Momentele monarhiei: cea mai lunga domnie din Romania

Carol I, primul pe lista, a condus ostile romane spre independenta de stat, a facut din Romania "parte a jocului" european si a generat epoca marilor clasici. Totusi, nu a stiut sa se faca iubit de supusi. La 27 de primaveri, pe 10 mai 1866, un tinar ofiter cu vita de Hohenzollern, principele Carol, pasea in Bucuresti, intimpinat de entuziasmul romanilor si primea, la Baneasa, cheia orasului. "Jur sa pazesc legile Romaniei, sa-i apar drepturile si integritatea teritoriala", rostea atunci in franceza viitorul prim monarh al Romaniei, chemat sa conduca tara in haosul post-Cuza.

Spre sfirsitul domniei sale, domnitorul Principatelor Romane, Alexandru Ioan Cuza, ales in 1859, a dat o lovitura de stat si a incercat sa guverneze de unul singur, cu sprijin de la camarila sa, spune istoricul Zoe Petre. "Cercurile politice luminate de la Bucuresti au devenit extrem de ingrijorate de puseul acesta autoritarist", explica istoricul. O lovitura de palat l-a silit pe Cuza sa abdice, iar I.C. Bratianu a plecat la Paris (Franta era atunci principala putere pe continent). "Singurul care putea oferi o solutie Romaniei era imparatul Napoleon al III-lea. Solutia a fost gasita in persoana lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, var cu Napoleon al III-lea", descrie istoricul Alin Ciupala.

Solutia printului strain a fost dictata de continua competitie, uneori violenta, intre familiile pamintene pretendente la tron. "S-a realizat in mod explicit un concordat cu toate familiile care puteau ridica pretentii, astfel incit legitimitatea lui Carol nu a mai fost contestata", adauga Zoe Petre. A urmat plebiscitul din 1866, cind "un numar absolut covirsitor din cei cu drept de vot s-au exprimat in favoarea monarhiei lui Carol". Tinarul principe strain a calatorit aventuros spre tara pe care avea sa o cirmuiasca. "Izbucnise razboiul dintre Prusia si Austria, iar el era ofiter de artilerie in armata prusaca. Daca ar fi fost descoperit pe teritoriul habsburgic, risca sa fie impuscat ca spion. A calatorit incognito din acest motiv, figurind in pasaport drept servitorul lui I.C. Bratianu", spune Alin Ciupala.

In Romania, principele a dat insa de vremuri tulburi. Tara era izolata pe plan international, iar marile Puteri priveau piezis Unirea de la 1859 dupa regimul autoritar al lui Cuza. In plus, "aclimatizarea" lui Carol in tara s-a facut greu, pina prin 1870-1871, potrivit istoricului Ovidiu Pecican. "A fost contestat de voci autorizate, printre care Bogdan Petriceicu Hasdeu. S-a mers pina la tentativa inlocuirii regimului lui Carol cu o republica. Exponentul miscarii a ajuns sa fie Candiano-Popescu, cu mult-ridiculizata tentativa de instalare a republicii la Ploiesti. Ceea ce se preconiza sa fie o revolutie ar fi trebuit sa izbucneasca simultan in mai multe centre ale tarii. Se pare, totusi, ca Bratianu, Rosetti si ceilalti insi care aveau un cuvint de spus s-au razgindit", descrie istoricul. Principele s-a bucurat de atunci inainte de un sprijin mai consistent din partea anti-dinasticilor care "au vazut in angajamentul acestui tinar domnitor o stradanie reala de a face ceva pentru tara", adauga Pecican.

Pe de alta parte, viata politica era, la inceputul domniei lui Carol, sagetata de nelinisti. "Existau numeroase factiuni care luptau intre ele pentru putere. Nu exista o disciplina parlamentara. De regula, alegerile erau anticipate, iar guvernele durau citeva luni", explica istoricul Vasile Docea, care a publicat anul trecut prima parte a "Jurnalului lui Carol I". Inca de la venirea in tara, varul lui Napoleon al III-lea a fost uimit de patima cu care se desfasurau confruntarile politice. "La un moment dat, chiar ii scria speriat tatalui sau, descriind aceste lupte politice, ca se asteapta de fiecare data la cite o revolutie", continua Docea. Carol I a ajuns sa stapineasca insa dedesubturile vietii politice si a reusit "sa tina, cu multa intelepciune, cumpana politica interna intre conservatori si liberali".

