59 9.49 9.26 9.67 7.24 7.01 6.82 7.22 8.35 8.64 7.08 7.67

Extra + Cal. I 6.53 8.57 8.18 8.82 6.39 6.89 8.39 9.32 9.14 9.34 7.04 6.83 6.7 7.15 8.21 8.38 6.93 7.58

Extra 4.93 6.72 6.26 6.8 4.81 5.25 6.57 7.06 7.35 7.11 5.41 4.98 5.32 5.48 6.32 6.41 5.72 5.83

V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V13 V14 V15 V16 V17 V18

10,27 kg/m2 pentru Menhir F1 mulcit cu folie, plantat la desimea de 51.300 pl/ha;

- indiferent de interacţiunile combinate luate în studiu variantele experimentale compuse din interacţiunea factorilor Menhir F1, mulcit folie, 51.300 pl/ha, Menhir F1, mulcit folie, 38.500 pl/ha, Shannon F1, mulcit folie, 38.500 pl/ha obţin cele mai ridicate diferenţe de producţie interpretabile statistic cu valori de 2,52 kg/m2, 2,27 kg/m2, 1,93 kg/m2 prin comparaţie cu martorul experimental;

- prin comparaţie cu media experienţei regresiile de producţie se observă la toţi hibrizii luaţi în studiu, nemulciţi sau mulciţi cu paie la ambele desimi de plantare (tabelul 4.7.). 3.4. CALITATEA PRODUCŢIEI

Fig. 4.3. Calitatea fructelor de tomate obţinute în sera solar (Cluj-Napoca 2007) Fig. 4.3. Quality of the tomato fruits obtained in the could glasshouse (Cluj-Napoca 2007)

Sub aspectul calităţii fructelor de tomate obţinute în sera-solar în

anul experimental 2007 putem afirma următoarele:

- producţia obţinută în sera-solar a fost împărţită pe categoriile de calitate extra şi extra + calitatea I-a;

- variantele experimentale Menhir F1 mulcit cu folie, la ambele desimi, înregistrează cea mai mare producţie de fructe de calitatea extra,

30

varianta experimentală fiind şi cea care obţine cea mai ridicată producţie totală de fructe;

- pentru valorile obţinute la categoria de fructe calitatea extra + calitatea I-a varianta Menhir F1 mulcit cu folie, 51.300 pl/ha obţine cele mai ridicate valori, urmată de Menhir F1, nemulcit, 51.300 pl/ha;

- pentru producţia totală obţinută se evidenţiază Menhir F1, mulcit cu folie, 51.300 pl/ha (9,67 kg/m2).

3.5. DINAMICA TEMPERATURII, UMIDITĂŢII ATMOSFERICE, INTENSITĂŢII LUMINOASE ÎN SPAŢIUL DE CULTURĂ

Determinările au fost făcute cu aparatura descrisă în capitolul II, în dinamică, cu observaţii efectuate la orele 800 şi 1200. S-a determinat evoluţia temperaturii la exteriorul solarului, interiorul solarului, în solul variantelor experimentale şi deasupra acestuia. Paralel cu determinările efectuate s-a urmărit evoluţia umidităţii atmosferice la exteriorul şi interiorul solarului precum şi intensitatea luminoasă. Odată cu cretizarea serei solar, s-a specificat acest lucru în dinamica determinărilor.

Temperatura la nivelul solului înregistrată la ora 800 prezintă valori ridicate la toate variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă neagră prin comparare cu variantele experimentale nemulcite, cu valori medii pozitive de 1,85°C.

În majoritatea determinărilor efectuate variantele experimentale mulcite cu paie prezintă aceleaşi valori ale temperaturii solului cu variantele experimentale nemulcite, efect explicat prin permeabilitatea acestui material faţă de căldură şi umiditate (fig.4.4.).

Temperatura la nivelul solului înregistrată la ora 1200 prezintă valori ridicate la toate variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă neagră prin comparare cu variantele experimentale nemulcite, cu valori medii pozitive de 2,19°C.

În majoritatea determinărilor efectuate variantele experimentale mulcite cu paie prezintă aceleaşi valori ale temperaturii solului cu variantele experimentale nemulcite, efect explicat prin permeabilitatea acestui material faţă de căldură şi umiditate.

Efectul de seră se face simţit odată cu determinările efectuate la ora 1200, astfel diferenţele de temperatură dintre exteriorul şi interiorul solarului sunt mai mari cu valori pozitive medii de 2,5°C.

31

Fig. 4.4. Evoluţia temperaturilor în sera-solar, perioada 15.05.2007 – 23.08.2007, la ora 800 (°C)

Fig. 4.4. Temperature evolution in the could glasshouse, period of time 15.05.2007 – 23.08.2007, 800 (°C)

32

Fig. 4.5. Evoluţia temperaturilor în sera-solar, perioada 15.05.2007 – 23.08.2007, la ora 1200 (°C)

Fig. 4.5. Temperature evolution in the could glasshouse, period of time 15.05.2007 – 23.08.2007, 1200 (°C)

33

299.76

199.51

318.64

336.82351.73382.97

400.44

888.37

3922.74

3157.83

2340.881859.121488.62

5726.63

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

30.05

.2006

12.06

.2006

23.06

.2006

3.07.2

006

14.07

.2006

25.07

.2006

9.08.2

006

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

umiditatea solului mulcit cu foliede polietilenăevapotranspiraţia solului mulcitcu folie de polietilenă

Variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă neagră prezintă valori mai mari ale temperaturilor la nivelul solului, efect explicabil prin absorţia şi degajarea de căldură mai mare faţă de celelalte variante experimentale.

Conform literaturii de specialitate umiditatea atmosferică optimă pentru cultura tomatelor este de 56-65% şi nu trebuie să treacă de 70%, deoarece polenul, fiind higroscopic se umezeşte, şi nu se scutură pe stigmatul florii neproducând polenizarea (BERAR, 2006). Conform datelor înregistrate de-a lungul perioadei de observaţii, factorul umiditate atmosferică a fost asigurat în limite normale, atât în cazul determinărilor efectuate la ora 800 cât şi celor de la ora 1200.

