tehnici poligrafice

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Anexa nr. 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009

CURRICULUMpentru clasa a IX-a

Domeniul Tehnici poligrafice

2009

Autori:

Prof. ing. gr. I, Matei OLTEANU

Prof. ing. gr. I, Mariana Violeta Ciobanu

Prof. ing. gr. I, Maria Zamfir

Colegiul Tehnic „MEDIA”, Bucureşti



Consultanţă:Paula POSEA – expert formare profesională- CNDIPT

PLAN DE INVĂŢĂMÂNTclasa a IX –a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul pregătirii de bază: TEHNICI POLIGRAFICE

Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală

Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 oreModul I. Forme de imprimare şi tipar de probă

Total ore /an: 108din care: Laborator tehnologic -

Instruire practică 36Modul II. Echipamente pentru pregătirea formelor de imprimare şi tipar de probă


Instruire practică 36Modul III. Sănătatea şi securitatea muncii


Instruire practică -Modul IV. Materiale poligrafice

Total ore /an: 72din care: Laborator tehnologic 36

Instruire practică -

Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală

Modul V. * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _Total ore/an: 90

Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an

TOTAL GENERAL 414 ore/an

Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.

* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea deînvăţământ cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţecheie “Rezolvarea de probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă” din standardul depregătire profesională.

MODULUL: FORME DE IMPRIMARE ŞI TIPAR DE PROBĂ

1. Notă introductivăCurriculum-ul pentru clasa a IX-a, liceu tehnologic, domeniul de bază Tehnici poligraficecuprinde modulele aferente culturii de specialitate: Forme de imprimare şi tipar de probă,Echipamente pentru pregătirea formelor de imprimare şi tipar de probă, Materialepoligrafice, Sănătatea şi securitatea muncii, având alocate un număr ore de conformplanului de învăţământ.Modulul Forme de imprimare şi tipar de probă are alocat un număr de 108 ore din care unnumăr de 36 ore de pregătire practică.Acest modul reuneşte unităţile de competenţe: Forme de tipar I şi Copierea montajului dinstandardele de pregătire profesională.

2. Unităţile de competenţe / rezultate ale învăţării la care se referă modulul. Forme de tipar I Copierea montajului

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

DENUMIREA MODULULUI: FORME DE IMPRIMARE ŞI TIPAR DE PROBĂCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învăţării 1: Pregăteşte formele de tipar offset tradiţional pentru montarea în maşină1. Operaţia de ştanţare.2. Maşini specializate: dispozitive de

ştanţat plăci (cu poansoane şi acţionaremanuală sau pneumatică)

3. Caracteristicile colilor de aşternut;adâncimea cilindrului port – formă faţăde inelul de rulare; înălţimea formeipeste inel; înălţimea plăcii faţă decilindrul port – formă; grosimea plăcii;grosimea totală a aşternutului

1. Ştanţarea formelor de tipar pe maşinispecializate.2. Plierea formelor de tipar, cu sau fără barete,în părţile de clapă şi spate3. Fixarea formelor de tipar şi a aşternuturilorpe cilindrii port-formă

1. Verificarea operaţiilor de pregătire aformelor de tipar pentru montarea în maşină.2. Calcularea grosimii colilor de aşternutaşezate sub formă după efectuarea măsurărilornecesare

Rezultatul învăţării 2: Formează imaginea în tehnologia DICO – WEB1. Polimeri utilizaţi la realizarea formelor

port – imagine.2. Agenţi de condiţionare a straturilor

metalice.

1. Fixarea polimenurului de pe bandaDICO – tape pe forma port – imagine

2. Condiţionarea straturilor metalicenesensibilizate ale formei prin aplicareaagentului de condiţionare DICO – wipepentru mărirea umectabilităţii straturilormetalice în scopul împiedicării preluăriicernelii în aceste zone, în timpulimprimării

3. Ştergerea imaginii imprimate de peformă

1. Descrierea polimerilor utilizaţi în realizareaformelor port – imagine.2. Explicarea etapelor formării imaginilor întehnologia DICO-WEB.

Rezultatul învăţării 3: Pregăteşte formele de tipar offset DI pentru imprimarea tirajului1. Forme DI (role – film cu trei straturi:

poliester, titan, silicon)2. Tipuri de laseri utilizaţi la expunerea

formelor DI.

1. Expunerea formelor DI la surselespecializate prin gravarea imaginilor peformele de tipar cu ajutorul baretelorcu diode laser

1. Descrierea operaţiei de expunere a formelorDI.2. Clasificarea laserilor utilizati în DI.3. Montarea/demontarea formelor de tipar DI

2. Curăţarea siliconului ars prin expunerecu ajutorul dispozitivelor automate

3. Schimbarea formelor de tipar DI prinînlocuirea rolelor film utilizate.

Rezultatul învăţării 4: Introduce suportul de copiere şi montajul în dispozitivul de reperajSuporturi de copiere.- Plăci cu fotopolimeri- Plăci de aluminiu presensibilizate,- Hârtie pergament pentru tiefdruck.

1.Ştanţarea suportului de copiere şi amontajului

2.Fixarea suportului şi a montajului în repere3.Închiderea etanşă a mesei cristal a utilajului

folosit

1. Pregătirea montajului pentru efectuareaoperaţiei de copiere.

2. Clasificarea suporturilor de copiere.

Rezultatul învăţării 5: Setează parametrii de lucru ai utilajului folositRama de copiat- Părţi componente – masa de cristal, sursa

de vacuum, sursa de expunere, sistemul deridicare a capacului, dispozitivul opritorpentru menţinerea ridicată a capacului,capac.

- Funcţionare.- Parametrii de lucru – vacuum, timp de

expunere.- Disfuncţionalităţi – sisteme de reperaj

neadecvate, vacuum insuficient, surse deexpunere defecte.