Dupa ce a invatat cum merg treburile in mica tara din sud-estul Europei, principele strain a cautat sa-i inlature dependenta de Poarta otomana. A sustinut intrarea Romaniei de partea Rusiei in razboiul ruso-turc din 1877-1878, in urma careia tara noastra a anexat Dobrogea. "Intr-o discutie pe care a avut-o cu cancelarul Bismarck, cu citeva zile inainte de a pleca spre Romania, in 1866, a lasat sa se inteleaga faptul ca, daca pentru moment accepta situatia de vasal al sultanului, acest lucru poate fi schimbat la un moment dat, chiar cu puterea armelor", arata Vasile Docea. Principele i-a condus el insusi pe romani in lupta, din postura de comandant suprem al armatelor romane. "Lui i-a fost incredintata, de catre marele duce Nicolae comandantul tuturor armelor reunite romane si rusesti -, comanda trupelor aliate de la Plevna. Si a reusit sa cucereasca Plevna", continua istoricul. Independenta Romaniei a fost recunoscuta international o data cu Congresul de Pace de la Berlin, din 1878.

Principala stradanie de dupa acest succes a fost intarirea prestigiului si pozitiei Romaniei la nivel european. "S-a socotit atunci ca cea mai buna solutie este ca domnitorul sa devina rege. Astfel, s-a proclamat regatul, in 1881. Dupa acest moment, putem spune ca incepe ceea ce in literatura romana studiem noi sub numele de "epoca marilor clasici"", spune Ovidiu Pecican. Mihai Eminescu si I.L. Caragiale, sustine istoricul, nu s-ar fi afirmat cu aceeasi forta in lipsa reformelor culturale interne de pe vremea lui Carol I. Principele a fost totodata un mare constructor de institutii si un protector al universitatilor.

In plus, in ciuda taranilor care se rasculau de foame in 1888 si 1907, dupa recunoasterea independentei Romaniei in Europa, s-a asezat "corespondentul autohton al faimoasei etape occidentale "la belle epoque", asa cum putea fi traita la gurile Dunarii, unde si Bucurestiul trebuia sa fie un mic Paris". Romania era compatibila cu Occidentul la nivel de prosperitate. "Nu era o problema ca un posesor de avere medie sa ajunga la Paris sau sa-si comande carti de la Londra si Milano. Unii oameni politici, precum Alexandru Marghiloman, isi spalau saptaminal rufele in Tamisa. Exista o anumita opulenta, si asta spune multe despre reusitele unui regim in administrarea tarii", mai spune Pecican.

Carol I nu a prins in viata intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial. A murit in septembrie 1914, la putin timp dupa izbucnirea conflictului. Totusi, regele ar fi vrut ca Romania sa intre in razboi de partea Puterilor Centrale, printre care Germania si Austro-Ungaria. "Unul dintre marile merite ale lui Carol I este acela ca, incepind cu anul 1883, alaturi de liberalii aflati atunci la conducere, a reusit sa scoata Romania din izolarea politica prin alierea cu Puterile Centrale. Aceasta realizare politica majora a epocii ar putea fi comparata doar cu aderarea Romaniei la NATO in zilele noastre. Din 1883, Romania era "parte a jocului"", spune Vasile Docea. Cu toate acestea, desi era print german si venise cu acordul lui Bismarck pe tronul principatelor romane, "cind s-a pus problema intrarii Romaniei in Primul Razboi Mondial, el a urmat calea ratiunii si nu a inimii sale", spune Ovidiu Pecican. Romania a devenit membra a Aliantei orientate impotriva Puterilor Centrale. "El a inteles faptul ca multimea de ardeleni care traiau sub cizma austriaca de imitatie prusaca nu avea cum sa-i entuziasmeze pe romani", completeaza el.

La nivel general, istoricii spun ca regele Carol I "a stiut sa fie un monarh constitutional", domnind in totala conformitate cu prevederile Constitutiei de la 1868. "In Constitutia adoptata de Romania existau ingradiri, cum existau in toata Europa de atunci. De pilda, femeile nu aveau drept de vot. Dar libertatea de expresie, libertatea de opinie, libertatea presei, erau mult mai accentuate decit se poate banui astazi", subliniaza Zoe Petre. Totodata, spune Alin Ciupala, regele a stiut sa se inconjoare de oameni valorosi, precum seria de prim-ministri ai Romaniei moderne.

Regina visatoare: Elisabeta de Neuwied, viitoare Elisabeta de Romania, si Carol I s-au intilnit in 1869, in Germania, ca urmare a periplului prin Europa la care regele s-a inhamat pentru gasirea unei sotii. S-au casatorit in acelasi an, Elisabeta devenind astfel, la 26 de ani, intiia prima doamna de dupa Unirea din 1859. Poeta si prozatoare, a publicat sub pseudonimul Carmen Sylva si s-a angajat in protejarea artelor. De asemenea, s-a implicat in diverse opere caritabile, printre care infiintarea de spitale in timpul razboiului din 1877. In schimb, regina nu a cochetat foarte mult cu politica.