Intensitatea luminoasă se menţine scăzută odată cu cretizarea serei-solar. Chiar dacă determinările efectuate la ora 800 evidenţiază o intensitate luminoasă constantă în interiorul serei solar, determinările efectuate la ora 1200 înregistrează o creştere a intensităţii luminoase odată cu dispariţia efectului cretizării.

3.6. DINAMICA UMIDITĂŢII ÎN SOL (EVAPOTRANSPIRAŢIA ÎN ANII EXPERIMENTALI 2006 şi 2007)

Luată în dinamică, evapotranspiraţia solului reflectă avantajele benefice ale mulcirii solului asupra culturii de tomate existente în sera-solar în anii experimentali 2006-2007.

Fig. 4.6. Evapotranspiraţia solului la variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă

în dinamică Fig. 4.6. Soil evapotranspiration rate in dynamic for the experimental variants mulched

with black plastic film

34

Umiditatea solului luată în dinamică la variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă prezintă valori diferite în funcţie de stadiul de dezvoltare al culturii.

Evapotranspiraţia solului prezintă o curbă ascendentă fiind influenţată de formula de calcul a evapotranspiraţiei ce însumează normele de udare până la data determinărilor respective.

Variantele experimentale nemulcite prezintă în dinamică, cea mai mare cantitate de apă evapotranspirată cu o umiditate a solului mai mică decât în cazul variantelor experimentale mulcite cu folie de polietilenă sau paie.

Evapotranspiraţia solului pentru variantele experimentale mulcite cu paie prezintă valori mai scăzute decât în cazul variantelor experimentale nemulcite.

Prin comparare însă cu variantele experimentale mulcite cu folie de polietilenă înregistrează valori mai ridicate, explicate prin permeabilitatea paielor faţă de aer si apă.

35

CAPITOLUL IV REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA TOMATELOR ÎN SOLARUL CU ACOPERIRE DUBLĂ

4.1. CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA PLANTELOR

0

10

20

30

40

50

60

70

80

%200720082007-2008

2007 68.45 64.1 71.3 68.43 63.29 56.45

2008 66.12 61.4 69.21 65.98 61.2 54.11

2007-2008 67.32 62.8 70.29 67.25 62.27 55.31

Cronos 31250 pl/ha

Cronos 41700 pl/ha

Menhir 31250 pl/ha

Menhir 41700 pl/ha

Shannon 31250 pl/ha

Shannon 41700 pl/ha

Fig. 4.1. Procentul total de legare al fructelor de tomate (%) în anii experimentali şi în media acestora

Fig. 4.1. Total percent of cluster link at the tomato fruits (%) during the experimental years and as average

Media anilor experimentali subliniază rezultatele obţinute în cei doi

ani experimentali cu următoarele precizări: - înălţimea medie a plantelor a înregistrat valori cuprinse între 175,27 cm pentru martorul experimental şi 243,05 cm pentru varianta experimentală Shannon F1 plantat la desimea de 41.700 pl/ha; - toate variantele experimentale plantate la desimea de 41.700 pl/ha înregistrează o înălţime medie a plantelor mai ridicată decât cele plantate la desimea de 31.250 pl/ha, efect explicabil prin acţiunea fenomenului de autoumbrire; - procent ridicat de legare al fructelor în inflorescenţă se observă în continuare pentru varianta experimentală Menhir F1 plantat la desimea de 31.250 pl/ha cu valori de 90,39% pentru inflorescenţele 1-3, 53,69% pentru inflorescenţele 4-8 şi un procent total de legare situat la valoarea de 70,29%;

36

Cronos

F1 31

.250 p

l/ha (

mt)

Cronos

F1 41

.700 p

l/ha

Menhir F

1 31.2

50 pl/h

a

Menhir F

1 41.7

00 pl/h

a

Shannon

F1 31.2

50 pl/h

a

Shannon

F1 41.7

00 pl/h

a

IunieIulie

AugustIunie

Iulie August

0

2

4

6

8

10

12

(kg/m2)

IunieIulieAugustIunie Iulie August

Iunie 2.36 3.24 1.97 2.4 1.2 1.85

Iulie 10.1 11.7 10.3 10.58 10.35 11.41

August 4.95 5.56 4.31 5.07 6.53 6.3

Iunie 1.84 2.69 1.68 2.07 1.08 1.49

Iulie 8.26 9.62 7.82 8.47 8.25 9.42

August 3.83 4.16 3.48 3.9 5.14 4.74

Cronos F1 31.250 pl/ha (mt) Cronos F1 41.700 pl/ha Menhir F1 31.250 pl/ha Menhir F1 41.700 pl/ha Shannon F1 31.250 pl/ha Shannon F1 41.700 pl/ha

2007 2008

- toate variantele experimentale plantate la desimea de 31.250 pl/ha obţin un procent total de legare mai ridicat decât în cazul adoptării desimii de plantare de 41.700 pl/ha. 4.2. DINAMICA RECOLTĂRILOR

Dinamica recoltărilor a fost exprimată în kg/m2, fiind prezentată pe variantele experimentale în lunile de producţie defalcate pe decade şi însumată la finalul fiecărei luni.

Fig. 4.2. Dinamica producţiei de tomate cultivate în solarul cu acoperire dublă (kg/m2)

cumulată pe lunile de producţie, 2007-2008 Fig. 4.2. Yield dynamic for the tomatoes cultivated in the double covered polyethylene

tunnel (kg/m2) cumulated during the production months 2007-2008

4.3. PRODUCŢIA TIMPURIE

Producţia timpurie exprimată în kg/m2 pentru anul 2007 a fost considerată între data de 15.06.2007 - 20.07.2007.

Pentru anul experimental 2008, producţia timpurie a fost considerată între data de 15.06.2008 - 20.07.2008.