1. Stabilirea parametrilor de lucru2. Reglarea valorilor parametrilor de

lucru3. Eliminarea disfuncţionalităţilor

1. Descrierea componentelor şi a moduluide funcţionare a ramei de copiat.

2. Punerea în funcţiune a ramei de copiat.

Rezultatul învăţării 6: Efectuează expunerea suportuluiEtape ale procesul tehnologic de copiere:

1. Operaţii pregătitoare: ştanţareasuportului de copiere şi a montajului,fixarea suportului şi a montajului înrepere, închiderea etanşă a mesei decristal


1. Ştanţarea suportului de copiere şi amontajului, fixarea suportului şi amontajului în repere, închiderea etanşăa mesei de cristal


lucru4. Eliminarea disfuncţionalităţilor

1. Descrierea operaţiilor pregătitoareexpunerii suportului de imprimare.

2. Explicarea modalităţilor de reglare aparametrilor de lucru.

3. Realizarea etapelor procesuluitehnologic de expunere a suportului.

lucru4. Eliminarea disfuncţionalităţilor5. Expunerea6. Demontarea ansamblului montaj –

suport de reperaj7. Întreţinerea utilajului – înlăturarea

corpurilor străine de pe masa de cristal,montarea unui aşternut sub cauciuculmesei, în cazul formatelor mari

5. Expunerea6. Demontarea ansamblului montaj –

suport de reperaj7. Întreţinerea utilajului – înlăturarea

corpurilor străine de pe masa de cristal,montarea unui aşternut sub cauciuculmesei, în cazul formatelor mari

Rezultatul învăţării 7: Prelucrează suportul expus pentru obţinerea formei de imprimareOperaţii de prelucrare a suporturilor deimprimare:- Developarea,- Spălarea,- Gumarea,- Coacerea suportului

1. Developarea, spălarea, gumarea,coacerea suportului

2. Stivuirea formelor

1. Descrierea etapelor de prelucrare asuporturilor de imprimare.

2. Realizarea operaţiilor specificeprocesului de prelucrare a suporturilorde imprimare.

4. Conţinutul formării

1.Operaţia de ştanţare.2.Maşini specializate: dispozitive de ştanţat plăci (cu poansoane şi acţionare manuală saupneumatică)3.Caracteristicile colilor de aşternut; adâncimea cilindrului port – formă faţă de inelul derulare; înălţimea formei peste inel; înălţimea plăcii faţă de cilindrul port – formă; grosimeaplăcii; grosimea totală a aşternutului4.Polimeri utilizaţi la realizarea formelor port – imagine.5.Agenţi de condiţionare a straturilor metalice.6.Forme DI (role – film cu trei straturi: poliester, titan, silicon)7.Tipuri de laseri utilizaţi la expunerea formelor DI.8.Suporturi de copiere.

- Plăci cu fotopolimeri- Plăci de aluminiu presensibilizate,- Hârtie pergament pentru tiefdruck.

9.Rama de copiat- Părţi componente – masa de cristal, sursa de vacuum, sursa de expunere, sistemul de

ridicare a capacului, dispozitivul opritor pentru menţinerea ridicată a capacului, capac.- Funcţionare.- Parametrii de lucru – vacuum, timp de expunere.- Disfuncţionalităţi – sisteme de reperaj neadecvate, vacuum insuficient, surse de expunere

defecte.10. Etape ale procesul tehnologic de copiere:-Operaţii pregătitoare: ştanţarea suportului de copiere şi a montajului, fixarea suportului şia montajului în repere, închiderea etanşă a mesei de cristal-Stabilirea parametrilor de lucru-Reglarea valorilor parametrilor de lucru-Eliminarea disfuncţionalităţilor-Expunerea-Demontarea ansamblului montaj – suport de reperaj-Întreţinerea utilajului – înlăturarea corpurilor străine de pe masa de cristal, montarea unuiaşternut sub cauciucul mesei, în cazul formatelor mari11. Operaţii de prelucrare a suporturilor de imprimare:

- Developarea,- Spălarea,- Gumarea,- Coacerea suportului

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului- Laboratorul de poligrafie- Atelier şcoală- Sală de curs

6. Sugestii metodologiceActivităţile de învăţare se vor desfăşura după caz în: sala de curs; laboratorul de poligrafie; atelierele specializate pentru fiecare gen de tipar;

Conţinuturile incluse în modul se pretează la utilizarea metodelor de învăţare centrate peelev. Se recomandă renunţarea la expunere şi utilizarea la clasă a metodei de învăţare prindescoperire, brainstorming-ul, studiul de caz, problematizarea, simularea, jocul de rol, metodabulgărelui de zăpadă, dezbaterea etc. Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelorde materiale de învăţare, ghidul profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale deînvăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structuriiclaselor de elevi în funcţie de:

stilurile de învăţare identificate; tipurile de inteligenţe recunoscute; nevoile speciale identificate la anumiţi elevi;

Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se potpropune activităţi suplimentare specifice care să-i ajute pe acei elevi, cu anumite dificultăţi, săle depăşească. Folosirea mijloacelor audio – video poate fi, de exemplu, extrem de utilă îndezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare, dar şi ca activitate suplimentară în anumite cazuri.

7. Sugestii cu privire la evaluareEvaluarea trebuie să fie, corelată cu Criteriile de Performanţă şi cu tipul probelor de evaluarecare sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se evaluează numai competenţeledin acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează osingură data. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate estelipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveştedobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizeazăevaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Pentru evaluare, se recomandăa fi utilizate, cu precădere, alături de metodele tradiţionale:

portofoliu didactic fişe de observaţie metoda proiectelor. fişe de autoevaluare ş.a.

De asemenea, folosirea mijloacelor audio – video poate fi extrem de utilă în dezvoltareatuturor stilurilor de învăţare chiar dacă în urma aplicării chestionarelor au rezultat elevii custiluri preponderente de un anume gen.

