ANrHoNy O'NErLr

FATA IXTUI\TECATAA LUNII

rWT

Snmcpr oru Coour Baess

Nu lua; inqfacl.Ucide buruienile inainte si prindl ridlcini.ZAmbegte. ZAmbegte. ZAmbegte. Ucide. Zdmbeqte.

Pierde-fi cumpltul adesea. $i bine.

Predare? Nici micar nu gtiu cum se silabiseqte.

Daci poli furniza suficiente pene, poli face orice si zboare.Nu da niciodati de veste mugtei cAnd o vei zdrobi.Muncitorii sunt ca nigte cAini: din cind in cAnd mangAie-i pe

creqtet.

$i doboari-i la pimint cAnd e nevoie.

Minte. Minte. Minte. Dar fine minte.Migc6-te. Migc6-te. In vreme ce algi dorm, migcl-te.Nu gtii niciodati cdnd o si ploui. Aqa cd fii gata mereu si negi.Gisegte tirimul imaginar Oz. $i fii Vrijitorul.E bine s[ ai un rival. E gi mai bine si-i zdrobegti ]easta.Daci nu-1i poli acoperi urmele, acoperi urmele celor care le vld.E o dovad[ de mill si ataci la jugularl.Refuzi sI fii bolnav. Din principiu.StrAnge mAini in public. Decapiteazi in particular.Prietenii te ajuti si ajungi unde wei. Ceilalli sunt nigte viermi.Dragostea pentru bani este rldicina progresului.Vezi El Dorado. Pune mdna pe El Dorado. Giseqte un alt ElDorado.

Invidia altora este o sirbitoare a autosatisfac{iei.

O ralionalizare pe zi line congtiinla in frAu.

8 ANTHONYO'NEILL

Nu te da niciodatl cu capul de un zid. Di pe altcineva cu capulde acelzid.Nu incllca legile. incalcl Legea.

Ratalii se transformi in turme. Invingitorii ii mini de la spate.

Geniile se salveazi singure.

Nu-i poli servi simultan pe Dumnezeu gi pe Mamona.Nu egti cu adevdrat un cuceritor pAni cAnd nu ridici capul tiiatal regelui.

Depresia este pentru indolenli.Ce sens are si calci pe urmele altcuiva? In afara cazului cd

urmele acestea sunt mai bune ca ale tale.

I

Doar un lunatic ar locui pe LunI.Luna este un bolovan mort - oplzeci gi unu de mii de

catralioane de tone de roci moartl. E moartl de aproape patrumiliarde de ani. in plus - in misura in care un bolovan mortvrea ceva -, te vrea mort gi pe tine.

Aga cI po[i muri repede acolo. O alunecare de teren tepoate ingropa. Un fiIon de lavi se poate pribugi peste tine. po{i

cldea cu capul inainte intr-un crater. Un meteorit i{i poate izbihabitatul de viafl cu o vitezi de qaptezeci de mii de kilometripe orl. Un micrometeorit ili poate fisura costumul de zbor.O descdrcare bruscl de electricitate statici te poate face ftrimeintr-un compartiment presurizat. O alunecare, o tiieturi, unorificiu neagteptat sau chiar un rezeryor de oxigen cu problemete ucid in cAteva minute.

Sau po{i pieri ceva mai lent. O eroare de soft poate inchidefiltrele de aer. Un program corupt de computer poate face ca sis-temele de control al habitatului s-o ia razna. Un agent patogennenorocit - bacteriile suferi nenumirate mutafii in mediiinchise - te poate ucide in decurs de zile. Daci egti pe suprafalaLunii, in exterior, schimbarea termici bruscl dintre zona delumin[ solari gi zona de umbri i{i poate provoca un goc termic.O explozie solarl te poate prlji ca intr-un cuptor cu microunde.Sau o striclciune a vehiculului cu care te deplasezi te poate facesi rimAi pe loc qi si te sufoci in costumul spa{ial.

10 ANTHONY O,NEILL

Ori poli s[ te stingi treptat, in decursul anilor. Praful lunar

iqi poate face treaba precum azbestul in cele mai profunde cri-pituri ale pllmAnilor tii. Expunerea prelungitl la vapori chimicigi scurgeri de gaz ili poate qubrezi intreg sistemul respirator.