Regele Mihai I al RomanieiMajestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei s-a nascut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul legitim al Regelui

Carol al II-lea si al Reginei-mama Elena. Prima domnie a MS Regelui Mihai I a inceput in 1927, dupa moartea bunicului Sau, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regenta condusa de unchiul Sau, Principele Nicolae al Romaniei. Dupa venirea pe Tron a Regelui Carol al II-lea, in iunie 1930 si dupa plecarea Reginei-mama in exil, Regele Mihai a ramas in grija tatalui Sau, devenind din ce in ce mai inchis in sine si mai ganditor. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.

In urma abdicarii tatalui Sau, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I. In timpul razboiului, Regele i-a imbarbatat pe ostasii romani care au luptat pentru reintregirea tarii, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, insa, de acord cu depasirea liniei Nistrului si cu inaintarea Armatei Romane in interiorul URSS, alaturi de armatele Germaniei naziste. In ciuda refuzului Maresalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotarat trecerea Romaniei in tabara aliatilor sai traditionali. Acest act de curaj a scurtat razboiul cu 6 luni si a crutat vietile a sute de mii de oameni.

Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurarii autoritatilor comuniste (greva regala fiind apogeul acestor incercari). In cele din urma, a fost obligat sa abdice, la 30 decembrie 1947, sub amenintarea uciderii, in caz de refuz, a 1000 de tineri detinuti de comunisti. Actul abdicarii, semnat sub amenintare, este ilegal si lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost niciodata sanctionat de Parlamentul Romaniei.

Exilul MS Regelui Mihai si al Reginei Ana a inceput odata cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit, pana la sfarsitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinta Reginei-mama Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana s-au mutat la Lausanne si apoi in Anglia, unde au locuit pana in 1956.

Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tamplarie. Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co." din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la cativa kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci si cinci de ani. In anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar un an mai tarziu a infiintat o companie de electronica si de mecanisme automate, denumita METRAVEL, pe care a vandut-o cinci ani mai tarziu. 

Astazi. Din biroul sau de la Versoix si, incepand cu 2001, din cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru interesele Romaniei si pentru eliberarea acesteia de sub dictatura comunista si, dupa 1989, pentru intrarea Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Majestatea Sa a incurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale, respectarea adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private, consolidarea statului de drept si a democratiei in tara noastra.

MS Regele Mihai si MS Regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, in Elvetia. De marile sarbatori crestine si in functie de angajamentele Lor publice, Majestatile Lor aleg sa fie  alaturi de cei dragi fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta din Bucuresti.

Are regele Mihai I un fiu , dintr-o casatorie secreta ?«Informaţia a apărut pe piaţă anul trecut, in cartea autobiografică a lui Dieter Stanzeleit intitulată "Regina pierdută". Oficial se

ştie că regele Mihai are cinci fete. Informaţiile din volumul menţionat mai sus se bazează pe documente foarte interesante, care arată că Mihai are şi un băiat, dintr-o căsătorie ţinută secretă. Surprinzător este faptul că, deşi a trecut exact un an de la apariţia cărţii, nimeni nu a negat veridicitatea celor spuse acolo. Deci: Dieter Stanzeleit este fiul regelui Mihai?Conform cărţii, în 1937 Casa Regală a României hotărăşte să unească destinele lui Mihai, fiul regelui Carol al II-lea, cu o fată provenind din Casa Regală a Angliei. Este aleasă Nerissa Bowes-Lyon, rudă de sânge a reginei Elisabeta a Angliei, aşa cum o cunoaştem astăzi. Între timp, Nerissa, care avea atunci 18 ani, vine în România, rămâne însărcinată cu Mihai, care avea 17 ani, şi se ia hotărârea ca tinerii să se căsătorească în secret, ceea ce se şi întâmplă pe 7 septembrie 1939, la Azuga. De ce în secret? Iniţial Casa Regală dorea să lege o alianţă trainică cu Anglia pentru ca România să rămână neutră în conflagraţia care se prefigura.