Pentru evaluare, se recomandă a fi utilizate, alături de metodele tradiţionale, cu precădere: portofoliu didactic fişe de observaţie metoda proiectelor

Se propune un exemplu de instrument de evaluare pentru competenţa 1 „Realizează formepentru serigrafie”Instrument de evaluare

Completaţi în scris tabelul de mai jos respectând cerinţele din coloanele 1, 2, 3 şi 4.Definiţiprocedeul detipar serigrafic

Precizaţiprodusele colorobţinute prinserigrafiere

Descrieţiproceseletehnologice derealizare aformelor

Enumeraţietapeleproduceriiformelor de tiparserigrafice

Evaluator

serigrafice

Verificaţi daca respectivul candidat a efectuat cu succes activităţile de mai sus. Semnaţi sispecificaţi data pe document

8. Bibliografie http://www.stbride.org/links.htm http://www.aireinfo.com/FR/sites_imprim.html INNA CIUREA, DINU CONSTANTINESCU, Tehnica tiparului plan, Editura

Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965; CONSTANTIN CIUREA, Maşini de imprimat în industria poligrafică, Editura

Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965; ROGER DEDAME, Les matières d’oeuvre et les méthodes de travail dans

l’impression offset, Editions François Robert, Paris 1990. ROGER DEDAME, La photo reproduction et l’impression offset sur rotatives,

Editions François Robert, Paris 1987. ROGER DEDAME, Les machines offset et leurs équipements, Editions François

Robert, Paris 1988. MARTIN EISENHUT, HEINZ FUCHS, DIETMAR LEISCHNER, HANS –

HELMUT REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie fur alle Berufeder Druckindustrie mit Fachrechenteil, Verlag Dr. max Gehlan-Bad Hamburg vorder Hohe, 1995

Colecţia REVISTA TIPOGRAFILOR, editura CIVIO – Reviste specializate,Bucureşti, 2000 – 2004

http://www.stbride.org/links.htm

http://www.aireinfo.com/FR/sites_imprim.html

MODULUL: Echipamente pentru pregătirea formelor de imprimare şi tipar de probă

1.Notă introductivăCurriculum-ul pentru clasa a IX-a, liceu tehnologic, domeniul de bază Tehnici poligraficecuprinde modulele aferente culturii de specialitate: Forme de imprimare şi tipar de probă,Echipamente pentru pregătirea formelor de imprimare şi tipar de probă, Materialepoligrafice, Sănătatea şi securitatea muncii, având alocate un număr de ore conformplanului de învăţământ.Modulul Echipamente pentru pregătirea formelor de imprimare şi tipar de probă arealocat un număr de 108 ore din care un număr de 36 de ore de pregătire practică.Acest modul reuneşte unităţile de competenţe: Măsurări şi Echipamente poligrafice dinstandardele de pregătire profesională.

2.Unităţile de competenţe / rezultate ale învăţării la care se referă modulul. Măsurări Echipamente poligrafice

3.Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluareDENUMIREA MODULULUI: Echipamente pentru pregătirea formelor de imprimare şi tipar de probăCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

1. Rezultatul învăţării 1: Recepţionează materialele pentru efectuarea măsurării

Materiale poligrafice1. Hârtia şi cartonul2. Cerneluri poligrafice3. Materiale fototehnice

1.Identificarea materialelor2.Descrierea tipurilor de măsurări

2. Rezultatul învăţării 2: Executa măsurările

1. Probe şi epruvete2. Instrumente şi aparate pentru

măsurarea produselor poligrafice1. Scalele de control2. Densitometre3. Spectofotometre4. Ghiduri Pantone Matching

System (PMS)5. Rigle, tipometre6. Lupe

3. Parametrii măsuraţi pentru produseletipărite

a. Densitatea opticăb. Lăţimea punctului de raster (dot

gain)c. Trapping-ul (deviaţiile de

culoare)d. Contrastule. Echilibrul de gri

1.Pregătirea probelor pentru măsurare conformstandardelor în vigoare2.Reglarea aparatelor, instrumentelor sidispozitivelor3.Executarea măsurării conform standardelorîn vigoare

1.Enumerarea instrumentelor de măsură2. Utilizarea instrumentelor şi aparatelor demăsură pentru produsele tipărite.3. Descrierea parametrilor măsuraţi.

3. Rezultatul învăţării 3: Prelucrează datele obţinute în urma efectuării măsurării1. Oblicitatea formatului. 1.Calcularea şi exprimarea rezultatelor

2. Curba de transfer a cerneluirii pentrufiecare cerneală în parte şi curba inversă decorectare a lăţirii punctului de raster.3. Corecţiile expunerii plăcilor pe baza curbeide transfer a cerneluirii.4. Prelevarea probelor. Terminologie.Principiul metodei. Mod de lucru. Buletin deluare a probelor. Condiţii de acceptare alotului.5. Buletine de încercare: denumireaprodusului, metoda folosită, rezultatulobţinut, alte detalii de lucru nespecificate înstandard care ar putea influenţa rezultatele,data şi locul încercării

2.Interpretarea rezultatelor

1. Rezultatul învăţării 4: Identifică echipamentele poligrafice

1. Montajul Procese tehnologice de montaj Echipamente pentru realizarea

montajului2. Copierea filmelor

Procese tehnologice de copiere Rame de copiat

3. Tiparul de probă Tehnologia tiparelor de probă Maşini şi echipamente pentru

realizarea tiparului de probă

1.Corelarea echipamentelor poligrafice cuprocesele tehnologice specifice2.Selectarea echipamentelor pe domenii deutilizare3.Diferenţierea echipamentelor în funcţie delucrările de executat

2. Rezultatul învăţării 5: Descrie principalele subansambluri funcţionale ale echipamentelor poligrafice

Elementele şi rolul funcţional al: 1.Identificarea principalelor subansambluri

- sistemelor DTP- echipamentelor pentru montaj- echipamentelor pentru copiat- echipamentelor pentru tipar de

probă

funcţionale ale echipamentelor poligrafice2.Explicarea rolului fiecărui subansamblufuncţional în cadrul echipamentului

3. Rezultatul învăţării 6: Efectuează operaţii de reglare a principalelor subansambluri funcţionale ale echipamentelor poligrafice

1. Reglajele efectuate la mecanismele şiaparatele echipamentelor pre-press

2. Parametrii specifici proceselor tehnologicede pregătire a formei de tipar

1.Efectuarea operaţiilor de reglare pentruechipamentele pre-press2.Setarea iniţială a parametrilorechipamentelor

1. Descrierea reglajelor efectuate laechipamentelor pre-press.

2. Reglarea parametrilor echipamentelorpre-press.

4. Rezultatul învăţării 7: Întreţine echipamentele poligrafice1. Norme de întreţinere a echipamentelor

poligrafice2 Gresarea şi ungerea echipamentelorpoligrafice

1.Curăţarea generală a aparatelorcomponente ale echipamentelorpoligrafice2.Ungerea periodică a echipamentelorpoligrafice3.Efectuarea curăţeniei la locul de muncă