Microgravitalia - o gesime din cea a PimAntului - i{i poate

sllbi inima in mod fatal. Radia[ia cosmice - raze galactice de

la agtri morti gi gduri negre - ili poate distruge celulele.

Ca si nu mai menliondm un intreg arsenal de factori psi-

hologici - atenuarea, sau chiar disparilia stimulilor anumitor

simfuri, insomnia, paranoia, claustrofobia, singuretatea, haluci-

naliile - care-|i dau mintea complet peste cap.

Pe scurt, pe Luni poti fi omorat de mediu.

Poli fi omorit in urma unui accident. Sau te pbfi sinucide.

in plus, bineinleles, poli fi oricAnd ucis. De gangsteri.

De terorigti. De psihopali. De ideologi. Sau, pur gi simplu,

deoarece cogti prea mult ca se fii Unut in via{5.

Doar un lunatic - sau un renegat, sau un paria, sau un

mizantrop, sau un obsedat al riscurilor, sau un asasin in masi -ar putea trii permanent pe Luni.

2

Kleef Dijkstra este un lunatic. $i un criminal in serie. Cu

doulzeci gi opt de ani in urmi, cu dou[ slptimini inainte de

alegerile nalionale din Olanda, a aruncat in aer sediul dinAmsterdam al nou aplrutei formafiuni Nederlandse Volksbond,

ale cdrei principii politice Ie suslinea sus gi tare, in incercarea

eguati de a contracara activigtii pro-imigralie qi de a inilia un

vot de protest din partea partidului. Au fost ucigi atunci Ease

oameni gi alli treizeci rlnifi. ulterior, in aceeagi luni, infuriat de

faptul ci Partij van de Arbeid (Partidul Muncii, sau PvdA) a

oblinut o majoritate confortabili in Camera Reprezentanlilot

Ei-a incircat pistolul Beretta ARX190, gi-a croit drum trigAndin stinga gi in dreapta prin cordonul de securitate de la hotelul

Van Buuren din Haga gi a doborit patruzeci gi gapte de membride partid care slrbltoreau.

CombinAnd numirul de morli din aceste doui masacre

cu cel rezultat dintr-o serie de incidente mai mici, separate,

reiese ci Dijkstra este direct responsabil de uciderea a gaizeci gi

doi de oameni.

Dupi arestarea lui, psihiatrii criminaliqti numifi de tribu-nal pentru evaluare au stabilit ci el suferea de schizofrenie

paranoidi. Au spus cdprezenta tendin{e sociopate, tulburirinarcisiste de personalitate, idei de grandomanie gi episoade

psihotice. Kleef Dijkstra n-a manifestat nicio urml de remug-

care pentru crimele comise gi chiar qi-a informat anchetatorii

la un moment dat ci i-ar face mare pllcere sl-i omoare qi pe

12 ANTHONY O'NEILL

ei. Psihiatrii au tras concluzia ci posibilitilile de reabilitareerau extrem de reduse, chiar gi folosind cele mai sofisticatetehnici moderne, qi au recomandat detenlia pe termen lungintr-un penitenciar de maximd securitate.

Mu\i allii n-au fost de acord. Firi a nega aversiunea euro-penilor fa[I de pedeapsa capitall, numeroqi comentatori dinOlanda gi din alte {iri au afirmat ci Dijkstra, conform propri-ilor lor principii de valori, ar fi trebuit condamnat la moarte.inchisoarea, in definitiv, costa bani gi l5.sa oricAnd posibilitatea

ca el sd devini un erou de dincolo de gratii, capabil sI mobili-zeze alte minfi tulburate prin mesaje transmise furig, lncAntatde charisma pe care o dobAndise gi care constituia un semnal de

alarmd, Dijkstra declarase deja ci,,bitilia abia a inceput" qi cIpeste o suti de ani ,yor exista statui ale mele la fiecare collde stradi din Europa".