Dar în 1939 Hitler era prea puternic şi, de frică să nu îl supere o alianţă româno-engleză pe faţă, căsătoria lui Mihai cu Nerissa a fost discretă. La fel de discrete au fost naşterea şi botezul copilului rezultat din relaţia celor doi prinţi. Micuţul a primit numele Nicolae Vasile de Alba Iulia, după titulatura tatălui său, Mihai Voievod de Alba Iulia. Mama şi copilul sunt trimişi la Săvârşin, pentru a nu afla de ei Germania nazistă, care începuse să ocupe toată Europa. Pe 25 august 1944, Nicolae Vasile şi mama lui sunt arestaţi de Gestapo şi duşi în Germania, la cartierul general al lui Hitler, în Wolfsschanze, Prusia de Est. Hitler, prin intermediul Nerissei Jane Irene Bowes-Lyon, membră a casei regale engleze, şi al fiului ei, Nicolae Vasile, a dorit să-l influenţeze pe premierul britanic Churchill pentru încheierea unui acord de pace separat cu Germania. Descoperind în scurt timp imposibilitatea unui şantaj, a ordonat executarea Nerissei. Fiul acesteia, Nicolae Vasile, a fost eliberat în ianuarie 1945. Atunci i-a fost încredinţat pentru îngrijire unei anume Irma Stanzeleit, o femeie din provincia germană Schmatzin. La vârsta de 6 ani, Nicolae Vasile a primit o nouă identitate: Dieter Stanzeleit.Dieter a crescut, a devenit un reputat violonist, s-a căsătorit, a făcut doi copii. În tot acest timp el a ştiut cine este, dar a tăcut. Între timp, regele Mihai s-a căsătorit cu Ana de Bourbon-Parma, cunoscută şi sub numele de regina Ana a României, şi a avut cinci fiice. În 1994, Dieter vine în România şi începe să-şi caute originile prin documente. Află că şi Securitatea ştia cine este Dieter Stanzeleit şi că îl urmărea încă din 1978, conform unui document semnat de Mihai Pacepa. Nefiind un om sărac, după cum ne-a declarat, Dieter a reuşit să strângă suficiente dovezi, din toată Europa, care să facă lumină asupra trecutului său. A scris o carte şi a scos-o pe piaţă anul trecut. Informaţiile şi documentele redate în “Regina pierdută” sunt cel puţin interesante, nu numai pentru Casa Regală din România, cât şi pentru istoria recentă a ţării noastre. La final, Dieter Stanzeleit scrie: “Majestate, Tată! Într- un moment decisiv al triumfului tău ai avut încredere în Bodnăraş (fost ministru comunist al forţelor armate – n.r.). S-au petrecut nenorociri incomensurabile, fără limite, chiar pagube, parţial ireparabile. Ştiu că ai suferit profund în urma morţii soţiei tale iubite şi a pierderii fiului tău, probabil că suferi şi azi. Totuşi, prin pasivitate nu se poate repara nimic. Depinde de tine să transformi nefericirea şi tristeţea, nemaiînchizându- te faţă de tot ce ţi-a rămas din timpul în care ai fost rege, faţă de fiul tău legitim, pe care l-ai avut împreună cu Nerissa, prima ta soţie şi regină neîncoronată. (…) Cu dragoste, Dieter Stanzeleit, alias Nicolae Vasile, Fiul tău şi al reginei tale pierdute Nerissa”“Sunt Nicolae Vasile de Alba Iulia, fiul regelui Mihai al României şi al Nerissei Bowes- Lyon, rudă de sânge a reginei-mamă a Angliei. M-am întâlnit cu tatăl meu la Bucureşti, la Cimitirul Eroilor, a fost amabil cu mine, am vorbit cu regina Ana, tot atunci şi în acelaşi climat amical, doar principesa Margareta m-a repezit, nu voi şti niciodată ce are cu mine. Cred că tata, care este acum un om în vârstă, este manipulat. În ceea ce priveşte titlul meu, nu pot renunţa la el niciodată”, ne-a spus Dieter Stanzeleit. Menţionăm că averea actualei familii regale a României este de 30 de milioane de euro». «Informaţia a apărut pe piaţă anul trecut, in cartea autobiografică a lui Dieter Stanzeleit intitulată "Regina pierdută". Oficial se ştie că regele Mihai are cinci fete. Informaţiile din volumul menţionat mai sus se bazează pe documente foarte interesante, care arată că Mihai are şi un băiat, dintr-o căsătorie ţinută secretă. Surprinzător este faptul că, deşi a trecut exact un an de la apariţia cărţii, nimeni nu a negat veridicitatea celor spuse acolo. Deci: Dieter Stanzeleit este fiul regelui Mihai? Conform cărţii, în 1937 Casa Regală a României hotărăşte să unească