1. Enumerarea normelor de întreehipamentelor poligrafice.

2. Efectuarea operaţiilor de întreţinere aechipamentelor poligrafice.

Material elaborat prin finanţare PharePhare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

15

4.Conţinutul formării

1.Materiale poligrafice-Hârtia şi cartonul-Cerneluri poligrafice-Materiale fototehnice

2.Probe şi epruvete3.Instrumente şi aparate pentru măsurarea produselor poligrafice

-Scalele de control-Densitometre-Spectofotometre-Ghiduri Pantone Matching System (PMS)-Rigle, tipometre-Lupe

4.Parametrii măsuraţi pentru produsele tipărite-Densitatea optică-Lăţimea punctului de raster (dot gain)-Trapping-ul (deviaţiile de culoare)-Contrastul-Echilibrul de gri

5. Oblicitatea formatului.6. Curba de transfer a cerneluirii pentru fiecare cerneală în parte şi curba inversă decorectare a lăţirii punctului de raster.7. Corecţiile expunerii plăcilor pe baza curbei de transfer a cerneluirii.8. Prelevarea probelor. Terminologie. Principiul metodei. Mod de lucru. Buletin deluare a probelor. Condiţii de acceptare a lotului.9. Buletine de încercare: denumirea produsului, metoda folosită, rezultatul obţinut,

alte detalii de lucru nespecificate în standard care ar putea influenţa rezultatele, data şilocul încercării10. Montajul

Procese tehnologice de montaj Echipamente pentru realizarea montajului

11.Copierea filmelor Procese tehnologice de copiere Rame de copiat

12.Tiparul de probă Tehnologia tiparelor de probă Maşini şi echipamente pentru realizarea tiparului de probă

13.Elementele şi rolul funcţional al:- sistemelor DTP- echipamentelor pentru montaj- echipamentelor pentru copiat- echipamentelor pentru tipar de probă

14. Reglajele efectuate la mecanismele şi aparatele echipamentelor pre-pres15. Parametrii specifici proceselor tehnologice de pregătire a formei de tipar16 Reguli de întreţinere a echipamentelor poligrafice17. Gresarea şi ungerea echipamentelor poligrafice


16

5.Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului- Laboratorul de poligrafie- Atelier şcoală- Sală de curs

6.Sugestii metodologiceActivităţile de învăţare se vor desfăşura după caz în: sala de curs; laboratorul de poligrafie; atelierele specializate pentru fiecare gen de tipar;Conţinuturile incluse în modul se pretează la utilizarea metodelor de învăţare

centrate pe elev. Se recomandă renunţarea la expunere şi utilizarea la clasă a metodeide învăţare prin descoperire, brainstorming-ul, studiul de caz, problematizarea,simularea, jocul de rol, metoda bulgărelui de zăpadă, dezbaterea etc. Astfel de metodeimpun de la sine folosirea pachetelor de materiale de învăţare, ghidul profesorului şighidul elevului. Modelele de materiale de învăţare create pentru fiecare domeniu, potfi folosite ca atare sau adaptate conform structurii claselor de elevi în funcţie de:

stilurile de învăţare identificate; tipurile de inteligenţe recunoscute; nevoile speciale identificate la anumiţi elevi;

Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizateşi se pot propune activităţi suplimentare specifice care să-i ajute pe acei elevi, cuanumite dificultăţi, să le depăşească. Folosirea mijloacelor audio – video poate fi, deexemplu, extrem de utilă în dezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare, dar şi caactivitate suplimentară în anumite cazuri.

7.Sugestii cu privire la evaluareEvaluarea trebuie să fie, corelată cu Criteriile de Performanţă şi cu tipul probelor deevaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se evalueazănumai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. Ocompetenţă se evaluează o singură data. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celordin competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Eleviitrebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui serealizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Pentruevaluare, se recomandă a fi utilizate, cu precădere, alături de metodele tradiţionale:

portofoliu didactic fişe de observaţie metoda proiectelor. fişe de autoevaluare ş.a.

De asemenea, folosirea mijloacelor audio – video poate fi extrem de utilă îndezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare chiar dacă în urma aplicării chestionarelor aurezultat elevii cu stiluri preponderente de un anume gen.

Pentru evaluare, se recomandă a fi utilizate, alături de metodele tradiţionale, cuprecădere:


17

portofoliu didactic fişe de observaţie metoda proiectelor

Se propune un exemplu de instrument de evaluare pentru competenţa 4 „Identificăechipamentele poligrafice”Instrument de evaluare

Completaţi în scris tabelul de mai jos respectând cerinţele din coloanele 1, 2 şi 3.Definiţiprocesultehnologic demontaj

Precizaţietapeleefectuăriimontajului

Enumeraţiinstrumentele folositela montarea filmelor

Evaluator

Verificaţi daca respectivul candidat a efectuat cu succes activităţile de mai sus.Semnaţi si specificaţi data pe document

8.Bibliografie http://www.stbride.org/links.htm http://www.aireinfo.com/FR/sites_imprim.html INNA CIUREA, DINU CONSTANTINESCU, Tehnica tiparului plan,

Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965; CONSTANTIN CIUREA, Maşini de imprimat în industria poligrafică,

Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965; ROGER DEDAME, Les matières d’oeuvre et les méthodes de travail dans

l’impression offset, Editions François Robert, Paris 1990. ROGER DEDAME, La photo reproduction et l’impression offset sur

rotatives, Editions François Robert, Paris 1987. ROGER DEDAME, Les machines offset et leurs équipements, Editions

François Robert, Paris 1988. MARTIN EISENHUT, HEINZ FUCHS, DIETMAR LEISCHNER, HANS

– HELMUT REHHE, Berufsfeld Drucktechnik Grundstufefachteorie furalle Berufe der Druckindustrie mit Fachrechenteil, Verlag Dr. max Gehlan-Bad Hamburg vor der Hohe, 1995

Colecţia REVISTA TIPOGRAFILOR, editura CIVIO – Reviste specializate,Bucureşti, 2000 – 2004

http://www.stbride.org/links.htm

http://www.aireinfo.com/FR/sites_imprim.html


18

MODULUL: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

1. Notă introductivă

Modulul Sănătatea şi securitatea muncii face parte din cultura de specialitate pentrudomeniile de pregătire de bază , clasa a IX-a liceu tehnologic şi are alocat un numărde ore conform planului de învăţământ. Acest modul reuneşte unităţile de competenţecheie Igiena şi securitatea muncii din standardele de pregătire de nivel 1 şi 2 decalificare şi ca urmare vizează competenţe general valabile în orice domeniu depregătire de bază. Aspectele specifice privitoare la securitatea şi sănătatea în muncăvor fi precizate la modulele de specialitate, unde vor fi prezentate cerinţele fiecăruiloc de muncă sau ale fiecărei tehnologii şi echipament.