A fost gisiti o solufie. in acel moment, pe Luni se desfrqu-rau primele activitefl de organizare gi de dezvoltare pentru a ficolonizatl: mineritul incepuse in Zona Apropiati gi primulhotel fusese inaugurat la Baza Doppelmayer. Insi efectele fizicegi psihologice pe termen lung ale locuirii pe Lun[ inci erau inmare parte necunoscute. Din motive de siguranll, expediliilepe suprafala lunari erau de scurt[ durati, deoarece se consta-tase ci o gedere mai indelungati genera adesea efecte secun-dare tulburitoare: de la otrivire sub efectul radialiilor cosmicegi orbire temporari pAni la halucinafii qi crize psihologice. Cuocazia unui incident faimos, un miner igi pierduse completmin{ile gi injunghiase cinci colegi de munci la o mic5. bazi dinOceanul Furtunilor.

Ca atare, mai intdi in Rusia qi Statele Unite, apoi in celelalte 15ridin lume, delinu{ilor pe termen lung li s-a oferit ocazia de a-qi

isplgi pedepsele in Zona Intunecatl a Lunii. Urmau s5 fie sepa-

rali de PImAnt de o distanp de cel putin 356 700 de kilome-tri - distanfa pAnl Ia Luni in cel mai apropiat punct - qi de a\i3 500 de kilometri de stAnci lunari - diametrul Lunii insesi. Pe

Fa[a intunecati a Lunii 13

urmi inchigi in habitaturi izolate total de mediul exterior -igluuri - cam de dimensiunile unui apartament cu doui camere

dintr-o zond. metropolitani terestrl gi proteja]i impotriva radia-

fiilor de cdrdmizi compacte din nisip lunar, sau regolit. Ei nuvor purta costume spafiale gi nu vor avea Ia dispozi]ie LunarRoving Vehicle (LRV), autovehicule lunare cu motor electric.Toate proviziile le vor fi furnizate printr-o serie de sasurietange. Comunicafiile in ambele sensuri, efectuate prin fibr5optici subteranl, le vor fi indeaproape monitorizate. Daci va fiabsoluti nevoie de interacliuni fap in fali, vizitatorii vor fi inso-

fifi de o echip[ de paznici inarmafi. De]inufii vor avea fiecare ocameri a lor, insi se vor bucura de un anumit grad de autono-mie, practic imposibill intr-o inchisoare terestri. Nu ya exista

un regim de detenlie efectivl gi vor fi interzise insultele dinpartea gardienilor qi a celorlalli definufi. Firi duguri la comun.

Pe scurt, firi posibilitate de a fi violali, b[tu1i sau ucigi. inschimbul acestei libertifi, prizonierii vor trebui doar si se supra-

vegheze gi si raporteze schimbirile fiziologice, expunindu-se Ia

doze controlate de lumini solari nefiltrati prin intermediulhublourilor la anumite momente programate, precum gi si se

supuni testelor psihologice realizate prin intermediul trans-misiilor la mare distanld.

Dupi doi ani de birocralie, Iui Kleef Dijkstra i s-a aprobatrezidenta intr-unul din aceste igluuri lunare. N-a manifestatcine gtie ce emolie cind a fost informat. Pirea si fi socotit deci-zia deja un fapt implinit, ca gi cum ar fi fost impusi de forfesuperioare. Declar6nd ci avea ,,multe lucruri de ficut", apli-case imediat pentru a deveni membru al celor mai importantebiblioteci gi baze de date cu informafii din lume.

Douizeci gi cinci de ani mai tArziu, Kleef Dijkstra este unuldin cei mai vechi rezidenli ai Zonei Intunecate. Doar teroristulgeorgian Batir Dadaev e pe Luni de mai mult timp. Ahturi de alliunsprezece supravieluitori ai fostului Program de incarcerare

din afara Lumii (Off-World Incarceration Program - OWIP),

L4 ANTHONY O'NEILL

cei doi triiesc pe o razL de qaptezeci de kilometri in interiorul

Craterului Gagarin allat in emisfera sudici a Zonei Intunecate.

Din punct de vedere fizic, toti cei treisprezece sunt, prac-

tic, de nerecunoscut fa{X de zilele petrecute pe P[mant. Coloanele

vertebrale li s-au alungit, ceea ce-i face considerabil mai inalli.

Redistribuirea fluidelor din corp le-a bombat piepturile.