destinele lui Mihai, fiul regelui Carol al II-lea, cu o fată provenind din Casa Regală a Angliei. Este aleasă Nerissa Bowes-Lyon, rudă de sânge a reginei Elisabeta a Angliei, aşa cum o cunoaştem astăzi. Între timp, Nerissa, care avea atunci 18 ani, vine în România, rămâne însărcinată cu Mihai, care avea 17 ani, şi se ia hotărârea ca tinerii să se căsătorească în secret, ceea ce se şi întâmplă pe 7 septembrie 1939, la Azuga. De ce în secret? Iniţial Casa Regală dorea să lege o alianţă trainică cu Anglia pentru ca România să rămână neutră în conflagraţia care se prefigura. Dar în 1939 Hitler era prea puternic şi, de frică să nu îl supere o alianţă româno-engleză pe faţă, căsătoria lui Mihai cu Nerissa a fost discretă. La fel de discrete au fost naşterea şi botezul copilului rezultat din relaţia celor doi prinţi. Micuţul a primit numele Nicolae Vasile de Alba Iulia, după titulatura tatălui său, Mihai Voievod de Alba Iulia. Mama şi copilul sunt trimişi la Săvârşin, pentru a nu afla de ei Germania nazistă, care începuse să ocupe toată Europa. Pe 25 august 1944, Nicolae Vasile şi mama lui sunt arestaţi de Gestapo şi duşi în Germania, la cartierul general al lui Hitler, în Wolfsschanze, Prusia de Est. Hitler, prin intermediul Nerissei Jane Irene Bowes-Lyon, membră a casei regale engleze, şi al fiului ei, Nicolae Vasile, a dorit să-l influenţeze pe premierul britanic Churchill pentru încheierea unui acord de pace separat cu Germania. Descoperind în scurt timp imposibilitatea unui şantaj, a ordonat executarea Nerissei. Fiul acesteia, Nicolae Vasile, a fost eliberat în ianuarie 1945. Atunci i-a fost încredinţat pentru îngrijire unei anume Irma Stanzeleit, o femeie din provincia germană Schmatzin. La vârsta de 6 ani, Nicolae Vasile a primit o nouă identitate: Dieter Stanzeleit. Dieter a crescut, a devenit un reputat violonist, s-a căsătorit, a făcut doi copii. În tot acest timp el a ştiut cine este, dar a tăcut. Între timp, regele Mihai s-a căsătorit cu Ana de Bourbon-Parma, cunoscută şi sub numele de regina Ana a României, şi a avut cinci fiice. În 1994, Dieter vine în România şi începe să-şi caute originile prin documente. Află că şi Securitatea ştia cine este Dieter Stanzeleit şi că îl urmărea încă din 1978, conform unui document semnat de Mihai Pacepa. Nefiind un om sărac, după cum ne-a declarat, Dieter a reuşit să strângă suficiente dovezi, din toată Europa, care să facă lumină asupra trecutului său. A scris o carte şi a scos-o pe piaţă anul trecut. Informaţiile şi documentele redate în “Regina pierdută” sunt cel puţin interesante, nu numai pentru Casa Regală din România, cât şi pentru istoria recentă a ţării noastre. La final, Dieter Stanzeleit scrie: “Majestate, Tată! Într- un moment decisiv al triumfului tău ai avut încredere în Bodnăraş (fost ministru comunist al forţelor armate – n.r.). S-au petrecut nenorociri incomensurabile, fără limite, chiar pagube, parţial ireparabile. Ştiu că ai suferit profund în urma morţii soţiei tale iubite şi a pierderii fiului tău, probabil că suferi şi azi. Totuşi, prin pasivitate nu se poate repara nimic. Depinde de tine să transformi nefericirea şi tristeţea, nemaiînchizându- te faţă de tot ce ţi-a rămas din timpul în care ai fost rege, faţă de fiul tău legitim, pe care l-ai avut împreună cu Nerissa, prima ta soţie şi regină neîncoronată. (…)Cu dragoste, Dieter Stanzeleit, alias Nicolae Vasile, Fiul tău şi al reginei tale pierdute Nerissa”. “Sunt Nicolae Vasile de Alba Iulia, fiul regelui Mihai al României şi al Nerissei Bowes- Lyon, rudă de sânge a reginei-mamă a Angliei. M-am întâlnit cu tatăl meu la Bucureşti, la Cimitirul Eroilor, a fost amabil cu mine, am vorbit cu regina Ana, tot atunci şi în acelaşi climat amical, doar principesa Margareta m-a repezit, nu voi şti niciodată ce are cu mine. Cred că tata, care este acum un om în vârstă, este manipulat. În ceea ce priveşte titlul meu, nu pot renunţa la el niciodată”, ne-a spus Dieter Stanzeleit. Menţionăm că averea actualei familii regale a României este de 30 de milioane de euro».