37

Tabelul 4.1. Influenţa desimii de plantare asupra producţiei timpurii de tomate din solarul cu

acoperire dublă (Cluj-Napoca, media 2007-2008) The influence of plant density upon the early yield of tomatoes cultivated in the double

covered polyethylene tunnel (Cluj-Napoca, average 2007-2008)

Media experimentală a anilor de studiu certifică influenţa densităţii

de plantare asupra obţinerii de producţie timpurie de tomate. Astfel, producţiile timpurii obţinute au fost situate între 7,91 kg/m2 pentru desimea de 41.700 pl/ha şi 6,37 kg/m2 pentru desimea martor (tabelul 4.1.).

Varianta experimentală plantată la densitatea de 41.700 pl/ha înregistrează o diferenţă de producţie de 1,54 kg/m2, foarte semnificativă, cu un spor de producţie de 24,17 % prin comparaţie cu martorul experimental.

Aceeaşi variantă experimentală prin comparaţie cu media experimentală obţine o diferenţă de producţie de 0,77 kg/m2, semnificativă, cu un spor de producţie de 10,78%.

Prin comparaţie cu media experimentală, martorul experimental obţine regresii de producţie de -0,77 kg/m2, semnificativ negative. Analizând influenţa combinată a hibridului folosit şi a desimii asupra producţiei timpurii de tomate în medie pe cei doi ani experimentali (tabelul 4.2.) putem concluziona următoarele:

- producţiile timpurii obţinute au fost situate între valorile de 5,35 kg/m2 pentru hibridul Shannon F1 plantat la desimea de 31.250 pl/ha şi 8,86 kg/m2 pentru hibridul Cronos F1 plantat la desimea de 41.700 pl/ha;

- media anilor experimentali subliniază diferenţele de producţie obţinute de varianta experimentală (Cronos F1, 41.700 pl/ha) prin comparaţie cu martorul experimental 1,94 kg/m2, distinct semnificative, cu sporuri de producţie de 28,03% şi 1,72 kg/m2, distinct semnificative, cu sporuri de producţie de 24,08% prin comparaţie cu media experienţei;

- regresiile de producţie se întâlnesc în cazul variantei experimentale (Shannon F1, 31.250 pl/ha) cu valori de -1,57 kg/m2, distinct semnificativ

38

negative prin comparaţie cu martorul experimental şi -1,79 kg/m2, distinct semnificativ negative, prin comparaţie cu media experimentală.

Concluzionând, interacţiunea densitate la hibrid cât şi interacţiunea hibrid la densitate influenţează în aceeaşi măsură producţia timpurie de tomate obţinută în solarul cu acoperire dublă în anii experimentali.

Tabelul 4.2. Influenţa combinată a hibridului folosit şi a desimii asupra producţiei timpurii de tomate

din solarul cu acoperire dublă (Cluj-Napoca, media 2007-2008) Combined influence of hybrid and plant density upon the early yield of tomatoes cultivated

in the double covered polyethylene tunnel (Cluj-Napoca, average 2007-2008)

4.4. PRODUCŢIA TOTALĂ

Producţia totală exprimată în kg/m2 pentru anul 2007 a fost înregistrată între data de 15.06.2007 - 3.09.2007.

Pentru anul experimental 2008 producţia totală a fost înregistrată între data de 15.06.2008 - 1.09.2008.

Media celor doi ani experimentali sub influenţa unilaterală a desimii de plantare înregistrează aceleaşi semnificaţii ale diferenţei de producţie pentru desimea de 41.700 pl/ha, subliniind importanţa adoptării unei desimi de plantare adecvate pentru obţinerea de producţie totală ridicată.

Astfel, desimea de 41.700 pl/ha obţine o producţie totală de 17,43 kg/m2, cu o diferenţă de producţie de 1,84 kg/m2, distinct semnificativă, spor de producţie de 11,80% prin comparaţie cu martorul experimental şi de 0,93 kg/m2, semnificativă, cu un spor de producţie de 5,63% prin comparaţie cu media experimentală.

39

Tabelul 4.3. Influenţa desimii de plantare asupra producţiei totale de tomate din solarul cu acoperire

dublă (Cluj-Napoca, media 2007-2008) The influence of plant density upon the total yield of tomatoes cultivated in the double

covered polyethylene tunnel (Cluj-Napoca, average 2007-2008)

Tabelul 4.4. Influenţa combinată a hibridului folosit şi a desimii asupra producţiei totale de tomate din

solarul cu acoperire dublă (Cluj-Napoca, media 2007-2008) Combined influence of hybrid and plant density upon the total yield of tomatoes cultivated

in the double covered polyethylene tunnel (Cluj-Napoca, average 2007-2008)

Analizând datele medii ale anilor experimentali sub influenţa

combinată a hibrizilor folosiţi şi a desimii, sunt confirmate rezultatele obţinute în anii de studiu. Diferenţe de producţie distinct semnificative (2,74 kg/m2, spor de producţie de 17,48%) se pot observa la varianta experimentală compusă din hibridul Cronos F1, plantat la desimea de 41.700 pl/ha prin comparaţie cu martorul experimental cât şi prin comparaţie cu media experienţei (1,91 kg/m2, spor de producţie de 11,57%).

Valori apropiate variantei reprezentate de hibridul Cronos F1, plantat la desimea de 41.700 pl/ha le întâlnim şi la varianta experimentală Shannon

40

F1, plantată la desimea de 41.700 pl/ha cu diferenţe de producţie de 1,93 kg/m2, semnificative prin comparare cu martorul experimental şi 1,93 kg/m2, distinct semnificative prin comparare cu media experimentală (tabelul 4.4.).

Desimea de 41.700 pl/ha aduce cele mai ridicate diferenţe de producţie asigurate statistic în cazul folosirii ca material biologic a hibrizilor de tomate Cronos F1 şi Shannon F1.

Atât în cazul obţinerii de producţie timpurie cât şi în cazul obţinerii de producţie totală desimea de plantare influenţează producţia obţinută indiferent de hibridul folosit, sporind cantitatea acesteia.