Felele le sunt umflate, picioarele fusiforme, oasele fragile,

iar inimile au ajuns mai mici. De fapt, corpurile lor in intre-gime au suferit modificiri subtile pentru a se adapta unor con-

dilii de viale in regim de microgravitafie.

Mental insi, schimbirile n-au fost uniforme. Unii dintre de-

linufi, precum Batir Dadaev, au renunlat la vechile lor ideologii.

Vreo doi au dezvoltat simptome de demenfl timpurie.

Ciliva gi-au mai atenuat pornirile temperamentale, ba chiar

pretind cd au trecut prin senzalii autentice de remuqcare. Unul

a devenit profund religios. Doar cAliva, printre care se numlrdKleef Dijkstra, nu qi-au schimbat deloc viziunea despre lume.

Aga cum ar dori si v[ spuni cu pllcere dacl ar avea ocazia,

Dijkstra a venit pe Luni cu un scop specific: s[-qi scrie mani-festul politic, un compendiu de analize istorice, teorii econo-

mice qi detalii autobiografice in stilul Mein Kampf (o carte pe

care Dijkstra o consideri formatoare, dar extrem de lipsitide profesionalism).

Evident ci n-a subestimat protocoalele de securitate

menite si-i menlini inplepciunea la loc sigur, insi avea incre-

dere c[ retorica lui excelenti ii va da cAqtig de cauzi in fapdoctorilor examinatori - gi era nevoie de unul singur pentru

asta -, iar cuvintele lui se vor r[spdndi cumva. Sau poate insIqi

trecerea anilor ii va face scrierile ,,de interes public". In orice

caz, se pare ci era doar o chestiune de timp inainte ca manifes-

tul lui si ajungl s[ se bucure de o recunoagtere meritati.Documentul complet - Scrisoare din Zonalntunecatd * este

exploziv, incoerent qi marcat de inadvertenle faptice 9i pilde

controyersate din istorie. De asemenea, are 3 500 de pagini.

Fala Intunecati a Lunii 15

Dijkstra il revizuiegte deja de doui decenii. Speranla luianterioari de a-l vedea distribuit pe larg cit de cur6nd posibils-a dovedit inutili - doctorii lui erau mai cdpilinogi decAt se

agteptase. insd nu gi-a pierdut speranla. Intirzierea i-a oferitun rigaz suplimentar si-qi rafineze argumentele, s[ le spo-reasci veridicitatea cu mai multe precedente istorice qi chiar sifwnizeze exemple cu o simbolisticl puternicl - ,,parabole" -in scopul de a-gi sublinia ideile. In orice caz, pentru Dijkstra a

devenit evident cd, Scrisoare din Zona intunecatd nu este unmanifest obignuit, ci noua Biblie. Din el se vor extrage citate lanesfArgit. Vieli intregi vor orbita in jurul lui. Manifestul este de

o infinitate de ori mai important decdt propriul lui trup muri-tor. Reprezint[ o capsuli a timpului de geniu transcendental,rispindindu-se in cosmos cltre locuri gi vremuri pe care eldoar gi Ie imagineazi.

Tocmai pe cAnd nutregte astfel de ganduri - intre timp el lu-creazdlaCartea XXVI, Rogu in Adevdr Si Lege: Realitatea Brutalia Economiilor de Succes -, Dijkstra aude un sunet distinct de

apelare gi deschide monitorul desktopului. O cameri de luatvederi din exterior arati scena din fala ugii de acces in iglu.

Un individ st5. in pragul ei. Pe solul cenugiu din CraterulGagarin. ln vidul lunar. Cu soarele strilucind in spatele lui.

Doar cI, evident, nu poate fi vorba de un om. Nu este

imbricat cu costum spalial. De fapt, poarti un costum negruimaculat, cu cimagd albi qi cravati neagrl. Pirul negru 9i des iieste despir{it de o cdrare.

Individul are umeri largi, silueti zvelti gi un chip ardtos.

