Tehnica: Recoltarea sngelui pentru glicemie i hemoglobina glicolizat

Tehnica: Recoltarea sngelui pentru glicemie i hemoglobina glicolizat

Efectuarea glicemiei permite evaluarea statusului curent al metabolismului carbohidrailor la pacienii diabetici n momentul recoltrii probei de snge. Spre deosebire de aceasta, determinarea hemoglobinei glicozilate ofer o estimare retrospectiv a statusului glicemic, independena de ritmul circadian, dieta i alte fluctuaii tranzitorii ale concentraiei glucozei n snge. Hemoglobina glicozilat HbA1 (HbA1a, HbA1b si HbA1c) reprezint un mic procent din hemoglobina A (5-7 %), rezultat prin legarea continu i ireversibil a glucozei din snge pe durata de via a eritrocitelor (de aprox. 100-120 zile). Glicozilarea se efectueaz n dou etape prin reacii non-enzimatice, fiind dependent de cantitatea de glucoza din snge. Astfel, creterea hemoglobinei glicozilate (i prin urmare a Hb A1c, care reprezint 75-80 % din HbA1) este proporional cu nivelul mediu al glucozei sanguine n cursul ultimelor 2-3 luni anterioare testrii. Determinarea Hb A1c constituie un test de evaluare i monitorizare pe termen lung al controlului glicemic la pacienii cu diabet zaharat. Creterea HbA1c indic prezena unei hiperglicemii in ultimele 2-3 luni. Diabetul zaharat se consider a fi controlat adecvat cnd se obin valori sub 7% ale HbA1c, nivelul acesteia putnd s creasc pn la 20% in cazul unui control glicemic deficitar. Scderea hemoglobinei glicozilate are loc treptat pe durata mai multor luni, pe msur ce hematiile cu hemoglobina normal glicozilat le nlocuiesc pe cele cu concentraii crescute. De asemenea are un rol predictiv n ceea ce privete riscul complicaiilor diabetului: cetoacidoza, nefropatia, retinopatia. Poate evalua metoda terapeutic cea mai eficient: antidiabetice orale, insulina, transplant de celule beta. Testul se execut la un interval de :- 3-4 luni la pacienii cu diabet zaharat tip I; - 6 luni la pacienii cu diabet zaharat de tip II (excepie: n sarcina - control la 2 luni) Pregtire pacientSe recolteaz a jeun (pe nemncate) sau postprandial (dup mas). MetodaSe folosete metoda imunoturbidimetric. Pentru cadre medicaleSpecimen recoltat - snge venos.Recipient de recoltare - vacutainer cu EDTA K3.Cantitate recoltat - cat permite vacuumul. Prelucrare necesar dup recoltare - sngele total se hemolizeaz, folosind reactivul hemolizant. Hemolizatul proaspt este supus imediat testrii; eventual, el poate fi pstrat la 2-8o C. Sngele total, de asemenea, poate fi pstrat la 2-8o C.Stabilitate prob - 7 zile la 2-8o C ; hemolizatul este stabil 24 ore la 2-8o C si 6 luni la -20o C. Limite si interfereneNu se recomand folosirea testului n diagnosticul diabetului zaharat, deoarece sensibilitatea sa este sczut n comparaie cu testul de toleran la glucoz. Creteri ale HbA1c pot s mai apar i n urmtoarele situaii: anemie feripriv, splenectomie, consum de alcool, intoxicaie cu Pb, hemoglobin carbamilat (la pacieni uremici). Scderi ale HbA1c pot fi ntlnite n sarcin, pierderi cronice de snge, post-transfuzional, insuficiena renal cronic i n anemiile hemolitice (datorit scderii duratei de via a hematiilor). Interferente cu medicamente: Creteri:- aspirina, atenolol, betablocante, gemfibrozil, hidroclorotiazid, indapamid, lovastatin, nicardipin, propranolol;Scderi:- deferoxamil, diltizen, enalapril, glipizid, insulina, lisinopril, metformin, pravastatin, ramipril, verapamil.Interferene analitice: la pacienii cu gamapatii monoclonale, in special de tip IgM (boala Waldenstrm) rezultatele obinute pot fi uneori neconcludente.Prezenta hemoglobinelor patologice interfer cu testul, astfel HbF si HbH determina valori fals crescute ale HbA1c, in timp ce HbS, C, E, D, G si Lepore determina valori fals sczute ale acesteia.Schimbarea lenjeriei la bolnavul imobilizat

Pacientul poate fi intors in decubit lateral. In acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului si necesita totdeauna doua asistente: cele doua asistente se asaza de o parte si de alta a apatului; pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura; marginile cearsafului se desfac de sub saltea de jur imprejurAsezarea pacientului in decubit lateral spre marginea patului; asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, sprijinandu-i capul pe antebrat apoi, cu mana dreapta trage usor perna spre marginea patului; pacientul fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie; se asaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse din aceasta pozitie, se intorce pacientul in decubit lateral drept, sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor pacientul se mentine acoperit; asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului; sulul de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite mai inainte se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se asaza o perna imbracata in fata de perna curata, apoi se aduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinandu-l in regiunea omoplatilor si sub genunchi Pentru a aduce pacientul in decubit lateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept.Schimbarea cearsafului de sub paturaPacientul poate fi asezat in pozitie sezand; procedura se efectueaza, de asemenea, de catre doua persoane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, asaza si deruleaza cearsaful curat.