4.5. CALITATEA PRODUCŢIEI

V1V2

V3V4

V5V6

Prod. totală

Extra + Cal. I

Extra

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

kg/m2

Prod. totalăExtra + Cal. IExtra

Prod. totală 13.92 16.36 13.02 14.47 14.47 15.64

Extra + Cal. I 13.54 15.89 12.75 13.73 14.11 15.37

Extra 11.4 13.06 10.42 11.05 11.52 13.62

V1 V2 V3 V4 V5 V6

Fig. 4.3. Calitatea producţiei de tomate obţinute în solarul cu acoperire dublă, Cluj-Napoca

2008, (kg/m2) Fig. 4.3. Quality of the yield obtained in the double covered polyethylene tunnel, Cluj-

Napoca 2008, (kg/m2)

V1 Cronos F1 31.250 pl/ha (mt) V2 Cronos F1 41.700 pl/ha V3 Menhir F1 31.250 pl/ha V4 Menhir F1 41.700 pl/ha V5 Shannon F1 31.250 pl/ha V6 Shannon F1 41.700 pl/ha

41

4.6. DINAMICA TEMPERATURII, UMIDITĂŢII ATMOSFERICE, INTENSITĂŢII LUMINOASE ÎN SPAŢIUL DE CULTURĂ

Dubla acoperire a solarului cu folie de polietilenă durabilă îşi face simţită influenţa, astfel, determinările temperaturilor din interiorul solarului la ora 800 în 2007 sunt mai ridicate decât temperatura atmosferică de la exteriorul acestuia cu circa 3°C.

Odată cu amplasarea materialului de umbrire în solarul cu acoperire dublă se va specifica acest lucru în dinamica determinărilor, urmărindu-se influenţa materialului de umbrire faţă de intensitatea luminoasă din spaţiul de cultură prin compararea acestuia cu lipsa utilizării sale.

Temperaturile din sol la variantele experimentale se menţin uniform, media lor fiind situată în jurul valorii de 21°C.

Dubla acoperire a solarului îşi menţine influenţa şi pentru anul experimental 2008, cu o diferenţă de temperatură dintre exteriorul solarului şi interiorul spaţiului de cultură de 3,48°C.

Temperatura la nivelul solului în cadrul solarului cu acoperire dublă este mai ridicată în medie faţă de temperatura din sol cu cca. 5,14°C efect explicat prin absorbţia mai ridicată de căldură a materialului de mulcire la ora 1200.

Odată cu aplicarea materialului de umbrire de tip “Richell” se observă păstrarea temperaturii din interiorul solarului la valori constante. Efectul de umbrire fiind corelat şi cu umiditatea atmosferică din interiorul solarului cât şi cu intensitatea luminoasă.

Umiditatea atmosferică înregistrează valori mai ridicate în interiorul solarului cu acoperire dublă prin comparaţie cu exteriorul, efect explicabil prin buna etanşeizare a solarului modern datorită dublei acoperiri.

Menţinerea umidităţii atmosferice la valori constante se observă la solarul cu acoperire dublă când alături de materialul de umbrire se intervine cu sistemul de ceaţa artificială, distribuită în solar automat de trei ori pe zi timp de 1 minut pentru menţinerea constantă a umidităţii atmosferice cât şi a temperaturii (fig.4.4).

Înregistrările efectuate la ora 1200, în anul experimental 2008 asupra intensităţii luminoase din spaţiul de cultură evidenţiază capacitatea materialului de umbrire de a reduce intensitatea luminoasă cu cca. 10700 lx faţă de inexistenţa acestuia (fig.4.5).

42

Fig. 4.4. Evoluţia umidităţii atmosferice în solarul cu acoperire dublă, perioada 8.05.2008 – 14.08.2008, la ora 1200 (%) Fig. 4.4. Evolution of air humidity in the double covered polyethylene tunnel period of time 8.05.2008 – 14.08.2008, 1200 (%)

43

Fig. 4.5. Evoluţia intensităţii luminoase în solarul cu acoperire dublă, perioada 8.05.2008 – 14.08.2008, la ora 1200 (lx)

Fig. 4.5. Evolution of light intensity in the double covered polyethylene tunnel period of time 8.05.2008 – 14.08.2008, 1200 (lx)

44

CAPITOLUL V CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

Sintetizând rezultatele obţinute în cursul celor 3 ani de experimentare (2006-2008) la solariile Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, privind îmbunătăţirea tehnologiei de cultură a tomatelor în zona Podişului Transilvaniei se pot trage următoarele concluzii: Sera-solar 1. Variantele experimentale mulcite cu paie prezintă o înălţime medie mai mică decât celelalte variante experimentale, datorită fluctuaţiilor de temperatură existente la acest material de mulcire, efectul resimţindu-se la plante mai ales primăvara timpuriu şi toamna când temperatura solului dintre zi şi noapte prezintă fluctuaţii. Aceste fluctuaţii de temperatură au fost fundamentate ştiinţific prin observaţiile şi măsurătorile efectuate asupra temperaturilor din sol şi deasupra acestuia la toate variantele experimentale, unde mulcirea cu paie a prezentat valori medii ale temperaturilor înregistrate asemănătoare cu martorul experimental (nemulcit). 2. Înălţimea medie a plantelor de tomate este mai mare la variantele experimentale reprezentate prin desimea de plantare 51.300 pl/ha, efect explicat prin autoumbrirea existentă la aceste variante experimentale. Numărul mediu de inflorescenţe este corelat cu înălţimea medie a plantelor; astfel, toate variantele experimentale ce au înregistrat o înălţime medie redusă prezintă un număr mediu de inflorescenţe scăzut. 3. Influenţa multiplă a celor trei factori experimentali asupra producţiei timpurii de tomate scoate în evidenţă influenţa statistică pozitivă a factorilor experimentali Menhir F1, Shannon F1, mulcite cu folie, la desimile de plantare 51.300 pl/ha şi 38.500 pl/ha indiferent de combinaţiile experimentale folosite. 4. Producţia totală de fructe obţinută în sera-solar a fost influenţată unilateral pozitiv în anii experimentali de materialul biologic folosit (Menhir F1), materialul de mulcire folosit (mulcire cu folie de polietilenă), desimea de plantare 51.300 pl/ha, cu precizarea că aceeaşi factori experimentali influenţează unilateral şi producţia timpurie de tomate obţinută.