2. Unitatea/ Unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referămodulul

- Igiena şi securitatea muncii- nivel 1- Igiena şi securitatea muncii- nivel 2



19

DENUMIREA MODULULUI: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCIICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învăţării 1: Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncăo Factori de risc: agenţi patogeni,

substanţe toxice, substanţe explosive,factori de climat ( temperatură,umiditate, curenţi de aer),vibraţii,zgomote, radiaţii, etc.

o Risc de îmbolnăvire, risc deaccidentare, risc de invaliditate

o Boli profesionale: boli ale căilorrespiratorii, boli ale pielii, afecţiuni alediferitelor organe de simţ, boli interne

1. Observarea existenţei factorilor de risc.2. Raportarea prezenţei factorilor de risc sau asituaţiilor de muncă care prezintă pericolpentru securitatea şi sănătatea muncitorilor dindomeniul chimie industrială3.Raportarea deficienţelor sistemelor deprotecţie

1.Enumerarea factorilor de risc în funcţiede specificul locului de muncă

2.Recunoaşterea riscului practicării uneicalificări

3.Asocierea factorilor de risc cu bolileprofesionale în funcţie de specificullocului de muncă

Rezultatul învăţării 2: Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risco Factori de risc: agenţi patogeni,

substanţe toxice, substanţe explosive,factori de climat ( temperatură,umiditate, curenţi de aer),vibraţii,zgomote, radiaţii, etc.

o Raportarea prezenţei factorilor de riscsau a situaţiilor de muncă care prezintăpericol pentru securitatea şi sănătatealucrătorilor

o Raportarea deficienţelor sistemelor deprotecţie

1. Identificarea factorilor de risc pentrufiecare loc de muncă

2. Descrierea consecinţelor riscuriloridentificate.

Rezultatul învăţării 3:Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingereaincendiilor

o Termeni şi definiţii specificeo Politica de sănătate şi securitate a

muncii- Legea securităţii şi sănătăţii înmuncă

o Responsabilităţi generale şi specifice:ale angajatorilor, angajaţilor,

o Însuşirea şi respectarea legislaţiei dindomeniul securităţii şi sănătăţii înmuncă şi a măsurilor de aplicare aacestora.

o Utilizarea corectă a echipamentuluiindividual de protecţie

1. Utilizarea termenilor şi expresiilorspecifice domeniului.

2. Identificarea persoanelor responsabilecu sănătatea şi securitatea la locul demuncă

3. Definirea regulilor specifice privitoare


20

managementului întreprinderii,inspecţiei muncii, autorităţilor locale,etc.

o Mijloace de protecţie: echipamente deprotecţie specifice locului de muncă

la sănătatea şi securitatea munciidescrise de reglementările de la loculde muncă

4. Descrierea echipamentelor de protecţiespecifice locului de muncă

Rezultatul învăţării 4:Acordă primul ajutor în caz de accidento Manifestări de alterare a stării de

sănătate produse în caz de accident:stări de ameţeală, leşin, stop cardiorespirator, stări de greaţă,hemoragii,etc.

o Trusa de prim ajutoro Măsuri de prim ajutor

o Anunţarea imediată a situaţiilor deaccident şi a incidentelor.

1. Recunoaşterea manifestărilor în caz deaccident.2. Utilizarea materialelor din trusa de primajutor.3. Aplicarea masurilor de prim ajutor.

Rezultatul învăţării 5: Aplică regulile de sănătate şi igienă individuală la locul de muncăo Reguli de igienă : igiena corporală,

igiena vestimentaţiei, igienaalimentaţiei

o Materiale de întreţinere a igienei:materiale igienico sanitare, produsecosmetice, alimente de protecţie

o Consecinţe ale nerespectării regulilorde igienă: intoxicaţii, toxiinfecţiialimentare, boli parazitare, dermatoze,etc.

o Aplicarea regulilor de igienăindividuală la locul de muncă

o Utilizarea materialelor de igienăindividuală la locul de muncă

1. Adoptarea regulilor de igienă individuală lalocul de muncă2. Folosirea materialelor de igienă individualăla locul de muncă3. Evaluarea consecinţelor nerespectăriiregulilor de igienă individuală la locul demuncă


21

4. Conţinutul formăriiConţinuturi tematice Activităţi de învăţare

propuse

1. Noţiuni generale de securitate şi sănătate în muncă

1.1.Termeni şi definiţii specifice -1.2. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 20061.3. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor1.4. Pregătirea şi instruirea personalului1.5.Tipuri de instructaje de protecţie a muncii1.6.Drepturi şi obligaţii ale angajatorului şi angajatului1.7.Mijloace de protecţie: echipamente de protecţie specificelocului de muncă

Documentarea cuajutorul Internetului

Completarea deformulare de instructajde protecţia a muncii

Prezentare deechipamente deprotecţie utilizate îndomeniul chimieindustrială

2. Accidente de muncă şi boli profesionale2.1.Accidente de muncă . Clasificarea accidentelor de muncă.2.2.Cauzele producerii accidentelor de muncă;

- nerespectarea instrucţiunilor de lucru- apariţia accidentală a substanţelor explosive, caustice,

toxice, inflamabile, pulberi industriale la locul de muncă2.3.Măsuri de prevenire a accidentelor2.4.Declararea şi cercetarea accidentelor de muncă2.5.Măsuri de prim ajutor în caz de accident2.6.Boli profesionale : boli ale căilor respiratorii, boli ale pielii,afecţiuni ale diferitelor organe de simţ, boli interne2.7.Cauzele producerii bolilor profesionale: condiţii speciale demuncă, agenţi patogeni, agenţi chimici, vibraţii, zgomote, radiaţiietc.