$i zAmbegte. Seamini cu un agent de vdnziri de pe vre-muri, promovAnd enciclopedii. Sau cu un mormon. lnsi inmod cert este un android. Nu e un fapt neobignuit. Deseori,atunci cind e nevoie de sarcini de mentenanle, OWIP trimitecAte un android. Astfel sunt scutifi de organizarea unei echipeinsolite de paznici lnarmali. Chiar dacd un delinut ar reugi sd

doboare cumva androidul, sau si-l dezactiveze, incercarea n-ar

16 ANTHONY O'NEILL

avea sens - n-ar exista un vehicul presurizat cu care si evadeze,

de vreme ce androizii cilitoresc in mod uzual pe roverurimodel ,,buggy-lunar". $i nici luarea ca ostatic a unui android

n-ar oferi cine qtie ce avantaje - OWIP ar dezactiva unitatea de

la distanld gi ar anula privilegiile delinutului pentru o vreme.

Djikstra apas[ un buton pentru a deschide uga interioariL

a sasului.

Androidul p[Se$te iniuntru, continuAnd si zAmbeasci. La

modul propriu, procedurile de presurizare nu sunt necesare incazul robofilor, insl praful lunar trebuie indepirtat. Ca atare,

androidul igi ridicl bra]ele in vreme ce periile electrostatice qi

ultrasonice se invArt in jurul lui ca in jurul unei maqini la spi-l6torie. Apoi luminile rogii inceteazd sI mai clipeasci qi se

aprind luminile chihlimbarii. Dupi care bAziie semnalul spe-

cific ,,totul in reguli".

- Buni ziua, domnule, rostegte el, intinzind mdna. $i mii de

mullumiri ci m-ati primit.- Nicio probleml, zice Djikstra, oarecum migulit impo-

triva propriei voinle.I-au plicut dintotdeauna androizii - ca simboluri ale eco-

nomiei nemiloase -, ins[ cel din fa]a lui este deconcertant de

real, intimidant chiar. Iar mdna lui ofer[ o senza]ie de senzuali-

tate - aproape de nattv| sexuald.

- Ai fost trimis de OWIP? intreabd el in grabi.

- Putefi pune intrebarea din nou, domnule?

- Am intrebat dac[ ai fost trimis de OWIP.

- imi pare rdu, domnule, nu recunosc numele acesta. Este o

companie, o corporalie, un consorliu, o agentie oficiali de apli-care a legii sau un departament guvernamental?

- Este un program internalional, dar nu mai conteazl.Faci cumva parte dintr-o echipi de cercetare?

- Cum adicl,,echipi de cercetare", domnule?

- Geologici... seismologici... astronomici.

- Nu fac parte din vreo echipi de cercetare, domnule. Cautdoar El Dorado.

Fala Intunecati a Lunii

- El Dorado?

- Asta am spus, domnule.Pre[ de o secundi Djikstra se intreabl dacd nu e vorba de

un soi de glumi. Insd prin minte ii trece o altl variantl.

- Faci parte dintr-o echipi de minerit?

- Nu fac parte dintr-o echipi de minerit, domnule.

- Dar wei si te duci la El Dorado?

- Corect, domnule.

- Ei bine, s-ar putea si fie un loc nou de care si nu qtiu...

- Aqadar, nu mi putefi ajuta, domnule?

- Nu dacl vrei si te duci la El Dorado.Androidul tace. Imposibil de precizat de ce - expresia lui

nittngl nu se schimbl niciodati -, insl in acest moment afigeaziun soi de aer sinistru. Cu toate astea, Djikstra, mereu dornic de o

ocazie de a vorbi - indiferent cu cine -, ezitl" si-l lase s[ plece.

- Te pot ajuta in vreun alt fel? intreabi el. Poate vrei si...E pe punctul de a rosti ,,realimentezi', apoi se opreqte. E

absurd, bineinleles, dar cu cAt robotul e mai omenesc, cu atitartificialitatea lui este mai greu de congtientizat.

- Poate ci vrei si te odihnegti o vreme? sugereazi el.

- Dispuneli cumva de vreo biuturi cu concentralie marede alcool, domnule?

- Imi pare riu, nu.

- Aveli alcool de orice fel?

- Nu beau.

- Atunci, aveli alt fel de b[uturI?- Ce zici de cafea - cafea instant?

- Excelent, domnule. O cafea instant ar fi bine-veniti. Cucincisprezece lingurile de zahilr.