45

Solarul cu acoperire dublă Pentru evidenţierea diferenţelor de producţie dintre cele două culturi experimentale considerăm ca oportună compararea producţiilor timpurii şi totale obţinute sub influenţa hibridului şi a desimii prezentate ca şi medie a celor doi ani experimentali.

Fig. 5.1. Compararea producţiilor timpurii obţinute la cele două culturi experimentale sub

influenţa hibridului (media 2006-2007) Fig. 5.1. Early yield comparation between the two experimental crops under the influence of

hybrid (average 2006-2007) Comparaţia între cele două culturi experimentale este posibilă datorită perioadelor de recoltare ale producţiei timpurii apropiate ca durată şi ca perioadă. Hibridul Cronos F1 cultivat în solarul cu acoperire dublă asigură o diferenţă de producţie de 5,12 kg/m2 prin comparare cu omologul său din sera-solar. Diferenţe de producţie de 4,35 kg/m2 şi 3,49 kg/m2 se observă în cazul hibridului Menhir F1 respectiv Shannon F1 (fig. 5.1.). În sera-solar, sub influenţa unilaterală a hibridului, cea mai ridicată producţie timpurie este obţinută de hibridul Shannon F1, (2,93 kg/m2). În

46

solarul cu acoperire dublă cea mai ridicată producţie timpurie este obţinută de Cronos F1 (7,89 kg/m2).

Fig. 5.2. Compararea producţiilor timpurii obţinute la cele două culturi experimentale sub influenţa desimii (media 2006-2007)

Fig. 5.2. Early yield comparation between the two experimental crops under the influence of plant density (average 2006-2007)

În ambele culturi experimentale desimile de plantare influenţează producţia timpurie de tomate obţinută. Astfel, desimile de plantare mai mari asigură o producţie timpurie mai ridicată decât desimile martor. Desimea martor a solarului cu acoperire dublă asigură o diferenţă de producţie de 3,64 kg/m2 faţă de omoloaga sa din sera-solar. Desimea de 41.700 pl/ha asigură o diferenţă de producţie de 5,03 kg/m2 faţă de desimea de 51.300 pl/ha din sera-solar (fig. 5.2).

În cazul producţiei totale, hibridul Cronos F1 obţine cea mai ridicată producţie (17,04 kg/m2) pentru cultura experimentală amplasată în solarul cu acoperire dublă, cu precizarea că producţia timpurie obţinută a înregistrat cele mai ridicate valori pentru acelaşi hibrid.

Pentru sera-solar cea mai ridicată producţie totală se observă în cazul hibridului Menhir F1 (8,96 kg/m2), acelaşi hibrid obţinând şi cea mai ridicată producţie timpurie.

Diferenţele de producţie sunt evidente între hibrizi. Astfel, hibridul Cronos F1 cultivat în solarul cu acoperire dublă obţine o diferenţă de producţie

47

de 8,62 kg/m2 faţă de omologul său din sera-solar. Hibridul Menhir F1 obţine o diferenţă de producţie de 6,58 kg/m2, iar hibridul Shannon F1 o diferenţă de 8,44 kg/m2 (fig. 5.3.).

Fig. 5.3. Compararea producţiilor totale obţinute la cele două culturi experimentale sub influenţa hibridului (media 2006-2007)

Fig. 5.3. Total yield comparation between the two experimental crops under the influence of hybrid (average 2006-2007)

La fel ca şi în cazul producţiei timpurii înregistrate, producţia totală este influenţată unilateral de desime.

Astfel, desimea cea mai ridicată de plante la hectar în ambele culturi experimentale înregistrează cele mai ridicate producţii totale obţinute, 17,43 kg/m2 pentru desimea de 41.700 pl/ha în cazul solarului cu acoperire dublă şi 8,77 kg/m2 pentru desimea de 51.300 pl/ha în cazul serei-solar.

Diferenţele de producţie dintre cele două desimi sunt de 8,66 kg/m2 (fig. 5.4.).

48

Fig. 5.4. Compararea producţiilor totale obţinute la cele două culturi experimentale sub influenţa desimii (media 2006-2007)

Fig. 5.4. Total yield comparation between the two experimental crops under the influence of plant density (average 2006-2007)

Prin comparaţiile făcute între cele două culturi experimentale putem

emite următoarele concluzii: - spaţiul de cultură influenţează producţiile obţinute; astfel,

construcţiile noi cu înălţimi şi lăţimi constructive mai mari decât cele standard asigură un mediu mai propice de dezvoltare pentru plante cu referiri directe la un număr mai mare de inflorescenţe/plantă datorită înălţimilor mai mari până la dolie;

- dacă în sera-solar s-a obţinut un număr mediu de inflorescenţe situat în jurul valorii de 6, în solarul cu acoperire dublă s-a ajuns la un număr mediu de 8, fiind variante experimentale ce au ajuns şi la 10 inflorescenţe/plantă;

- legarea fructelor în inflorescenţă este optimă, chiar şi în cazul inflorescenţelor superioare, unde datorită sistemului de ceaţă artificială se menţine umiditatea atmosferică în limite optime (56-65%), germinarea polenului fiind posibilă;

- echipamentele aferente spaţiului de cultură îmbunătăţesc semnificativ producţiile obţinute sub aspect cantitativ cât şi calitativ;

- sistemul de ceaţă artificială, fertirigarea, materialele de umbrire, mulcirea cu folie de polietilenă neagră, dubla acoperire a solarului, folosirea

49

îngrăşămintelor complexe cu adaos de microelemente sunt doar câteva dintre noutăţile aduse de solarul cu acoperire dublă.

RECOMANDĂRI

Evaluarea în staţii pilot a hibrizilor Shannon F1 şi Menhir F1, datorită

rezultatelor obţinute, pentru a stabilii mai amănunţit influenţa acestora asupra producţiei timpurii şi totale de tomate.

Studierea de noi materiale de mulcire comparativ de această dată cu folia de polietilenă de culoare neagră, cu referiri directe asupra introducerii în studiu a foliilor de mulcire biodegradabile, foliilor de mulcire cu inserţii de aluminiu pentru combaterea biologică a musculiţei albe de seră, scoarţa de copac, compostul, rumeguşul etc.