Filme pe teme desecuritate şi sănătate înmuncă

Studii de caz

Completarea fişelor deevaluare

3. Apărarea împotriva incendiilor3.1 Mijloace de stingere a incendiilor (hidranţi, stingătoare de

incendiu)

3.2.Indicatoare şi panouri avertizoare

Aplicaţii privind folosireastingătoarelor de incendiu

4. Microclimatul la locul de muncă4.1. Factori de climat ( temperatură, umiditate, ventilaţie,luminozitate, cromatică)4.2.Principii ergonomice în organizarea locului de muncă

Studii de caz pe temeergonomice

5. Igiena muncii5.1.Reguli de igienă : igiena corporală, igiena vestimentaţiei, igienaalimentaţiei5.2.Materiale de întreţinere a igienei: materiale igienico sanitare,produse cosmetice, alimente de protecţie5.3.Consecinţe ale nerespectării regulilor de igienă: intoxicaţii,toxiinfecţii alimentare, boli parazitare, dermatoze, etc.

Studii de cazReferate cu tematică deigiena muncii


22

5.Resurse materiale minime necesare parcurgerii modululuiÎn cadrul instruirii prin modulul Sănătatea şi securitatea muncii se pot utiliza fişe dedocumentare, folii, videoproiector, CD, panouri avertizoare, echipamente de protecţieutilizate în domeniul chimiei industrială, formulare de instructaje de protecţia muncii,stingătoare de incendii etc.

6. Sugestii metodologice

Timpul alocat pentru studierea modulului este de 36 ore de pregătire teoretică, urmând ase extinde printr-o formare specifică fiecărui loc de muncă pe parcursul stagiului depractică ce se va desfăşura la agentul economic după finalizarea clasei a X-a.

În elaborarea curriculum-ului pentru modulul Sănătatea şi securitatea muncii s-apornit de la unităţile de competenţe cheie Igiena şi securitatea muncii din standardele depregătire profesională de la nivelul 1 şi 2.

Dobândirea rezultatelor învăţării se va realiza prin activităţi de pregătire teoreticăprecum: expunerea, explicaţia şi conversaţia, dar mai cu seamă se vor utiliza metode depredare activ- participative precum: simularea, studiul de caz, jocul de rol, exerciţiul. Unaccent deosebit se va pune pe motivarea învăţării prin metoda descoperirii precum şi pedocumentare şi căutarea informaţiilor utilizând cele mai moderne surse.

Se recomandă ca instruirea să se desfăşoare în cabinete de protecţia munciispecial amenajate şi dotate cu materiale documentare şi instrumente moderne de predareprecum: videoproiector, filme tematice, colecţii de legi şi normative privind securitatea şisiguranţa muncii, reviste de specialitate etc.Metodele de predare/ învăţare trebuie să fie centrate pe elev, să stimuleze participareaactivă şi directă a elevilor în timpul procesului de predare/ învăţare.Metodele pentru implicarea activă a elevilor sunt recomandate luând în consideraregradul de relevanţă faţă de modul; formarea practică, simulare, jocuri de roluri, aplicaţiiîn caz de alarmă de incendiu, vizită la un punct de lucru pentru intervenţie în caz deincendiu, dezbateri., studii de caz, problematizarea etc.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Există trei tipuri de evaluare: iniţială, formativă şi sumativăEvaluarea iniţială are rolul de a verifica dacă elevul deţine cunoştinţele şi abilităţilenecesare pentru a putea parcurge cu succes programul de formare.Evaluarea formativă asigură profesorului/ formatorului feed back-ul procesului depredare şi învăţare. Prin această evaluare profesorul cunoaşte nivelul de dobândire anoilor cunoştinţe şi abilităţi de către elev şi dacă acesta este pregătit pentru a învăţa noisubiecte.Evaluarea finală a modulului sau evaluarea sumativă verifică dacă au fost dobânditetoate rezultatele învăţării asociate modulului. Evaluarea va cuprinde şi activităţi practice


23

în care se va urmări dacă elevul este capabil să lucreze în echipă, şă rezolve o problemă,să facă o prezentare să scrie un raport. Funcţie de specificul modulului, această evaluarepoate fi făcută printr-un portofoliu sau miniproiect/proiect.Competenţele cheieEvaluarea finală a modulului va încorpora de asemenea şi evaluarea acelor competenţecheie care se dezvoltă în cadrul modulului împreună cu competenţele tehnice specificeacestuia ( de exemplu: utilizarea IT, comunicarea în limba maternă sau în limba străină,competenţe de calcul matematic, etc.). Aceste competenţe vor ajuta elevul pentruînvăţarea pe tot parcursul vieţii.Autoevaluarea şi evaluarea în perechiProfesorul va explica întotdeauna ce se aşteaptă de la evaluarea sumativă şi va discuta şiagrea cu elevii criteriile de evaluare pentru o încheiere cu succes a modulului. Profesorulîi va încuraja pe elevi să se autoevalueze sau să se evalueze unul pe celălalt.Profesorul va păstra toate evidenţele evaluării pentru a putea dovedi atingerea rezultatelorînvăţării şi a criteriilor din standardul de pregătire şi curriculum.Instrumente de evaluare recomandate

Pentru a promova modulul, elevii trebuie să demonstreze că pot întruni toatecriteriile asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la îndeplinire exerciţii practice,proiecte, teme de lucru şi/sau probleme care constituie evaluarea modulului.