- Se face, zice Djikstra.in mod cert androidul este unul dintre acele modele alimen-

tate cu alcool qi glucozi. Pe wemuri, androizii erau adesea astfel

construiti, ca si se poati amesteca printre oameni. Ca si aibipofte uqor de identificat - ba chiar nevoia de a elimina degeurile.

17

18 ANTHONY O'NEILL

Djikstra pregitegte cafeaua. Apa fierbe la o temperaturimai joasl pe Luni, insd cei mai mulli oameni s-au obiqnuit cu

fierberi indelungate.

- Pot sl te intreb cu cine e$ti? se intereseazi el suprave-

ghind ibricul in care apa incepe sd fiarbd.

- Sunt de unul singur, domnule.

- Dar trebuie si fii... continui ezitind Djikstra, dupicare-qi linu gura.

Poate ci androidul e un soi de unitate de monitorizare,

insircinat cu supravegherea lui de la mic[ distan]i. Chiar gi inacest moment, qezand leapln la masi, pare si efectueze o inspec-

lie lentl a inciperii.

- Aveli un loc frumos aici, domnule, spune droidul,ztmbind.

- Mullumesc, feplicd Djikstra. E mobilat spartan, dar mullidintre cei mai importanli oameni ai istoriei au fost spartani.

* Sunteli spartan?

- Pii, n-ag fi aici daci n-aq fi fost.

- Sunteli un om important?

- Asta va decide istoria.

- Sunteli un cuceritor?Djikstra ridici din umeri.

- Nu inc[.

- Eu o si fiu un cuceritor, rostegte m6ndru androidul.

- Presupun c[ de asta vrei si ajungi la El Dorado.

- Exact acesta este motivul, domnule. Suntem rivali?

- Rivali?

- Daci dorili sI fi! cuceritor, atunci suntem rivali, nu,

domnule?

- Doar daci tu vrei si fim.Umplind cana cu cafea, Djikstra incepe si ia in calcul posi-

bilitatea c[ ar putea fi ceva in nereguli' cu androidul. Linia de

comunicalii dinZona intunecati - singura lui conexiune culumea exterioar[ - e ciztttd de aproape dou5zeci de ore. Se mai

Fala intunecati a Lunii 19

intdmpli aga ceva uneori - fluxurile solare gi radia{ia cosmicdscurtcircuiteazl substa{iile gi conexiunile aferente -, deci e

posibil ca androidul acesta s[ aibn qi el citeva circuite arse.

Se duce la masd gi se agazd pe un scaun, intdnzAnd canacu cafea.

- Am amestecat-o deja.

- Sunt recunosci.tor, domnule.Androidul - despre care Djikstra crede ci este uluitor de

chipeq - ia cana qi incepe si soarbi ezitant, ca un vicar in falacegtii de ceai dup[-amiaza.

- Cafeaua e bun6, zice el.

- Mulpmesc, rlspunde Djikstra. Vii de 1a... vreo bazl?

- Nu-mi amintesc de unde vin, domnule. Privesc doarinainte, citre viitor.

- Ei bine, are sens.

- Chiar are sens, domnule. Locuifi aici permanent?

- Da.

- Singur?

- Corect.

- Pini la urmi, ce rol avefi aici?

- Nu sunt sigur ce vrei si spui prin ,,ro1".

- Sunte{i o resursi valoroasl sau, dimpotrivi, o probleml?

- Cu siguranfl, m-ag clasifica drept o resursi: valoroasi,sau o persoanl de interes.

- Pentru economie?

- De fapt, pentru intreaga lume.Androidul face o paazd ca si proceseze rdspunsul. ln cele

din urmi, adaugi:

- Atunci, mai aveli qi altceva si-mi oferi{i, domnule, inafarl de aceasti cafea buni?

- Cum ar fi?

- Orice.

Androidul continui sI se uite fix.Pentru o clipi Djikstra se gAndegte la posibilitatea intere-

santl ca androidul si fi fost trimis de admiratorii lui; ci, de fapt,

20 ANTHONY O'NEILL

i s-a atribuit sarcina de oblinere a manifestului scris de el gi de

transferare a acestuia pe P[mAnt.

- Ei bine, depinde. $tii cine sunt?

- Nu, domnule.