Studiul progresiv a celor două desimi asupra celor trei hibrizi de tomate cât şi asupra unor noi hibrizi de tomate.

Generalizarea sistemului de picurare cu tuburi de polietilenă flexibilă datorită eficienţei economice ridicate a acestui sistem.

Generalizare sistemului de fertirigare, prin introducerea dozatoarelor de îngrăşăminte acţionate hidraulic (cu ajutorul apei din sistemul de irigare), eficiente tehnologic cât şi economic.

Implementarea în sistemul de cultură a spaţiilor protejate moderne, cu înălţimi si lăţimi constructive mari, optime pentru producerea unui ciclu prelungit de tomate.

Optarea pentru acoperire spaţiilor protejate cu materiale noi, moderne, amintind materialele din grupa policarbonaţilor, foliile de polietilenă durabilă în dublu strat despărţită prin pernă de aer, folie obţinută prin coextrudere etc.

Acolo unde construcţiile o permit, înlocuirea operaţiei de cretizare a solariilor prin introducerea materialelor de umbrire de diferite desimi, şi studiul acestora pentru transmisibilitatea luminii.

Introducerea în sistemele de producţie a tomatelor a instalaţiilor de ceaţă artificială pentru menţinerea constantă a umidităţii atmosferice şi a temperaturii în cadrul acestora.

50

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Abu-Awwad A. M., 1999 - Irrigation water management for efficient water use in mulched onion, Journal of Agronomy and Crop Science vol. 183 pg. 17-23 2. Agele S. O., G. O. Iremiren and S. O. Ojeniyi, 1999 - Effects of plant density and mulching on the performance of late-season tomato (Lycopersicon esculentum) in southern Nigeria, Journal of Agricultural Science, Cambridge University Press, pg. 397-402 3. Agele S.O., G.O. Iremiren, S.O. Ojeniyi, 2002 - Effects of tillage and mulching on the growth, development and yield of late-season tomato (Lycopersicon esculentum L.) in the humid south of Nigeria, Jurnal of Agricultural Science Cambridge, Cambridge University Press, pg. 55 – 59 4. Apahidean Al. Silviu, Maria Apahidean, 2004 - Cultura legumelor şi ciupercilor, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca 5. Athy R. Erin, Carolyn H. Keiffer and M. Henry Stevens, 2006 - Effects of Mulch on Seedlings and Soil on a Closed Landfill, Restoration Ecology, pg. 233-241 6. Badea Rodica, V. Lăcătuş, 2005 - Necesitatea producerii şi utilizării seminţelor de calitate, Hortinform, nr. 1/149, pg. 7-9 7. Barrett Diane M., Elisabeth Garcia, Gene Miyao, 2006 - Defects and peelability of processing tomatoes, Journal of Food Processing and Preservation, vol. 30, pg. 37-45 8. Berar, V., 2006, Legumicultura, Ed. Mirton, Timişoara 9. Blaga Gheorghe, Viorel Bunescu, 1999 - Lucrări practice la pedologie, Tiopgrafia Agronomia, Cluj-Napoca 10. Bond W. & A. C. Grundy, 2001 - Non-chemical weed management in organic farming systems, Blackwell Science Ltd Weed Research, 41, pg. 383-405

51

11. Buschermohle Michael J., George F. Grandle, 1998 - Controlling the environment in greenhouses used for tomato production, The University of Tennessee, Agricultural Extension Service 12. Butnariu, H., D. Indrea, C. Petrescu, P. Saviţchi, Pelaghia Chilom, Ruxandra Ciofu, V. Popescu, Gr. Radu, N. Stan, 1992 - Legumicultura. EDP, Bucureşti 13. Candido, V., Miccolis, V., Gatta, G., Margiotta, S. and Manera, C., 2003 - Innovative films for melon mulching in protected cultivation, Acta Hort. (ISHS) 614, pg. 379-386 14. Cărbunaru M. C. Domuţa, 2006 - Research regarding the covering sources of the tomatoes water consumption in the solarium conditions, Buletinul USAMV-CN 63, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca pg. 65-68 15. Carlson Chris R., 2000 - Mulching basics: Are you covered, Grounds Maintenance, pg. 26 16. Ceauşescu Ion, 1973 - Producerea industrială a legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti 17. Ceauşescu Ion, Mircea Bălaşa, Valentin Voican, Petre Saviţchi, Grigore Radu, Nistor Stan, 1980 - Legumicultură generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 18. Ceauşescu Ion, 1979 - Cultura legumelor (vol I), Editura Ceres, Bucureşti 19. Ciofu Ruxandra, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia Chilom, Silviu Apahidean, Arsenie Horgoş, Viorel Berar, Karl Fritz Lauer, Nicolae Atanasiu, 2003 - Tratat de Legumicultură, Ed. Ceres, Bucureşti 20. Closas-Martín, L., Bach, M.A. and Pelacho, A.M, 2008 - Biodegradable mulching in an organic tomato production system. Acta Horticulturae, vol. 767 pg. 267-274 21. Darlington, C. D., 1963 - Chromosome botany areal - the origin of cultivated plants. Allen, London