8. Bibliografia- Legea Nr.319 / 2006 a Securităţii şi sănătăţii în muncă- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor- H.G. Nr. 493 / 2006 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare

la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

Reviste de specialitate: RISC SI SECURITATE IN MUNCA - Revista de informare indomeniul securitatii si sanatatii in munca, editata de Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Protectia MunciiRedactia: Bd. Ghencea nr. 35A, Sector 6, 061695, Bucuresti, tel./fax. (021) 315.78.22, e-mail: [email protected] Cuprinsul ultimului numar.REVISTA ROMANA DE MEDICINA MUNCII- publicatie a Societatii Romane deMedicina Muncii , acreditata de catre Colegiul Medicilor din Romania, revista deinformare in domeniul medicinei munciiEditura MEDMUNRedactia: Str.Pictor Negulici nr.9, sector 1, Bucuresti, cod:71289, tel/fax: 2 30 93 42Cuprinsul numerelor din anul 2002 (1/2002 si 2/2002); Curpinsul numerelor din anul2003 (1/2003)

mailto:[email protected]


24

MODULUL:MATERIALE POLIGRAFICE

1.Notă introductivăCurriculum-ul pentru clasa a IX-a, liceu tehnologic, domeniul de bază Tehnici poligraficecuprinde modulele aferente culturii de specialitate: Forme de imprimare si tipar deprobă, Echipamente pentru pregătirea formelor de imprimare si tipar de probă,Materiale poligrafice, Sănătatea şi securitatea muncii, având alocate un număr deore conform planului de învăţământ.Modulul Materiale poligrafice are alocat un număr de 72 ore din care un număr de 36 deore de pregătire practică desfăşurate prin laboratorul tehnologic.Acest modul reuneşte unităţile de competenţe: Cerneluri poligrafice,Suporturi deimprimare1, Suporturi de imprimare 2. din standardele de pregătire profesională.

2.Unităţile de competenţe / rezultate ale învăţării la care se referă modulul.

Cerneluri poligrafice Suporturi de imprimare 1 Suporturi de imprimare 2


25


DENUMIREA MODULULUI : MATERIALE POLIGRAFICECunostinte Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul invatarii 1 : Recepţionează cerneala in vederea imprimării

1.Sorturi de cerneală: pentruziare, afişe, ilustraţii, albe,negre, colorate2.Parametrii de calitate:culoare, nuanţa, intensitate,consistenta, grad de frecare,greutate specifica

Măsurarea parametrilor de calitate acernelii.

Diferenţierea sorturilor de cerneală utilizate laimprimare offset

Verificarea parametrilor de calitate : culoare,nuanţa, intensitate, consistenta, grad defrecare, greutate specifică

Rezultatul invatarii 2: Pregăteşte cerneala pentru imprimare

1.Sicativi2.Paste3.Firnis

1. Alegerea cernelii de tipar2. Adaptarea caracteristicilor cernelurilor lacondiţiile de imprimare3. Utilizarea adaosurilor in modificareavitezei de uscare a cernelii

1. Respectarea regulilor de manipulare sitransport ale materialelor2. Descrierea modului de obţinere aamestecurile cernelurilor de tipar3. Respectarea condiţiilor de imprimare întimpul amestecării cernelii.

Rezultatul învăţării 3: Corelează folosirea cernelurilor1. Sorturi de cerneală cucompoziţie specifica suportuluisi formei de imprimare,

1.Adaptarea cernelii la condiţiile care impunun imprimat de calitate.2.Recunoaşterea sortului de cerneluri şi a

1. Alegerea sortului de cerneluri inconcordanţă cu suportul de imprimarefolosit şi cu genul formei de imprimare


26

metodei de uscare aimprimatului, solvenţilor,vitezei de imprimare, număr deculori

suportului de imprimare adecvat

Rezultatul învăţării 4: Recepţionează suporturile de imprimare

1.Tipuri de suporturi de imprimare:-Hartie si carton-Materiale plastice-Materiale textile-Folii metalice

2..Parametrii de calitate ai hârtieiculoarea; forma; dimensiuni;integritate fizica; greutatespecifica; rezistenta la rupere

3.Parametrii de calitate pentrumateriale plastice,textile,metalice-caracteristici fizice-caracteristici mecanice-caracteristici tehnologice

1. Verificarea parametrilor de calitateai hartiei si cartonului

2. Verificarea caracteristicilor fizice,mecanice, tehnologice

1. Recunoaşterea tipului de suport deimprimare

2. Descrierea proprietăţilor şi a parametrilorde calitate a suporturilor de imprimare.

Rezultatul invatarii 5. Pregăteşte suporturile de imprimareProcese tehnologice de pregătire a

suporturilor pentru imprimare- Aclimatizarea hârtiei:

naturala si forţata-Baterea hârtiei:

in vederea tăierii; in vedereaimprimării

1. Aclimatizarea hârtiei2. Baterea colilor de hârtie3. Pregătirea maşinii de tăiat in vederea

rotunjirii4. Rotunjirea mecanică a colilor de

hârtie

1. Respectarea condiţiilor de umiditate şitemperatura în timpul aclimatizăriisuporturilor de imprimare

2. Executarea operaţiei de batere a hârtieiîn vederea imprimării

3. Respectarea si executarea operaţiilor demontare, demontare a cuţitului în


27

- Rotunjirea mecanică:maşini cu şi fără calculator de proces

maşina de tăiat.4. Executarea rotunjirii suportului de

imprimareRezultatul invatarii 6.Identifică posibilităţile de valorificare a deşeurilor rezultate în urma utilizării suporturilor de imprimare

1.Tipuri de deşeuri: hârtie, maseplastice, şpan metalic, textile.

2.Măsuri pentru valorificareatipurilor de deşeuri rezultate în urmautilizării suporturilor de imprimare

1. Valorificarea deseurilor rezultatein urma utilizarii suporturilor deimprimare

2. Utilizarea ambalajelor speciale deexpediere a deşeurilor

1. Recunoaşterea tipurilor de deşeuri2. Descrierea modului de valorificare a

deşeurilor obţinute3. Executarea operaţiei de balotare a

deşeurilor4. Expedierea către unităţile specifice a

deşeurilor in vederea valorificării


28

4.Conţinutul formării

1.Sorturi de cerneală: pentru ziare, afişe, ilustraţii, albe, negre, colorate2.Parametrii de calitate: culoare, nuanţa, intensitate, consistenta, grad de frecare, greutatespecifica3.Sicativi4.Paste5.Firnis6. Sorturi de cerneală cu compoziţie specifica suportului si formei de imprimare, metodei

de uscare a imprimatului, solvenţilor, vitezei de imprimare, număr de culori7.Tipuri de suporturi de imprimare:

-Hârtie si carton-Materiale plastice-Materiale textile-Folii metalice

8..Parametri de calitate ai hîrtieiculoarea; forma; dimensiuni; integritate fizica; greutatespecifica; rezistenta la rupere

9.Parametrii de calitate pentru materiale plastice,textile,metalice-caracteristici fizice-caracteristici mecanice-caracteristici tehnologice

10.Procese tehnologice de pregătire a suporturilor pentru imprimare- Aclimatizarea hârtiei:

naturala si forţata-Baterea hârtiei:

in vederea tăierii; in vederea imprimării- Rotunjirea mecanică:

maşini cu si fără calculator de proces11.Tipuri de deşeuri:hârtie,mase plastice,şpan metalic,textile.12.Masuri pentru valorificarea tipurilor de deşeuri rezultate in urma utilizării suporturilor

de imprimare5.Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

- Laboratorul de poligrafie- Atelier şcoală- Sală de curs

6.Sugestii metodologiceActivităţile de învăţare se vor desfăşura după caz în: sala de curs; laboratorul de poligrafie; atelierele specializate pentru fiecare gen de tipar;Conţinuturile incluse în modul se pretează la utilizarea metodelor de învăţare centrate pe

elev. Se recomandă renunţarea la expunere şi utilizarea la clasă a metodei de învăţare prindescoperire, brainstorming-ul, studiul de caz, problematizarea, simularea, jocul de rol, metodabulgărelui de zăpadă, dezbaterea etc. Astfel de metode impun de la sine folosirea pachetelorde materiale de învăţare, ghidul profesorului şi ghidul elevului. Modelele de materiale deînvăţare create pentru fiecare domeniu, pot fi folosite ca atare sau adaptate conform structuriiclaselor de elevi în funcţie de:

stilurile de învăţare identificate;


29

tipurile de inteligenţe recunoscute; nevoile speciale identificate la anumiţi elevi;

Pentru nevoile speciale identificate, materialele de învăţare vor fi individualizate şi se potpropune activităţi suplimentare specifice care să-i ajute pe acei elevi, cu anumite dificultăţi, săle depăşească. Folosirea mijloacelor audio – video poate fi, de exemplu, extrem de utilă îndezvoltarea tuturor stilurilor de învăţare, dar şi ca activitate suplimentară în anumite cazuri.

7.Sugestii cu privire la evaluareEvaluarea trebuie să fie, corelată cu Criteriile de Performanţă şi cu tipul probelor de evaluarecare sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se evaluează numai competenţeledin acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează osingură data. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate estelipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveştedobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizeazăevaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Pentru evaluare, se recomandăa fi utilizate, cu precădere, alături de metodele tradiţionale:

portofoliu didactic fişe de observaţie

fişe de autoevaluare ş.a.

De asemenea, folosirea mijloacelor audio – video poate fi extrem de utilă în dezvoltareatuturor stilurilor de învăţare chiar dacă în urma aplicării chestionarelor au rezultat elevii custiluri preponderente de un anume gen.

Pentru evaluare, se recomandă a fi utilizate, alături de metodele tradiţionale, cu precădere: portofoliu didactic fişe de observaţie

metoda proiectelorSe propune un exemplu de instrument de evaluare pentru competenţa 4 : Recepţioneazăsuporturile de imprimare

INSTRUMENT DE EVALUARE

Nr.crt.

Listaţi suporturile deimprimare

Precizati parametrii decalitate ai suporturilor

Evaluator

8.BIBLIOGRAFIE


30

1. Helmut Kipphan, Handbook of Print Media” - ditura Springer-VerlagBerlin Heidelberg, editia 20012. Vasile Biris, “Tehnoredactare”- Editura Axy Impex, Bucuresti, 20033. Sorin Albaiu, “Utilaje si tehnologie poligrafica” , manual pentru liceeindustriale cu profil de poligrafie clasa a XII-a, scoli de maistrii siprofesionale - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 19774. Sorin Albaiu , Nicolae Stanica, “Utilaje si tehnologie poligrafica” ,manual pentru licee industriale cu profil de poligrafie clasa a XI-a -Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 19775. E. Pavel si Sorin Albaiu:, “Utilaje si tehnologie poligrafica” , manualpentru licee industriale cu profil de poligrafie clasa a XII-a, si scoliprofesionale - Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 19786. E. Nita si N Vasilache, „Tehnologie poligrafica” , manual pentru liceeindustriale cu profil de poligrafie clasa a IX-a - Editura didactica sipedagogica, Bucuresti, 19807. Inna Ciurea si Dinu Constantinescu, “Tehnica tiparului plan” - Edituradidactica si pedagogica, Bucuresti, 19658. Ing. Cristina Dobre, „Solutia de umezire – mereu la ordinea zilei” –revista “Tehnica în tipografie”. Nr.3/989. Ing. Daniela Cazanescu ,” Din nou despre solutia de umezire” – revista“Tehnica în tipografie”. Nr.1/96, “Studiul materialelor poligrafice”

1. *** , Colectia de reviste“ Tehnica în tipografie” – SERTI, BucurestiSurse de documentare Internet11. http://www.print-media-academy.com12. http://cerig.efpg.inpg.fr Bernard Pineaux – EFPG La solution demouillage dans le procédé ofset (juillet 1998)13. http://www.prisco.com/techtalk/TechTalkPDF/14. http://fujihuntusa.com: “Water, pH, and conductivity for printers”15. http://www.anchorlith.com16. http://www.prepress.pps.com17. http://www.farrukh.co.uk18. http://www.pneac.org19. http://www.withflair.com.au20. http://www.paperboardpackaging.org21. http://www.wmich.edu

http://www.print-media-academy.com

http://cerig.efpg.inpg.fr

http://www.prisco.com/techtalk/TechTalkPDF/

http://fujihuntusa.com:

http://www.anchorlith.com

http://www.prepress.pps.com

http://www.farrukh.co.uk

http://www.pneac.org

http://www.withflair.com.au

http://www.paperboardpackaging.org

http://www.wmich.edu

tehnici poligrafice

Documents