- Oamenii care te-au trimis qtiu cine sunt?

- N-am fost trimis de niciun om, domnule.

- N-ai nicio misiune de indeplinit aici?

- Vreau doar indrumlri, domnule.

- Atunci, n-ai venit aici ca si iei scrierile mele?

- Doar daci scrierile dumneavoastri ml ajuti sI gisesc El

Dorado, domnule.

,,Nu existi un rlspuns ugor la aqa ceva", chibzuiegte

Djikstra. Insd trebuie si accepte faptul cl visul lui, scurt cum

s-a dovedit, n-are substan!1. Brusc, se simte ugor dezamigit. Arwea ca androidul si-i insufle ceva, un soi de speran|[.

- I1i pot oferi o noui ceaqci? intreabl politicos Djikstra, pe

cAnd androidul e pe punctul si-gi termine cafeaua.

- E foarte generos din partea dumneavoastrd, domnule.

insi trebuie s[ plec. Migcd-te. MiScd-te. in vreme ce allii dorm,

miscd-te.

Robotul se ridicd in picioare.

- Atunci, nigte cuburi de zahlr? Pentru cdlitorie?

- Din nou sunteli foarte generos,. domnule. Vl voi accepta

oferta cu recunogtin{i.Djikstra se duce in cimari, intrebAndu-se de ce se poarti

aga plin de solicitudine. Rezervele lui de zahdr sunt mai degrabl

scizute, iar altele noi dureazi uneori slptimdni de zile pAni sifie livrate. Cu toate astea, el oferi ajutor gratuit, impotriva tutu-ror principiilor lui. Aproape ca qi cum ar fi manipulat. Sau

oarecum ezitant.lntorcdndu-se, il gisegte pe android cu mAna

intinsi gi continuAnd sd zimbeasci. Iar cdnd ii di cuburile de

zahir observi pentru prima datl o patl intunecati pe manqeta

clmigii robotului.

- Oh, rostegte el impulsiv. Ala si fie, oare, sAnge?

- Nu este sAnge, domnule.

Fafa Intunecati a Lunii

- Arati ca sdngele.

- Nu este sAnge, domnule, repetl androidul coborindu-gibraful, ca si ascundi mdneca. Oricum, asta nu vi privegte,

domnule. M-a!i ajutat. Mi-ali furnizat cafea gi zdhdr. $i nicimicar nu m-a(i taxat pentru asta. Aga ci nu vi incadrafi in cate-

goria vierme.

- Ei bine, rosteqte Djikstra, chicotind evaziv, cu to{ii respi-

rim acelagi aer.

Androidul se apropie atit de mult, incit Djikstra ii adul-mecl mirosul de cafea din respiralie.

- Puteli repeta ce afi spus, domnule?

- Am zis ci respirim cu tolii acelagi aer.

Djikstra nu vorbise sarcastic sau batjocoritor. Expresiadevenise o zicall comuni pe Luni - atdt ca un gest pe jumltateironic de fraternitate, cAt gi ca o formi de congtientizare a celei

mai valoroase m[rfuri de pe Luni.InsI droidul pare s[ sesizese in asta ceva mult mai incir-

cat de sens gi mai profund.

- Spuneli cI respirim acelaqi aer, domnule?

- Corect.

- Agadar, suntem rivali pini la urmi?

- Rivali?

- Pentru aer?

Djikstra aproape ci izbucneqte in ris: androidul pare ofen-sat - sau dornic sir fie ofensat.

- PIi, cred ci suntem cu tolii rivali in cele din urmi, nu?

adaugl Djikstra. Competilia face ca lumea si se invArti.Fiind aproape la fel de inalt ca Djikstra, androidul continui

se se uite la el cu ochii lui negri intengi - Djikstra n-avLzutniciodati ochi mai lipsi[i de viatl. Atunci, Djikstra, ucigaqul

unui num[r de qaizeci qi doi de oameni, simte cum il trecfiorii. Deoarece igi inchipuie un scenariu complet nou: andro-idul a fost trimis de dugmanii lui, to{i neputinciogii qi victimelemodei de pe PdmAnt, ca sL tmpiedice rispAndirea mesajuluis[u. 56-l cenzureze cumva.

2l