52

22. De Köning, A. N. M., 1989 - Development and growth of a commercially grown tomato crop, Acta Horticulturae, vol. 260, p. 267-270. 23. Demers, D. A., A. Gosselin, 2002 - Growing greenhouse tomato and sweet pepper under supplemental lighting: optimal photoperiod, negative effects of long photoperiod and their causes. Acta Hort. (ISHS) vol. 580, p. 83-88. 24. Demers, D. A., J. Charbonneau, J. A. Gosselin, 1991 - Effects of supplementary lighting on the growth and productivity of greenhouse sweet pepper. Can J. Plant. Sci., vol. 71, pg. 587-594 25. Drăghici Elena, Ruxandra Ciofu, 1999 - Influenţa mulcirii solului cu diferite materiale asupra salatei în cultură protejată. Sesiunea omagială–lucrări ştiinţifice– „50 ani de la înfiinţarea Facultăţii de Horticultură”, Bucureşti 26. Dumitrescu, M., I. Scurtu, L. Stoian, Gh. Glăman, M. Costache, D. Diţu, Tr.Roman, V. Lăcătuş, C. Rădoi, I. Vlad, V. Zăgrean, 1998 - Producerea legumelor, Ed. Artprint, Bucureşti 27. Findeling A., P. Garnier, F. Coppens, F. Lafolie, S. Recous, 2007 - Modelling water, carbon and nitrogen dynamics in soil covered with decomposing mulch, European Journal of Soil Science, February 2007, 58, pg. 196–206 28. Ganea Rodica, 2003 - Cercetări privind perfecţionarea tehnologiei de cultură a tomatelor de seră pe diferite substraturi, Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca 29. Ganesan M., Vijay R. Subbiah, 2003 - A case study on increasing tomato productivity in a low cost naturally ventilated greenhouse with different spacing, Journal of Agricultural Science, Cambridge, Cambridge University Press, pg. 345-348 30. Gonţea I., 1971 - Alimentaţia raţională a omului, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 31. Goodman N., 1972 – The polyethylene coated paper mulch increase onion’s yield, Power Farming, England, vol. 48, nr. 4

53

32. Grumeza Nicolae, Cristian Klepeş, 2005 - Amenajările de irigaţii din România, Editura Ceres, Bucureşti 33. Guş Petru, Teodor Rusu, Ileana Bogdan, 2003 - Agrotehnică – îndrumător de lucrări practice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 34. Hallidri, M., 2001 - Comparison of the different mulching materials on the growth, yield and quality of cucumber (Cucumis sativus l.), Acta Hort. (ISHS) 559 pg. 49-54 35. Hanada Toshio, 2000 - The effect of mulching and row covers on vegetable production, Chugoku Agricultural Experimental Station, Kyoto, Japan 36. Hand D. W., J. W. Wilson, M. A. Hannah, 1993 - Light interception by a row crop of glasshouse peppers, Journal of Horticultural Science, vol. 68, pg. 695-703 37. Hochmuth George J., Robert C. Hochmuth, Stephen M. Olson, 2001 - New technologies in mulching for vegetable production in Florida, University of Florida, Agricultural Extension Service 38. Hochmuth George J., Robert C. Hochmuth, Stephen M. Olson, 2002 - Polyethylene mulching for early vegetable production in North Florida, University of Florida, Agricultural Extension Service 39. Horgoş Arsenie, 2003 – Legumicultură specială, Ed. Agroprint, Timişoara 40. Indrea Dumitru, Alex-Silviu Apahidean, 2004 - Ghidul cultivatorului de legume, Ed. Ceres, Bucureşti 41. Indrea Dumitru, Silviu Al. Apahidean, Maria Apahidean, Dănuţ N. Măniuţiu, Rodica Sima, 2007 - Cultura legumelor, Ed. Ceres, Bucureşti 42. Ioan Ioan, 2004 - Metode de udare utilizate în legumicultură, Hortinform, nr. 3/139, pg.7 43. Izawa Shinii, 2003 - Expanding mulching, composting and end product market, BioCycle, pg. 57-58

54

44. Jidavu M. G., Sonia Nechifor, 2006 - The influence of photooselective mulches on crop production to long pepper (Capsicum annum), Buletinul USAMV-CN 63, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca pg. 78-81 45. Lazăr Vasile, 2006 - Tehnologia păstrării şi industrializării produselor horticole, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca 46. Mando A., & L. Stroosnijder, 1999 - The biological and physical role of mulch in the rehabilitation of crusted soil in the Sahel, Soil Use and Management, 15, pg. 123-127 47. Măniuţiu Dănuţ, 2006 - Produse legumicole, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca 48. Măniuţiu Dănuţ, 2008 - Legumicultură generală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca 49. Marca Gheorghe, 2003 - Tehnologia produselor horticole, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca 50. Marcelis L. F. M., F. M. Maas, E. Heuvelink, 2002 - The latest developments in the lighting technologies in dutch horticulture, Acta Hort, (ISHS) 580, pg. 35-42 51. Mărghitaş Marilena, M. Rusu, 2003 - Utilizarea îngrăşămintelor în agricultură, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca 52. Marinescu Aurel, 2003 - Mecanizarea producerii răsadului în palete alveolare, Hortinform, nr. 2/126, pg. 16-18 53. Martinez-Valverde Isabel, Maria J. Periago, Gordon Provan and Andrew Chesson, 2002 - Phenolic compounds, lycopene and antioxidant activity in comercial varieties of tomato (Lycopersicum esculentum), Journal of the Science of Food and Agriculture, Vol. 82, pg. 323-330 54. Mayeaux M., Z. Xu, J.M. King and W. Prinyawiwatkul, 2006 - Effect of cooking conditions on the lycopene content in tomatoes, Journal of Food Science, Vol. 71, No. 8, pg. 461-464

55

55. Mburu John, Jan Borner, Bettina Hedden-Dunkhorst, Arisbe Mendoza-Escalante and Klaus Frohberg, 2006 - Feasibility of mulching technology as an alternative to slash-and-burn farming in eastern Amazon: A cost–benefit analysis, Renewable Agriculture and Food Systems: 22(2), pg. 125–133 56. Mecea Elena şi colab, 1969 - Aspecte de cercetare privind temperatura aerului la Cluj, Lucrări ştiinţifice ale Institutului Agronomic Cluj, Seria Agricultură, XXV, pg. 309-315 57. Mihalache M., 1998 - Unele aspecte referitoare la calitatea legumelor. Hortinform, nr. 7/71 pg. 17-20 58. Mihalache M., 1999 - Pentru o cât mai bună valorificare a potenţialului nutritiv şi terapeutic al legumelor, Hortinform, nr. 9/85 pg. 22-23 59. Mihalache M., 2003 - Consumul de legume proaspete, o necesitate pentru sănătatea omului, Hortinform, nr. 10/134, pg. 6-9 60. Milică C. şi colab., 1973 - Substanţe bioactive în cultura plantelor, Ed. Agronomică, Bucureşti 61. Monjur Hamid, 2000 - Effect of plant density on tomato yield, Journal of Agricultural Science, Cambridge, Cambridge University Press, pg. 250-252, 62. Moonen A.C. & P. Barberi, 2005 - An ecological approach to study the physical and chemical effects of rye cover crop residues on Amaranthus retroflexus, Echinochloa crus-galli and maize, Annals of Applied Biology ISSN 0003-4746, pg. 73-89 63. Mosberger Eszter, 2003 - A comparasion of different mulching materials upon soil an plant properties, Bornemisza Peter High-School, Hungary 64. Muler Samann, Kotschi J., 2004 - Mulching, Training manual on organic agriculture in the topics, Agricultural Extension Service 65. Muntean N., T. Stan, 2004 - Folosirea textilelor neţesute în horticultură, Revista Hortinform 6-142, pg. 7-8 66. Munteanu N.C., 2003 - Tomatele, ardeii şi pătlăgelele vinete. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi

56

67. Naghiu Alexandru, Gualtiero Baraldi, Livia Naghiu, 2004 - Maşini şi instalaţii agricole (vol. 1), Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 68. Nagy Zoltan, Emil Luca, 1994 - Irigarea culturilor, Tiopgrafia Agronomia, Cluj-Napoca 69. Nemeş, M., M., Preda, 1968 - Solurile Staţiunii Didactice Experimentale „Mănăştur”, Cluj 70. Novamont User Manual, 1999 - Biodegradable mulching film „MaterBi”, Mater Agro 71. Păcurar Ioan, Mihai Buta, 2007 - Pedologie şi bonitarea terenurilor agricole – lucrări practice, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca 72. Papadopoulos A. P., S. Pararajasingham, 1997 - The influence of plant spacing on light interception and use in greenhouse tomato (Lycopersicon esculentum Mill.), Scientia Horticulturae, 69, p. 1-27 73. Pelaghia Chilom, 2002, Legumicultură generală, Ed. Reprograf Craiova 74. Perez Ana Sierra, 2000 - Mulches and honey fungus (Armillaria species), Royal Horticultural Society, Agricultural extension service 75. Petclescu Roxana, 2004 - Închideţi acoperişul şi economisiţi energie, Hortinform, nr. 3/139, pg. 8-9 76. Petrescu C., 1987 - Obiective prioritare în crearea de noi hibrizi de tomate, Rev. Horticultura, 8, Bucureşti 77. Potec L. şi colab., 1993 - Tehnologia păstrării şi industializării produselor horticole, EDP, Bucureşti 78. Radics, L. and Szné Bognár, E., 2004 - Comparison of different mulching methods for weed control in organic green bean and tomato, Acta Horticulturae, vol. 638 pg. 189-196

57

79. Rajapakse Nihal, Sandra Wilson, 2002 - Growth regulating photoselective greenhouse covers, Clemson University, Horticulture Department Extension Service 80. Roşca N., M. Bălaşa, Pelaghia Chilom, 2004 - Producerea răsadurilor de plante legumicole în „float system”, Hortinform, nr. 9/145, pg. 11-12 81. Rubatzky V. E., M. Yamaguchi, 1997 - World vegetables, principles, production and nutritive values, 2nd edition, Ed. Chapman and Hall, New York 82. Şandor M., Schrader S., 2006 - Experimental design regarding effects on earthworms and potworms on organic matter decomposition, Buletinul USAMV-CN 63, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, pg. 120 83. Savatti Mircea, Gabriel Nedelea, Marin Ardelean, 2004 - Tratat de ameliorare, Eitura Marinesa, Timişoara 84. Savatti Mircea, Mirecea Savatti jr., Leon Muntean, 2003 - Ameliorarea plantelor, teorie şi practică, Editura AcademicPres 85. Schmidt Martin H., Ulrich Thewes, Carsten Thies & Teja Tscharntke, 2004 - Aphid suppression by natural enemies in mulched cereals, The Netherlands Entomological Society, 133, pg. 87-93 86. Sestraş Radu, 2004 - Ameliorarea speciilor horticole, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca 87. Sima Rodica, D. Măniuţiu, 2006 - Practicum de legumicultură, Ed. Accent, Cluj-Napoca 88. Singureanu V., 2006 - Aspecte noi privind mulcirea solului în legumicultura ecologică, Revista Bioterra, iulie-august-septembrie, pg. 21 – 24 89. Singureanu V., 2007 - Influenţa mulcirii solului, desimii plantelor şi cultivarului asupra producţiei cantitative şi calitative de tomate în cultură protejată - Referat cu date parţiale

58

90. Stratton Margie Lynn, Allen Barker, James Ragsdale, 2004 - Sheet composting overpowers weeds in restoration project, BioCycle, pg. 57 91. Thompson K. A., M. R. Marshall, C. A. Sims, C. I. Wei, S.A. Sargent and J. W. Scott, 2000 - Cultivar, maturity and heat treatment on lycopene content in tomatoes, Journal of Food Science, Vol. 65, No. 5, pg. 791-795 92. V. Ştefan, ŞT. Bechet, O. Tomiţă, L. Titz, 1981 - Îmbunătăţiri funciare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 93. Voican V., V. Lăcătuş, 1998 - Cultura protejată a legumelor în sere şi solarii, Ed. Ceres, Bucureşti 94. Wilson J. W., D. W. Hand, M. A. Hannah, 1992 - Light interception and photosynthetic efficiency in some glasshouse crops, Journal of Experimental Botany, vol. 43(248), pg. 363-373 95. Yehuda Ashkenayi, Polyon Barkai, 1996 – Improving the properties of polyethylene films for agricultural uses, International Conference on environmental impact of polymeric materials, pg 20, Israel *** 2006, Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din România *** www.actahort.org *** www.fao.org *** www.green-tek.com *** www.hanna.ro *** www.hms.harvard.edu *** www.stepsystems.de *** www.ufl.edu *** www.uri.edu *** www.poly-tex.com *** www.fabro.co.jp *** www.deere.com *** www.bhu.co.nz *** www.netafim.com *** http/harta.infoturism.ro *** www.mo15.nrcs.usda.gov *** www.nunhems.com

tehnologiei de cultură a tomatelor în solarii in zona transilvaniei

Documents